Universul, decembrie 1938 (Anul 55, nr. 328-342)

1938-12-01 / nr. 328

Anul al 55-lea 12 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL*« S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov In Romania 8 lei ^ In străinătate 6 lei EXEMPL­ARUL { ţpata poştală plătită la ppiei, conform aprobării fllr. 0-1« F. T. T. No. 180. CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Şl TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA­­ BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10: SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 SS=5=S=S=B UN ACT DE DREPTATE Ministerul de finanţe a pu­blicat următorul comunicat: „Mandatul de arestare emis contra controlorului şef Ste­lian Frâncu in urma unui a denunţ anonim, a fost infir­mat, din lipsă de dovezi, de Camera de punere sub acu­zare a Curţii de apel din Con­stanţa“. Acest comunicat, care ese din comun, trebue să fie pus în legătură cu un fapt întâm­plat in vara trecută. Presa a luat act cu satis­facţie atunci despre ofensiva organelor financiare d­in Con­stanţa împotriva evaziunii fiscale ce luase proporţii. Astfel, s-a constatat că un mare număr de întreprinderi de export, de expediţie, de restaurante, de bodegi, etc., conduse în cea mai mare parte de străini fără acte în regulă, se sustrăgeau de l­a plata unor sume considera­bile prin cooperarea isteţimei lor cu slăbiciunea, sau bună­voinţa unora dintre cei în­sărcinaţi cu stabilirea şi în­casarea impozitelor şi taxelor. Diferite firme lucrau cu o singură centrală şi cu mai multe sucursale, cauzând în­casărilor fiscului pagubele echivalente diferenţelor din­tre impunerile principale şi isecundare. Exportatorii ce obţineau fiu preţuri derizorii grânele producătorilor mici, cari nu pot să aştepte mijloacele ofi­ciale pentru realizarea pre­ţurilor raţionale, practicau sisterne ingenioase de ridi­care la maximum a benefi­­ciilor ilegale prin tranzacţii ■fictive cu elemente de legă­tură din diferite porturi străine. Şi alte metode tot atât de fructuoase pentru autori şi de dăunătoare pentru înca­sările statului. Reacţiunea contra acestor abuzuri devenite sistem a fost crâncenă, parchetul a operat arestări, procese sunt în curs. Printre numele celor devo­taţi acestei lăudabile cauze s’a citit atunci şi acela al controlorului pomenit in co­municatul ministerial. Contra acţiunea, celor în­colţiţi şi a celor cuprinşi fie panică prin efectul ofensivei deslânţuite împotriva eva­ziunii fiscale din cel mai mare port al ţării, unde tran­­zacţiunile economice deţin recordul, n’a întârziat să se afirme şi arestarea unuia dintre ei s’a produs. împrejurările în care ea s’a produs sunt arătate de mi­nisterul de finanţe, în urma unui denunţ anonim şi în lipsă de dovezi. Două circumstanţe ce ex­clud justificarea unei ares­tări preventive, care, fiind o excepţie dela libertatea indi­viduală, este îndreptăţită şi legală numai atunci când plângerea nu este anonimă şi când dovezile nu lipsesc. Venită de la vârful unei au­torităţi, această comunicare publică a reparaţiei unui a­­buz săvârşit in zona altei au­torităţi, constitue în acelaş ■timp o satisfacţie dată senti­mentului de justiţie şi func­ţionarilor conştienţi de dato­ria lor, şi o speranţă că de­votamentul în serviciul sta­tului nu se va mai izbi de uneltirile infractorilor. wwmang»« annn inimi Membri ai guvernului şi ai corpului diplomatic în gara Mogoşoaia Paris, Noembrie O înseninare pe cerul de toam­nă. Un Rege şi Fiul Său la Paris! Regele Carol şi Marele Voevod Mihai... doi prieteni pe cari Ca­pitala i-a primit aşa cum ar primi doi vechi parisieni. încă odată, republica şi republicanii au strigat: „Trăiască Regele!