Universul, octombrie 1938 (Anul 55, nr. 267-281)

1938-10-01 / nr. 267

­i­ Anul al 55-lea 12 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov România 3 lei străinătate 6 lei EXEMPLARUL­­ - Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării dir. G­le P. T. T. No. 120. 288/932 CELE URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 DIRECTOR ŞI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU Contele Ciano a primit Miercuri pe ambasadorul Angliei Roma, 28. (Rador). — Ambasadorul Marei Brita­nii a fost azi la ministerul afacerilor străine, unde a fost primit de contele Ci­ano. Un comunicat oficial a­­nunță: „Lordul Perth a făcut contelui Ciano o impor­tantă comunicare din par­tea guvernului britanic în legătură cu ameninţarea unui conflict germano­­cehoslovac“. A DOUA ÎNTREVEDERE Roma, 28 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Havas“ transmite: Lordul Perth a făcut Miercuri dimineaţă o a doua vizită contelui Cia­no, în cursul căreia se pare că i s’a remis răs­punsul guvernului italian la comunicarea făcută în cursul primei audiențe de azi. O CONFERINŢA HOTARATOARE D-NII CHAMBERLAIN, MUSSOLINI SI DALADIER INVITAŢI LA MÜNCHEN SE SPERĂ CĂ PRIMEJDIA DE RĂSBOI VA FI ÎNLĂTURATĂ Ofensiva păcii Criza internaţională a ajuns la punctul ei cel mai înalt şi totodată la expresia ei cea mai simplă. Intr’adevăr un acord de principiu a fost realizat pentru realipirea la Germania a regiunilor sudete. Cehoslovacia a consimţit să-şi vadă frontierele schimbate fără luptă. Nu cerea decât anumite garanţii internaţionale că existenţa ei viitoare nu va fi tulburată. Pacea era mântuită pentru toţi şi prestigiul german esta considerabil ridicat din această încercare de forţe. Cancelarul Hitler a refuzat insă această deslegare paş­nică a problemei. El cere evacuarea imediată a regiunilor in litigiu şi dă Cehoslovaciei un termen de executare până la 1 Octombrie. Un războiu ar fi trebuit astfel făcut pentru o simplă modalitate de executare ! Nimeni nu-şi poate raţional explica pentru ce între­buinţarea forţei este necesară, când victoria a fost obţinută prin mijloace paşnice. Prezumţia se naşte că nu e în dis­­cuţie numai o problemă locală, o frontieră de revizuit, un drept de autodeterminare de realizat, că sunt în joc interese mai grave, că valorile permanente şi eterne ale lumii de azi, că structura însăşi a continentului sunt hotărâtor amenin­ţate prin ruptura păcii. Nimeni nu se poate resemna cu uşurinţă la ideia cata­strofei provocate de voinţa sistematică de a întrebuinţa forţa, încercările făcute Marţi spre a menţine pacea nu au reuşit. Sir Horace Wilson, trimis de d. Chamberlain la Berlin spre a cere d-lui Hitler un nou termen,­in care să se încerce noul negocieri, a obţinut un răspuns negativ. Apelul preşedintelui Roosevelt din 26 Septembrie a fost întâmpinat şi el tot cu un refuz. Conştiinţa universală nu se poate hotărî, nici să lase curs liber forţei fără nici o opunere, nici să deslănţuiască un ca­taclism mondial pentru salvarea unui principiu vital. Şi d. Neville Chamberlain şi d. Roosevelt, în această di­­lemă dramatică, stărue cu o tenacitate, care le face onoare. Să menţină pacea şi nu consideră nădejdile pierdute, atâta timp cât războiul nu a izbucnit. Cel­­­ntâiu a vorbit Marţi seară la postul de radio de la Londra. Cu emoţia adânc umană a bărbatului de stat, în­cărcat de gigantice răspunderi, cu glasul potolit, în vorbe cumpătate, cu răbdătoarea sa voinţă de pace, s’a adresat neamului său, Imperiului şi „altora“, dacă vor să-l asculte. Le-a spu­s tuturor că-i pare imposibil ca un litigiu, rezolvat in principiu, să provoace un războiu, s’a arătat înţelegător pentru atitudinea Cehoslovaciei, şi-a