Universul, decembrie 1938 (Anul 55, nr. 328-342)

1938-12-01 / nr. 328

SIGMARGYL MEDICAMENT PE CALE BUCALA ANTI-SIFILITIC Trimite gratuit la cerere, literatură, AGENTIA sigmargyl Str. Principatele Unite 14, Bucureşti I n­ou La farmacii și drognerii. Tariful publicităţii comerciale CATEGORIA I. Dela 1—1000 linii 20 Dela 1000 Unii In sus 18 Anunţurile colectorilor de loterie 25 Bilanţuri, convocări, notificări, etc. 60 ştiri artistice judiciare, şcolare 40 Informaţiuni comerciale minimum 6 linii 50 Informaţiuni financiare minimum 5 linii 50 Informaţiuni Loterii de Stat 100 Informaţiuni colectori de loterii 50 întruniri electorale, enunţuri 30 Articole, dări de seamă comerciale, etc. In corpul ziarului 75 Anunţuri mortuare maximum 1000 (80 linii) şi minimum 250 130 linii). ORICE ANUNŢ IN TEXT: Anunţuri comerciale şi financiare 40 Parastase şi mulţumiri mortuare maximum Lei 300 anunţul. Parastase cuprinzând in acelaş anunţ 3 nume maximum anunţu­l Lei 500 Anunţuri de logodne, căsătorii şi botezuri cel mult 16 linii 400 Anunţuri de logodne, căsătorii, botezuri etc­ la Informa­etc. la informa­tion! nedepăşind 10 linii Numiri, permutări, deplasări, decorări ţiuni nedepâşind 10 linii Acte juridice, sentinţe hotărâri, cereri de naturalizare, etc. la anunţuri, linia Acte de mulţumire Acte de mulţumire la Informaţiuni Cutia cu scrisori, plasat lângă text Extracte de divorţ simple, bucata Anunţurile editurilor şi librăriilor se specia! Schimbare de nume. S publicaţiuni Anunţuri dela instituţiuni industriale, 1 pagină lei­­ Anunţuri comerciale, 1 pagină lei Anunţuri financiare asig ofic.. etc. Id Anunţuri comerciale ţie pag. lei Anunţuri financiare asig oficiale pagină lei Anunţuri comerciale Va pagină lei taxează după un tarif Anunţuri financiare asig. oficiale Va pagină lei La paginile din dreapta cu 10 la sută In plplus. La angajarea de Unii se va fixa 4m termen pentru publicarea lor care în nici un caz nu va fi mai mare de 3 luni Aceste anunţuri se vor publica Duminica şi sărbătorile numai atunci când va fi posibil fără obligaţiune. Anunţuri de dimensiuni mai mar de 4 coloane se taxează in cate­goria anunţurilor speciale astfel : Primele 4 coloane se vor taxa conform tarifului obişnuit Indife­rent numărul de linii. Ce trece peste patru coloane tarif dublu Reclamele pentru ziare, cărţi, re­­ viste, broşuri, se taxează cu tarif dublu. P. S. — Anunţurile mai mici ca spaţiu de 10 linii se vor plăti cu tariful a 10 linii. Anunţuri şi în­­formaţiuni cu fracţiuni de Unii, adică de: 6, 7. 9, 11, 13, 18 linii, nu se admit decât socotit la 10, 15. 20 etc.. Unii. Orice anunţ cerut să apară Du­minica şi sărbătorile legale. 25 la sută In plus Orice anunţ plasat in pagina de mica publcitate, 25 la sută In plus Orice anunţ cerut să apară spe­cial se taxează cu tarif special 600 600 25 25 50 50 Lei 400 Lei 1200 80 000 60 000 70.000 33.000 38.000 17­ 000 28.000 Tariful licitaţiilor 60.000 se Lei 2,50 15 .8 20 25 I. anunţuri de­scitaţi până la o valoare de lei Vor da numai ziarelor locale 2 Idem dela 50.000 la 200.000 lei 3. Idem dela 200.000 la 500.000 lei 4. Idem dela 500 000 la 1.000.000 lei 5 Idem dela 1.000.000 In sus lei 6 Publicitatea pentru licitaţiile Caselor Autonome novii Comerciale lei 25 7. Anunţurile tribunalelor pentru consolidarea de terenuri petrolifere, linia corp 5 lei 35 8 Publicaţiuni de licitaţii mobiliare incheeri pentru radieri de convenţiuni, pentru fecare anunţ lei 500 9 Orice alte publicaţiuni lei 25 Adunarea comitetului Asociaţiei generale a personalului auxiliar medical feminin Duminică s-a ţinut adunarea comitetului central al asociaţiei generale a personalului auxiliar medical femenin la sediul b-dul General Lambru nr 96. Asociaţia şi-a exprimat recu­noştinţa faţă de M­­S. Regele pentru atenţiunea acordată cu o­­cazia telegramei trimise de aso­ciaţie. Apoi d-na Evdochia Georgian a prezintat planul de organizare a asociaţiilor profesionale. Comi­tetul o autoriză pe d-na Geor­gian să se prezinte la şedinţele conferinţiei asoc. prof. de inte­lectuali pentru a exprima şi pă­rerea asociaţiei la alcătuirea proectului de lege ce se elaborea­ză; d-na Ana Io­ga, secretara as­sociaţiei a citit proectul de orga­nizare a corpului personalului auxiliar medical femenin, proect ce urmează a fi prezentat d-lui ministru dr. Marinescu D-na Maria Doina arată situa­ţia personalului auxiliar medical femenin din asigurările sociale care urmează să fie scoase la pensie pentru limită de vârstă. D-sa cere să se facă un memo­riu d-lui ministru Ralea în care să se arate starea acestora. Luându-se în discuţie situaţia personalului din