Universul, decembrie 1938 (Anul 55, nr. 343-355)
1938-12-16 / nr. 343
__ gta jijgsssgsgjjjE^ Bob nu mai tuşeşte * * Nu maituşeşte pentru că buna lui mamă n’a aşteptat prea mult ca să-i dea Gudron Guyot. Extras din pinii maritimi ai Norvegiei, Gudron Guyot produce efecte remarcabile şi rapide în cazuri de: RĂCELI, TUSE, BRONŞITE, CATARURI, AFECŢIUNI ALE PIEPTULUI ŞI ALE PLĂMÂNILOR. Faceţi să dispară repede aceste afecţiuni, sau mai bine preveniţi-ie, luând: m . Cereţi adevăratul Goudron Guyot şi verificaţi eticheta care trebue să poarte numele GUYOT cu litere mari şi semnătura sa In trei culori (violet, verde, roşu), tipărită în curmeziş, precum şi adresa : Maison TRERE, 18 Rue Jacob, PARIS, 160 LAXATIV $1 PURGATIV IVIOR DE LUAT EFICACITATE SI GURA Tariful publicităţii comerciale CATEGORIA X. Dela 1—1000 linii 20 De la 1000 linii in Sus 18 Anunţurile colectorilor de loterie 25 Bilanţuri, convocări, notificări, etc. 60 Ştiri artistice. Judiciare, şcolare 40 Informaţiuni comerciale minimum 5 linii 50 Informaţiuni financiare minimum 5 linii 50 Informaţiuni Loterii de Stat 100 Informaţiuni colectori de loterii 60 întruniri electorale, anunţuri 30 Articole, dări de seamă comerciale, etc. In corpul ziarului 75 Anunţuri mortuare maximum 1000 (80 linii) şi minimum 250 (30 linii). ORICE ANUNŢ IN TEXT: Anunţuri comerciale şi financiare 40 Parastase şi mulţumiri mortuare maximum Lei 300 anunţul. Parastase cuprinzând în acelaş anunţ 3 nume maximum enunţul . Lei 500 Anunţuri de logodne, căsătorii şi botezuri cel mult În linii 400 Anunţuri de logodne, căsătorii, botezuri, etc. la informaţiuni nedepăşind 10 linii 600 Numiri, permutări, deplasări, decorări etc. la informaţiuni nedepăşind 10 linii 000 Acte juridice, sentinţe, hotărâri, cereri de naturalizare, etc. la anunţuri, linia 25 Acte de mulţumire 25 Acte de mulţumire la informaţiuni 60 Cutia cu scrisori, plasat lângă text 50 Extracte de divorţ simple, bucata Lei 400 Anunţurile editurilor şi librăriilor se taxează după un tarif special. Schimbare de nume, 3 publicaţiuni Anunţuri dela instituţiuni Industriale, 1 pagină lei Anunţuri comerciale, 1 pagină lei Anunţuri financiare asig. etic., etc. lei Anunţuri comerciale pag. lei Anunţuri financiare asig. oficiale ,4 pagină lei Anunţuri comerciale pagină lei Anunţuri financiare asig. oficiale pagină lei La paginile din dreapta cu 10 la sută în plplus. Lei 1200 80 000 60 000 70.000 33.000 38 000 17.000 28.000 La angajarea de linii se va fixaun termen pentru publicarea lor care în nici un caz nu va fi mai mare de 3 luni. Aceste anunțuri se vor publica Duminica şi sărbătorile numai atunci când va fi posibil, fără obligaţiune. Anunţuri de dimensiuni mai mari de 4 coloane se taxează în categoria anunţurilor speciale astfel : Primele 4 coloane se vor taxa conform tarifului obişnuit Indiferent numărul de linii. Ce trece peste patru coloane tarif dublu. Reclamele pentru ziare, cărţi, reviste, broşuri, se taxează cu tarif dublu. P. S. — Anunţurile mai mici ca spaţiu de 10 lnii, se vor plăti cu tariful a 10 linii. Anunţuri şi informaţiuni cu fracţiuni de linii, adică de: 6, 7, 9, 11, 13, 18 linii, nu se admit decât socotit la 10, 15, 20 etc., Unii. Orice anunţ cerut să apară Duminica şi sărbătorile legale, 25 la sută in plus. Orice anunţ plasat In pagina de mica publicitate, 25 la sută în plus. Orice anunţ cerut să apară special se taxează cu tarif special. Tariful licitaţiilor ■ 1. Anunţuri de licitaţii până la o valoare de lei 50.000 se Vor da numai ziarelor locale Lei 2,50 2. Idem dela 50.000 la 200.000 lei 15 3. Idem dela 200.000 la 500.000 lei 18 4. Idem dela 500 000 la 1.000.000 lei 20 5. Idem dela 1.000.000 în sus lei 25 6. Publicitatea pentru licitațiile Caselor Autonome. Regii Comerciale lei 25 7. Anunţurile tribunalelor pentru consolidarea de terenuri petrolifere, linia corp 5 lei , 35 8. Publicaţiuni de licitaţii mobiliare. Incheeri pentru radieri de convenţiuni, pentru fecare anunţ lei 500 9. Orice alte publicaţiuni lei 25 Consolidarea operei de finanţare a aparats nationals (Urmare din cum şi acelea de întocmirea contului de execuţie şi a exercitării controlului înaltei Curţi de conturi. Ele definesc în acelaş timp şi atribuţiunile membrilor din delegaţia interministerială, cum şi ale organelor de execuţie. Pe de altă