mărturisit surprinde­­rea că, după Berchtesgaden, d. Hitler a cerut predarea ime­­diată a regiunii sudeţilor — atitudine pe care a calificat-o neraţională, — a afirmat în fine că nu renunţă la speranţele sale de pace şi că ar fi gata, în acest scop, să meargă a treia oară in Germania, dar că nu crede că se mai poate face ceva în domeniul mediaţiuna şi a îndemnat poporul britanic şi imperiul să fie pregătite pentru orice eventualitate, căci con­flictul n’ar isbucni numai pentru Cehoslovacia,­­ pentru cauze mai vaste, pentru care toate riscurile trebuesc înfrun­­tate, după ce au fost cântărite toate urmările. Dar mai presus de toate, primul ministru englez a făcut două afirmaţii de o mare importanţă: d. Chamberlain crede că dacă d. Hitler ar da un răgaz, acordul ar fi posibil, iar în al doilea rând a oferit ca Marea Britanie să garanteze exe­cutarea acordului de către Cehoslovacia. E inutil să arătăm cât de raţională este cererea unui nou termen şi cât ar trebui să fie de apreciată o garanţie de executare britanică. La rândul său, fără să se lase descurajat de răspunsul negativ al d-lui Hitler, preşedintele Roosevelt i-a adresat: Miercuri, un nou şi patetic apel la pace, care răsună ca un ecou al conştiinţei mondiale şi ca un îndemn la o soluţie pa­cifică dar tot deodată, ca o cumpătată, însă aspră imputare pentru ameninţarea de a deslănţui un război general. In tot cursul zilei de Miercuri măsurile de precauţie s’au înmulţit: flota engleză e mobilizată; Canada, Indie şi Au­stralia se aliniază de partea metropolei; neutrii îşi întăresc frontierele; Italia ia la rândul ei — fără a mobiliza însă — unele măsuri militare. Dar în acelaș timp, demersurile di­plomatice și apelurile la pace devin din ce în ce mai stărui­toare. Papa se adresează la radio omenirii întregi. La Roma lord Perth, în numele d-lui Chamberlain, sugerează o reu­niune in patru, pentru salvarea păcii. La Berlin, ambasadorii Franţei şi Angliei fac un demers identic pe lângă Führerul german. D. Mussolini a cerut d-lui Hitler să amâne mobili­zarea şi i-a comunicat că este gata să accepte participarea la o conferinţă în patru. Miercuri d. a. s-a decis ţinerea la München a confe­rinţei, la care vor participa d­nii Chamberlain, Daladier, Hitler şi Mussolini. Europa era pe povârnişul fatal, care duce spre irepara­bil. Aripile negre ale morţii se simţeau fluturând reci dea­supra pământului, care-şi aştepta victimile. Tenacitatea ne­înfrântă a unui om a isbutit — într’o supremă încercare — să abată din drumul lui pasul greu al destinului. Mamele şi soţiile binecuvintează pe bătrânul om de stat britanic, care a ştiut să persevereze cu eroism în dragostea lui de pace, care nu e slăbiciune şi care prin acceptarea voită a ceiace s'ar fi putut califica drept umilinţă, se va fi ridicat pe cele mai înalte culmi ale prestigiului omenesc. D. Chamberlain a izbutit să închege, prin acţiunea sa, in aceste ceasuri tragice, o conştiinţă universală contra răz­boiului inutil şi întrebuinţării abuzive a forţei, care va cân­tări greu în deliberările de mâine ale celor patru oameni ■răspunzători de soarta viitoare a Europei. Pentru întâia oară, în ultimile săptămâni, se deschide o perspectivă mai luminoasă pentru pace. Şi raţiunea şi sentimentul refuză să creadă că, in faţa uriaşelor lor respon­sabilităţi, cei patru bărbaţi de stat, adunaţi azi la Mün­chen, nu vor face imposibilul pentru a găsi calea unei în­ţelegeri, întemeiate pe dreptate, care să cruţe omenirii cea mai groaznică tragedie din istoria ei. Un nou apel al d-lui Chamberlain câtre d. Hitler Londra, 28 (Rador) — D. Chamberlain a decla­rat în Camera Comunelor că a adresat încă un apel d-lui Hitler, apel în care