asigurările so­ciale faţă cu noua lege a asigu­rărilor, asociaţia va ruga pe­­­­ministru Ralea să ia contact şi cu acest personal aşa cum s-a făcut şi cu funcţionarii superiori ai casei centrale. D-na Maria Iohova propune strângerea de fonduri pentru intensificarea activităţii asoc. Se dă delegaţii d-nelor Eliza Popes­cu şi Lidia Mateovschi să se o­­cupe de serbare. D-na Evdochia Georgian pro­pune ca din su­mele ce se vor a­­duna să se dea o parte ministe­rului sănătăţii pentru protecţia copiilor. D-na Martilda Contelman cere să se prezinte o delegaţie d-lui ministru Cancicov cu memoriul asociaţiei, privitor la impozitul profesional al moaşelor din co­munele rurale Licitaţii publice = 2 Dec., ora 17, sc. normală Tg. Jiu, aprov. carne, untură, fasole, coloniale, cartofi, etc. = 8 Dec., ora 11, dir. 4 silvică Constanţa vinde spre exploatare parchete pădure, 4­910-1­ 26.870-1­­61.980 lei. . = 2 Dec., ora 11, cazarma reg. Maria, Deva, aprov. grăunţe. = 7 Dec., ora 10, cazarma G-ral Arion, Buc., caz. g-ral Angelescu Constanţa, caz. Alex. Ion Cuza Brăila, comenduirea pieţii Călă­raşi, caz. G-ral Er. Grigorescu Giurgiu, comenduirea T. Măgurele, aprov. grăunţe, fân. = 8 Dec., ora 9, M. A. N. şi corp. 6 armată Cluj, constr. magazie, 1.130.000 lei. = 10 Dec., ora 9.30, M. A. N., inst. electrice sanatoriul Lăculeţe, 90.000 lei. = 16 Dec., ora 17, M. A. N., dir. geniului, traverse pt. c. f. = 8 Dec., ora 10, garnizoana Ho­­tin­dă în arendă 83 ha. = 16 Dec., ora 10, fabr. pulberi Dudești cumpără 4 pompe centri­fuge. = 19 Dec., ora 10, idem, insta­laţie de intrare. = 10 Dec., ora 10, dir. P. T. T., 20 maşini de scris. = 29 Dec., ora 11, Eforia spit. civ., Buc., închiriază pe trei ani apart. Smârdan 16, 50.000 anual. = 16 Dec., ora 11, minist, finan­ţe serv. arhitecturii, curăţat co­şuri, calorifer. = 14 Dec., ora 10, prim. suburb Griviţa, bd. Bucureştii Noi 100, împrejmuiri ulucă, constr. trotuar beton, săpat, şanţuri, transport pă­mânt. = 15 Dec., ora 11, primăria Con­stanţa cumpără camionetă. = 16 Dec., ora 11, primăria Ploeşti, închiriază compartiment lângă primărie. = 30 Dec., ora 10, primăria Sla­tina vinde spre exploatare 113 ha. pădure, un mii. lei. WERTHER In n-rul 41, din 26 Nov. al revistei „Universul Literar“, d. Vladimir Streinu publică sub titlul: „Werther“ un foarte frumos articol despre eroii sentimentali în litera­tură. In acelaș număr se găsesc articolele d-lor: V. VOI­­CULESCU, ALEXANDRU MARCU, K. H. ZAMBACCIAN, SIMION STOLNICU, PAUL MIRACOVICI, B. IORDAN. O pagină întreagă, de vorbă cu d-na ELENA COŞBUC, soţia lui GEORGE COŞBUC, o iscăleşte d. Radu A. Ste­­rescu. Mai colaborează cu poezii, cronici, eseuri: Axente Se­ver Popovici, Victor Popescu, Mihai Niculescu, Romeo Alexandrescu, Teodor Scarlat, Teodor Al. Munteanu, Titus Nicolau, Mihail Cosma, Mircea Mateescu, Al. Raicu, Mir­­cea Alexiu, Mircea I. Zaharia, Traian Lalescu şi C. Fântâ­­neru. Cereţi la toate chioşcurile din ţară . „UNIVERSUL LITERAR“ UNIVERSUL CcU&ndcutr MIERCURI 30 NOEMBRIE Ortodox : Sfântul Apostol Andrei întâiul chemat. Catolic : Sfântul Apostol Andrei. Protestant: Apostol Andrei. Evreesc : 7 Kislev 5699. Mahomedan : 7 Seval 1357, Răsăritul Soarelui 7.33 ; 16.36. apusul (j&ctclic MIERCURI, 30 NOEMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.45. Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Sfaturi medicale — Concert de dimineaţă (di­scuri): Două porci de Pörschmann; Poem de Fibich şi Humoresc de Dvorak. — Radio-jurnal. — Continuarea concertului dimi­neţii (discuri): Potpuriu din ,,Stu­dentul cerşetor” de Millöcker. Ecouri de veselie de Caryll. — Sfaturi gospodăreşti. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 35 m. 300 waţi 12. Muzică variată (discuri): Pa­­tineurii-vals de Waldtenfeld şi Cea­­sornicul şi figurinele de Saxa de Ke­­telbey; Selecţiuni din operele lui Lortzing; Torcătoarea de Mendels­sohn (pian: Rachmaninoff); Fan­tezie pe motive de Grieg; Selecţiuni din „Soldatul de ciocolată” de Os­car Strauss; Potpuriu de melodii englezeşti vechi; Melodii de Peter Kreuder; Sardana de Bou şi Sar­­dana de Catala. 13: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz: I. Cân­tece (discuri); După un vis şi Lea­gănele de Faur. (voce: Ninon Val­iin, pian: Marguerite Long); Sere­nadă şi Lied de Brahms (voce: Karl Schmitt-Walter); Două cântece populare englezești (voce: Clive Carey); Lied de Kapeller (voce : Erna Sack); Muzica interzisă de Gastaidon (voce: Beniamino Gigli); II. Orchestra de salon Radio, dirij. de Ion Ghiga: Uvertură la o operetă de Paul Lincke: Muzică populară vieneză-potpuriu de Kom­­zak.14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei de salon Radio: Pot­puriu din opereta „Dansul libelu­lelor” de Franz Lehar; Dansul baş­­buzucilor de Gabriel Marie; Copiii munţilor-vals de Ziehrer; Parada siameză de Paul Lincke. 