parte, întemeierea caselor autonome pentru administrarea fondurilor apărării naţionale, aviaţiei şi marinei, are în principal menirea de a mobiliza pe termen scurt intrările viitoare ale fondurilor respective, spre a se putea face faţă scadenţei livrărilor. Posibilitatea de a efectua, prin mijlocirea acestor case autonome, unele operaţiuni de finanţare, care nu se limitează la termenul rigid de un an cât ţine exerciţiul bugetar, dă o supleţe deosebită operei de finanţare, lărgindu-i mijloacele de realizare. Deosebit de importantă ni se pare însă noua organizare dată vechei Case de amortizare, devenită azi „Casa autonomă de finanţare şi amortizare“ (C. A. F. A.). In noua ei înfăţişare, această instituţie e sortită să răspundă la două mari necesităţi: 1) să găsească noul mijloa pagina Sa ce financiare prin operaţiunile ce este autorizată să facă, în care scop i s-a încredinţat administrarea unei părţi din averea mobiliară a statului, cum şi a diferitelor lui participaţiuni la întreprinderile publice şi particulare; 2) să realizeze reducerea datoriei noastre publice, prin sarcina ce i se dă de a proceda la amortizarea ei. Având deci la spate de la început un activ important, constând din patrimoniul mobiliar al statului, evaluat la minimum 30 miliarde lei, Casa autonomă de finanţare şi amortizare, are astfel putinţa să realizeze importante operaţiuni financiare pentru şi în contul statului, altele decât operaţiunile obicinuite ale tezaurului public. Opera de înzestrare generală a ţării şi în special aceea de înzestrare a armatei capătă astfel, prin ea un sprijin nou, foarte preţios şi foarte bine venit. H. I. în biblioteca juridică a „UNIVERSULUI” NOUL COD COMERCIAL CAROL AL II lea cuprinzând Textul legii exact după cel publicat în „Monitorul Oficial“, fiecare articol in parte fiind explicat prin părţile respective din Raportul Consiliului Superior Legislativ, având şi trimiteri la vechea legislaţie română şi la legislaţiile străine sub îngrijirea d-lui EUGEN PETIT Consilier onorific la înalta Curte de Casaţie Volumul, conţinând aproximativ 300 pagini, a apărut în Editura UNIVERSUL,, Preţul lei 60 UNIVERSUL* JOI, 15 DECEMBRIE Ort. Sfântul Martir Eleutheriu ( 226). Cat. Sf. Eusebiu (370). Prot. Valeriu. Evreesc: 22 Kislev 5699. Mahomedan: 22 Seval 1357. Răsăritul Soarelui 7.47 Apusul Soarelui 16.35 (ThirtL) JOI. 15 DECEMBRIE RADIO ROMÂNIA 160 kHz 1875 m. 150 kw. RADIO BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 35 m. 300 waţi 6.45. Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică — Sfaturi medicale — Concert de dimineaţă (disc.); Uvertură la „Dominoul negru” de Auber; Vals din opereta „Lăutarul” de Kalman şi Viaţa în Prater, vals de Translateur; Selecţiuni din opereta „Prietena’ de Rodgers. Două porci de Josef Strauss. — Sfaturi gospodăreşti — închiderea emisiunii 12. ORA STRAJERILOR: („Ora de îndrumări Străjereşti") I. D. Prof. Toma Strelicovschi: îndrumări despre activitatea cuibului acasă. II. D. inspector I. C. Petrescu: Cum să ne facem singuri obiectele trebuitoare sărbătoririi datinelor Crăciunului și Anului Nou. III. Comunicate. 13. Ora. Culturale. Sport. Cota mării. 13.10: Concert de prânz: Orchestra de salon Radio, dirij. de Const. Bobescu: Potpuriu din „Văduva veselă” de Lehar; Aur arab de Rust; Diavoletta de Lindemann; Vals imperial de Johann Strauss; Boccacio uvertură de Suppé; Chitară de Lalo. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei de salon Radio: Potpuriu din „Coppelia” de Delibes; Cu Viena prin lume, potpuriu de Hruby. 15.10: Varietăţi; Radiofonice. 18: ORA COPIILOR: I. Concert de copii: 1) Patru piese de Galuzzi: „Ţăcănitul morii”; Vals; Păpuşa plictisită, Vals; Lydya Baby Vasu- Vodă, pian; 2 Jean Marie Leclair. Trio în re major (Albina Fermervioară; E. Walfisch-violă, Mircea Voicana-pian); Jean Philippe Erfüllet, Trio şi minor (Albina Fermervioară, E. Walfisch-violă, Mircea Voicana-pian); 3) Colinde executate de „CORUL LICEULUI C. F. R. AUREL VLAICU” cond. de Prof. N. Lunaru: Cântec de stea, de Teodorescu; Sus boeri, de Gh. Cucu; In oraşul Bethleem de I. Chirescu, Velerim şi Velor Doamne (Moldova); O, ce voce minunată de Kiriac: Am plecat să colindăm de Gh. Cucu. II. Jurnalul copiilor. 