“ şi cu câtă dragoste încă.'... *­­ Vai! cu o floare nu se face pri­măvară. Nici cu două nici măcar cu trei. Căci iată că, după Câteva cea­suri de la venirea Regelui Româ­niei, un personagiu foarte impor­tant a debarcat pe malurile Se­nei. E vorba de d. Guariglia, am­basadorul Italiei. „Revn la prima mea iubire“. (Continuare In pag. 2-a) SCRISORI DIN PARIS Un rege la Paris.—O comisie a finanţelor.—Energia d-lui Daladier de RENE SAIVE M. S. REGELE $I MARELE VOEVOD MIHAI AU SOSIT LUNI IN CAPITALĂ PRIMIREA OFICIALA DIN GARA MOGOSOAIA.­­ ENTUSIASTA MANIFESTAŢIE A POPULAŢIEI PENTRU SUVERAN Capitala a primit Luni cu o deosebită însufleţire pe M. S. Regele Carol al ll-Lea şi pe Măria Sa Marele Voevod Mihai. A fost manifestarea acelui profund sentiment dinastic care constitue chezăşia viitorului ţării noastre. A fost, în acelaş timp, şi manifestarea recunoştinţei pentru nepreţuitele servicii pe care Suveranul le-a adus intereselor vitale ale neamului şi statului nostru în îndeplinirea înaltei Sale misiuni de pace. Conştientă de însemnătatea activităţii desfăşu­rată de Suveranul ţării, populaţia Capitalei, din toa­te categoriile sociale, a ieşit în întâmpinarea Maies­tăţii Sale şi a Marelui Voevod, spre a Le ura bun ve­nit şi spre a-şi afirma odată mai mult devotamentul ei faţă de Coroană, faţă de Rege şi de Fiul Său. A fost o adevărată zi de sărbătoare, şlefuită, se resfrângea sclipi­rea scânteietoare a fireturilor, decoraţiilor şi a uniformelor. Alături de negrul mat al fracurilor şi de pata albă a plastroanelor imaculate, se des­prindeau majestoasele togi roşii ale magistraţilor celui mai înalt for de justiţie al ţării, uniformele încărcate cu aurul patinat ale diplomaţilor, chi­verele de argint şi căciulile împanaşate ale oştenilor, pro­funzimea scânteierilor a mii de decoraţii cari cuprindeau în smalţul şi panglicile lor, frân­turi de curcubeu, tot soiul de uniforme împodobite cu cola­ne, eghileţi şi furajere, totul se contopea într’o simfonie vie de culori, peste care domnea ------------------------- atmosfera de mare sobrietate Peste tot, în lumina cristale­ şi înaltă măreţie a gării regale, lor şi a dalelor de marmoră (Asistenţa în pag. 3). In sala de onoare a gării re­gale Mogoşoaia înalţii demni­tari ai statului au început să sosească dela ora 12. Pentru ca circulaţia să nu fie stânjenită, s’au luat întinse măsuri de ordine, modifiicându­­se traseul tramvailor, autobuze­lor şi al tuturor vehiculelor pe anumite străzi. De la ora 12 şoseaua Kiseleff, de la gara Mogoşoaia până la piaţa Victoriei şi b­deie Lascăr Catargiu şi Tache Ionescu şi str. C. A. Rosetti, până la pala­tul regal, erau tixtite de lume care aştepta trecerea cortegiului regal. Agenţii de poliţie, în mare ţi­nută, înşiraţi pe tot parcursul, menţineau ordinea. LA GARA MOGOŞOAIA M. S. Regele, urmat de Marele Voevod Mihai,, trece în revistă, pe peronul gării Mogoşoaia, , ■ tompsnîa­­de onoare Capitala in sărbătoare Din zorii zilei, Capitala, s’a îmbrăcat în sfera© de sărbătoare. Toate edificiile publice, mi­nisterele, şcoalele, primăriile, teatrul Naţional, Fundaţia Ca­rol, Cercul militar, administra­ţiile financiare, etc., erau pa­voazate cu mari drapele şi cu stema României cu cifrul re­gal. Magazinele au arborat de­­asemenea tricolorul, iar vitri­nele erau împodobite cu portre­tele M.