15: Publicaţii; Radiofonice. 18: Ora. Mersul vremii. 18.20: Din opere şi operete (di­scuri) : Uvertură la opera ,­De-aşi fi rege” de Adam (Orch. simf. din Berlin dirij. de Bodanzky); Idilă din opereta „Lysistrata” de Lincke (voce: Erna Sack); Cântec din o­­pereta „Prinţesa circului” de Kal­man (voce: Marcel Wittrisch) ; Potpuriu din ,,D-na Butterfly” de Puccini (Orch. filarm. din Berlin, dirij de Franz Reuss); Arta clopo­ţeilor din „Lakmé” die Delibes (vo­ce: Lily Pons); Fortissimo-potpuriu din operetele lui Kalman (Orch. simf. din Berlin); Selecţiuni din „Clopotele din Corneville” de Plan­­quette; Balet din „Hérodiade” de Massenet (Orch. simf. dirij de Cloez). 19: Veneţia şi Neapole — Pre­zentare muzicală. 19.35: Corul „Crai Nou” (Popeşti), cond. de Gh. Oancea; Bătrânu’n horă, de N. Oancea; Fiori din deal, de I. Danielescu; Păstorul de Ivela (solo tenor: Emil Fanea); Veselie, de Stanschi; Pe marginea Dunării, de N. Oancea (solo: Maria Diaco­­nescu); fac’asa, de Simion Nicu­lescu; Dor de călătorie, de Gh. Dima. 20: Cronica artistică. 20.15: Concert de masă al Or­chestrei Gr. Dinicu-transmis de la restaurantul „Continenta“. 20.55: Institutul de cercetări So­ciale al României de Henri H. Stahl. 21.10: Concert de vioară: D-na Martine Barbillon-Ștefănescu (a­­comp. la pian: d-na Edmée Filip), Maurice Ravel: a) Sonată : b) Țigan. _ 21.40: Muzică de camera: Quar­­tetu! Sarvas (A. A. Sarvas-vioara I, Scarlat Dan-vioara II-a, C. Apostolescu-violă și George Ștefă­­nescu-violonce!): Quartet în sol minor de Haydn 22: Sport. Radio-jurnal (I). 22.15: Cabaret muzical (discuri). 23: Radio-jurnal (II). 23 15: Concert de noapte al Or­chestrei Jean Marcu-transmis de la restaurantul „Luxandra Parc”. 23.45 Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. VARȘOVIA: 1339 m. 224 kHz. 120 kw.­­ 20: Concert de muzică distractivă. 21.35: Inf. Radio-jur­nal. 22: Concert Chopin. 22.30: Seară literară. 23: Concert de seară 24: Inf. VIENA: 507 m. 592 kHz. 150 kw. 21.10: Concert de seară. 1: Concert nocturn. BELGRAD: 437 m. 686 kHz. 2,5 kw — 18.20: Concert de orchestră. 19 15: Plăci. 20.30: Ora naţiunii. 20.50: Reportaj. 21: Humor. 22: Re­cital de canto. 23: Inf. 23.15: Mu­zică de dans. ROMA: 713 kHz. 420,8 m. — 20.45: Concert de orchestră. 21: Ora. Inf Radio-jurnal. 21.10: Conf. 21.30: „Turandot“, operă de Puc­cini. După operă muzică de dans. LEIPZIG: 328 m. 785 kHz. 120 kw. _ 17: Concert de după amiază. 19: Conf. 19.20: Muzică ușoară. 20: Program din Sudeti. 21: Inf. 21.10: Concert de muzică distractivă. 22: Muzică populară. 23: Inf. Meteor. Sport. 23.30: Viena. Concert de muzică vieneză. __ BRESLAU: 316 m. 950 kHz. 100 kw — 22: Concert de seară. 23: Inf. 23.10: Cronică. 23.30: Conti­nuarea concertului. TURNUL EIFFEL: 206 m. 1456 kHz. 20 kw. — 20.15: Plăci. 20.30: Emisie educativă. 21: Concert de muzică variată. 21.30: Radio-jurnal. 22 Concert de quartet. 22.30: Tea­tru radiofonic. 0.30: Inf. 0.45: Plăci. JOI, 1 DECEMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. ORA DIMINEȚII (6.45—8) 6.45: Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Sfaturi medicale. — Concert de dimineață (­di­scuri). Garofiţa-potpuriu naaţional de Gh. Dinicu; Scena pastorală de Elinescu. — Radio-jurnal. — Continuarea concertului dimi­neţii (discuri): Hora lui Dobrica şi Sârba lui Ilie; Rahiteana pe sub mână şi învârtită lui Liu. — Sfaturi gospodăreşti. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 35 m. 300 waţi 12. Ora străjerilor: I. Unirea cea Mare; II. Cântece româneşti executate de corul Comandanţilor străjeri, dirij de prof. Neni Ionescu; III. Ştiri străjereşti de prof. Vio­rica Litzica. 13. Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz-Orches­­tra Jean Maren (voce: Alex. Gro­­zuţă). Hora Unirii. Suită de jocuri populare aranjate de Tiberiu Bre­­diceanu: a) Hora fetelor; b) Două ardelene; c) învârtită; Când treci babe pe la noi de Brediceanu (în primă audiţie) (voce: Alex. Gro­­zuţă); Păcurar la oi am fost de Sabin Drăgoi (în primă audiţie) (voce: Alex. Grozuţă); Două chiui­turi şi Două învârtite de la Năsăud; Titiana de Filaret Barbu (în pri­mă audiţie) (voce: Alex. Grozuţă); Jalba florilor de Filaret Barbu (în primă audiţie) (voce: Alex. Gro­­zuţă): a) Toată lumea doarme; b) Tu nu vrei tu nu vrei! c) Arde­leana; d) Poşovaica; c) învârtită de la Răşinari; Cătărioară bănă­ţeană de Filaret Barbu (în primă­­ audiţie) (voce: Alex. Grozuţă). 