19. Ora: Mersul vremii 19.02: Actualităţi culturale 19.17: Dansuri moderne (discuri): Paso doble, de Marquina şi Tango de Reisfeld; Lună albastră pe cer, vals de Mendoza şi Noapte cu lună în Kentucky, vals de Halley; Paso doble şi Fox de Vilnov; Tango de Bochmann şi Tango de Brithne; Fox de Freed; Nu te’ntrista, tango de Constantinescu (voce: Viorel Demetriad); Conga de Bryon şi Conga de Grenet. 20. Alexandru Macedonski, de Prof. Tudor Vianu (cu prilejul editării operelor lui către Fundaţia Regele Carol II. 2015: Societatea Corală „Gavril Muzicescu”, cond. de Ştefan Stoicescu: Pre Tine Te lăudăm, în sol minor de Stoicescu: Cântec de leagăn, cor mixt de Brătianu: Patru colinde pentru cor mixt. de Brediceanu: Floricica, colindă de Hubic: Sus la poarta raiului şi colin-dita de Emil Montia. 20.45: Melodii de compozitori francezi (discuri): Cantatille de Lancel (voce: Vanni-Marcoux): Poem mistic de Chamentier (voce: Jean Flanel și Joseph Lanzone): Seară frumoasă de Debussy (voce: Claudia Muzio). 21.15. Concert simfonic cond. de Alfred Alessandrescu. Beethoven : Simfonia 8-a în Fa major. Mozart: Concert In Re major pentru flaut și orchestră; solist d. V. Jianu. Radio-jurnal. Sport. 22.20. Continuarea concertului. Debussy : După amiaza unui faun. Strawinsky: Suita „Pasărea de foc“. 23.20: Concert de noapte al orchestrei Dinu Șerbănescu, transmis de la Cazinoul din Sinaia. (voce: Gică Petrescul. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și engleză. * VARȘOVIA, 1339 m. 224 kHz 120 kW.: 20: Concert de muzică distractivă; 21.35: Inf. Radio-jurnal; 22: Teatru radiofonic; 23: Plăci; 24: Inf. Concert de muzică poloneză. BUDAPESTA, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 19.30: Plăci; 20: Inf.; 20.20: Recital de pian; 20.50: Piesă muzicală; 22.20: Orchestră de țigani; 23.30: Inf.; 23.45: Concert de orchestră; 1.05: Inf. VIENA, 507 m. 592 kHz. 150 kw.— Concert coral; 20.05: Lecturi; 20.30: Cronică; 21: Inf. Meteor; 21.10: Teatru radiofonic; 22: Orchestră de dans; 23: Inf.; 23.30: Stuttgart. Concert de muzică populară. ROMA, 713 kHz. 420,8 m. — 20.40: Plăpi; 21: Ora, Inf., Radio jurnal; 21.20: Conf.; 21.30: Muzică variată; 22: Concert de muzică ușoară; 22.50: Conf.; 23: Revistă radiofonică; 24: Radio jurnal; 0,15: Muzică de dans. LEIPZIG, 382 m. 785 kHz. 120 kw. 20: Suită radiofonică; 20.45: Cronică; 21: Inf.; 21.10: Concert Bach; 23: Inf., Meteor, Sport; 23.30: Stuttgart; Concert de muzică populară. VINERI, 16 DECEMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 35 m. 300 waţi 6.45 : Deschiderea emisiunii; Gimnastică ritmică ; Sfaturi medicale ; Concert de dimineaţă (disc.) : Marş de Courtade; Pizzicato şi Vals din „Sylvia“ de Delibes ; Selecţiuni din opereta „Piraţii" de Sullivan; Potpuriu de şlagăre de Dostal; Povestiri de toamnă şi Blondă sau Brună, valsuri de Waldteufel ; Sfaturi gospodăreşti. 12 . Muzică variată (discuri); Acceleraţie, vals de Johann Strauss (orch. filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber); Schiţe caucaziene de Ippolitow-Iwanow (orch. filarmonică din Berlin); Melodie de Openshaw şi Ochii tăi de Bonincontro (vioară : Yvonne Curţi); Cutia cu muzicuţă de Lindow (orch. simf. din Londra, dirij. de Albert Coates); Selecţiuni de melodii da German (arch. simf. dirij. de Malcolm Sargent); Selecţiuni din opereta „Gasparone“ de Millöcker (pian : Peter Kreder); Melodie de Lincke şi Serenadă de Roland (voce : Karl Schmidtt-Walter); Chiquita, vals de Wayane şi Când liliacul alb înfloreşte de Doelle; Plimbare cu sania la Petersburg de Eilenberg. 13 : Ora ; Culturale ; Sport; Cota Dunării. 13.10 : Concert de prânz : Orchestra Vasile Julea; Cocoşelule, cântec popular de Popescu-Pepu; O zi de toamnă, tango de Vasilescu; Nu-mi da întâlnire Marţi, slow-fox de Constantinescu; Reminiscenţă, vals de Boldeanu; Aprinde lampa’n odăiţă, tango de Dendrino; La cine te gândeşti, romanţă de Martini; Că aşa-i omul când iubeşte, cântec naţional; îmi plac ochii dumitale, tango de Roman; Luni am valsat de Viliov ; Salamanca, paso dobie de Gueydan; Fir-ai inimă să fii, cântec naţional. 14.10 : Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului orchestrei Vasile Julea : Foaie verde trei rozete şi Horă; Pe deasupra casei mele şi Hora bătrânească; Cântece bănăţene; Arii naţionale (solo ţambal : Iancu Cârlig); Arii olteneşti. 15.10 : Publicaţii; Radiofonice. 18 : Ora; Mersul vremii. 