Universul, decembrie 1938 (Anul 55, nr. 328-342)
1938-12-01 / nr. 328
SIGMARGYL MEDICAMENT PE CALE BUCALA ANTI-SIFILITIC Trimite gratuit la cerere, literatură, AGENTIA sigmargyl Str. Principatele Unite 14, Bucureşti I nou La farmacii și drognerii. Tariful publicităţii comerciale CATEGORIA I. Dela 1—1000 linii 20 Dela 1000 Unii In sus 18 Anunţurile colectorilor de loterie 25 Bilanţuri, convocări, notificări, etc. 60 ştiri artistice judiciare, şcolare 40 Informaţiuni comerciale minimum 6 linii 50 Informaţiuni financiare minimum 5 linii 50 Informaţiuni Loterii de Stat 100 Informaţiuni colectori de loterii 50 întruniri electorale, enunţuri 30 Articole, dări de seamă comerciale, etc. In corpul ziarului 75 Anunţuri mortuare maximum 1000 (80 linii) şi minimum 250 130 linii). ORICE ANUNŢ IN TEXT: Anunţuri comerciale şi financiare 40 Parastase şi mulţumiri mortuare maximum Lei 300 anunţul. Parastase cuprinzând in acelaş anunţ 3 nume maximum anunţul Lei 500 Anunţuri de logodne, căsătorii şi botezuri cel mult 16 linii 400 Anunţuri de logodne, căsătorii, botezuri etc la Informaetc. la information! nedepăşind 10 linii Numiri, permutări, deplasări, decorări ţiuni nedepâşind 10 linii Acte juridice, sentinţe hotărâri, cereri de naturalizare, etc. la anunţuri, linia Acte de mulţumire Acte de mulţumire la Informaţiuni Cutia cu scrisori, plasat lângă text Extracte de divorţ simple, bucata Anunţurile editurilor şi librăriilor se specia! Schimbare de nume. S publicaţiuni Anunţuri dela instituţiuni industriale, 1 pagină lei Anunţuri comerciale, 1 pagină lei Anunţuri financiare asig ofic.. etc. Id Anunţuri comerciale ţie pag. lei Anunţuri financiare asig oficiale pagină lei Anunţuri comerciale Va pagină lei taxează după un tarif Anunţuri financiare asig. oficiale Va pagină lei La paginile din dreapta cu 10 la sută In plplus. La angajarea de Unii se va fixa 4m termen pentru publicarea lor care în nici un caz nu va fi mai mare de 3 luni Aceste anunţuri se vor publica Duminica şi sărbătorile numai atunci când va fi posibil fără obligaţiune. Anunţuri de dimensiuni mai mar de 4 coloane se taxează in categoria anunţurilor speciale astfel : Primele 4 coloane se vor taxa conform tarifului obişnuit Indiferent numărul de linii. Ce trece peste patru coloane tarif dublu Reclamele pentru ziare, cărţi, re viste, broşuri, se taxează cu tarif dublu. P. S. — Anunţurile mai mici ca spaţiu de 10 linii se vor plăti cu tariful a 10 linii. Anunţuri şi înformaţiuni cu fracţiuni de Unii, adică de: 6, 7. 9, 11, 13, 18 linii, nu se admit decât socotit la 10, 15. 20 etc.. Unii. Orice anunţ cerut să apară Duminica şi sărbătorile legale. 25 la sută In plus Orice anunţ plasat in pagina de mica publcitate, 25 la sută In plus Orice anunţ cerut să apară special se taxează cu tarif special 600 600 25 25 50 50 Lei 400 Lei 1200 80 000 60 000 70.000 33.000 38.000 17 000 28.000 Tariful licitaţiilor 60.000 se Lei 2,50 15 .8 20 25 I. anunţuri descitaţi până la o valoare de lei Vor da numai ziarelor locale 2 Idem dela 50.000 la 200.000 lei 3. Idem dela 200.000 la 500.000 lei 4. Idem dela 500 000 la 1.000.000 lei 5 Idem dela 1.000.000 In sus lei 6 Publicitatea pentru licitaţiile Caselor Autonome novii Comerciale lei 25 7. Anunţurile tribunalelor pentru consolidarea de terenuri petrolifere, linia corp 5 lei 35 8 Publicaţiuni de licitaţii mobiliare incheeri pentru radieri de convenţiuni, pentru fecare anunţ lei 500 9 Orice alte publicaţiuni lei 25 Adunarea comitetului Asociaţiei generale a personalului auxiliar medical feminin Duminică s-a ţinut adunarea comitetului central al asociaţiei generale a personalului auxiliar medical femenin la sediul b-dul General Lambru nr 96. Asociaţia şi-a exprimat recunoştinţa faţă de MS. Regele pentru atenţiunea acordată cu ocazia telegramei trimise de asociaţie. Apoi d-na Evdochia Georgian a prezintat planul de organizare a asociaţiilor profesionale. Comitetul o autoriză pe d-na Georgian să se prezinte la şedinţele conferinţiei asoc. prof. de intelectuali pentru a exprima şi părerea asociaţiei la alcătuirea proectului de lege ce se elaborează; d-na Ana Ioga, secretara associaţiei a citit proectul de organizare a corpului personalului auxiliar medical femenin, proect ce urmează a fi prezentat d-lui ministru dr. Marinescu D-na Maria Doina arată situaţia personalului auxiliar medical femenin din asigurările sociale care urmează să fie scoase la pensie pentru limită de vârstă. D-sa cere să se facă un memoriu d-lui ministru Ralea în care să se arate starea acestora. Luându-se în discuţie situaţia