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei Sibiceanu: a) Pe picior; b) învârtită; c) De doi (Lugojana); Două someşene şi Două învârtite de la Someş. 14.50: Cântece de compozitori ar­deleni: D-na Sofia Munteanu (vo­ce). Brediceanu: a) Cine aude a mea guriţă; b) Eu te joc pe tine rele; Câtă boală e in lume de Sabin Drăgoi. Monţia: a) Murguleţ că- i luţul meu; b) Foaie verde peliniţă; Pe sub fereastră curge un râu de Juga; Dima: a) Vai mândruţo; b) Mugurel; c) Ştii tu mândru. 15.10: Varietăţi. Radiofonice. ORA COPIILOR I. „MIORIŢA“, scenariu radiofo­nic, de Adrian Pasca, aranjament muzical de prof. Oancea, interpretat de şcoala primară de fete No. 20, de sub direcţia d-nei Apostolescu, I conducerea muzicală: Maria Dia- I­conescu. I II Jurnalul copiilor. I 19: Ora. Mersul vremii. I 19.02: Actualităţi culturale. 19.15: Concert de pian: d-na Ana Voileanu-Nicoară : Sonatină de Marţian Negrea. Două dansuri de Sabin Drăgoi. 19.40: Clopotele Ardealului. 20.05: Recital de poezii: Coşbuc, Iosif, Goga, Blaga, Cotruş. 20.25: Concertul soc. corale „Car­men“, cond. de prof. I. Chirescu; Compozitori ardeleni: Răsunetul Ardealului de I. Vidu; Moţul la drum de­­ Vidu; Iancu la Turda de Timotei Popovici; Du-te dor cu dorurile de Nicodim Ganea; Bănă­ţeană de Sabin Drăgoi; Vivandiera de G. Dima. 21, 20 ani de la Unirea Ardealu­lui. Concert festiv organizat de Asociaţiunea pentru literatura ro­mână şi cultura poporului român ,,Astra“-Braşov, cu concursul ,.Reu­niunii de cântări „Gh. Dima“ Bra­şov al Orchestrei Radio dir. de Th. Rogalski şi Const. Bobescu, al d-nei , Valentina Creţoiu-Tassian, d-rei­­ Nella Dimitriu, Viorel Chirideanu şi Şerban Tassian de la „Opera Ro­mână“ din Bucureşti şi al liceelor­­ „Industrial de fete“ şi „Andrei Şa- I­gana“ din Braşov. I Orchestra Radio dir. de Th. Ro- I­galski; I. Uvertura „Ştefan cel Mare“ de Iacob Mureşianu; Balada­­ „Groza“ de Gheorghe Dima (voce: Şerban Tassian); Cântec de nuntă de Sabin Drăgoi; Bagatela de Scăr- I­lătescu-Rogalski; Rapsodia română I No. 1 de George Enescu. In pauză: (21.55—22.15). Sport. Radio-jurnal (I). II. 1) „Balada Mării“ din poema „Trandafirii roşii“ de Const. Bo­bescu (solist : Viorel Chicideanu) . 2) Fragment din opera „Ioan Bo­tezătorul“ de Const. Bobescu. Distribuţia: Ioan: Şerban Tas­sian; Irod: Viorel Chicideanu; Sa­­lomeea: Valentina Creţoiu Tas­sian; Irodiada: Nella Dimitriu. Conducerea muzicală: Const. Bo­bescu. III. „LA SECERIŞ“, icoană de la ţară în­tr’un act de Tiberiu Bredi­ceanu. Distribuţia: Stanca: Va­lentina Creţoiu-Tassian; Drăguş: Viorel Chicideanu; Moş Grigore; Şerban Tassian; Viţa: Nella Dimi­triu; Vintilă: I. Barbier; Floarea; Primarul; Primăreasa; Sandu. Ţă­rance, ţărani (tineri, bătrâni, co­pii), lăutari. Acţiunea se petrece într’un sat din Banat. Timpul prezent. Dirijor: Const. Bobescu. Direcţia de scenă : Victor Bumbeşti. Maestrul de cor: M. Rebciug. Dan­suri şi scene de copii: Nadina Ior­­gulescu. 23.05: Radio-jurnal (II). 23.15: Concert de noapte al Or­chestrei Petrică Moţoi-transmis de la restaurantul „Mircea“. Cân­tece şi jocuri din Ardeal. 23.15: Jurnal pentru străinătate in limba franceză și engleză. VARȘOVIA: 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20: Concert de muzică distractivă. 21.35: Inf. Radio-jurnal. 22: Conf. 22.10: Recital de canto.­­ 22.30: Emisie variată. Concert de muzică variată. 2.4 Inf. 0.05: Con­­­­cert de muzică populară. VIENA: 507 m. 592 kHz. 150 kw. 1 2.10: Concert de muzică din Tirol. I 23: Inf. 23.30: Stuttgart. Concert­­ de muzică populară. 1: Stuttgart. . Concert nocturn. BELGRAD: 437 m. 686 kHz. 2,5­­ kw. — 18.30: Concert coral. 19: Me­­j­lodii populare. 19.30: Muzică uşoară. 20.30: Ora naţiunii. 20.50: Reportaj. I 21: Concert de muzică iugoslavă.­­ 23: Inf. 23.15: Muzică de dans.­­ ROMA: 713 kHz. 420,8 m.— 20.20: I Plăci. 21: Ora. Inf. Radio-jurnal. I 21.30: Muzică variată. 22: Concert simfonic. 24: Radio-jurnal. 0.15: Muzică de dans. LEIPZIG: 382 m. 785 kHz. 120 kw. — 21.10: Muzică de dans pe plăci. 21.30: Teatru radiofonic. 23: Inf. Meteor. Sport. 