Universul, noiembrie 1938 (Anul 55, nr. 298-312)

1938-11-01 / nr. 298

ORCHESTRA MAESTRULUI PICTOR PREDESCU concertează începând de MARŢI 1 NOEMBRIE Is RESTAURANTUL 8ÄR-P0TC0ÄVÄ 5266 Şi părul îmbătrâneşte! Se spune cu drept cuvânt: imul are vârsta părului său”, mic nu îmbătrâneşte într’atât­a obraz ca un păr, care ru­­pe să încărunţească, să se u­­rce şi să cadă. Contra tuturor acestor rele istă un singur mijloc: rege­­­ratorul de păr „MONOPOL”M­onopol hrăneşte părul, redân­­i-i seva, pe care înaintarea Irstei i-a răpit-o. In acest fel părul tra­tat cu Monopol îşi reca­pătă vitalitatea, se moa­ie şi deci nu se mai rupe şi nu mai cade. Monopol distruge mă­­treaţa. La farmacii, drognerii şi par­tenerii. Dep. general E. & L. Cioară, Bucureşti 3, Str. Spe­ranţei 37, 1512 Citiţi „Universul Copiilor“ Discursul d-lui Georges Bonnet D. Bonnet şi-a început dis­cursul reamintind că partidul radical-socialist a fost de 33 ani cel mai mare partizan, al a­­miciţiei franco-engleze. „Nu credem, a adăugat­­ d. Bonnet, nici în fatalitatea răz­boiului, nici în fatalitatea păcii. Doctrina partidului nostru a fost de a lua toate garanţiile cu putinţă pentru a salvgarda patria şi de a nu refuza nici o­­posibilitate cât de mică ar pă­rea pentru menţinerea şi con­solidarea păcii“. In ce priveşte chestiunea su­­detă, d. Bonnet a arătat că ea este o veche ceartă. „încă din 1919, precizează d-sa, cu prile­jul negocierii tratatului de la Versailles, o aprinsă discuţie s-a iscat în această chestiune. Can­celarul austriac, social-demo­­cratul Renner, protestând îm­potriva traseului nouei frontie­re, afirma că niciodată minori­tatea germană nu se va lăsa ab­sorbită de majoritatea cehă. După Anschluss, dificultăţile s’au agravat. Prevenit, guvernul francez s’a străduit să ajute Cehoslovacia spre a rezolva li­tigiul. Guvernul şi-a dat seama că cea dintâi sforţare care trebuia încercată era aceea de a armo­niza atât din punct de vedere diplomatic cât şi din punct de vedere militar, dacă ar surveni un război, acţiunea Angliei şi a Franţei“. D. Bonnet reaminteşte apoi atitudinea adoptată de Anglia pe care nici un pact nu o an­gaja faţă de Cehoslovacia şi care a acceptat să ajute Franţa datorită acţiunii d-lui Daladier. Ministrul afacerilor străine face istoricul dramaticelor zile din Septembrie şi respinge cri­­ticile celor care-l acuză de a fi cedat unui ultimatum al forţei. Raporturi normale cu ţările vecine Ocupându-se după aceea de destinderea europeană care a urmat păcii de la Muemchen, d. Bonnet declară :­­ „Voim ca raporturi normale să se stabilească între Franţa şi ţările vecine. Dorim ca între Franţa şi Germania să poată interveni o sinceră cooperare şi ca să fie înlăturată în aceste două ţări teama unuii conflict care ar nimici în scurt timp toate progresele realizate cu preţul atâtor străduinţe în Franţa ca şi în Germania. Intre Franţa şi Italia a­u fost reluate acum relaţile normale. Faptul ne bucură deoarece ni­meni n’a dorit mai mult decât nou­ întărirea tradiţionalelor le­gături de amiciţie dintre Fran­ţa şi Italia”. MAI AGREABIL CUL PERDELE ■«COVOARE STOFE­­e MOBILE LINOLEU STR. BĂRAŢIEI 2 (Piaţa Sf. Gheorghe) STR. BÂRAŢIEI6, CAL. GRI­VIŢE1117 Expunerile d-lor Georges Bonnet si Herriot in fata congresului de la Marsilia Cei doi fruntaşi radicali - socialişti subliniază dorinţa de pace a Franţei Moţiunea generală a congresului proclamă ruptura definitivă cu comuniştii Marsilia, 29 (Rador). — Şe­­t După un delegat care a cre­­dinţa de azi dimineaţă a