oferea să facă o nouă vi­zită în Germania în cursul săptămânii. Primul ministru a a­dăugat că a făcut un a­­pel în acelaş sens pe lân­gă d. Mussolini pentru a lua parte la această nouă conferinţă. D. Hitler a invitat în urma acestui apel pe d. Chamberlain la Muen­chen, unde se va ţine conferinţa ■ Fuehrerul german,— a precizat pri­mul ministru englez, — a invitat deasemeni pe d-nii Mussolini şi Dala­­dier. Şefii celor două guver­ne, italian şi francez, au acceptat invitaţia. D. Chamberlain a pre­cizat că d. Hitler a făcut invitaţiile după ce primi­se apelul d-lui Mussolini, care fusese cerut prin­­tr-un mesagiu al primului ministru englez. După aceste declaraţii, Camera Comunelor şi-a amânat desbaterile pe Luni.­zolvarea paşnică a dife­rendului germano-ceho­­slovac, face aluzie la tra­­gicile urmări pe care un războiu european le-ar a­­vea pentru întreaga lume. Preşedintele Statelor­ Unite cere Ducelui să dea ajutorul său pentru re­zolvarea acestui diferend pe cale de negocieri sau prin alte mijloace paş­nice şi fără a se recurge la forţă. D. Mussolini a luat act de mesagiu, rugând pe ambasadorul Statelor ţi­nit­e să comunice preşe­dintelui Roosevelt expre­sia mulţumirilor sale şi înalta apreciere pentru gestul făcut. D. MUSSOLINI A CERUT AMÂNAREA MOBILI­ZĂRII ARMATEI GER­MANE Londra, 28 (Rador).—­în urma apelului d-lui Chamberlain, d. Musso­lini, care a intrat imediat in legătură telefonică cu d. Hitler, a cerut Fuehre­­rului german să amâne decretarea mobilizării ar­matei germane. Ducele a comunicat d-lui Hitler că este dispus să accepte participarea la o conferinţă, care ar re­uni pe cei patru şefi de guverne ai Marei Britanii, Germaniei, Franţei şi Ita­liei. MOBILIZAREA A FOST AMANATA Londra, 28 (Rador).— D. Chamberlain a decla­rat în Camera Comunelor că d. Hitler a acceptat să amâne cu 24 ore mobili­zarea armatei germane. Sebastiani, subsecretar de I stat la acelaş departament. D. Starace, secretarul ge­neral al partidului fascist, membrii guvernului şi nu­meroase personalităţi au salutat pe Duce la plecare, înainte de a se sui în Roma, 28 (Dador). — Corespondentul agenţiei D. DALADIER, primul ministru al Franţei telegrafice italiene (Şte­fani) transmite din Paris, tren, d. Mussolini s'a între­ţinut cordial cu ambasado­rul Germaniei. La plecarea trenului, pu­blicul şi reprezentanţii au­torităţilor au făcut o nouă­ ovaţie Ducelui, care a răs­puns cu salutul roman. La ora 17, s’a răspândit la Paris ştirea că d. Hitler a acceptat mediaţia d-lui Mussolini. In acelaş timp, s-a con­firmat oficial că d. Dala­­dier va pleca mâine la Muenchen, pentru a se întâlni acolo cu şefii gu­vernelor din Anglia, Ita­lia şi Germania. In cercurile politice a­­ceste ştiri au fost primite cu deosebită satisfacţie şi cu o nespusă bucurie. Ele au făcut să nască încrederea deplină că da­­torită d-lui Mussolini ori­­ce primejdie de războiu trebue socotită ca exclu­să de acum înainte. ORICE PRIMEJDIE DE RĂZBOI TREBUE SOCOTITĂ CA EXCLUSĂ D. NEVILLE CHAMBERLAIN D. ROOSEVELT La Ultima U»« • Conferinţa dela Minutei Textul mesagiului d-lui Chamberlain către d. Mussolini Roma, 28 (Rador). — Iată textul mesagiului pe care d. Chamberlain l-a adresat azi d-lui Musso­lini: „Am adresat azi un ul­tim apel d-lui Hitler, ca să renunţe de a face uz de forţă pentru soluţio­narea problemei sudete, care ar putea fi regulată, după părerea mea, în cursul unei scurte între­vederi. Am oferit cancelarului de a veni pentru nego­cieri imediat la Berlin, spre a găsi un acord în­tre delegaţii germani şi cehi. Dacă cancelarul dore­şte, delegaţi ai Franţei vor lua deasemeni parte la aceste negocieri. Am încredere în faptul că excelenţa voastră va binevoi să informeze