personalului din asigurările sociale faţă cu noua lege a asigurărilor, asociaţia va ruga peministru Ralea să ia contact şi cu acest personal aşa cum s-a făcut şi cu funcţionarii superiori ai casei centrale. D-na Maria Iohova propune strângerea de fonduri pentru intensificarea activităţii asoc. Se dă delegaţii d-nelor Eliza Popescu şi Lidia Mateovschi să se ocupe de serbare. D-na Evdochia Georgian propune ca din sumele ce se vor aduna să se dea o parte ministerului sănătăţii pentru protecţia copiilor. D-na Martilda Contelman cere să se prezinte o delegaţie d-lui ministru Cancicov cu memoriul asociaţiei, privitor la impozitul profesional al moaşelor din comunele rurale Licitaţii publice = 2 Dec., ora 17, sc. normală Tg. Jiu, aprov. carne, untură, fasole, coloniale, cartofi, etc. = 8 Dec., ora 11, dir. 4 silvică Constanţa vinde spre exploatare parchete pădure, 4910-1 26.870-161.980 lei. . = 2 Dec., ora 11, cazarma reg. Maria, Deva, aprov. grăunţe. = 7 Dec., ora 10, cazarma G-ral Arion, Buc., caz. g-ral Angelescu Constanţa, caz. Alex. Ion Cuza Brăila, comenduirea pieţii Călăraşi, caz. G-ral Er. Grigorescu Giurgiu, comenduirea T. Măgurele, aprov. grăunţe, fân. = 8 Dec., ora 9, M. A. N. şi corp. 6 armată Cluj, constr. magazie, 1.130.000 lei. = 10 Dec., ora 9.30, M. A. N., inst. electrice sanatoriul Lăculeţe, 90.000 lei. = 16 Dec., ora 17, M. A. N., dir. geniului, traverse pt. c. f. = 8 Dec., ora 10, garnizoana Hotindă în arendă 83 ha. = 16 Dec., ora 10, fabr. pulberi Dudești cumpără 4 pompe centrifuge. = 19 Dec., ora 10, idem, instalaţie de intrare. = 10 Dec., ora 10, dir. P. T. T., 20 maşini de scris. = 29 Dec., ora 11, Eforia spit. civ., Buc., închiriază pe trei ani apart. Smârdan 16, 50.000 anual. = 16 Dec., ora 11, minist, finanţe serv. arhitecturii, curăţat coşuri, calorifer. = 14 Dec., ora 10, prim. suburb Griviţa, bd. Bucureştii Noi 100, împrejmuiri ulucă, constr. trotuar beton, săpat, şanţuri, transport pământ. = 15 Dec., ora 11, primăria Constanţa cumpără camionetă. = 16 Dec., ora 11, primăria Ploeşti, închiriază compartiment lângă primărie. = 30 Dec., ora 10, primăria Slatina vinde spre exploatare 113 ha. pădure, un mii. lei. WERTHER In n-rul 41, din 26 Nov. al revistei „Universul Literar“, d. Vladimir Streinu publică sub titlul: „Werther“ un foarte frumos articol despre eroii sentimentali în literatură. In acelaș număr se găsesc articolele d-lor: V. VOICULESCU, ALEXANDRU MARCU, K. H. ZAMBACCIAN, SIMION STOLNICU, PAUL MIRACOVICI, B. IORDAN. O pagină întreagă, de vorbă cu d-na ELENA COŞBUC, soţia lui GEORGE COŞBUC, o iscăleşte d. Radu A. Sterescu. Mai colaborează cu poezii, cronici, eseuri: Axente Sever Popovici, Victor Popescu, Mihai Niculescu, Romeo Alexandrescu, Teodor Scarlat, Teodor Al. Munteanu, Titus Nicolau, Mihail Cosma, Mircea Mateescu, Al. Raicu, Mircea Alexiu, Mircea I. Zaharia, Traian Lalescu şi C. Fântâneru. Cereţi la toate chioşcurile din ţară . „UNIVERSUL LITERAR“ UNIVERSUL CcU&ndcutr MIERCURI 30 NOEMBRIE Ortodox : Sfântul Apostol Andrei întâiul chemat. Catolic : Sfântul Apostol Andrei. Protestant: Apostol Andrei. Evreesc : 7 Kislev 5699. Mahomedan : 7 Seval 1357, Răsăritul Soarelui 7.33 ; 16.36. apusul (j&ctclic MIERCURI, 30 NOEMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.45. Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Sfaturi medicale — Concert de dimineaţă (discuri): Două porci de Pörschmann; Poem de Fibich şi Humoresc de Dvorak. — Radio-jurnal. — Continuarea concertului dimineţii (discuri): Potpuriu din ,,Studentul cerşetor” de Millöcker. Ecouri de veselie de Caryll. — Sfaturi gospodăreşti. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 35 m. 300 waţi 12. Muzică variată (discuri): Patineurii-vals de Waldtenfeld şi Ceasornicul şi figurinele de Saxa de Ketelbey; Selecţiuni din operele lui Lortzing; Torcătoarea de Mendelssohn (pian: Rachmaninoff); Fantezie pe motive de Grieg; Selecţiuni din „Soldatul de ciocolată” de Oscar Strauss; Potpuriu de melodii englezeşti vechi; Melodii de Peter Kreuder; Sardana de Bou şi Sardana de Catala. 13: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz: I. Cântece (discuri); După un vis şi Leagănele de Faur. (voce: Ninon Valiin, pian: Marguerite Long); Serenadă şi Lied de Brahms (voce: Karl Schmitt-Walter); Două cântece populare englezești (voce: Clive Carey); Lied de Kapeller (voce : Erna Sack); Muzica interzisă de Gastaidon (voce: Beniamino Gigli); II. Orchestra de salon Radio, dirij. de Ion Ghiga: Uvertură la o operetă de Paul Lincke: Muzică populară vieneză-potpuriu de Komzak.14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei de salon Radio: Potpuriu din opereta „Dansul libelulelor” de Franz Lehar; Dansul başbuzucilor de Gabriel Marie; Copiii munţilor-vals de Ziehrer; Parada siameză de Paul Lincke. 