18.02 : Concertul fanfarei reg. 1 transmisiuni, cond. de It. Dimitriu; Marşul regimentului I transmisiuni de Kratokwil; Vis de amor, vals de Namian; Regele din Yvetot, uvertură la Adam; Cavatină de clarinet din „Lucreţia Borgia“ de Donizetti; Dor de sat, potpuriu naţional de Mureş; Cucu şi Privighetoarea, polca de Cutrupi ; Potpuriu de arii naţionale de Cutrupi. 19 . Cronica socială. 19.15 : Concert de după amiază : orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga. (canto : d-na Sofia Munteanul; Arie de dans şi Tamburin de Gritry; Balet din „Demonul“ de Rubinstein; BRAHMS : Patru cântece cu acompaniament de orchestră (voce : d-na Sofia Munteanul: 1) In curtea bisericii; 2) Tot mai încet; 3) Iubirea mea e tânără şi 4) Singurătate în comn; Canzoneta indiană de Dvorak. 20 : Prof. Const. Giurescu : Din istoria Românilor balcanici : Statul Asăneștilor. 20.15: Continuarea concertului orchestrei Radio : Kamarinskaia, fantezie rusă de Glinka; Hopak de Mussorgsky; Dans rus de Ceiakovsky; Dans spaniol de Sarasate; Dans exotic de Mascagni; Marş militar francez de Saint-Saëns. 20.55: SEARA DE OPERA (disc.): I. „Cavaleria rusticana“, operă într’un act de Mascagni : Distribuția : Santuzza : Arangi Lombardi; Lola : Maria Castagna; Turiddu : Antonio Melandri; Alfio : Gino Lulli; Lucia : Ida Manarini. Orch. Operei Scala, dirij. de Molajoli. 22.25 : Radio-jurnal ; Sport. 22.40 : II. Selecţiuni din „Luiza“ de Charpentier : Distribuţia : Luiza : Ninon Vailin ; Julien : Georges Thill . Mama : Lecouvreur ; Tatăl : André Pernet; Irma : Christin Gaudel. Orch. dirij. de Bigot. 23.45 : Jurnal pentru străinătate in limba franceză și germană. VARȘOVIA, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. : 20. Concert de orchestră ; 21.35. Inf., Radiojurnal; 22. Concert coral; 22.15. Concertul Filarmonicei; 23.30. Conf.; 24. Inf. BUDAPESTA, 549 m. 546 kHz. 120 kW.: 18. Recital de armonică: 18.25. Conf.; 19. Orchestră de țigani ; 20. Inf.; 20.30. Retransmitere de la Operă; 23.35. Inf.; 23.45. Plăci; 1.05. Inf. VIENA, 507 m. 592 kHz. 150 kw. : 21.10. Concert Beethoven; 23. Inf.; 23.20. Cronică; 23.40. Leipzig, Concert de muzică de dans. ROMA I, 713 kHz. 420,8 m. : 20.30. Concert de orchestră; 21. Ora. Inf.. Radiojurnal; 21.20. Conf.; 21.30. Muzică variată; 22. Teatru radiofonic; 22.40. Orchestră ;36 dans. LEIPZIG, 382 m. 785 kHz. 120kw; 20. Concert de muzică pentru Crăciun; 20.50. O privire asupra serii ; 21. Inf.; 21.10. Piesă muzicală ; 22. „Program pentru Crăciun“; 23. Inf.. Meteor. Sport; 23.30. Orchestră de dans. BRESLAU, 316 m. 950 kHz. 100 kw.; 17. Concert de după amiază: 1. Conf.; 19.20. Muzică variată; 19.50. Inf.; 20. Reportajul sonor al zilei; 20.15. Concert de muzică militară; 23. Inf.; 23.10. Reportaj ; 23.30. Leipzig. Orchestră de dans. -------xxO®OXX-----Sjt Naţionaliştii spanioli au eliberat vasele greceşti sechestrate Constanţa, 13 Decembrie Agenţiile de vapoare d’im Constantai, au fost înştiinţate că toate vapoarele greceşti cairi transportau grâu românesc pentru Angliia şi cari fuseseră sechestrate de apanitoliţii naţionalişti la Palma Majorca, în urma unui demers al guvernului englez pe lângă guvernul generalului Franco, au fost eliberate. Aceste vapoare sunt: „Eploia“, „Faneromenii“, „Maunt Cynthos“, „Garufabna“ şi „Arhanighelos“. finálál 55»l'iá Nr. 3'43 Vîrsen 16 DécetíSíté 193& Un document geografic austriac In „MEIN KAMPF“, d. A Românii din Transilvania şi Banat ocupă aceleaşi teridolf Hitler, führer-ul Gennatorii ce li s’au atribuit prin niei, a recunoscut că acel - ■ - - - conglomerat austro - ungar era condamnat să se prăbuşească. „Faptul acesta — scria d. Hitler — nu vorbeşte câtuşi de puţin împotriva capacităţii politice a germanismului în vechea Ostmark (Marca de est =Oestereich=Austria), ci a fost numai REZULTATUL IMPERATIV (zwangsläufiges Ergebnis) al IMPOSIBILITĂŢII DE A CONDUCE cu zece milioane de oameni un stat de 50 milioane de locuitori de naţionalităţi diferite...