con- j tîicat politien urmată de giuvem gresului radical - socialist s­ a , în chestiunea cehoslovacă, a deschis azi dimineaţă la ora 9 a luat cuvântul d. George Bon­ţi 30, sub preşedinţia d-lui Jean­net, ministrul afacerilor străi- Chiihery. I ne­ cut în revistă diferitele acor­duri încheiate în afara pactu­lui Societăţii Naţiunilor şi a declarat: „Cine mai vorbeşte azi de angajamente luate cu zece ani în urmă? Oare Ceho­slovacia n’a semnat în 1925 la Locarno împreună cu Ger­mania un pact de arbitraj? Acest acord n’a cântărit nimic în ultimele evenimente”. Oratorul s’a întrebat dease­­meni ce s’a ales din tratatul celor nouă puteri, care s’au angajat să respecte integrita­tea teritorială a Chinei. „In felul acesta, Societatea Naţiunilor, pacte, convenţii, tratate particulare, toate s’au prăbuşit. Asistăm la înlătura­rea unei morale internaţionale care ni se părea a fi în stare să salvgardeze pacea. In a­­ceastă atmosferă se vor putea oare încheia alte acorduri ? Se va putea oare, pe baza dreptului ginţilor, interzice bombardarea oraşelor deschi­de? Se va putea interzice uti­lizarea gazelor asfixiante? A­­ceste acorduri între vecini eu le doresc. Noi, radicalii, am fost aceia cari, pentru prima dată, am întins mâna Germa­niei. Nu este vina noastră da­că gestul nostru n’a dat re­zultate”. Și d. Herriot a adăogat: Suntem contra oricăror dis­pute cu caracter ideologic pe plan internaţional, dar cu condiţia ca nici nouă să nu ni se impună baraje ideologice. Insist asupra dreptului Fran­ţei de a avea un acord cu Ru­sia Sovietică. Nu accept ideia unei reţele de sârmă ghimpată în jurul acestei ţări de 140 milioane de locuitori. Amin­tesc şi acordurile noastre parr­ticulare cu puterile din Euro­pa Centrală. Franţa nu poate renunţa la securitatea colec­tivă. „Nădăjduiesc că voiu vedea într-o zi popoarele înţelegând necesitatea securităţii colecti­ve. Rămâne ca aceste popoare să transforme acest instinct în voinţă şi în alianţă, care să nu fie ofensive decât contra răsboiului. „Pentru a se redresa Socie­tatea Naţiunilor şi securitatea colectivă, trebuie ca Franţa să facă un efort excepţional. Altfel vom recădea în barba­rie şi în haos”, lege la sforţările tuturor ce­tăţenilor“. Congresul dă mandat delegaţilor radical-socia­­lişti sau comitetului na­ţional să ia act de ruptu­ra a cărei responsabilita­te o poartă numai parti­dul comunist şi să arate voinţa partidului radical­­socialist de a continua colaborarea sa cu parti­dele democratice. In împrejurările de fa­ţă congresul se declară favorabil unei modificări a modului de scrutin, ca­re va garanta tuturor par­tidelor independenţa lor într’o reprezentare. Ferm ataşat regimului parlamentar, partidul do­reşte să-l întărească prin­­tr’o reformă care să asi­gure autoritatea şi stabi­litatea guvernamentală. Contra revendicărilor coloniale ale unor puteri străine La terminarea şedinţei s’a votat o ordine de zi în care se cere guvernului să respingă energic toa­te revendicările coloniale sau de ordin teritorial pu­tând fi eventual formula­te de puteri străine * cu privire la populaţiile care aduc în fiecare zi Franţei dovada mişcătoare a pa­triotismului lor şi să se li­miteze exclusiv negocie­rile posibile la studiul e­­chitabil al repartizării ma­teriilor prime. Ordinea de zi cere să se continue în mod activ punerea în stare de apă­rare a coloniilor, să se or­ganizeze recrutările prin­tre indigeni, să se extin­dă bazele navale şi aerie­ne din colonii şi să se pro­cedeze la reorganizarea justiţiei pentru