15: Publicaţii; Radiofonice. 18: Ora. Mersul vremii. 18.20: Din opere şi operete (discuri) : Uvertură la opera ,De-aşi fi rege” de Adam (Orch. simf. din Berlin dirij. de Bodanzky); Idilă din opereta „Lysistrata” de Lincke (voce: Erna Sack); Cântec din opereta „Prinţesa circului” de Kalman (voce: Marcel Wittrisch) ; Potpuriu din ,,D-na Butterfly” de Puccini (Orch. filarm. din Berlin, dirij de Franz Reuss); Arta clopoţeilor din „Lakmé” die Delibes (voce: Lily Pons); Fortissimo-potpuriu din operetele lui Kalman (Orch. simf. din Berlin); Selecţiuni din „Clopotele din Corneville” de Planquette; Balet din „Hérodiade” de Massenet (Orch. simf. dirij de Cloez). 19: Veneţia şi Neapole — Prezentare muzicală. 19.35: Corul „Crai Nou” (Popeşti), cond. de Gh. Oancea; Bătrânu’n horă, de N. Oancea; Fiori din deal, de I. Danielescu; Păstorul de Ivela (solo tenor: Emil Fanea); Veselie, de Stanschi; Pe marginea Dunării, de N. Oancea (solo: Maria Diaconescu); fac’asa, de Simion Niculescu; Dor de călătorie, de Gh. Dima. 20: Cronica artistică. 20.15: Concert de masă al Orchestrei Gr. Dinicu-transmis de la restaurantul „Continenta“. 20.55: Institutul de cercetări Sociale al României de Henri H. Stahl. 21.10: Concert de vioară: D-na Martine Barbillon-Ștefănescu (acomp. la pian: d-na Edmée Filip), Maurice Ravel: a) Sonată : b) Țigan. _ 21.40: Muzică de camera: Quartetu! Sarvas (A. A. Sarvas-vioara I, Scarlat Dan-vioara II-a, C. Apostolescu-violă și George Ștefănescu-violonce!): Quartet în sol minor de Haydn 22: Sport. Radio-jurnal (I). 22.15: Cabaret muzical (discuri). 23: Radio-jurnal (II). 23 15: Concert de noapte al Orchestrei Jean Marcu-transmis de la restaurantul „Luxandra Parc”. 23.45 Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. VARȘOVIA: 1339 m. 224 kHz. 120 kw. 20: Concert de muzică distractivă. 21.35: Inf. Radio-jurnal. 22: Concert Chopin. 22.30: Seară literară. 23: Concert de seară 24: Inf. VIENA: 507 m. 592 kHz. 150 kw. 21.10: Concert de seară. 1: Concert nocturn. BELGRAD: 437 m. 686 kHz. 2,5 kw — 18.20: Concert de orchestră. 19 15: Plăci. 20.30: Ora naţiunii. 20.50: Reportaj. 21: Humor. 22: Recital de canto. 23: Inf. 23.15: Muzică de dans. ROMA: 713 kHz. 420,8 m. — 20.45: Concert de orchestră. 21: Ora. Inf Radio-jurnal. 21.10: Conf. 21.30: „Turandot“, operă de Puccini. După operă muzică de dans. LEIPZIG: 328 m. 785 kHz. 120 kw. _ 17: Concert de după amiază. 19: Conf. 19.20: Muzică ușoară. 20: Program din Sudeti. 21: Inf. 21.10: Concert de muzică distractivă. 22: Muzică populară. 23: Inf. Meteor. Sport. 23.30: Viena. Concert de muzică vieneză. __ BRESLAU: 316 m. 950 kHz. 100 kw — 22: Concert de seară. 23: Inf. 23.10: Cronică. 23.30: Continuarea concertului. TURNUL EIFFEL: 206 m. 1456 kHz. 20 kw. — 20.15: Plăci. 20.30: Emisie educativă. 21: Concert de muzică variată. 21.30: Radio-jurnal. 22 Concert de quartet. 22.30: Teatru radiofonic. 0.30: Inf. 0.45: Plăci. JOI, 1 DECEMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. ORA DIMINEȚII (6.45—8) 6.45: Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Sfaturi medicale. — Concert de dimineață (discuri). Garofiţa-potpuriu naaţional de Gh. Dinicu; Scena pastorală de Elinescu. — Radio-jurnal. — Continuarea concertului dimineţii (discuri): Hora lui Dobrica şi Sârba lui Ilie; Rahiteana pe sub mână şi învârtită lui Liu. — Sfaturi gospodăreşti. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 35 m. 300 waţi 12. Ora străjerilor: I. Unirea cea Mare; II. Cântece româneşti executate de corul Comandanţilor străjeri, dirij de prof. Neni Ionescu; III. Ştiri străjereşti de prof. Viorica Litzica. 13. Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz-Orchestra Jean Maren (voce: Alex. Grozuţă). Hora Unirii. Suită de jocuri populare aranjate de Tiberiu Brediceanu: a) Hora fetelor; b) Două ardelene; c) învârtită; Când treci babe pe la noi de Brediceanu (în primă audiţie) (voce: Alex. Grozuţă); Păcurar la oi am fost de Sabin Drăgoi (în primă audiţie) (voce: Alex. Grozuţă); Două chiuituri şi Două învârtite de la Năsăud; Titiana de Filaret Barbu (în primă audiţie) (voce: Alex. Grozuţă); Jalba florilor de Filaret Barbu (în primă audiţie) (voce: Alex. Grozuţă): a) Toată lumea doarme; b) Tu nu vrei tu nu vrei! c) Ardeleana; d) Poşovaica; c) învârtită de la Răşinari; Cătărioară bănăţeană de Filaret Barbu (în primă audiţie) (voce: Alex. Grozuţă). 