“. Dar Ungaria? însuşi Apponyi, şeful dolegaţier ungare la Paris, în 1919—1920, în memoriul relativ la relaţiunile dintre Austria şi Ungaria din punctul de vedere all dreptului public — memoriu comunicat Conferinţei păcei — a recunoscut că Ungaria (dinainte de 1919) „este locuită de naţionalităţi atât de numeroase, încât numărul locuitorilor vorbind mai multe limbi este considerabil“. O asemenea ţară putea ea să rămână nedezmembrată? Răspunsul îl găsim chiar în „Revue de Hongrie“ (anul XV, Tom. XXVI, 1922): „Construcţia monarhiei habs- FRONTIERELE TRIANONU- burgice nu răspundea principiLUI? NU ESTE ACEASTA UNGARIE RESTRÂNSĂ IN SPA-Iată pentru ce nu există nici o îndoială că, oricare ar I ȚIUL SAU ETNIC, IMAGINEA i fi fost rezultatul războiului I ETNICO-CARTOGRAFICA A mondial, întreprins în numele UNGARIEI DE ASTĂZI? Atunci ce valoare prezintă teza revizionistă maghiară, când ea nu se bazează pe principiul etnic şi pe niciun titlu de drept? Pe ce îşi întemeiază maghiarii plângerile lor, că Ungaria ar fi fost „nedreptăţită“ de conferinţa păcei, prin operaţiunea dezmembrării, spre a se atribui teritoriile cuvenite României, Cehoslovaciei, Iugoslaviei, Italiei şi Austriei germane? Harta etnografică a Austro- Ungariei, a geografilor F. Heiderich şi W. Schmidt, aprobată de ministerul cultelor şi instrucţiei publice şi ministerul lucrărilor publice imperial-regal în 1908 şi 1909 — este încă o dovadă, că Ungaria a fost un stat monstruos de naţionalităţi, în care 7 milioane de maghiari, stabiliţi în pustă, ţineau sub stăpânirea lor peste 12 milioane de naţionalităţi, după cum şi Austria a fost un stat mozaic de naţionalităţi. Deci, amândouă erau condamnate dezmembrării spre a se face justiţie naţionalităţilor naţionalismului, el trebuia să conducă la modificări esenţiale în construcţia interioară a monarhiei : înfrângerea o dezagregă- pacea o nimici. PACEA DE LA TRIANON A FĂCUT DIN UNGARIA UN STAT DE O SINGURĂ RASĂ“. Faţă de aceste constatări şi mărturisiri, făcute chiar de unguri, ce temei poate să prezinte teza revizionistă maghiară în faţa naţiunilor ce au luptat pentru triumful dreptului naţionalităţilor şi chiar faţă de Germania actuală, care, la conferinţa de la München, a cerut respectarea şi aplicarea aceluiaş drept? Harta etnografică a Austro- Ungariei, întocmită de geografii austriaci„ F. Heiderich împotriva revizioniştilor maghiari. R. SEIŞANU (Urmare din tratatul de pace, pe baza drepturilor şi principiilor recunoscute de conferinţa păcei şi a constatărilor făcute în rapoartele experţilor aliaţilor, fără consultarea experţilor români. Lăsând la o parte pe Secuii din sud-estul Transilvaniei,, care constituie un grup etnic aparte, rees destul de lmpede din harta etnografică austriacă întocmită de F. Heiderich şi W. Schmidt, neînsemnatele infiltraţiuni maghiare în massa compactă românească. Insulele etnice „maghiare“ din regiunile Cluj (Klausenburg) şi Turda (Thorda) nu corespund insă situaţiei reale etnice, căci Românii formează majoritatea populaţiei comunelor din jurul celor două oraşe. In ansamblu, însă, figuraţia etnică a Transilvaniei şi Banatului, ca şi a celorlalte provincii locuite de majorităţi compacte cehoslovace, iugoslave, germane, rutene şi italiene, confirmă şi întăreşte necesitatea dezmembrării Austro-Ungariei pe baza principiului naţionalităţilor. Iată apoi frontierele etnice ale Ungariei. NU COINCID ELE CU pagina Iad ului naţionalităţilor... Rar, când se împărtăşeşte de către cineva din practică cunoştinţele dobândite din experienţa sa. Acest rol se cuvine cu deosebire profesorului. Cu toate astea d. Tăcutu în lucrarea d-sale „Monografia Forestieră“ după 25 ani de practică pune la dispoziţia celor care se află în industria forestieră, un îndreptar de cunoştinţe, de care sunt sigur că ar fi gelos, să le cunoască nu nimai personalul, dar însăşi conducătorii întreprinderilor forestiere. Aici este cazul însă să arătăm că autorul n’a cruţat nimic pentru a introduce publicul în cunoştinţa industriei forestiere şi chiar stilul este pe înţelesul tuturor, încât se poate studia cu uşurinţă următoarele părţi. Se descrie cum se organizează o întreprindere forestieră, cu un plan de lucru, care nu se depărtează de investiţii şi de buget. Se studiază apoi cât se poate de clar problema preţului de cost, strict legată de randament, de conjectură, de organizaţia vânzării şi a cumpărării. Un lucru banal şi totuşi necunoscut, păstrarea depozitului de cherestea în curtea fabricii, este arătată aşa de sistematic, şi motivat, încât din simplul fapt al păstrării poate să rezulte o ţinere şi o manipulare în bune condiţii, fără de care întreprinderea