indigeni. Chestiunea spaniolă In ce priveşte chestiunea spa­niolă, ministrul afacerilor străine a declarat: Suntem convinşi că rezolvarea conflictului care sfâşie pe vecinii noştri va fi cu putinţă in ziua în care toţi voluntarii străini vor fi fost retraşi şi când spaniolii vor rămâne faţă în faţă între ei. Sun­tem convinşi că atunci mediaţia va putea fi încercată cu folos şi că pacea va putea fi din fericire restabilită“. Pentru menţinerea alianţelor D. Bonnet adaugă că ni­mic în concepţia politică expusă de d-sa nu se opune ca Franţa să rămâie lega­tă de amiciţiile sale parti­culare cu Uniunea Soviete­lor, România, Polonia, Iu­goslavia şi Belgia. D-sa socoteşte că pentru a se realiza idealul cu pa­siune dorit al unei organi­zări pacifice a Europei este necesar să se pregătească o organizaţie economică mai bună decât aceia în care se sbate astăzi. Ministrul afacerilor stră­ine se rosteşte în favoarea „unei organizaţii raţionale a producţiei mondiale şi pentru punerea în valoare a resurselor în mare parte încă neexploatate, în favoa­rea unei înţelegeri monetare internaţionale care să în­găduie a se asigura consu­mul şi circulaţia produse­lor“. FRANŢA TREBUE SĂ FIE TARE Vorbind apoi despre sfor­ţarea pe care Franţa tre­­bue să o îndeplinească pen­tru a-şi regăsi întreaga sa putere, d. Bonnet a spus: „Tr­e­buie ca în ziua când se va pune necesarmente problema dezarmării, Fran­ţa să poată vorbi pe picior de egalitate cu oricare din­tre parteneri... Voim să do­vedim că democraţiile sunt tot atât de capabile ca şi oricare alt regim pentru ro­lul de jucat în lumea mo­dernă“. După ce adresează câteva cuvinte emoţionante foştilor luptători din marele război, d. Bonnet încheie: „Cetăţeni, oricât de arză­toare ar fi iubirea noastră pentru pace, nu acceptăm ca Franţa să o cumpere cu preţul unui fel de abdicare de la drepturile sale sau de renegare a tradiţiilor sale, înţelegem ca Franţa să ră­mână demnă de trecutul său“. I D. Herriot arată falimentul securităţii colective Oratorul a evocat chestiu­nea cehoslovacă, notând cu părere de rău falimentul secu­rităţii colective şi deplângând insuccesul eforturilor făcute pentru a se asigura triumful formulei „prin securitate co­lectivă la dezarmare”. Şi d. Herriot a adăugat: „Societatea Naţiunilor, care era cea mai scumpă aparenţă a noastră, nu numai că nu a răspuns aştept­rilor, dar tre­buie să constatăm că, printr’o ciudată deformaţiune, a ajuns să dea sprijinul autorităţii sale nu victimei, ci agresorilor”. Preşedintele Camerei a tre­ UNIVERSUL" Un apel către prietenii Franţei din Statele­ Unite D. Herriot s-a adresat apoi prie­tenilor Franţei din Statele Unite, cărora le-a făcut un călduros a­­pel, cerându-le să participe la o­­pera de pace. „Am salutat cu to­ţii cu recunoştinţă mesagiul pre­şedintelui Roosevelt. Să binevoia­­scă şi să mă asculte din nou şi să recunoască că pacea cere ceva mai mult decât o conferinţă in­ternaţională. Statele Unite nu se mai pot desinteresa de o Europă desbinată. Evenimentele recente au dovedit acest lucru. „Cât despre Franţa, ea trebuie să rămână credin­cioasă politicii sale de pace“. Oratorul a subliniat că toate ţările din lume se înarmează pe o scară întin­să şi a adăugat, în aplau­zele întregei săli, la care d. Daladier a dat semnalul: „Spun împreună cu Dala­dier: să fim tari, să fim din ce în ce mai tari“. PUTEREA MILITARĂ A FRANŢEI Trecând la politica internă, d. Herriot a subliniat că Franţa are „prima armată de uscat din lu­me“ şi a adăugat că nici­ marina