23.30: Stuttgart. Concert de muzică populară. BRESLAU: 316 m 950 kHz .100 kw. — 20: Orchestră de dans. 21: 1 A. Multimilionarul conductor de drumuri din Galaţi a fost arestat S-a deschis acţiune publică împotriva „micului slujbaş" pentru delapidare şi contravenţie la legea patrimoniului public Galaţi, 28 Noembrie Axl, la ora 1 d. a., d. prim­­procuror Nicolae Lupaşcu a ci­tat la cabinetul d-sale pe Nico­lae Bicheru, conductorul de drumuri, milionar, din Galaţi, despre ale cărui isprăvi am vor­bit la vreme. Şeful parchetului de Covurlui a căutat să stabilească precis, cum acest mic slujbaş a putut să adune atâtea milioane, cum a manipulat fondurile ce i s-au încredinţat pentru construirea şoselelor şi dacă nu cumva şi alte persoane sunt amestecate in această scandaloasă afacere. După un interogatoriu care a ţinut peste două ore, d. prim­­procuror Lupaşcu a deschis ac­ţiune publică împotriva conduc­torului de drumuri Bicheru pen­tru delapidare şi contravenţie la legea patrimoniului public, trimiţându-l la cab. 1 instrucţie şi cerând totodată arestarea in­culpatului. Din cauza orelor târzii, d. jude instructor nu l-a putut in­teroga pe Bicheru, urmând ca instrucţia să se facă în cursul zilei de mâine. Pentru cei cari înaintează cereri la primăria Capitalei Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că, la primăria Capi­talei, funcţionează un birou de petiţionare, zilnic intre orele 8—13 şi 16— 19, afară de zilele de sărbători legale şi de dupâ­­amiezile de Miercuri şi Sâm­bătă. La acest birou se înregis­trează toate petiţiile publicului iar rezultatul, oricare ar fi el, se va comunica în scris, în timp util, la domiciliul solicitatorilor. D. primar Victor Dombrow­­ski nu rezolvă, în audienţe, ce­reri ce se referă la plăţi, expro­prieri, etc., fără referatul ser­viciilor respective. Directorii şi şefii de servicii primesc publicul, în chestiuni ce îl interesează, în zilele de Luni, Marţi, Joi şi Vineri, între orele 16—18. Persoanele care vin in audien­ţă cu cereri de numiri sau de ajutoare, nu pot­­ satisfăcute. Pentru cererile de împroprie­tăriri cu locuri de case, chestiu­nea este în studiu şi hotărîrile luate se vor aduce la cunoştinţa celor interesaţi. Zilele de audienţă la d. pri­mar general rămân Marţi, Joi şi Sâmbătă, dela 7,30—9,30, iar înscrie­rile se fac cu o zi înainte, adică Luni, Miercuri şi Vineri, dela 7,30—8,30. Afară de aceste zile și ore, accesul la cabinetul d-lui pri­mar general este interzis. Sărbătorirea de la liceul comercial ,Nicolae Kreţulescu 1 99i să a avut această şcoală asu­pra elevilor ei, care nici după atâţia ani de la absolvire nu ui­tă instituţia care i-a pregătit pentru viaţă. Sărbătorim cu această o­­cazie şi pe cei trei colegi ai noştri pensionaţi, pe va­loroşii şi iubiţii noştri Tenov, Melencovici şi Manolescu, pe ridicarea pavilionului naţional,­­ cari avem plăcerea să-i avem ţi» Altoi-A­ .«nlG Tril _t ■ m­TX.l Cm Ta în curtea şcolii. Elevii liceului, sub conducerea d-lui profesor Gheorghe Budailă, au intonat Imnul Regal, apoi au cântat Tatăl nostru. Părintele prof. Gh. Popescu, de la biserica „Ne­gustori”, a explicat după aceea astăzi în mijlocul nostru. Le făgăduim să le păstrăm cea mai frumoasă amintire şi ii procla­măm profesori onorari ai şcoa­­lei alături de marii lor colegi d-nii Gr. Trancu-Iaşi şi Al. Pandele, cam­ după cum vedeţi textul biblic, iar d. prof. Ion­­ nu lipsesc nici de data aceasta din mijlocul nostru (asistenţa în picioare ovaţionează). Nu-mi pot încheia cuvântarea fără să relev şi elementul isto­ric al întoarcerii M. S. Regelui Carol al n-lea. Marele nostru Străjer şi a Alteţei Sale Ma­rele Voevod Mihai din călăto­ria întreprinsă în Apus. Noi n’avem alt sprijinitor mai mare decât pe Măria Sa Regele, care la Londra a spus că cei mai fo­lositori şi siguri soli ai păcii sunt negustorii. De aceea, cu credinţa că vizitele făcute de Majestatea Sa îşi vor da roa­dele şi cu muncă noastră a tu­turor pentru ţară şi Rege, să strigăm cu toţii: Trăiască Regele. CUVÂNTAREA D-LUI PROFE­SOR ONORAR AL. PANDELE Din cei 74 de ani, de când s-a înfiinţat liceul comercial N. Kreţulescu, am avut cinstea să funcţionez ca profesor al ace­stei şcoli 35 de ani, iar de trei ani de când sunt pensionar, sunt fericit a vă putea spune că n’am lipsit la niciuna din manifestările ei (aplauze). Am asistat la mai toate pre­facerile prin care a trecut a­­ceastă şcoală şi păstrez o pioa­să amintire pentru toţi foştii mei colegi astăzi decedaţi. Ei au fost adevăraţi apostoli, dând a­­cestei şcoli tot sufletul şi toată puterea lor de muncă. Mulţumind apoi actualului director pentru Îndrumarea da­tă şcolii şi profesorilor, d. pro­fesor onorar Pândele închee: Noi foştii profesori am dat şcoalei tot sufletul şi toată pu­terea noastră de muncă. Dv. profesorii de astăzi aveţi dato­ria să-i daţi şi mai mult, pen­­tru că dv. aveţi la îndemână ad­mirabila instituţie a străjeriei, care vă ajută să formaţi carac­tere şi să desvoltaţi spiritul de sacrificiu pentru corectivitate, urmând deviza: „Credinţă şi muncă pentru Ţară şi Rege”. D. Simion Florian, în numele câtorva foşti elevi din promoţia 