Universul, decembrie 1938 (Anul 55, nr. 343-355)

1938-12-16 / nr. 343

__ ­gta jijgsssgsgjjjE^ Bob nu mai tuşeşte * * Nu mai­­tuşeşte pentru că buna lui mamă n’a aşteptat prea mult ca să-i dea Gudron Guyot. Ex­tras din pinii maritimi ai Norve­giei, Gudron Guyot produce e­­fecte remarcabile şi rapide în cazuri de: RĂCELI, TUSE, BRONŞITE, CATARURI, AFECŢIUNI ALE PIEPTULUI ŞI ALE PLĂM­NILOR. Faceţi să dispară repede aceste afecţiuni, sau mai bine preveniţi-ie, luând: m . Cereţi adevăratul Goudron Guyot şi verificaţi eticheta care trebue să poarte numele GUYOT cu­ litere mari şi semnătura sa In trei culori (violet, verde, roşu), tipărită în curmeziş, precum şi adresa : Maison TRERE, 18 Rue Jacob, PARIS, 160 LAXATIV $1 PURGATIV IVIOR DE LUAT EFICACITATE SI GURA Tariful publicităţii comerciale CATEGORIA X. Dela 1—1000 linii 20 De la 1000 linii in Sus 18 Anunţurile colectorilor de loterie 25 Bilanţuri, convocări, notificări, etc. 60 Ştiri artistice. Judiciare, şcolare 40 Informaţiuni comerciale minimum 5 linii 50 Informaţiuni financiare minimum 5 linii 50 Informaţiuni Loterii de Stat 100 Informaţiuni colectori de loterii 60 întruniri electorale, anunţuri 30 Articole, dări de seamă comerciale, etc. In corpul ziarului 75 Anunţuri mortuare maximum 1000 (80 linii) şi minimum 250 (30 linii). ORICE ANUNŢ IN TEXT: Anunţuri comerciale şi financiare 40 Parastase şi mulţumiri mortuare maximum Lei 300 anunţul. Parastase cuprinzând în acelaş anunţ 3 nume maximum enunţul . Lei 500 Anunţuri de logodne, căsătorii şi botezuri cel mult În linii 400 Anunţuri de logodne, căsătorii, botezuri, etc. la informa­­ţiuni nedepăşind 10 linii 600 Numiri, permutări, deplasări, decorări etc. la informa­­ţiuni nedepăşind 10 linii 000 Acte juridice, sentinţe, hotărâri, cereri de naturalizare, etc. la anunţuri, linia 25 Acte de mulţumire 25 Acte de mulţumire la informaţiuni 60 Cutia cu scrisori, plasat lângă text 50 Extracte de divorţ simple, bucata Lei 400 Anunţurile editurilor şi librăriilor se taxează după un tarif special. Schimbare de nume, 3 publicaţiuni Anunţuri dela instituţiuni Industriale, 1 pagină lei Anunţuri comerciale, 1 pagină lei Anunţuri financiare asig. etic., etc. lei Anunţuri comerciale pag. lei Anunţuri financiare asig. oficiale ,4 pagină lei Anunţuri comerciale­­ pagină lei Anunţuri financiare asig. oficiale pagină lei La paginile din dreapta cu 10 la sută în plplus. Lei 1200 80 000 60 000 70.000 33.000 38 000 17.000 28.000 La angajarea de linii se va fixa­­un termen pentru publicarea lor care în nici un caz nu va fi mai mare de 3 luni. Aceste anunțuri se vor publica Duminica şi sărbătorile numai atunci când va fi posibil, fără obligaţiune. Anunţuri de dimensiuni mai mari de 4 coloane se taxează în cate­goria anunţurilor speciale astfel : Primele 4 coloane se vor taxa conform tarifului obişnuit Indife­rent numărul de linii. Ce trece peste patru coloane tarif dublu. Reclamele pentru ziare, cărţi, re­viste, broşuri, se taxează cu tarif dublu. P. S. — Anunţurile mai mici ca spaţiu de 10 lnii, se vor plăti cu tariful a 10 linii. Anunţuri şi in­­formaţiuni cu fracţiuni de linii, adică de: 6, 7, 9, 11, 13, 18 linii, nu se admit decât socotit la 10, 15, 20 etc., Unii. Orice anunţ cerut să apară Du­minica şi sărbătorile legale, 25 la sută in plus. Orice anunţ plasat In pagina de mica publicitate, 