ar avea însemnate pagube. După ce s’a făcut această descriere tehnică şi administrativă, din care nu putem să nu atragem atenţiunea asupra calculării materialului fasonat sub formă de scânduri şi grinzi rezultat din materialul brut, care este o adevărată cheie de conducere, autorul expune sub o formă de monografie contabilă toată contabilitatea, începând de la constituirea societăţii şi urmărind tot procesul desfăşurat în exploatarea lemnului, de atunci de când se iau parchetele spre tăiere, până ajung în curtea fabricii, unde se prelucrează ori se păstrează şi se expediază apoi prin cale ferată, turnând în conturi, toate fazele, lămurind cu o precizie de adevărat contabil, toate situaţiile administrative şi economice. Partea finală este o adevărată doctrină fiscală, cu studii asupra bilanţului fiscal, forestier, din care nu lipseşte nici jurisprudenţa, atât de bogat servită, din toate revistele juridice, economice, până... arată, şi formalitatea de vizare a registrelor la sfârşit de an. Cum industria noastră forestieră joacă cam al treilea rol important în ţara noastră, venind după cereale, petrolul şi apoi pădurile, înţelegem marile servicii ce se fac acelor cari vor să se iniţieze în exploatarea pădurilor, de orice rang administrativ ar fi avut, fiindcă monografia îmbrăţişează tot complexul unei întreprinderi forestiere. Recomand călduros această lucrare tuturor colegilor contabili, materialul adunat şi ordonat cu atâta grijă de d. Tăcutu, în special cel de ordin contabil şi fiscal putând servi ca îndreptar în orice ramură de activitate. Prof. Dr. ALEX. TANASESCU CĂRŢI NOUI „Monografia forestieră“ de I. Tăcutu Tipografia „Universul“, Bucureşti, 168 pagini format mare, 30 tabele şi planşe in text. — Preţul 160 lei Problema teritoriului Memel (Urmare din pagina I-a) transitul lui sunt puse sub controlul internaţional al Societăţii Naţiunilor. Conform statutului său internaţional teritoriul autonom Memel este administrat de un guvernator numit de preşedintele republicii lituaniene, asistat de un directoriu de cinci membri, emanaţie a Dietei locale. Dieta este aleasă de locuitorii cu drept de vot ai teritoriului, pe termen de 3 ani, fiecare 5000 alegători având dreptul la un deputat. Statutul teritoriului Memel nu a dat niciodată satisfacţie Germaniei. De 14 ani, el a fost necontaat cauza unor repetate divergenţe, care au fost examinate fără succes, fie în faţa Societăţii Naţiunilor, fie in negocierile diplomatice dintre Germania şi Lituania. In urma superiorităţii lor numerice şi economice, Germanii au dobândit repede majoritatea, atât în directoriu, cât şi Patru cincimi din reprezentanţi în Dietă erau Germani, în ultima legislatură. In viitoarea, se pare că ei vor fi şi mai numeroşi. In această situaţie, statutul Memelului era un izvor permanent de neînţelegeri între reprezentantul guvernului lituanian şi puterile locale, ca şi între Germania şi Lituania. O administraţie satisfăcătoare pare imposibilă de realizat în condiţiile actuale. Drepturile etnice sunt — în chestiunea Memelului — de partea Germaniei, care prin presă a pus chestiunea deschis pe baza principiului de autodeterminare. Ea nu este insă o simplă problemă între Berlin şi Kaunas. Prin originea lui, statutul teritoriului Memel este internaţional şi înstrăinarea autonomiei lui nu s’ar putea înfăptui, fără consimţământul Franţei şi Angliei, căci — dintre ceilalţi semnatari — nu se vede ce interes ar avea Italia sau Japonia să se împotrivească schimbării regimului din Memel sau alipirii acestuia la Germania. Reprezentanţii Mari Britanii şi ai Franţei la Berlin au atras atenţia guvernului gernan asupra caracterului internaţional al problemei. Ea poate deveni obiectul unor negocieri între statele interesate. Nu pare însă probabil să dea loc la complicaţii internaţionale grave. Germania însăşi nu pare a avea nici un interes direct să precipite printr’un act de forţă deslegarea unei probleme, în în Dietă, care situaţia de drept, ca şi faptele, se desvoltă în favoarea ei. Portul Memel ar avea nevoe de importante investiţii. El ar trăi cu greu azi fără hinterlandul polonez şi lituanian. Forţarea unei soluţii ar înăspri inutil raporturile Reichului cu Polonia şi Lituania. De altfel disproporţia de forţe şi de drepturi este aşa de mare între cei doi