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei Sibiceanu: a) Pe picior; b) învârtită; c) De doi (Lugojana); Două someşene şi Două învârtite de la Someş. 14.50: Cântece de compozitori ardeleni: D-na Sofia Munteanu (voce). Brediceanu: a) Cine aude a mea guriţă; b) Eu te joc pe tine rele; Câtă boală e in lume de Sabin Drăgoi. Monţia: a) Murguleţ că- i luţul meu; b) Foaie verde peliniţă; Pe sub fereastră curge un râu de Juga; Dima: a) Vai mândruţo; b) Mugurel; c) Ştii tu mândru. 15.10: Varietăţi. Radiofonice. ORA COPIILOR I. „MIORIŢA“, scenariu radiofonic, de Adrian Pasca, aranjament muzical de prof. Oancea, interpretat de şcoala primară de fete No. 20, de sub direcţia d-nei Apostolescu, I conducerea muzicală: Maria Dia- Iconescu. I II Jurnalul copiilor. I 19: Ora. Mersul vremii. I 19.02: Actualităţi culturale. 19.15: Concert de pian: d-na Ana Voileanu-Nicoară : Sonatină de Marţian Negrea. Două dansuri de Sabin Drăgoi. 19.40: Clopotele Ardealului. 20.05: Recital de poezii: Coşbuc, Iosif, Goga, Blaga, Cotruş. 20.25: Concertul soc. corale „Carmen“, cond. de prof. I. Chirescu; Compozitori ardeleni: Răsunetul Ardealului de I. Vidu; Moţul la drum de Vidu; Iancu la Turda de Timotei Popovici; Du-te dor cu dorurile de Nicodim Ganea; Bănăţeană de Sabin Drăgoi; Vivandiera de G. Dima. 21, 20 ani de la Unirea Ardealului. Concert festiv organizat de Asociaţiunea pentru literatura română şi cultura poporului român ,,Astra“-Braşov, cu concursul ,.Reuniunii de cântări „Gh. Dima“ Braşov al Orchestrei Radio dir. de Th. Rogalski şi Const. Bobescu, al d-nei , Valentina Creţoiu-Tassian, d-rei Nella Dimitriu, Viorel Chirideanu şi Şerban Tassian de la „Opera Română“ din Bucureşti şi al liceelor „Industrial de fete“ şi „Andrei Şa- Igana“ din Braşov. I Orchestra Radio dir. de Th. Ro- Igalski; I. Uvertura „Ştefan cel Mare“ de Iacob Mureşianu; Balada „Groza“ de Gheorghe Dima (voce: Şerban Tassian); Cântec de nuntă de Sabin Drăgoi; Bagatela de Scăr- Ilătescu-Rogalski; Rapsodia română I No. 1 de George Enescu. In pauză: (21.55—22.15). Sport. Radio-jurnal (I). II. 1) „Balada Mării“ din poema „Trandafirii roşii“ de Const. Bobescu (solist : Viorel Chicideanu) . 2) Fragment din opera „Ioan Botezătorul“ de Const. Bobescu. Distribuţia: Ioan: Şerban Tassian; Irod: Viorel Chicideanu; Salomeea: Valentina Creţoiu Tassian; Irodiada: Nella Dimitriu. Conducerea muzicală: Const. Bobescu. III. „LA SECERIŞ“, icoană de la ţară într’un act de Tiberiu Brediceanu. Distribuţia: Stanca: Valentina Creţoiu-Tassian; Drăguş: Viorel Chicideanu; Moş Grigore; Şerban Tassian; Viţa: Nella Dimitriu; Vintilă: I. Barbier; Floarea; Primarul; Primăreasa; Sandu. Ţărance, ţărani (tineri, bătrâni, copii), lăutari. Acţiunea se petrece într’un sat din Banat. Timpul prezent. Dirijor: Const. Bobescu. Direcţia de scenă : Victor Bumbeşti. Maestrul de cor: M. Rebciug. Dansuri şi scene de copii: Nadina Iorgulescu. 23.05: Radio-jurnal (II). 23.15: Concert de noapte al Orchestrei Petrică Moţoi-transmis de la restaurantul „Mircea“. Cântece şi jocuri din Ardeal. 23.15: Jurnal pentru străinătate in limba franceză și engleză. VARȘOVIA: 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20: Concert de muzică distractivă. 21.35: Inf. Radio-jurnal. 22: Conf. 22.10: Recital de canto. 22.30: Emisie variată. Concert de muzică variată. 2.4 Inf. 0.05: Concert de muzică populară. VIENA: 507 m. 592 kHz. 150 kw. 1 2.10: Concert de muzică din Tirol. I 23: Inf. 23.30: Stuttgart. Concert de muzică populară. 1: Stuttgart. . Concert nocturn. BELGRAD: 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 18.30: Concert coral. 19: Mejlodii populare. 19.30: Muzică uşoară. 20.30: Ora naţiunii. 20.50: Reportaj. I 21: Concert de muzică iugoslavă. 23: Inf. 23.15: Muzică de dans. ROMA: 713 kHz. 420,8 m.— 20.20: I Plăci. 21: Ora. Inf. Radio-jurnal. I 21.30: Muzică variată. 22: Concert simfonic. 24: Radio-jurnal. 0.15: Muzică de dans. LEIPZIG: 382 m. 785 kHz. 120 kw. — 21.10: Muzică de dans pe plăci. 21.30: Teatru radiofonic. 23: Inf. Meteor. Sport. 