25 la sută în plus. Orice anunţ cerut să apară spe­cial se taxează cu tarif special. Tariful licitaţiilor­ ­■ 1. Anunţuri de licitaţii până la o valoare de lei 50.000 se Vor da numai ziarelor locale Lei 2,50 2. Idem dela 50.000 la 200.000 lei 15 3. Idem dela 200.000 la 500.000 lei 18 4. Idem dela 500 000 la 1.000.000 lei 20 5. Idem dela 1.000.000 în sus lei 25 6. Publicitatea pentru licitațiile Caselor Autonome. Regii Comerciale lei 25 7. Anunţurile tribunalelor pentru consolidarea de terenuri petrolifere, linia corp 5 lei , 35 8. Publicaţiuni de licitaţii mobiliare. Incheeri pentru radieri de convenţiuni, pentru fecare anunţ lei 500 9. Orice alte publicaţiuni lei 25 Consolidarea operei de finanţare a aparats nationals (Urmare din cum şi acelea de întocmirea con­­­­tului de execuţie şi a exercitării controlului înaltei Curţi de con­turi. Ele definesc în acelaş timp şi atribuţiunile membrilor din delegaţia interministerială, cum şi ale organelor de execuţie. Pe de altă parte, întemeierea caselor autonome pentru admi­nistrarea fondurilor apărării na­ţionale, aviaţiei şi marinei, are în principal menirea de a mobi­liza pe termen scurt intrările viitoare ale fondurilor respecti­ve, spre a se putea face faţă scadenţei livrărilor. Posibilitatea de a efectua, prin mijlocirea acestor case au­tonome, unele operaţiuni de fi­nanţare, care nu se limitează la termenul rigid de un an cât ţine exerciţiul bugetar, dă o supleţe deosebită operei de finanţare, lăr­­gindu-i mijloacele de realizare. Deosebit de importantă ni se pare însă noua organizare dată vechei Case de amorti­zare, devenită azi „Casa au­tonomă de finanţare şi a­­mortizare“ (C. A. F. A.). In noua ei înfăţişare, a­­ceastă instituţie e sortită să răspundă la două mari nece­sităţi: 1) să găsească noul mijloa­ pagina S­a­­ ce financiare prin operaţiu­nile ce este autorizată să fa­că, în care scop i s-a încre­dinţat administrarea unei părţi din averea mobiliară a statului, cum şi a diferitelor lui participaţiuni la între­prinderile publice şi particu­lare; 2) să realizeze reducerea datoriei noastre publice, prin sarcina ce i se dă de a pro­ceda la amortizarea ei. Având deci la spate de la început un activ important, constând din patrimoniul mo­biliar al statului, evaluat la minimum 30 miliarde lei, Ca­sa autonomă de finanţare şi amortizare, are astfel putinţa să realizeze importante ope­raţiuni financiare pentru şi în contul statului, altele de­cât operaţiunile obicinuite ale tezaurului public. Opera de înzestrare ge­nerală a ţării şi în special aceea de înzestrare a arma­tei capătă astfel, prin ea un sprijin nou, foarte preţios şi foarte bine venit. H. I. în biblioteca juridică a „UNIVERSULUI” NOUL COD COMERCIAL CAROL AL II lea cuprinzând Textul legii exact după cel publicat în „Monitorul Ofi­cial“, fiecare articol in parte fiind explicat prin păr­ţile respective din Raportul Consiliului Superior Legislativ, având şi trimiteri la vechea legislaţie română şi la legislaţiile străine sub îngrijirea d-lui EUGEN PETIT Consilier onorific la înalta Curte de Casaţie Volumul, conţinând aproximativ 3­00 pagini, a apărut în Editura UNIVERSUL,, Preţul lei 60 UNIVERSUL* JOI, 15 DECEMBRIE Ort. Sfântul Martir Eleutheriu (­ 226). Cat. Sf. Eusebiu (370). Prot. Valeriu. Evreesc: 22 Kislev 5699. Mahomedan: 22 Seval 1357. Răsăritul Soarelui 7.47 Apusul Soarelui 16.35 (Th­irtL) JOI. 15 DECEMBRIE RADIO ROMÂNIA 160 kHz 1875 m. 150 kw. RADIO BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 35 m. 300 waţi 6.45. Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică — Sfaturi medicale — Concert de dimineaţă (disc.); Uvertură la „Dominoul negru” de Auber; Vals din opereta „Lăutarul” de Kalman şi Viaţa în Prater, vals de Translateur; Selecţiuni din ope­reta „Prietena­’ de Rodgers. Două porci de Josef Strauss. — Sfaturi gospodăreşti — închiderea emisiunii 12. ORA STRAJERILOR: („Ora de îndrumări Străjereşti") I. D. Prof. Toma Strelicovschi: îndru­mări despre activitatea cuibului a­­casă. II. D. inspector I. C. Petrescu: Cum să ne facem singuri obiectele trebuitoare sărbătoririi datinelor Crăciunului și Anului Nou. III. Co­municate. 13. Ora. Culturale. Sport. Cota m­ării. 13.10: Concert de prânz: Orchestra de salon Radio, dirij. de Const. Bobescu: Potpuriu din „Văduva ve­selă” de Lehar; Aur arab de Rust; Diavoletta de Lindemann; Vals im­perial de Johann Strauss; Boccacio uvertură de Suppé; Chitară de Lalo. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei de salon Radio: Potpuriu din „Coppelia” de Delibes; Cu Vie­­na prin lume, potpuriu de Hruby. 15.10: Varietăţi; Radiofonice. 18: ORA COPIILOR: I. Concert de copii: 1) Patru piese de Galuzzi: „Ţăcănitul morii”; Vals; Păpuşa plictisită, Vals; Lydya Baby Vasu- Vodă, pian; 2 Jean Marie Leclair. Trio în re major (Albina Fermer­­vioară; E. Walfisch-violă, Mircea Voicana-pian); Jean Philippe Erfül­let, Trio şi minor (Albina Fermer­­vioară, E. Walfisch-violă, Mircea Voicana-pian); 3) Colinde executate de „CORUL LICEULUI C. F. R. AUREL VLAICU” cond. de Prof. N. Lunaru­: Cântec de stea, de Teo­­dores­cu; Sus boeri, de Gh. Cucu; In oraşul Bethleem de I. Chirescu, Velerim şi Velor Doamne (Moldo­va); O, ce voce minunată de Kiriac: Am plecat să colindăm de Gh. Cucu. II. Jurnalul copiilor. 19. Ora: Mersul vremii 19.02: Actualităţi culturale 19.17: Dansuri moderne (discuri): Paso doble, de Marquina şi Tango de Reisfeld; Lună albastră pe cer, vals de Mendoza şi Noapte cu lună în Kentucky, vals de Halley; Paso doble şi Fox de Vilnov; Tango de Bochmann şi Tango de Brithne; Fox de Freed; Nu te’ntrista, tango de Constantinescu (voce: Viorel Deme­­triad); Conga de Bryon şi Conga de Grenet. 20. Alexandru Macedonski, de Prof. Tudor Vianu (cu prilejul edi­tării operelor lui către Fundaţia Re­gele Carol II. 20­15: Societatea Corală „Gavril Muzicescu”, cond. de Ştefan Stoi­­cescu: Pre Tine Te lăudăm, în sol minor de Stoicescu: Cântec de lea­găn, cor mixt de Brătianu: Patru colinde pentru cor mixt. de Bre­­diceanu: Floricica, colindă de Hu­­bic: Sus la poarta raiului şi colin-­dita de Emil Montia. 20.45: Melodii de compozitori fran­cezi (discu­ri): Cantatille de Lancel (voce: Vanni-Marcoux): Poem mi­stic de Chamentier (voce: Jean Flanel și Joseph Lanzone): Seară frumoasă de Debussy (voce: Clau­dia Muzio). 21.15. Concert simfonic cond. de Alfred Alessandrescu. Beethoven : Simfonia 8-a în Fa major. Mozart: Concert In Re major pentru flaut și orchestră; solist d. V. Jianu. Radio-jurnal. Sport. 22.20. Continuarea concertului. De­bussy : După amiaza unui faun. Strawinsky: Suita „Pasărea de foc“. 23.20: Concert de noapte al or­chestrei Dinu Șerbănescu, transmis de la Cazinoul din Sinaia. (voce: Gică Petrescul. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și engleză. * VARȘOVIA, 1339 m. 224 kHz 120 kW­.: 20: Concert de muzică distrac­tivă; 21.35: Inf. Radio-jurnal; 22: Teatru radiofonic; 23: Plăci; 24: Inf. Concert de muzică poloneză. BUDAPESTA, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 19.30: Plăci; 20: Inf.; 20.20: Recital de pian; 20.50: Piesă muzi­cală; 22.20: Orchestră de țigani; 23.30: Inf.; 23.45: Concert de orche­stră; 1.05: Inf. VIENA, 507 m. 592 kHz. 150 kw.— Concert coral; 20.05: Lecturi; 20.30: Cronică; 21: Inf. Meteor; 21.10: Tea­tru radiofonic; 22: Orchestră de dans; 23: Inf.; 23.30: Stuttgart. Con­cert de muzică populară. ROMA, 713 kHz. 420,8 m. — 20.40: Plăpi; 21: Ora, Inf., Radio jurnal;­­ 21.20: Conf.; 21.30: Muzică variată; 22: Concert de muzică ușoară; 22.50: Conf.; 23: Revistă radiofonică; 24: Radio jurnal; 0,15: Muzică de dans.­­ LEIPZIG, 382 m. 785 kHz. 120 kw.­­ 20: Suită radiofonică; 20.45: Cronică; 21: Inf.; 21.10: Concert Bach; 23: Inf., Meteor, Sport; 23.30: Stuttgart; Concert de muzică populară. VINERI, 16 DECEMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 35 m. 300 waţi 6.45 : Deschiderea emisiunii; Gimnastică ritmică ; Sfaturi medi­cale ; Concert de dimineaţă (disc.) : Marş de Courtade; Pizzicato şi Vals din „Sylvia“ de Delibes ; Se­­lecţiuni din opereta „Piraţii" de Sullivan; Potpuriu de şlagăre de Dostal; Povestiri de toamnă şi Blondă sau Brună, valsuri de Wald­teufel ; Sfaturi gospodăreşti. 12 . Muzică variată (discuri); Ac­celeraţie, vals de Johann Strauss (orch. filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber); Schiţe caucaziene de Ippolitow-Iwanow (orch. filar­monică din Berlin); Melodie de Openshaw şi Ochii tăi de Bonin­­contro (vioară : Yvonne Curţi); Cu­tia cu muzicuţă de Lindow (orch. simf. din Londra, dirij. de Albert Coates); Selecţiuni de melodii da German (arch. simf. dirij. de Mal­colm Sargent); Selecţiuni din ope­reta „Gasparone“ de Millöcker (pian : Peter Kreder); Melodie de Lincke şi Serenadă de Roland (vo­ce : Karl Schmidtt-Walter); Chi­­quita, vals de Wayane şi Când li­liacul alb înfloreşte de Doelle; Plimbare cu sania la Peter­sburg de Eilenberg. 13 : Ora ; Culturale ; Sport; Co­ta Dunării. 13.10 : Concert de prânz : Orche­stra Vasile Julea; Cocoşelule, cântec popular de Popescu-Pepu; O zi de toamnă, tango de Vasiles­­cu; Nu-mi da întâlnire Marţi, slow-fox de Constantinescu; Re­miniscenţă, vals de Boldeanu; A­­prinde lampa’n odăiţă, tango de Dendrino; La cine te gândeşti, ro­manţă de Martini; Că aşa-i omul când iubeşte, cântec naţional; îmi plac ochii dumitale, tango de Ro­man; Luni am valsat de Vili­ov ; Salamanca, paso dobie de Guey­­dan; Fir-ai inimă să fii, cântec naţional. 14.10 : Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului orchestrei Vasile Julea : Foaie verde trei rozete şi Horă; Pe dea­supra casei mele şi Hora bătrâ­nească; Cântece bănăţene; Arii na­ţionale (solo ţambal : Iancu Câr­lig); Arii olteneşti. 15.10 : Publicaţii; Radiofonice. 18 : Ora; Mersul vremii. 18.02 : Concertul fanfarei reg. 1 transmisiuni, cond. de It. Dimitriu; Marşul regimentului I transmisiuni de Kratokwil; Vis de amor, vals de Namian; Regele din Yvetot, uver­tură la Adam; Cavatină de cla­rinet din „Lucreţia Borgia“ de Do­nizetti; Dor de sat, potpuriu na­ţional de Mureş; Cucu şi Privi­ghetoarea, polca de Cutrupi ; Pot­puriu de arii naţionale de Cutrupi. 