protagonişti ai conflictului din Baltica, încât chiar dacă liniştea cancelariilor ar fi tulburată de chestiunea teritoriului Memel, e puţin probabil ca aceasta să ameninţe serios pacea Europei. I. L. Un comandament social (Urmare din pagina I-a) Problema e pusă pe plan internaţional şi nicio ţară din lume nu va găsi, în faţa hotărîrii noastre de a ne gândi nu numai la viitorul dar la prezentul unui neam oropsit, nimeni nu va găsi justificată altă obiecţiune, decât aceia că ne-am decis atât de târziu, să rezolvim o chestiune de viaţă pentru un stat naţional. Cum generaţia, care ne-a precedat a avut simţul de prevedere ca graţie operaţiei dureroase, dar necesară a exproprierei, să răspundă comandamentului social al vieţi W. Schmidt, in ajunul văzu t «»ei tot astfel- şi conducătoroiului iitondial,şi în care îi- j .11J ***...?*“ gurfează cu anticipaţie fron- | ituhisi de ideea ca tot atat de tierele etnice ale Trianonu- I «ei flaturat este porunca velui, aplicate Ungariei, este unită, din adâncuri, pentru încă un document zdrobitor I arePturite elementului etnic românesc. Nu suntem şi nu putem fi împotriva altora, suntem pentru sfânta dreptate a celor cari sunt primii în proporţionalitatea jertfelor, în timp de pace ori în timp de râsboi, suntem pentru imensa majoritate a autohtonilor cari totuşi stau în coada proporţionalităţii în atribuirea locurilor de muncă productivă în toate domeniile. Năpădit este ogorul muncii naţionale de omida străinismului, pe care grădinarii nevolnici n’au ştiut să o cureţe la vreme şi s’o împiedece să-şi întindă distrugătoarea ei otravă în toate holdele mănoase, lucrate cu zadarnică hărnicie de truda părinţilor şi strămoşilor celor băştinaşi. In interesul tuturor celor ce trăesc sub cerul României ospitaliere, într’un consens unanim inspirat de nevoia socială a liniştei, a ordinei şi a propăşirii evolutive, consimţind. Cei vizaţi de azi, la sacrificii mai mici decât acele ale românilor din clasa expropriaţilor, trebue pus neted, dar, principiul Întâietăţii elementuluietnic^ţqomâhCSC. . . Fără altă nuanţă de Interpretare, în faţa unui noian de statistici oficiale care consfinţeşte cerinţa categorică, să redăm românilor drepturile lor la proporţionalitate în domeniul economic, întâetate absolută în profesiuni libere, exclusivitate totală în posturile de comandă cari privesc sufletul, cultura şi spiritualitatea naţiunei dominante. „Cetăţean şi român“ trebue să fie lozinca tuturor celor cari, repunând elementul etnic naţional în drepturile lui fireşti, vor înlătura tra-, gica perspectivă de mâine. : I. VION Copilăria, punte spre cer (Urmare din tărie de axiomă divină. Atunci când întinde sfintele ■ palme peste creştetele de aur ale copilării şi grăeşte mulţimii: „Lăsaţi pruncii să vină la mine şi nu-l opriţi pre ei“, blândul Cristos nu face altceva decât să deschidă acestora drumul către El, drumul pe care-l mânau instinctele lor căutătoare de bunătate integrală, de ocrotire, de înţelegere supremă. Copilăria închide în ea o lume fericită care e alta decât cea obişnuită şi care se înfiripează pe dimensiuni supranaturale de basm şi din miracole. De aci setea ei după poveşti cu păgla a I-a) feţi frumoşi, cu uriaşi care fac minuni răsturnând munţii, îngheţând râurile şi mările , adunând cu o mână vlăjgană vulturii de pe cer sau răpunând emeii, care întruchipiază răul. Copilul află în basm, în acest istm de vis prelungit în realitate, cum l-am definit altădată aici, o lume ideală care corespunde întocmai armoniilor din el şi-l transpune într-o stare extatică, de fericire. Copilăria e prin ea însăşi vârsta ideală a purităţii şi a bunătăţii fără pată. Erasm suspină undeva, mi se pare în „Encomium Moriae“, după puritatea de diamant a ei. O, dacă s’ar putea ca dânsa să străbată vârstele fără să fie diformată de viaţă! __ Dar e dat să fie altfel. înaintând în viaţă copilul începe să cunoască îndoelile şi durerile lumii, inima lui — candelă prea plină de untdelemnul adus din misterul sacru al zămislirei din nefiinţă, — începe să ardă cu flacără de păcat, aripile sufletului se veştejesc şi florile de cireş se scutură în nefericire... De aceea, să dăm copiilor cât mai multă copilărie. Noi nu mai putem avea decât nostalgiile acestei vârste îngereşti. Lor să le dăm totul ca să se simtă fericiţi. Să le prelungim