23.30: Stuttgart. Concert de muzică populară. BRESLAU: 316 m 950 kHz .100 kw. — 20: Orchestră de dans. 21: 1 A. Multimilionarul conductor de drumuri din Galaţi a fost arestat S-a deschis acţiune publică împotriva „micului slujbaş" pentru delapidare şi contravenţie la legea patrimoniului public Galaţi, 28 Noembrie Axl, la ora 1 d. a., d. primprocuror Nicolae Lupaşcu a citat la cabinetul d-sale pe Nicolae Bicheru, conductorul de drumuri, milionar, din Galaţi, despre ale cărui isprăvi am vorbit la vreme. Şeful parchetului de Covurlui a căutat să stabilească precis, cum acest mic slujbaş a putut să adune atâtea milioane, cum a manipulat fondurile ce i s-au încredinţat pentru construirea şoselelor şi dacă nu cumva şi alte persoane sunt amestecate in această scandaloasă afacere. După un interogatoriu care a ţinut peste două ore, d. primprocuror Lupaşcu a deschis acţiune publică împotriva conductorului de drumuri Bicheru pentru delapidare şi contravenţie la legea patrimoniului public, trimiţându-l la cab. 1 instrucţie şi cerând totodată arestarea inculpatului. Din cauza orelor târzii, d. jude instructor nu l-a putut interoga pe Bicheru, urmând ca instrucţia să se facă în cursul zilei de mâine. Pentru cei cari înaintează cereri la primăria Capitalei Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că, la primăria Capitalei, funcţionează un birou de petiţionare, zilnic intre orele 8—13 şi 16— 19, afară de zilele de sărbători legale şi de dupâamiezile de Miercuri şi Sâmbătă. La acest birou se înregistrează toate petiţiile publicului iar rezultatul, oricare ar fi el, se va comunica în scris, în timp util, la domiciliul solicitatorilor. D. primar Victor Dombrowski nu rezolvă, în audienţe, cereri ce se referă la plăţi, exproprieri, etc., fără referatul serviciilor respective. Directorii şi şefii de servicii primesc publicul, în chestiuni ce îl interesează, în zilele de Luni, Marţi, Joi şi Vineri, între orele 16—18. Persoanele care vin in audienţă cu cereri de numiri sau de ajutoare, nu pot satisfăcute. Pentru cererile de împroprietăriri cu locuri de case, chestiunea este în studiu şi hotărîrile luate se vor aduce la cunoştinţa celor interesaţi. Zilele de audienţă la d. primar general rămân Marţi, Joi şi Sâmbătă, dela 7,30—9,30, iar înscrierile se fac cu o zi înainte, adică Luni, Miercuri şi Vineri, dela 7,30—8,30. Afară de aceste zile și ore, accesul la cabinetul d-lui primar general este interzis. Sărbătorirea de la liceul comercial ,Nicolae Kreţulescu 1 99i să a avut această şcoală asupra elevilor ei, care nici după atâţia ani de la absolvire nu uită instituţia care i-a pregătit pentru viaţă. Sărbătorim cu această ocazie şi pe cei trei colegi ai noştri pensionaţi, pe valoroşii şi iubiţii noştri Tenov, Melencovici şi Manolescu, pe ridicarea pavilionului naţional, cari avem plăcerea să-i avem ţi» Altoi-A .«nlG Tril _t ■ mTX.l Cm Ta în curtea şcolii. Elevii liceului, sub conducerea d-lui profesor Gheorghe Budailă, au intonat Imnul Regal, apoi au cântat Tatăl nostru. Părintele prof. Gh. Popescu, de la biserica „Negustori”, a explicat după aceea astăzi în mijlocul nostru. Le făgăduim să le păstrăm cea mai frumoasă amintire şi ii proclamăm profesori onorari ai şcoalei alături de marii lor colegi d-nii Gr. Trancu-Iaşi şi Al. Pandele, cam după cum vedeţi textul biblic, iar d. prof. Ion nu lipsesc nici de data aceasta din mijlocul nostru (asistenţa în picioare ovaţionează). Nu-mi pot încheia cuvântarea fără să relev şi elementul istoric al întoarcerii M. S. Regelui Carol al n-lea. Marele nostru Străjer şi a Alteţei Sale Marele Voevod Mihai din călătoria întreprinsă în Apus. Noi n’avem alt sprijinitor mai mare decât pe Măria Sa Regele, care la Londra a spus că cei mai folositori şi siguri soli ai păcii sunt negustorii. De aceea, cu credinţa că vizitele făcute de Majestatea Sa îşi vor da roadele şi cu muncă noastră a tuturor pentru ţară şi Rege, să strigăm cu toţii: Trăiască Regele. CUVÂNTAREA D-LUI PROFESOR ONORAR AL. PANDELE Din cei 74 de ani, de când s-a înfiinţat liceul comercial N. Kreţulescu, am avut cinstea să funcţionez ca profesor al acestei şcoli 35 de ani, iar de trei ani de când sunt pensionar, sunt fericit a vă putea spune că n’am lipsit la niciuna din manifestările ei (aplauze). Am asistat la mai toate prefacerile prin care a trecut această şcoală şi păstrez o pioasă amintire pentru toţi foştii mei colegi astăzi decedaţi. Ei au fost adevăraţi apostoli, dând acestei şcoli tot sufletul şi toată puterea lor de muncă. Mulţumind apoi actualului director pentru Îndrumarea dată şcolii şi profesorilor, d. profesor onorar Pândele închee: Noi foştii profesori am dat şcoalei tot sufletul şi toată puterea noastră de muncă. Dv. profesorii de astăzi aveţi datoria să-i daţi şi mai mult, pentru că dv. aveţi la îndemână admirabila instituţie a străjeriei, care vă ajută să formaţi caractere şi să desvoltaţi spiritul de sacrificiu pentru corectivitate, urmând deviza: „Credinţă şi muncă pentru Ţară şi Rege”. D. Simion Florian, în numele câtorva foşti elevi