nu poate fi criticată. In­ materie de aviaţie, el recunoaşte că exis­tă anumite lacune. Această situa­ţie pune, desigur, o problemă gra­vă. Nu ştie ce vor face technicie­­nii, dar crede că aceştia vor tre­bui să facă ceva. Problema forţei militare a ţă­rii este legată de aceia a forţei sale industriale. „Dacă nu vom avea o producţie suficientă, toate eforturile armatei noastre vor fi zadarnice“. Şi oratorul arată că nu trebuie să se vorbească numai de „lenea muncii“, ci şi de „le­nea capitalurilor“. El cere să se producă în Franţa anumite pro­duse ce sunt importate, pentru a se remedia deficitul balanţei co­merciale. Protestează contra ocu­pării uzinelor de către lucrători şi arată că republica nu trebuie să fie un regim de facilitate, ci că în Franţa trebuie să se restabi­lească spiritul de sacrificiu. D. Herriot încheie făcând apel la toţi francezii „fără să arunce anatema asupra niciunuia dintre ei“, pen­­tru ca prin muncă să con­tribuie la redresarea Fran­ţei şi a idealurilor sale, care pot fi concretizate în for­mula „apărarea democra­ției“. Congresul proclamă ruptura d­e comuniştii Marsilia, 29 (Rador). — încheind desbaterile de po­litică generală, congresul partidului radical-socialist a fost chemat să voteze o mo­ţiune, în care adresează d-lui Daladier şi guvernului expresiunea întregei sale în­crederi. Moţiunea declară urmă­toarele: „Congresul radical-socia­list, drept încheiere a desba­­terilor de politică generală, a doua zi după clipele tra­gice prin care a trecut ţara, adresează preşedintelui con­siliului de miniştri şi mem­brilor guvernului expresiu­nea întregei sale încrederi şi a cordialei sale afecţiuni. Congresul aprobă în to­tul politica sa externă de pace în demnitate şi politi­ca sa internă în ordinea re­publicană. Congresul dă întreaga sa adeziune sforţării curagioa­se a guvernului de a restau­ra onoarea muncii. Congresul regretă că a­­ceastă operă de pace şi de muncă, indispensabilă sal­vării naţiunii, a fost com­promisă şi îngreuiată în a­­celaş timp de atitudinea partidului comunist, prin gesturile necugetate ale u­­nor pretinşi naţionalişti şi prin atacurile violente din partea unor adversari de­claraţi ai Republicei. Congresul este convins că poporul din oraşe şi sate va răspunde la acest apel şi va susţine cu curaj această operă de apărarea republi­cană şi de redresarea naţio­nală. Congresul cere guvernului să ia măsuri riguroase im­puse de situaţia economică şi financiară a ţării. El îi acordă încredere pentru ca aceste măsuri, inspirate de spiritul democratic, să ape­ VOTAREA MOŢIUNI Congresul adoptă în u­­nanimitate minus 10 vo­turi, dintr’un total de 2.000 congresişti pre­zenţi, moţiunea congre­sului asupra politicei ge­nerale. *1* D. Daladier a fost reales preşedinte al partidului prin aclamaţii. ❖ Lucrările congresului au fost apoi declarate închise. D. Ribbentrop a plecat dela Roma Roma. 29 (Rador). — D. von Ribbentrop, ministrul de afaceri străine al Germaniei, s’a dus la ora 15 la palatul Veneţia, unde a avut a doua întrevedere cu d. Mussolini. Părăsind palatul Veneţia, d. von Ribbentrop s’a dus imediat la pa­latul Chigi, unde a avut o între­vedere cu contele Ciano. * Roma, 29 (Rador). — D. von Ribbentrop, ministrul de externe al Reichului a părăsit Sâmbătă seara Roma, plecând la Berlin. # Roma, 29 (Rador). — Inainte de a părăsi capitala Italiei d. Ribbentrop a declarat reprezen­tanților presei germane din Roma că întrevederile au pur­tat asupra tuturor problemelor de politică europeană și că ele au avut loc într’im spirit de perfectă cordialitate. întrevederile, a adăugat d. Ribbentrop, au arătat din nou că problemele politice actuale vor găsi din partea Germaniei și Italiei o rezolvare bazată pe axa Roma—Berlin într’un spirit de amiciţie şi de colaborare strânsă. Dr. H. MARTIN Boelele sufletesti Psihionevroze NEVROZA SEXUALA PSICHO-FIZIOTERAPIE­I Consult. 