­­S. Regelui şi a Marelui Voevod Mihai. Pe drumul de la gara Mogo­şoaia la palatul regal din calea Victoriei, toate casele particu­lare au împodobit ferestrele şi balcoanele cu drapele, covoare şi flori. De la ora 8 dimineaţa, străzile erau un furnicar de lume. Elevii şi elevele şcoalelor, în uniforme străjereşti, se îndrep­tau spre locul f­ixat dinainte, unde trebuiau să aştepte trece­rea M. S. Regelui Carol I şi a M. S. Marelui Voevod Mihai. Funcţionarii publici, în gru­puri, grupuri, mergeau de ase­menea să ocupe din timp locuri pe parcurs. De la ora 10 toate instituţiile particulare şi-au suspendat şi ele activitatea, spre a da putin­ţa funcţionarilor lor să ia parte la primirea Suveranului. f^inwuŢCa^lel, d, gen kV w SOSIREA SUVERANULUI Deşi trenul regal era anun­ţat pentru ora 12.30, n’a a­­juns în gara Mogoşoaia decât la ora 1.15, din cauza opriri­lor de la gările din parcurs, unde s’au făcut Suveranului entusiaste manifestaţii. La intrarea în gara Mogo­­şoaia a trenului regal, a că­rui locomotivă era frumos îm­podobită cu ghirlande de ver­deaţă, drapelul ţării şi cifrul regal, muzica batalionului de gardă a intonat „Imnul Re­gal“. Vagonul regal s-a oprit în dreptul peronului, în dreapta şi în stânga căruia erau în­şiruiţi membrii Casei civile şi militare a M. S. Regelui. In timp ce se sfârşiau no­tele prelungi ale Imnului na­ţional, M. S. Regele a apărut surâzător la portiera vagonu­lui, întovărăşit de Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba Iulia. Majestatea Sa şi Marele Voevod Mihai erau în civil şi de îndată ce au păşit pe ma­rele covor de pluş roşu, ce conducea spre sala de recep­ţie, au fost întâmpinaţi de I. P. S. Patriarh care Le-a urat bun sosit. După ce Suveranul, întovă­răşit de Moştenitorul Tronu­lui a trecut în revistă compa­nia de onoare a escortei de gardă călare, care dădea ono­rul, în uratele nesfârşite ale celor prezenţi, a strâns mâna tuturor membrilor Casei Re­gale cari erau aşezaţi la rând, conform protocolului. Majestatea Sa Regele, îm­preună cu Marele Voevod Mihai, s’a îndreptat apoi spre marea sală de primire a gă­rii regale, unde erau toţi înalţii demnitari şi marii sfetnici şi oşteni ai ţării. Aci, membrii guvernului e­­rau aşezaţi în mijloc, având în dreapta pe consilierii re­gali, şi în stâarga pe repre­zentanţii corpului diplomatic, înalţii magistraţi, ofiţerii ge­nerali şi ceilalţi şefi ai auto­rităţilor civile şi militare. Suveranul, în momentul păşirii în marea sală de re­cepţie, a fost întâmpinat de d. general Dombrowschi, pri­marul general al Capitalei, care i-a prezentat tradiţio­nala pâine şi sare, spunân­­du-i: Majestate, cu deosebit res­pect şi cu profund devota­ment cetăţenii Capitalei vă zic din toată inima: Bine aţi venit (urale). Ajuns în mijocul tuturor celor de faţă, Suveranul s-a oprit pentru a asculta cuvân­tul I. P. S. Patriarh. Cuvântarea I. P. S .Patriarh MAIESTATE. Supuşii Maiestăţii Tale au urmărit cu cel mai viu interes, pas de pas, călăto­ria în Anglia, Franţa, Belgia şi Germania a Maiestăţii Tale, însoţit de Marele no­stru Voevod Mihai. Cu adânc simţită bucirie şi chiar cu o legitimă mân­drie naţională am asistat cu toţii, sufleteşte, la călduroa­sele manifestaţii de simpa­tie, pe care îndeosebi marele popor englez le-a arătat nu numai strănepoţilor puter­nicii Dinastii Britanice, ci mai ales personalităţii iubi­tului nostru Rege, pentru ca­lităţile Sale superioare, prin care cucereşte pe toţi câţi au binevenita ocazie a le cu­noaşte, şi a le constata. Ast­fel, ai devenit cel mai iscu­sit Ambasador al Ţării. De aceea, Maiestate, Gu­vernul şi întreaga Ţară şi toţi supuşii Maiestăţii Tale îţi sunt adânc recunoscători pentru modul strălucit cum ai ştiut reprezintă şi ridica pretutindeni prestigiul