cât mai mult şi să le facem cât mai frumoasă fericirea, să ne apropiem de ea, fiindcă din fericirea copilăriei se desface prima şi poate cea din urmă punte a omului către cer. Şi să nu uităm niciodată acest adevăr pedagogic universal care ne este revelat prin creştinism, lumea se transformă şi se răscumpără prin copil, prin acest zâmbet de soare cu care mai putem birui tristeţile vieţii, căci dela Pruncul zugrăvit de pensula pioasă pe icoană, la fiul de rege şi la ciufuliciul care aleargă acum pe linia satului meu cu picioruşele degerate şi cu betele târîş, pregătindu-şi traista de colindeţe, e, scumpe Moş Nae, aceeaşi sfântă copilărie, care ne aşteaptă s’o luăm de mână şi s’o ducem în basm. AL. GREGORIAN -------xXO«0Xx------ • c« „VIATA LUI CROMWELL“ Asupra lui Comwell s-au scris multe studii şi „vieţi“. Dintre acestea cel care a căutat să pătrundă sufletul marelui revoluţionar şi reformator englez, este studiul semnat de John Drinkwater intitulat „Viaţa lui Cromwell“ şi care a apărut în traducere românească a d-lui Isaiia Răcăciuni la editura „Principele Mircea“. „Viaţa lui Cromwell“ ne reprezintă pe lângă psihologia unui om şi pe aceea a unui întreg popor. T mi Scrisori din Paris (Urmare din pagina I-a) furii în anumite restaurante italiene şi tot astfel câţiva dinţi câtorva membri ai fasciştilor parisieni. A, corsicanii noştri sunt o rasă cumplită şi Ducele a avut dreptate să vrea să-i iranizeze fără voia lor. De altfel, corsicanii sunt bine cunoscuţi pentru reacţiunile lor violente. Se fac cu plăcere militari sau comisari de poliţie. La nevoie, când vor să se răzbune, se fac bandiţi... bandiţi pentru „spălarea onoarei“. Hotărît, italienii nu se pot aştepta la nimic bun din partea corsicanilor. Ultima oară când l-am întâlnit pe André Paoli, primise tocmai din Bastia o telegramă concepută astfel: „Șapte bieți italieni uciși accident pricinuit copac bătrân. Cu dragoste, Antonio“. — Iată o mare nenorocire, îmi spunea prietenul meu André. Vei vedea că o să se spună că s’a mai săvârșit o crimă. Onoarea corsicană este macabră. Se cuvine, totuşi, să semnalăm că fatalitatea pare că se înverşunează acum asupra italienilor, cari locuiesc în Corsica. Se pare că până în prezent au mai căzut câţiva copaci cari au produs accidente „mortale“. Este probabil că, într-un viitor foarte apropiat, ziarele vor constata o înmulţire a acestor accidente în Corsica „revendicată“. «■ Iată cum reacţionează Corsica. Cam brutal, ca de obiceiu. Franţa continentală reacţionează şi ea. Cu râsul său. Două exemple. Primul la Strasbourg. Acolo studenţii au manifestat strigând: „Vrem Sicilia şi Sardinia!“ Şi de ce nu, la urma urmei? Italia revendică Corsica. Franţa, are şi ea dreptul ,sâ revendice sardinia şi Sicilia... şi Piemontul care a fost francez sub Napoleon I. De altminteri, sub Napoleon I, aproape toată Europa a fost mai mult sau mai puţin franceză. Atunci, în ziua în care Franţa va începe să revendice“... Al doilea exemplu. De partea cealaltă a Mediteranei, la Tunis. : • Acolo, consulul Italiei stă, într’o casă frumoasă şi albă, nespus de albă. Dar, iată că acum câteva. Zile, o trupă de manifestanţi, repede organizată, a năvălit în faţa frumoasei căsuţe şi a bombardat-o cu călimări. Călimările conţineau cerneală albastră şi cerneală roşie. In câteva secunde, consulatul italian a fost pavoazat cu culorile franceze. mu bag de seamă că n’am spus nici o vorbă de. von Ribbentrop. E în adevăr greu să vorbesc de vizita lui. D. von Ribbentrop a sosit la Paris şi a plecat în indiferenţa generală a populaţiei. Apropiere franco-germană? Hm! o să mai vorbim de asta. RENE SAIVE Procesul fostului director al penitenciarului din Satu Mare Oradea, 13 Dec. Curtea criminală din localitate judecă, de câteva zile, procesul de delapidare şi fals în acte pu-blice al fostului director al penitenciarului din Satu Mare, Traian Burcuş. Sunt implicaţi în acest proces şi contabilii penitenciarului: Cosmovici Virgil, Mărcuş Cornel, Hidveghiu Laurenţiu, Proşteanu Constantin şi Vanea Vasile. Mai este implicat şi primul gardian al penitenciarului, Lobonţiu Ion. Acuzarea este susţinută de d. procuror general Dobrescu, iar apărarea de avocații Lascu Octavian şi Zaciu Felician. Procesul acesta va mai dura câteva zile, fiind nevoe de audierea unor numeroși martori. . 1 H