19 . Cronica socială. 19.15 : Concert de după amiază : orchestra Radio, dirij. de Ion Ghi­­ga. (canto : d-na Sofia Munteanul; Arie de dans şi Tamburin de Gri­­try; Balet din „Demonul“ de Ru­binstein; BRAHMS : Patru cântece cu acompaniament de orchestră (voce : d-na Sofia Munteanul: 1) In curtea bisericii; 2) Tot mai în­cet; 3) Iubirea mea e tânără şi 4) Singurătate în comn; Canzoneta indiană de Dvorak. 20 : Prof. Const. Giurescu : Din istoria Românilor balcanici : Statul Asăneștilor. 20.15: Continuarea concertului orchestrei Radio : Kamarinskaia, fantezie rusă de Glinka; Hopak de Mussorgsky; Dans rus de Ceiakov­­sky; Dans spaniol de Sarasate; Dans exotic de Mascagni; Marş militar francez de Saint-Saëns. 20.55: SEARA DE OPERA (disc.): I. „Cavaleria rusticana“, operă într’un act de Mascagni : Distribu­ția : Santuzza : Arangi Lombardi; Lola : Maria Castagna; Turiddu : Antonio Melandri; Alfio : Gino Lulli; Lucia : Ida Manarini. Orch. Operei Scala, dirij. de Molajoli. 22.25 : Radio-jurnal ; Sport. 22.40 : II. Selecţiuni din „Luiza“ de Charpentier : Distribuţia : Lui­za : Ninon Vailin ; Julien : Geor­ges Thill . Mama : Lecouvreur ; Tatăl : André Pernet; Irma : Chri­stin Gaudel. Orch. dirij. de Bigot. 23.45 : Jurnal pentru străinătate in limba franceză și germană. VARȘOVIA, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. : 20. Concert de orchestră ; 21.35. Inf., Radiojurnal; 22. Concert coral; 22.15. Concertul Filarmoni­cei; 23.30. Conf.; 24. Inf. BUDAPESTA, 549 m. 546 kHz. 120 kW.: 18. Recital de armonică: 18.25. Conf.; 19. Orchestră de ți­gani ; 20. Inf.; 20.30. Retransmitere de la Operă; 23.35. Inf.; 23.45. Plăci; 1.05. Inf. VIENA, 507 m. 592 kHz. 150 kw. : 21.10. Concert Beethoven; 23. Inf.; 23.20. Cronică; 23.40. Leipzig, Con­cert de muzică de dans. ROMA I, 713 kHz. 420,8 m. : 20.30. Concert de orchestră; 21. Ora. Inf.. Radiojurnal; 21.20. Conf.; 21.30. Mu­zică variată; 22. Teatru radiofonic; 22.40. Orchestră ;36 dans. LEIPZIG, 382 m. 785 kHz. 120­­kw; 20. Concert de muzică pentru Crăciun; 20.50. O privire asupra serii ; 21. Inf.; 21.10. Piesă muzica­lă ; 22. „Program pentru Crăciun“; 23. Inf.. Meteor. Sport; 23.30. Or­chestră de dans. BRESLAU, 316 m. 950 kHz. 100 kw.; 17. Concert de după amiază: 1. Conf.; 19.20. Muzică variată; 19.50. Inf.; 20. Reportajul sonor al zilei; 20.15. Concert de muzică mi­litară; 23. Inf.; 23.10. Reportaj ; 23.30. Leipzig. Orchestră de dans. -------xxO®OXX-----­Sjt Naţionaliştii spanioli au­ eliberat vasele greceşti sechestrate Constanţa, 13 Decembrie Agenţiile de vapoa­re d’im Con­stantai, au fost înştiinţate că toate vapoarele greceşti cairi transportau grâu românesc pen­tru Angliia şi cari fuseseră se­chestrate de apanitoliţii naţiona­lişti la Palma Majorca, în urma unui demers al­ guvernului en­glez pe lângă guvernul gene­ralului Franco, au fost elibe­rate. Aceste vapoare sunt: „Eplo­­ia“, „Faneromenii“, „Maunt Cynthos“, „Garufabna“ şi „Ar­­hanighelos“. finál­ál 55»l'iá Nr. 3'43 Vîrsen 16 DécetíSíté 193& Un document geografic austriac In „MEIN KAMPF“, d. A­ Românii din Transilvania şi Banat ocupă aceleaşi teri­­dolf Hitler, führer-ul Genna­torii ce li s’au atribuit prin niei, a recunoscut că acel - ■ - - - conglomerat austro - ungar era condamnat să se prăbu­şească. „Faptul acesta — scria d. Hitler — nu vorbeşte câtuşi de puţin împotriva capacităţii po­litice a germanismului în ve­chea Ostmark (Marca de est =Oestereich=Austria), ci a fost numai REZULTATUL IMPE­RATIV (zwangsläufiges Ergeb­nis) al IMPOSIBILITĂŢII DE A CONDUCE cu zece milioane de oameni un stat de 50 mili­oane de locuitori de naţionali­tăţi diferite...