Ţării, reîmprospătând deo­parte vechile amiciţii, iar de altă parte câştigând nouă şi bune legături pentru iubita noastră Românie, care nu urmăreşte alt ţel, decât a pă­stra şi a creea amicale le­gături cu toate statele cari respectă drepturile ei, con­lucrând astfel şi slujind scopul final care este pacea generală între popoare. Fie, Maiestate, ca legătu­rile aceste vechi şi noui să contribue la propăşirea Ro­mâniei şi la frăţietatea din­tre popoare. Trăiască Maiestatea Sa Regele şi Măria Sa Marele Voevod Mihai! (Urale şi o­­vațiuni puternice). RĂSPUNSUL M. S. REGELUI înalt Prea Sfinţia Ta, I­licit că, prin călătoria pe Mulţumesc din tot su­fletul pentru caldele cu­vinte de bun venit ce Mi le-aţi rostit în numele Guvernului şi al întregei ţări. Nu am de spus cât un singur lucru: Sunt fe* (Continuarie in pag. 3.a) care am făcut-o, am pu­tut fi încă odată folositor ţării Mele. (Urale şi aclamaţiuni pre­lungite au acoperit cuvin­tele M. S. Regelui). Hn. 121 Joi 1 Decembrie 1958 12 Pagini Pilii ******* O ’ MN tara ” pe un an la­­ UNIVERSUL COPIILOR ZIARUL CĂLĂTORIILOR, VESELIA, RADIO UNIV. *­ UNIV. LITERAR cât. 220 lei ILUSTR. ROMANA si UNIV.­SPORT cftt© 100 lei DIRECTOR §1 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU Raporturile polono-sovietice Un nou eveniment internaţio­nal, care nu poate decât să bu­cure pe toţi acei care urmăresc o politică de destindere interna­ţională, este declaraţia polono­­sovietică cu privire la menţine­rea relaţiilor contractuale între Uniunea Sovietelor şi Polonia. Aceste relaţii contractuale da­tează din Iulie 1932 când cele două state au încheiat între ele un pact de neagresiune, care în Mai 1934 a fost prelungit până la 1945. In cercurile politice interna­ţionale rezultatul favorabil al recentelor convorbiri între d-nii Litvinoff, ministrul de externe sovietic şi Grzybowski a pro­dus senzaţie şi surpr­luere, în­trucât se ştia că deşi, contrac­tual, cele două state îşi luaseră angajamente reciproce, totuşi în ultimul timp relaţiile dintre ele nu erau din cele mai amicale. Restabilită în independenţa ei naţională prin tratatele de pace, Polonia a trebuit să urmeze din primul moment al reconstituirei ei o politică de echilibru faţă de cele două mari puteri vecine: Germania şi Rusia Sovietică. In punctul al 13-lea din adre­sa preşedintelui Wilson trimisă la 8 ianuarie 1918 congresului Statelor Unite se preciza că: „Un stat polonez independent va tre­bui să fie creiat şi acest stat va trebui să cuprindă teritoriile lo­cuite de populaţiuni incontestabil poloneze, cărora li se va asigu­ra un acces la mare, indepen­denţa lor politică şi economică, ca şi integritatea lor teritorială vor trebui să fie asigurate prin­­tr’un acord internaţional“. La încheerea păcii, pe temeiul ace­stui text a fost constituit noul stat polonez. Dar, frontierele o­­rientale ale Poloniei erau încă nedefinite întrucât armatele so­vietice ocupau poziţiuni impor­tante şi continuau să ameninţe integritatea noului stat. In Au­gust 1920, armatele sovietice a­­junseseră până la porţile Var­şoviei. Armata poloneză, sub co­manda mareşalului Pilsudski şi cu sprijinul Franţei, a reuşit to­tuşi să respingă trupele sovietice iar la 18 Martie 1921, Polonia şi Rusia Sovietică au încheiat pa­cea dela Riga. Câteva zile îna­inte intervenise între România şi Polonia un tratat de alianţă care privea în deosebi securita­­tea frontierelor lor orientale. După încheerea păcii dela Ri­­ga relaţiile polono-ruse s’au­ dezvoltat în mod normal, îngri­jorările statului polonez erau în­dreptate spre frontiera de vest, spre acel culoar