pe cancelar că va fi gata să se facă reprezentat şi că-l va sfătui să accepte propunerea mea. “ In acest fel, toate po­poarele vor fi scutite de război. Am dat deja garanţie că făgăduelile cehe vor fi îndeplinite şi am ferma încredere că un acord complet va putea fi reali­zat în termen de o săp­tămână“. In urma acestui me­saj, Ducele a înştiinţat o­­ficial pe d. Chamberlain că a recomandat Fuehre­­rului să accepte această propunere. MARE SENZAŢIE LA ROMA Roma, 28 (Rador). — Ştirea celor două convor­biri pe care lordul Perth le-a avut în cursul dimine­ţii cu contele Ciano a fost adusă la cunoştinţa publi­cului prin ediţiile speciale ale ziarelor din Roma. Ştirea a produs o mare senzaţie şi a determinat un sentiment de uşurare în o­­pinia publică. DUCELE MUSSOLINI Un mesagiu al d-lui Roosevelt către d. Mussolini Roma, 28 (Rador). — D. Mussolini a primit, azi du­pă amiază, la ora 16, în prezenţa contelui Ciano, pe ambasadorul Statelor Unite c­are i-a remis un mesagiu personal din partea preşe­dintelui Roosevelt. In acest mesagiu, pre­şedintele Statelor­ Unite, amintind sforțările făcute de el spre a asigura­re- Adâncă uşurare la Londra Londra, 28 (Rador).— Ştirea, că mobilizarea ger­mană a fost amânată cu 24 ore, ca şi informaţia despre conferinţa de mâi­ne dela Muenchen, s’au răspândit cu iuţeala ful­gerului la Londra, în Ma­rea Britanie şi în întregul imperiu englez. ^ Anunţate chiar de d. Chamberlain la Camera Comunelor, știrile au pro­dus întâi o adevărată ui­mire, care s’a transformat apoi într’un sentiment de adâncă uşurare. REGINA MARY, A ISBUCNIT IN LACRIMI Londra, 28 (Rador)." — In clipa de uimire generală in care primul ministru a a anunțat dela tribuna Ca­merei Comunelor convoca­rea conferinţei de la Muen­­chen. Regina mamă Mary, care se afla în tribuna pre­şedintelui, a izbucnit în la­crimi şi a trebuit să se re­tragă, sprijinită de o doam­nă de onoare. Ambasadorii Franţei şi Angliei in audienţă la d. Hitler Berlin, 28 (Rador).­­ Corespondentul agenţiei „Havas“ transmite: D. Francois Poncet, am­basadorul Franţei la Berlin, a fost primit azi dimineaţă la ora 11 şi 15 de cancela­rul Hitler, într’o audienţă de o jumătate de oră. La ora 12 şi 35 cancela­rul Hitler a primit într’o audiență de o oră pe am­basadorul Marei Britanii, sir Neville Henderson. 99 HITLER RĂSPUNDE Londra, 28 (Rador). — D. Chamberlain şi-a început discursul său de azi în faţa unei incinte tăcute şi abă­tute. In momentul când se ur­ca la tribună, primul minis­tru nu cunoştea încă rezul­tatul demersurilor făcute în cursul dimineţii la Roma şi Berlin. O adevărată bombă a fă­cut explozie pe neaşteptate când sir John Simon s-a a­­propiat de d. Chamberlain, căruia i-a întins o bucată de hârtie pe care erau scrise cu creionul următoarele cu­vinte: „Hitler răspunde O clipă mai apoi, lordul Halifax, care luase loc încă de la începutul şedinţei în tribuna pairilor, a fost che­mat la Foreign Office, pen­tru a primi comunicarea a­­cestui răspuns. Mai apoi, d. Chamberlain a putut comunica Paria­­ ti CANCELARUL HITLER meniului ştirea cea mare, a conferinţei de joi, de la München. D-nii Chamberlain, Mussolini şi Daladier, invitaţi la München Londra, 28 (Rador).