8-11.2-8. Telef. 4053 S­U­DUL ELISABETA 3 A. Standard LĂMPI SUPERBE EXPOZIŢIA FABRICII BUL. COL. MIH. CHICA 88 Rezultatul matehului de box de aseară ABANDON PE MIELU DOCULESCU Aseară s-a desfăşurat în sala A. C. T. din strada Luterană o gală de box internaţională. Mate hul vedetă dintre boxeu­­rul de culoare Cheo Morejan 73.300) şi Mielu Doculescu (72. kg.), angajat pe distanţa de 10 reprize, a lu­at sfârşit la începu­tul reprizei a 7-a, prin abando­nul lui Doculescu. -----xxx-8*xxx-----— In cazuri de îmbolnăvire a peri­­cardului, a muşchilor şi nervlor ini­mei un mic pahar cu apă naturală purgativă FRAN­CISC IOSIF, luat di­mineaţa pe stomacul gol, asigură fără să pricinuiască vre­o neplăcere, goli­rea intestinului, înlesnind digestia. Consultaţi medicul Dr. 5015 -xXx®G®xXx- De la Asociaţia generală a absolvenţilor învăţământului muncitoresc Asociaţia ţine adunare generală anuală azi. Duminică, în sala de bibliotecă a cantinei muncitoreşti din Splaiul Independenţei nr. 5, la ora 9.30 dim. Se va face darea de seamă a­­supra activităţii în curs de 3 ani de la înfiinţare,, se vor discuta, posibilităţile prin care asociaţia să-şi clădească o casă a ei pro­prie. Washington, 29 (Rador). — Respingând unele acuzaţii aduse organelor de control al exportu­lui de avioane, d. Huli, minis­trul afacerilor străine, a declarat presei că aproximativ 40 de a­­vioane americane, în piese deta­şate, au putut fi livrate în Spa­nia, trecând prin Canada.­­ Aceste avioane au fost trimise în Spania, in loc să rămâie în Canada, aşa cum se specifica pe comenzi. D. Huli a anunţat apoi, că mi­nisterul afacerilor străine a refu­zat aprobarea pentru 22 de a­­vioane, având destinaţia Grecia, când s’a aflat că ele nu erau de­stinate guvernului elen. 15 19 3 9 ă inujud Itt tedi& tăfc' K ATjc MICI LUN ARE E­LECTROGAZ tMit&n­amiiJjrpv­anme­n­­■ 1 *4" CALEA VICTORIEI 5© CALEA G R IVI Ţ E I 33, 8 CAL­­EA MO Ş IL OR 227 telor Standard ‘ Modele 1939 a AMPER S.A.R. Str. Smâr­an Nr.23 si B-du­ Brătianu Nr. 11­­ In rate mici lunare Dela 1 la 15 Noembrie 1938 obţineţi în mod cu TOTUL GRATUIT O ele­gantă măsuţă din PALISANDRU la cumpărarea oricărui aparat de Radio 5010 ! DEPARAZITAŢI SINGURI 1 Sigur şi eftin cu CIMEX GAZIFICARE COMPLECTA $1 RADICALA QMOARA JOIE PLOŞNIŢELE,­ OUĂLE LOR Cereţi pretutindeni — ORIGINAL CIMEX & 2700 La ARSURI, EXE­ME, îngrijirea sugacilor, etc. Pasta-HIRISAN (Hirisan Ges. Le­pzig) este de o eficacitate neîntrecută. Tuburi a Lei 44 şi 85 la toate farmaciile şi drogueriile. Repr.: Mr. G. Hiefsch, Sibiu. 5310 EXPOZIŢIA ^ ^ RODIER“ CALEA VICTORIEI No. 23 etaj I vinde cu preţuri avantagioase: Lena­uri, pentru rochi, tailleurs, manteaux Mătăsuri Fantezia şi Asortiment bogat în ultimele creaţiuni străine — Exclusivităţi— 13 ......... ......... CU OCAZIA MUTATULUI MAGAZINUL „ELECTRO-REGAL” Noile becuri TUNGSRAM KHYPTON până la 25 W. Lei 42 40 W. „ 45 BECURI până la 25 W. Lei 27 40 W. „ 30 Mare asortiment de lustre şi materiale electrice precu­m şi aparate de Radio în rate, cu preţuri foarte convenabile. Avioane americane trecute clandestin in Spania 15 Str. Regală 7. — Telef. 4.79.26 OFERĂ :

Next