al Danzigului care părea mereu ameninţat de nemulţumirile Germaniei. Faţă de buna dezvoltare a relaţiilor ei cu Sovietele, Polonia a căutat să i le dea şi o bază juridică şi ast­fel la 9 Februarie 1929 ea a sem­nat protocolul de la Moscovă Reamintim că cu acel prilej Po­lonia a depus mari stăruinţe ca­ România să semneze şi ea acest protocol, iar la 25 Iulie 1932 a intervenit între Polonia şi Ru­sia Sovietică pactul de neagre­siune citat mai sus şi care forr­mează baza noului acord În­cheiat acum două zile. Acesta este pe scurt istoricul diplomatic şi juridic al rapor­­turilor polono-sovietice. In acest interval însă, în do­meniul practic, relaţiile polono- ruse au avut de suferit. De unde, la un moment dat, grija Poloniei era pentru frontiera de vest­­it şi era atât de pronunţată incât atunci când a trebuit să fie pre­­lungit tratatul de alianţă polono­­român, guvernul din Varşovia al cerut cu insistenţă ca el să fie transformat erga omnes — rela­ţiile polono-germane s’au îmbu­nătăţit treptat şi pe măsură cei deveneau mai puţin amical© raporturile cu Rusia Sovietică. In ultimul timp, şi mai ales îna­inte de criza cehoslovacă, acest© din urmă raporturi erau chiar încordate. Politica externă polo­neză se apropiase din ce In ce mai mult de spiritul politicei germane. Polonia părea că ui­tase toate antagonismele reci­proce, toate obstacolele ce le în­tâmpinase dela început din par­tea Germaniei, războiul vamal din 1925 şi multe alte litigii din cele mai serioase. Printr’o ati­tudine de conciliere raporturile polono-germane se îmbunătă­ţeau prin încheierea de tot felul de acorduri până ce s’a ajuns la încheierea intre cele două state a unui pact de amiciţie şi de ne­(Continuare in pag. 2-a) Rezultatele convorbirilor teo-britanice de la Paris La Ultima oră, textul declaraţiilor făcute de d. Chamberlain în Camera Comunelor Studii ţărăneşti de A. CORTEANU Problema ţărănească este una din cele mai importante, dacă nu cea mai importantă problemă românească, din punct de vedere social-e­conomic şi chiar politic. Pro­centul covârşitor de popu­laţie rurală faţă de populaţia orăşenească şi numărul mare de minoritari din­ oraşe face să se poată spune, cu drept cuvânt, că poporul românesc e un popor de ţărani, un po­por de rurali, trăind din a­­gricultură şi având numai funcţionarii, oamenii politici şi armata la oraşe. Impor­tanţa problemei ţărăneşti nu scapă nimănui, dar din ne­norocire, informaţia sau da­tele obiective asupra ei, lip­sesc. In măsura în care au fost studiate diferitele aspecte ale problemei ţărăneşti s’au pu­tut face şi îmbunătăţiri. Aşa de exemplu, ministerul edu­caţiei naţionale a putut spori necontenit numărul şcoalelor rurale, având ca îndreptăţi­re, statistica neştiutorilor de carte de la ţară. Acum în urmă, ministerul sănătăţii a întreprins o puternică acţiu­ne sanitară la ţară şi a tre­zit interesul tuturor oameni­lor de bine pentru sate, spri­­jinindu-se pe statistica mor­talităţii copiilor de ţăran. In­­tr’o măsură oare­care, fie­care autoritate centrală este preocupată şi absorbită de grija pentru populaţia rura­lă. Institutul social creat şi condus de d .profesor Gusti, cu ajutorul fundaţiei regale culturale „Principele Carol“ lucrează de câţiva ani prin minunatele „echipe regale“ la ridicarea morală şi mate­rială a satelor pe bază de material informativ adunat ştiinţificeşte. Monografiile şi studiile satelor făcute de „e­­chipe“ şi publicate în broşuri speciale şi în revista „Socio­(Continuare in pag. 2-a) Mt St Regel­e și Marele Voe­vod Mihai în drum spus Palatul regal .­­****__-l

Next