din promoţia 1903, în frunte cu d-nii Gheor- Filipescu, P. Ioaniţescu, Gh. Savulescu, I. Dimitriu şi Mungescu declară că donează suma de 120.000 lei pentru întreţinerea in şcoală a câtorva elevi nevoiaşi. Un alt absolvent al liceului d. Aurică Marinescu donează şi d-sa suma de 5.000 lei în acelaş scop. Inălţâtoarea serbare s’a încheiat printr’un bogat program muzical executat sub direcţia neobositului maestru Gh. Budalla, după care asistenţa a trecut in cancelaria profesorilor unde s’a servit un bufet ales pregătit de doamnele profesoare. Luni d. a. a fost la liceul comercial .Nicolae Kreţulescu” într’un cadru impresionant solemnitatea împlinirii a 74 de ani de învăţământ comercial in România. Tot deodată au fost sărbătoriţi cei trei profesori pensionaţi de curând, d-nii Manolescu, Melencovici şi Tenov. Solemnitatea a început prin Puşcaşu, comandantul cohortei de străjeri de la Negru, ridică un cuvânt de slavă în cinstea M. S. Regele. A urmat, apoi în haliul liceului o s slujba religioasă oficiată de părintele Gh. Popescu în faţa plăcii comemorative a foştilor elevi ai liceului morţi în timpul războiului cel mare. S’a cântat rugăciunea „O Doamne către Tine ne rugăm” şi „Imnul Eroilor”, iar d. subdirector Rădulescu a făcut apelul foştilor elevi ai liceului, căzuţi în războiul pentru întregirea Neamului. Din haliul liceului numeroasa asistenţă a trecut în aulă, unde a fost serbarea patronului liceului, comemorarea împlinirii a 74 ani de învăţământ comercial şi sărbătorirea celor trei profesori pensionaţi. CUVÂNTAREA D-LUI DIRECTOR DEM. RADULESCU D. director al liceului, prof. Dem. Rădulescu rosteşte următoarele cuvinte: Ne-am adunat aici cu toţii, elevi şi profesori — a spus d-sa — foşti elevi şi foşti profesori, ca Împreună să sărbătorim 74 de ani de învăţământ comercial în România, cursurile acestei şcoale inaugurându-se în ziua de 28 Noembrie 1864. Numele lui Nicolae Kreţulescu, fost prim-ministru şi ministru al instrucţiunii publice, care a decretat înfiinţarea învăţământului comercial în România, a fost pus pe frontispiciul acestei şcoale. suntem fericiţi că fiica fostului ministru Kreţulescu, d-na Ana Lahovary Kreţulescu ne face şi de data aceasta cinstea de a fi alături de noi. Noi căutăm să menţinem în această şcoală tradiţia formată de înaintaşii noştri, ale căror figuri spre neuitare le-am aşezat în această Aulă. Dintre cei peste 3500 de absolvenţi ai acestei şcoale sunt foarte mulţi I cari fac cinste liceului nostru, I ocupând locuri de frunte în co- I merţul, industria şi instituţiile economice ale ţării. Ei nu uită instituţia care i-a pregătit pen- I tru viaţă şi rând pe rând diferitele serii de absolvenţi se întrunesc din nou în clasele pe care le-au absolvit şi restituesc şcoalei sumele pe care le-au primit ca ajutoare în timpul cursurilor, pentru ca alţi elevi să poată fi ajutaţi din aceleaşi sume. Astfel răposatul Cristache Staicovici, d-nii Zamfirescu, Muşetescu, Kreţulescu, Aurel Scurtă dare de seamă a zilei. 21.10: Marinescu, Nicolae N. Iarca, iar Concert Beethoven. 23: Inf. 23.15: Conf. 23.20: Stuttgart. Concert de muzică populară- TURNUL EIFFEL: 206 m. 1456 kHz. 20 kw. — 20.30: Emisie econoacum d. Simion Florian, Gheorghe Filipescu şi alţii. Eu mă bucur nu numai pentru ajutorul material pe care - foştii absolvenţi îl dau tinerimica şi sociala. 21: Concert variat. . . Să înveţe 21.30: Radio-jurnal. 22 : Concertelor merituoşi cari vor sa înveţe 22 30: Retransmitere. 0.30: Inf. 0.45: I Carte, dar ma bucur mai al€S Plăci, când văd ce influenţă sănătoa in biblioteca juridică a „Universului" NOUL COD CORIAL CAROL AL ll-lea cuprinzând Textul legii exact după cel publicat în Monitorul Oficial, fiecare articol în parte fiind explicat prin părţile respective din Raportul Consiliului Superior Legislativ, având şi trimiteri la vechea legislaţie română şi la legislaţiile străine sub îngrijirea d-lui E UG E N PETIT Consilier onorafie la înalta Curte de Casaţie Volumul, conţinând aproximativ 300 pagini, aflate în Editura UNIVERSUL -xyx©«© xxx- De la Institutul de ştiinţe al României Secţia technică a ţinut şedinţă ordinară de toamnă la 28 Noembrie, în amfiteatrul „Negreanu“ al facultăţii de ştiinţe. Au făcut comunicări d-nul: Ing. Dorin Pavel: Repartiţia vitezelor la deversori perfecţi. Dr. Ing. E. Pătraşcu: Rezultate noi cu postul de Radio pe unde scurte. Ing. Sc. Fotino: Ameliorarea acustică a unei săli din Bucureşti. Ing. Eugen Bodea: Extinderea sistemului de unităţi Giorgi la termodinamică. Anul al 53-lea Nr. 328 Joi 1 Decembrie 1938 Raporturile