­­­Primul ministru, d. Neville Chamberlain, a anunţat apoi himerei că a fost invitat să aibă o în­trevedere, deşi, la Muen­chen, cu d. Hitler. D. Chamberlain a adău­gat că au fost invitaţi de­asemeni d-nii Mussolini şi Daladier, cari au acceptat invitaţia. D. Mussolini a plecat la München Roma, 28 (Rador). — D. Mussolini­ a părăsit Roma la ora 18, plecând cu un tren special la Mü­enchen. Mulţimea adunată la gară a făcut o călduroasă mani­festaţie Ducelui. D. Mussolini este însoţit de contele Ciano, ministrul afacerilor străine, şi de d. Hr. 767 Sâmbătă 1 Octombrie 1938 I7 Pagini P 1111 „O BRUSCĂ OPRIRE PE PANTĂ“ Paris, 28 (Rador). — Agenţia „Havas“ trans­mite: In cercurile parlamen­tare se arăta astăseară că anunţarea conferinţei de la Muenchen marchea­ză o bruscă oprire pe pantă şi o tresărire ener­gică pentru a împiedeca agravarea conflictului. Se exprimă speranţa că d. Hitler, căruia pro­punerile franco-britanice i-au asigurat de pe a­­cum cea mai mare parte din revendicări, va voi să aducă în negocierile pe care le va relua spiritul de conciliaţiune necesar pentru o soluţie contrac­tuală a problemei sude­ţilor. Mesajul d-lui Daladier la radio Paris, 28 (Rador). — D. Daladier a rostit astăseară următoarea cuvântare la radio: „Am anunţat că va trebui să fac astăseară o comu­nicare ţării asupra situaţiei internaţionale. Am fost însă sesizat la începutul după amiezii de invitaţia guvernului german de a întâlni mâine la Muen­chen pe cancelarul Hitler, pe d. Mussoliini şi pe d. Chamberlain. Am acceptat această in­vitaţie, înţelegeţi că în ajunul unor negocieri atât de importan­te amân explicaţiile pe care voiam să vi le dau. Dar înainte de plecarea mea, ţin să adresez popo­rului Franţei mulţumirile mele pentru atitudinea sa plină de curaj şi demnitate. Ţin să mulţumesc mai ales francezilor care au fost che­maţi sub drapelele noastre, pentru sângele rece şi ho­­tărîrea de care au dat o nouă dovadă. Misiunea mea este grea. De la începutul dificultăţilor prin care trecem, nu am în­cetat de a lucra din toate, puterile mele pentru salv­gardarea păcii şi interese­lor vitale ale Franţei. Voi continua mâine acest efort cu gândul că sunt în deplin acord cu întreba naţiune". nl Acceptarea d-lui Hitler a produs uşurare la Paris Prin telefon, dela trimisul nostru special Paris, 28. — Ştirea că d. Hit­ler a acceptat, în urma inter­venţiei d-lui Mussolini, făcută la apelul d-lui Chamberlain, întâlnirea de la München a dat publicului Parisian o nouă spe­ranţă că pacea va fi totuşi sal­vată. Agravarea din ultimele 24 de ore a situaţiei a determinat, în cursul zilei de astăzi, plecarea unui mare număr de parisieni şi străini. Gările erau pline de lume, care, după sfatul însuşi al autorităţilor militare, se re­fugia în provincie, pentru a nu fi expuse, în cazul unui război, atacurilor aeriene. Astăzi la prânz se pierduse aproape orice speranţă în posibilitatea unei soluţiuni paşnice. Intransigenţa , manifestată de cancelarul Hit­ler la toate apelurile ce i s’au a­­dresat, a provocat, aci, neîncre­derea în posibilitatea unei solu­ţiuni paşnice. Cu toate acestea, cercurile oficiale care erau în curent cu apelul adresat de d. Chamberlain d-lui Mussolini, a­­firmau că este imposibil ca d. Hitler să refuze pe Ducele a că­rui atitudine cu prilejul Ans­­chluss-ului a fost atât de utilă Germaniei şi căruia d. Hitler i-a spus atunci că nu va uita nici­odată ce a făcut pentru Germa­nia. Răspunsul d-lui Hitler a fost aflat la Paris prin ediţiile speci­ale ale ziarelor, la ora 4.30 după amiază. Toate posturile de radio parisiene l-au anunţat şi ştirea s-a răspândit ca fulgerul în tot oraşul. Lumea îşi dădea seama că situaţia este încă destul de serioasă, dar răgazul pe care îl dă conferinţa de mâine de la München şi speranţele pe care ea Ie renaşte au produs o incon­testabilă uşurare. O CERERE A CEHOSLOVACIEI Londra, 28 (Rador). P. D Masaryk a telefonat as­­tăseară d-lui Chamberlain, întrebându-l dacă ar fi po­sibil ca un purtător de cu­vânt cehoslovac să asiste la conferinţa dela Muen­­chen. Primul ministru i-a răs­puns că nu înlătură aceas­tă posibilitate şi s’a pus îqj comunicare cu președintă Republicii cehoslovace. 1 .­*

Next