1903, în frunte cu d-nii Gheor- Filipescu, P. Ioaniţescu, Gh. Savulescu, I. Dimitriu şi Mun­­gescu declară că donează suma de 120.000 lei pentru întreţine­rea in şcoală a câtorva elevi ne­voiaşi. Un alt absolvent al liceului d. Aurică Marinescu donează şi d-sa suma de 5.000 lei în acelaş scop. Inălţâtoarea serbare s’a în­cheiat printr’un bogat program muzical executat sub direcţia neobositului maestru Gh. Bu­­dalla, după care asistenţa a trecut in cancelaria profesori­lor unde s’a servit un bufet ales pregătit de doamnele profe­soare. Luni d. a. a fost la liceul co­mercial .Nicolae Kreţulescu” într’un cadru impresionant so­lemnitatea împlinirii a 74 de ani de învăţământ comercial in România. Tot deodată au fost sărbătoriţi cei trei profesori pensionaţi de curând, d-nii Ma­­nolescu, Melencovici şi Tenov. Solemnitatea a început prin Puşcaşu, comandantul cohortei de străjeri de la Negru, ridică un cuvânt de slavă în cinstea M. S. Regele. A urmat, apoi în haliul liceu­lui o s slujba religioasă oficiată de părintele Gh. Popescu în faţa plăcii comemorative a foştilor elevi ai liceului morţi în timpul războiului cel mare. S’a cântat rugăciunea „O Doamne către Tine ne rugăm” şi „Imnul E­­roilor”, iar d. subdirector Ră­­dulescu a făcut apelul foştilor elevi ai liceului, căzuţi în răz­boiul pentru întregirea Nea­mului. Din haliul liceului numeroasa asistenţă a trecut în aulă, unde a fost serbarea patronului li­ceului, comemorarea împlinirii a 74 ani de învăţământ comer­cial şi sărbătorirea celor trei profesori pensionaţi. CUVÂNTAREA D-LUI DIREC­TOR DEM. RADULESCU D. director al liceului, prof. Dem. Rădulescu rosteşte urmă­toarele cuvinte: Ne-am adunat aici cu toţii, elevi şi profesori — a spus d-sa — foşti elevi şi foşti profesori, ca Împreună să sărbătorim 74 de ani de învăţământ comercial în România, cursurile acestei şcoale inaugurându-se în ziua de 28 Noembrie 1864. Numele lui Nicolae Kreţulescu, fost prim-ministru şi ministru al instrucţiunii publice, care a de­cretat înfiinţarea învăţământu­lui comercial în România, a fost pus pe frontispiciul acestei şcoale. suntem fericiţi că fiica fostului ministru Kreţulescu, d-na Ana Lahovary Kreţulescu ne face şi de data aceasta cin­stea de a fi alături de noi. Noi căutăm să menţinem în această şcoală tradiţia formată de înaintaşii noştri, ale căror figuri spre neuitare le-am aşe­zat în această Aulă. Dintre cei peste 3500 de absolvenţi ai a­­cestei şcoale sunt foarte mulţi I cari fac cinste liceului nostru, I ocupând locuri de frunte în co- I merţul, industria şi instituţiile­­ economice ale ţării. Ei nu uită­­ instituţia care i-a pregătit pen- I tru viaţă şi rând pe rând dife­ritele serii de absolvenţi se în­trunesc din nou în clasele pe care le-au absolvit şi restituesc şcoalei sumele pe care le-au primit ca ajutoare în timpul cursurilor, pentru ca alţi elevi să poată fi ajutaţi din aceleaşi sume. Astfel răposatul Cristache Staicovici, d-nii Zamfirescu, Muşetescu, Kreţulescu, Aurel Scurtă dare de seamă a zilei. 21.10: Marinescu, Nicolae N. Iarca, iar Concert Beethoven. 23: Inf. 23.15: Conf. 23.20: Stuttgart. Concert de muzică populară- TURNUL EIFFEL: 206 m. 1456 kHz. 20 kw. — 20.30: Emisie econo­acum d. Simion Florian, Gheorghe Filipescu şi alţii. Eu mă bucur nu numai pen­tru ajutorul material pe care­­ - foştii absolvenţi îl dau tineri­mica şi sociala. 21: Concert variat. .­­ . S­­­ă înveţe 21.30: Radio-jurnal. 22 : Concerte­lor merituoşi cari vor sa înveţe 22 30: Retransmitere. 0.30: Inf. 0.45: I Carte, dar m­a bucur mai al€S Plăci, când văd ce influenţă sănătoa­ in biblioteca juridică a „Universului" NOUL COD CORIAL CAROL AL ll-lea cuprinzând Textul legii exact după cel publicat în Monitorul Ofi­cial­, fiecare articol în parte fiind explicat prin păr­ţile respective din Raportul Consiliului Superior Legislativ, având şi trimiteri la vechea legislaţie română şi la legislaţiile străine sub îngrijirea d-lui E U­G E N PETIT Consilier onorafie la înalta Curte de Casaţie Volumul, conţinând aproximativ 300 pagini, aflate în Editura UNIVERSUL -xyx©«© xxx- De la Institutul de ştiinţe al României Secţia technică a ţinut şedinţă ordinară de toamnă la 28 No­embrie, în amfiteatrul „Negrea­­nu“ al facultăţii de ştiinţe. Au făcut comunicări d-nul: Ing. Dorin Pavel: Repartiţia vi­tezelor la deversori perfecţi. Dr. Ing. E. Pătraşcu: Rezultate noi cu postul de Radio pe unde scurte. Ing. Sc. Fotino: Ameliorarea acustică a unei săli din Bucureşti. Ing. Eugen Bodea: Extinderea sistemului de unităţi Giorgi la termodinamică. Anul al 53-lea Nr. 328 Joi 1 Decembrie 1938 Raporturile polono-sovietice (Urmare din pagina I-a) agresiune. Fireşte, această apro­piere polono-germană şi, in mod general, atitudinea Poloniei in politica ei internaţională, atitudi­nea presei poloneze, nu conve­neau Moscovei. La un moment dat tensiunea intre cele două ţări era atât de pronunţată în­cât Rusia Sovietică a renunţat de a mai trimite un ambasador la Varşovia, treburile legaţiunei ruseşti fiind girate de un însăr­cinat de afaceri. Politica are însă surprizele şi capriciile ei. Criza cehoslovacă şi modul cum a fost soluţionată, dacă a satisfăcut în parte şi u­­nele veleităţi teritoriale ale Po­loniei faţă de Cehoslovacia, n’a satisfăcut insă concepţia ei po­litică în ce priveşte rolul pe care vrea să-l joace în această parte a Europei. Se ştie că Polonia a urmărit o uniune teritorială cu Ungaria prin alipirea Rusiei Subcarpatice la teritoriul ungar. Polonia invoca în favoarea aces­tei soluţiuni preconizată de ea şi de Ungaria, primejdia unei expansiuni germane de o parte şi ruseşti de cealaltă parte. Guver­nul din Varşovia îşi urmărea astfel planul formărei unui dig de la Baltica la Marea Neagră. De data aceasta insă planul polonez a întâmpinat rezistenţa hotărită a arbitrilor de la Viena şi în deosebi a Germaniei. De­mersurile făcute la Berlin, la Roma, la Bucureşti, şi în alte ca­pitale europene n’au reuşit să asigure planului polonez sprijini­tori. Aceasta era situaţia după acor­dul de la Muenchen şi după ar­bitrajul de la Viena. Se creiase, fireşte, o oarecare răceală intre Berlin şi Varşovia. Guvernul po­lonez, probabil dintr’un simţ de prevedere şi tocmai pentru con­tinuarea politicei de echilibru şi de bune raporturi cu toţi vecinii, politică pe care o urmăreşte şi la care ii obligă situaţia geogra­fică a Poloniei, s’a grăbit să în­lăture atmosfera de suspiciune ce se accentuase intre Rusia şi Polonia şi a luat el iniţiativa conversaţiilor diplomatice de la Moscova, care au ajuns la acordul de acum două zile. Fireşte, evenimentul este de o mare însemnătate. După cum s’a spus in comunicatul oficial dat după semnarea declaraţiei co­mune, pe temeiul pactului de neagresiune existent, raporturile polono-sovietice se vor putea dezvolta „într’un spirit de reali­tate şi de încredere reciprocă” şi vor putea fi consolidate prin în­­cheerea unui acord de presă şi­­ a unui nou acord comercial în-­­­tre cele două state — aşa după cum anunţă din Varşovia cores­pondentul agenţiei Havas. Importanţa pe care însuşi gu­­vernul din Varşovia o acordă e­­venimentului reiese din aten­ţiunea deosebită pe care i-o dau toate ziarele guvernamentale po­loneze, care reproduc în prima pagină fotografiile d-lor Litvi­­now şi Grzybowski şi textul in­tegral al declaraţiei polono-so­vietice subliniind că această re­luare a raporturilor polono-so­vietice „trebue să aducă o des­tindere şi o stabilizare a rela­ţiilor dintre cele două ţări în­tr’un spirit mutual de loialitate şi de bunăvoinţă”. Pe de altă parte cercurile ofi­ciale sovietice subliniază şi ele valoarea pe care o prezintă „la împrejurările actuale” Incheerea acordului cu Polonia. Şi cercurile diplomatice inter­naţionale, cu toată surprinderea produsă de anunţarea acestui e­­veniment, îi acordă, la rândul lor, o deosebită importanţă, mai ales din punct de vedere al mo­mentului ales pentru desăvâr- I şirea lui.­­ Ca aliată a Poloniei, România nu poate decât să ia act cu sa­tisfacţie de orice acţiune a sta-­­ tului vecin, menită să-i dea li­niştea necesară pentru dezvol- I tarea lui pacinică şi să contribue I astfel la acţiunea comună pen­tru asigurarea păcii in această parte a Europei. Scrisori din Paris (Urmare din pagina I-a) a declarat diplomatul vorbind de Paris. Iată un lucru care este, de­sigur, de bun augur. Numai dacă şi d. Mussolini ar avea aceeaş bună dispoziţie, ca şi reprezentantul său. Trebue să spunem că sosirea d-lui Guariglia la Paris a trecut aproape nebăgată în seamă de marele public, căruia acum nu-i arde de politică externă. In momentul de faţă nu e vorba decât de o mare comisie alcătuită de d. Paul Reynaud, comisie care va avea ca scop esenţial, să facă economii. A face economii! Statul francez va încerca să facă economii... îşi dă oare seama lumea de impor­tanţa acestei ştiri? Este drept — să punem lucru­rile la punct — că guvernul pare să vrea să inaugureze această campanie de economii într’un chip destul de original, şi anume sporind salariile funcţionarilor. Este vorba să perceapă o sumă de 2% asupra tuturor salariilor, spre a da satisfacţie funcţionarilor ser­viciilor publice. Intenţiile acestea au părut, mai degrabă, ciudate marei masse a francezilor mijlo­cii, cari n’au