polono-sovietice (Urmare din pagina I-a) agresiune. Fireşte, această apropiere polono-germană şi, in mod general, atitudinea Poloniei in politica ei internaţională, atitudinea presei poloneze, nu conveneau Moscovei. La un moment dat tensiunea intre cele două ţări era atât de pronunţată încât Rusia Sovietică a renunţat de a mai trimite un ambasador la Varşovia, treburile legaţiunei ruseşti fiind girate de un însărcinat de afaceri. Politica are însă surprizele şi capriciile ei. Criza cehoslovacă şi modul cum a fost soluţionată, dacă a satisfăcut în parte şi unele veleităţi teritoriale ale Poloniei faţă de Cehoslovacia, n’a satisfăcut insă concepţia ei politică în ce priveşte rolul pe care vrea să-l joace în această parte a Europei. Se ştie că Polonia a urmărit o uniune teritorială cu Ungaria prin alipirea Rusiei Subcarpatice la teritoriul ungar. Polonia invoca în favoarea acestei soluţiuni preconizată de ea şi de Ungaria, primejdia unei expansiuni germane de o parte şi ruseşti de cealaltă parte. Guvernul din Varşovia îşi urmărea astfel planul formărei unui dig de la Baltica la Marea Neagră. De data aceasta insă planul polonez a întâmpinat rezistenţa hotărită a arbitrilor de la Viena şi în deosebi a Germaniei. Demersurile făcute la Berlin, la Roma, la Bucureşti, şi în alte capitale europene n’au reuşit să asigure planului polonez sprijinitori. Aceasta era situaţia după acordul de la Muenchen şi după arbitrajul de la Viena. Se creiase, fireşte, o oarecare răceală intre Berlin şi Varşovia. Guvernul polonez, probabil dintr’un simţ de prevedere şi tocmai pentru continuarea politicei de echilibru şi de bune raporturi cu toţi vecinii, politică pe care o urmăreşte şi la care ii obligă situaţia geografică a Poloniei, s’a grăbit să înlăture atmosfera de suspiciune ce se accentuase intre Rusia şi Polonia şi a luat el iniţiativa conversaţiilor diplomatice de la Moscova, care au ajuns la acordul de acum două zile. Fireşte, evenimentul este de o mare însemnătate. După cum s’a spus in comunicatul oficial dat după semnarea declaraţiei comune, pe temeiul pactului de neagresiune existent, raporturile polono-sovietice se vor putea dezvolta „într’un spirit de realitate şi de încredere reciprocă” şi vor putea fi consolidate prin încheerea unui acord de presă şi a unui nou acord comercial în-tre cele două state — aşa după cum anunţă din Varşovia corespondentul agenţiei Havas. Importanţa pe care însuşi guvernul din Varşovia o acordă evenimentului reiese din atenţiunea deosebită pe care i-o dau toate ziarele guvernamentale poloneze, care reproduc în prima pagină fotografiile d-lor Litvinow şi Grzybowski şi textul integral al declaraţiei polono-sovietice subliniind că această reluare a raporturilor polono-sovietice „trebue să aducă o destindere şi o stabilizare a relaţiilor dintre cele două ţări într’un spirit mutual de loialitate şi de bunăvoinţă”. Pe de altă parte cercurile oficiale sovietice subliniază şi ele valoarea pe care o prezintă „la împrejurările actuale” Incheerea acordului cu Polonia. Şi cercurile diplomatice internaţionale, cu toată surprinderea produsă de anunţarea acestui eveniment, îi acordă, la rândul lor, o deosebită importanţă, mai ales din punct de vedere al momentului ales pentru desăvâr- I şirea lui. Ca aliată a Poloniei, România nu poate decât să ia act cu satisfacţie de orice acţiune a sta- tului vecin, menită să-i dea liniştea necesară pentru dezvol- I tarea lui pacinică şi să contribue I astfel la acţiunea comună pentru asigurarea păcii in această parte a Europei. Scrisori din Paris (Urmare din pagina I-a) a declarat diplomatul vorbind de Paris. Iată un lucru care este, desigur, de bun augur. Numai dacă şi d. Mussolini ar avea aceeaş bună dispoziţie, ca şi reprezentantul său. Trebue să spunem că sosirea d-lui Guariglia la Paris a trecut aproape nebăgată în seamă de marele public, căruia acum nu-i arde de politică externă. In momentul de faţă nu e vorba decât de o mare comisie alcătuită de d. Paul Reynaud, comisie care va avea ca scop esenţial, să facă economii. A face economii! Statul francez va încerca să facă economii... îşi dă oare seama lumea de importanţa acestei ştiri? Este drept — să punem lucrurile la punct — că guvernul pare să vrea să inaugureze această campanie de economii într’un chip destul de original, şi anume sporind salariile funcţionarilor. Este vorba să perceapă o sumă de 2% asupra tuturor salariilor, spre a da satisfacţie funcţionarilor serviciilor publice. Intenţiile acestea au părut, mai degrabă, ciudate marei masse a francezilor mijlocii, cari n’au norocul să fie plătiţi de stat. — Da, spune guvernul, există comisia economiilor, acea comisie neînduplecată, acea comisie a „securii“ care va izbi în abuzurile de care Franţa suferă acum. Veţi vedea că totul se va schimba. Din nenorocire, nu e pentru prima oară că se ţin asemenea discursuri şi că se fac asemenea făgădueli francezilor. De aceea ei aşteaptă cu oarecare scepticism lucrările faimoasei comisiuni înarmate cu o secure simbolică. Oare guvernul speră să înduioşeze astfel pe adversarii şi pe contribuabilii săi? Se prea poate!... A făcut chiar, deunăzi, o sforțare suplimentară care se cuvine să fie apreciată după justa ei valoare. D. Paul Reynaud a publicat o notă în care afirmă, în termeni categorici, că statul îşi va plăti datoriile. Se pare că există industriaşi şi furnizori ai republicii care nu au fost plătiţi de doi ani. Ei bine, şi aceasta se va schimba. Fireşte, măsura a fost primită cu cea mai mare bucurie de cei interesaţi. Dar aceasta n’a fost îndeajuns spre a dezarma anumite cercuri parlamentare, destul de ostile guvernului, în special comisia finanţelor din Cameră. Astfel că azi, chestiunea care se pune este următoarea: ,,D. Daladier va fi sau nu trântit la 8 Decembrie?“. „Desigur, afirmă cei mai numeroşi". „De loc", spun ceilalţi. * Dar d. Daladier ce spune oare fi D-sa a luat de două sau de trei ori cuvântul, pentru a afirma, cu violenţă, cu brutalitate, că e foarte hotărît să nu se lase trântit. Preşedintele consiliului este, în definitiv, în plină perioadă de energie. — Numai că, aşa afirmă gurile rele, perioadele de energie ale preşedintelui coincid mereu cu sfârşiturile de ospeţe. Şi viaţa nu e un ospăţ. Fireşte, suntem nevoiţi să ţinem seama de declaraţiile d-lui Daladier, care spune tuturor celor cari vor să-l asculte: „Dacă experienţa mea dă greş, falimentul e gata“. Dar ne reamintim că şi d. Flandin a spus acelaş lucru acum câţiva ani. RENÉ SAIVE * Studii ţărăneşti (Urmare din pagina I-a logie Românească“ sunt în adevăr bine documentate şi pot servi în orice împrejurare ca bază sigură de informaţie. Cu toate acestea, credem că problema ţărănească ar merita un studiu special, făcut în acelaş timp pe tot cuprinsul ţării, spre a avea date care să se lege între ele şi în timp şi în spaţiu şi având ca obiect special raportul dintre numărul populaţiei din fiecare localitate şi mijloacele ei de existenţă. Cum agricultura este principala ocupaţie a ţărănimii noastre, studiul de care e vorba aci ar stabili mai ales starea proprietăţii pământului în fiecare sat, faţă de numărul locuitorilor, întinderea islazului, numărul vitelor, forma şi numărul parcelelor agricole, distanţa lor de sat etc. Mulţi cititori vor fi crezând că aceste date se şi găsesc culese gata. Cu părere de rău trebuie să mărturisim că nu se găsesc date precise asupra numărului populaţiei rurale pe sate şi asupra formei şi întinderii proprietăţii agricole. Totul trebue făcut din nou sau refăcut, fiindcă numai pe baze de informaţiuni precise se va putea judeca problema ţărănească în Întregimea ei şi se vor putea lua şi măsurile potrivite. Primul efect bun ar fi concentrarea fondurilor pe care astăzi le cheltueşte statul pentru sate, şi fără a le da o întrebuinţare raţională în ordinea de preferinţă a nevoilor. Neavând mijlocul de a căpăta o vedere totală a problemei, guvernul cel mai bine intenţionat se pierde în detalii şi cedează stăruinţelor unui sau altui departament, după temperamentul titularilor acestor departamente. Se ajunge astfel la rezultatul că se fac lucruri bune, dar fără a fi dres mai nimic în fond. O vedere totală a problemei sprijinită pa date pozitive, ar putea indica apoi şi măsuri pe cari astăzi , nimeni nu le întrevede sau nu îndrăzneşte să le propue, fiindcă nu are o justificare trasă din cunoştinţa situaţiunilor de fapt. Cine ar îndrăzni spre pildă astăzi să propue organizarea emigrării ţăranilor fără pământ in alte ţări sau chiar în alte continente? D. ministru Ionescu Siseşti, vorbind într’o împrejurare oarecare, de studiul problemei ţărăneşti, propunea înfiinţarea unui „Institut special“ pentru studiul problemelor rurale. Ideia era foarte bună ei este bine să fie studiată mai de aproape. A. CORTEANU -xX0 • OXx- De la Asoc. economiştilor D. dr. Ion Alex. Roceric va face o comunicare la Asociaţia generală a economiştilor din România. Mercuri 30 ibrie ora 9 seara, în sala de şedinţe a asociaţiei din palatul Academiei de înalte studii comerciale și industriale din București, vorbind dspre: Necesitatea propagandei în cadrul planului economic. . X.t