norocul să fie plă­tiţi de stat. — Da, spune guvernul, există comisia economiilor, acea comisie neînduplecată, acea comisie a „securii“ care va izbi în abuzu­rile de care Franţa suferă acum. Veţi vedea că totul se va schimba. Din nenorocire, nu e pentru prima oară că se ţin asemenea discursuri şi că se fac asemenea făgădueli francezilor. De aceea ei aşteaptă cu oarecare scepticism lucrările faimoasei comisiuni înarmate cu o secure simbolică. Oare guvernul speră să îndu­ioşeze astfel pe adversarii şi pe contribuabilii săi? Se prea poate!... A făcut chiar, deunăzi, o sforțare suplimentară care se cuvine să fie apreciată după justa ei va­loare. D. Paul Reynaud a publi­cat o notă în care afirmă, în termeni categorici, că statul îşi va plăti datoriile. Se pare că există industriaşi şi furnizori ai republicii care nu au fost plătiţi de doi ani. Ei bine, şi aceasta se va schimba. Fireşte, măsura a fost primită cu cea mai mare bucurie de cei interesaţi. Dar aceasta n’a fost îndeajuns spre a dezarma anumite cercuri parlamentare, destul de ostile gu­vernului, în special comisia finan­ţelor din Cameră. Astfel că azi, chestiunea care se pune este următoarea: ,,D. Da­­ladier va fi sau nu trântit la 8 Decembrie?“. „Desigur, afirmă cei mai nu­meroşi". „De loc", spun ceilalţi. * Dar d. Daladier ce spune oare fi D-sa a luat de două sau de trei ori cuvântul, pentru a afirma, cu violenţă, cu brutalitate, că e foarte hotărît să nu se lase trân­tit. Preşedintele consiliului este, în definitiv, în plină perioadă de energie. — Numai că, aşa afirmă gurile rele, perioadele de energie ale preşedintelui coincid mereu cu sfârşiturile de ospeţe. Şi viaţa nu e un ospăţ. Fireşte, suntem nevoiţi să ţi­nem seama de declaraţiile d-lui Daladier, care spune tuturor ce­lor cari vor să-l asculte: „Dacă experienţa mea dă greş, falimen­tul e gata“. Dar ne reamintim că şi d. Flandin a spus acelaş lucru acum câţiva ani. RENÉ SAIVE * Studii ţărăneşti (Urmare din pagina I-a­­ logie Românească“ sunt în a­­devăr bine documentate şi pot servi în ori­ce împrejurare ca bază sigură de informaţie. Cu toate acestea, credem că problema ţărănească ar me­rita un studiu special, făcut în acelaş timp pe tot cuprin­sul ţării, spre a avea date care să se lege între ele şi în timp şi în spaţiu şi având ca obiect special raportul dintre numărul populaţiei din fie­care localitate şi mijloacele ei de existenţă. Cum agricultura este prin­cipala ocupaţie a ţărănimii noastre, studiul de care e vorba aci ar stabili mai ales starea proprietăţii pământu­lui în fiecare sat, faţă de nu­mărul locuitorilor, întinderea islazului, numărul vitelor, forma şi numărul parcelelor agricole, distanţa lor de sat­­ etc. Mulţi cititori vor fi crezând că aceste date se şi găsesc culese gata. Cu părere de rău trebuie să mărturisim că nu se găsesc date precise asupra numărului populaţiei rurale pe sate şi asupra formei şi în­tinderii proprietăţii agricole. Totul trebue făcut din nou sau refăcut, fiindcă numai pe baze de informaţiuni precise se va putea judeca problema ţărănească în Întregimea ei şi se vor putea lua şi măsu­rile potrivite. Primul efect bun ar fi concentrarea fon­durilor pe care astăzi le chel­­tueşte statul pentru sate, şi fără a le da o întrebuinţare raţională în ordinea de pre­ferinţă a nevoilor. Neavând mijlocul de a căpăta o vedere totală a problemei, guvernul cel mai bine intenţionat se pierde în detalii şi cedează stăruinţelor unui sau altui departament, după tempera­mentul titularilor acestor de­partamente. Se ajunge astfel la rezultatul că se fac lucruri bune, dar fără a fi dres mai nimic în fond. O vedere to­tală a problemei sprijinită pa date pozitive, ar putea indica­­ apoi şi măsuri pe cari astăzi , nimeni nu le întrevede sau nu îndrăzneşte să le propue, fiindcă nu are o justificare trasă din cunoştinţa situaţiu­­nilor de fapt. Cine ar îndrăzni spre pildă astăzi să propue organizarea emigrării ţărani­lor fără pământ in alte ţări sau chiar în alte continente? D. ministru Ionescu Siseşti, vorbind într’o împrejurare oare­care, de studiul proble­mei ţărăneşti, propunea în­fiinţarea unui „Institut spe­cial“ pentru studiul proble­melor rurale. Ideia era foarte bună ei este bine să fie stu­diată mai de aproape. A. CORTEANU -xX0 • OXx- De la Asoc. economiştilor D. dr. Ion Alex. Roceric va face o comunicare la Asociaţia generală a economiştilor din Ro­mânia. Mercuri 30 i­brie ora 9 seara, în sala de şedinţe a aso­ciaţiei din palatul Academiei de înalte studii comerciale și indus­triale din București, vorbind dspre: Necesitatea propagandei în cadrul planului economic. . X.t

Next