“. Dar Ungaria? însuşi Apponyi, şeful dole­­gaţi­er ungare la Paris, în 1919—1920, în memoriul rela­tiv la relaţiunile dintre Aus­tria şi Ungaria din punctul de vedere all dreptului public — memoriu comunicat Con­ferinţei păcei — a recunoscut că Ungaria (dinainte de 1919) „este locuită de naţiona­lităţi atât de numeroase, în­cât numărul locuitori­lor vorbind mai multe limbi este considerabil“. O asemenea ţară putea ea să rămână nedezmembrată? Răspunsul îl găsim chiar în „Revue de Hongrie“ (anul XV, Tom. XXVI, 1922): „Construcţia monarhiei habs- FRONTIERELE TRIANONU-­­ burgice nu răspundea principi­LUI? NU ESTE ACEASTA UNGA­RIE RESTRÂNSĂ IN SPA-Iată pentru ce nu există­­ nici o îndoială că, oricare ar I ȚIUL SAU ETNIC, IMAGINEA i fi fost rezultatul războiului I ETNICO-CARTOGRAFICA A­­ mondial, întreprins în numele UNGARIEI DE ASTĂZI? Atunci ce valoare prezintă teza revizionistă maghiară, când ea nu se bazează pe principiul etnic şi pe niciun titlu de drept? Pe ce îşi înte­meiază maghiarii plângerile lor, că Ungaria ar fi fost „nedreptăţită“ de conferinţa păcei, prin operaţiunea dez­membrării, spre a se atribui teritoriile cuvenite României, Cehoslovaciei, Iugoslaviei, I­­taliei şi Austriei germane? Harta etnografică a Austro- Ungariei, a geografilor F. Heiderich şi W. Schmidt,­­ aprobată de ministerul culte­lor şi instrucţiei publice şi ministerul lu­cră­rilor publice imperial-regal în 1908 şi 1909 — este încă o dovadă, că Un­garia a fost un stat monstru­os de naţionalităţi, în care 7 milioane de maghiari, stabi­liţi în pu­stă, ţineau sub stă­pânirea lor peste 12 milioane de naţionalităţi, după cum şi Austria a fost un stat mo­zaic de naţionalităţi. Deci, amândouă erau con­damnate dezmembrării spre a se face justiţie naţionalită­ţilor­ naţionalismului, el trebuia să conducă la modificări esenţiale în construcţia interioară a mo­narhiei : înfrângerea o deza­gregă- pacea o nimici. PACEA DE LA TRIANON A­ FĂCUT DIN UNGARIA UN STAT DE O SINGURĂ RA­SĂ“. Faţă de aceste constatări şi mărturisiri, făcute chiar de unguri, ce temei poate să prezinte teza revizionistă ma­ghiară în faţa naţiunilor ce au luptat pentru triumful drep­tului naţionalităţilor şi chiar faţă de Germania actuală, care, la conferinţa de la Mün­chen, a cerut respectarea şi aplicarea ace­luiaş drept? Harta etnografică a Austro- Ungariei, întocmită­­ de geo­grafii austriaci„ F. Heiderich împotriva revizioniştilor ma­ghiari. R. SEIŞANU (Urmare din tratatul de pace, pe baza drepturilor şi principiilor recunoscute de conferinţa păcei şi a constatărilor făcu­te în rapoartele experţilor aliaţilor, fără consultarea experţilor români. Lăsând la o parte pe Secuii din sud-estul Transilvaniei,, care constituie un grup etni­c aparte, rees destul de lm­pede din harta etnografică austriacă întocmită de F. Hei­­derich şi W. Schmidt, neîn­semnatele infiltraţiuni ma­ghiare în massa compactă românească. Insulele etnice „maghiare“ din regiunile Cluj (Klausen­burg) şi Turda (Thorda) nu corespund insă situaţiei rea­le etnice, căci Românii for­mează majoritatea populaţiei comunelor din jurul celor două oraşe. In ansamblu, însă, figura­ţia etnică a Transilvaniei şi Banatului, ca şi a celorlalte provincii locuite de majori­tăţi compacte cehoslovace, iugoslave, germane, rutene şi italiene, confirmă şi întăreş­te necesitatea dezmembrării Austro-Ungariei pe baza prin­cipiului naţionalităţilor. Iată apoi frontierele etnice ale Ungariei. NU COINCID ELE CU pagina I­ad­ ului naţionalităţilor... Rar, când se împărtăşeşte de către cineva din practică cunoş­tinţele dobândite din experienţa sa. Acest rol se cuvine cu deose­bire profesorului. Cu toate astea d. Tăcutu în lucrarea d-sale „Monografia Forestieră“ după 25 ani de practică pune la dispozi­ţia celor care se află în industria forestieră, un îndreptar de cu­noştinţe, de care sunt sigur că ar fi gelos, să le cunoască nu ni­mai personalul, dar însăşi con­ducătorii întreprinderilor fores­tiere. Aici este cazul însă să arătăm că autorul n’a cruţat nimic pen­tru a introduce publicul în cu­noştinţa industriei forestiere şi chiar stilul este pe înţelesul tu­turor, încât se poate studia cu uşurinţă următoarele părţi. Se descrie cum se organizea­ză o întreprindere forestieră, cu un plan de lucru, care nu se de­părtează de investiţii şi de buget. Se studiază apoi cât se poate de clar problema preţului de cost, strict legată de randament, de conjectură, de organizaţia vânzării şi a cumpărării. Un lucru banal şi totuşi necu­noscut, păstrarea depozitului de cherestea în curtea fabricii, este arătată aşa de sistematic, şi mo­tivat, încât din simplul fapt al păstrării poate să rezulte o ţinere şi o manipulare în bune condiţii, f­ără de care întreprinderea ar avea însemnate pagube. După ce s’a făcut această de­scriere tehnică şi administrati­vă, din care nu putem să nu a­­tragem atenţiunea asupra calcu­lării materialului fasonat sub formă de scânduri şi grinzi re­zultat din materialul brut, care este o adevărată cheie de condu­cere, autorul expune sub o for­mă de monografie contabilă toată contabilitatea, începând de la constituirea societăţii şi urmărind tot procesul desfăşurat în ex­ploatarea lemnului, de atunci de când se iau parchetele spre tă­iere, până ajung în curtea fabri­cii, unde se prelucrează ori se păstrează şi se expediază apoi prin cale ferată, turnând în con­turi, toate fazele, lămurind cu o precizie de adevărat contabil, toate situaţiile administrative şi economice. Partea finală este o adevărată doctrină fiscală, cu studii asupra bilanţului fiscal, forestier, din care nu lipseşte nici jurispru­­denţa, atât de bogat servită, din toate revistele juridice, economi­ce, până... arată, şi formalitatea de vizare a registrelor la sfâr­şit de an. Cum industria noastră fores­tieră joacă cam al treilea rol im­portant în ţara noastră, venind după cereale, petrolul şi apoi pădurile, înţelegem marile ser­vicii ce se fac acelor cari vor să se iniţieze în exploatarea pădu­rilor, de orice rang administrativ ar fi avut, fiindcă monografia îmbrăţişează tot complexul unei întreprinderi forestiere. Recomand călduros această lu­crare tuturor colegilor contabili, materialul adunat şi ordonat cu atâta grijă de d. Tăcutu, în spe­cial cel de ordin contabil şi fiscal putând servi ca îndreptar în o­­rice ramură de activitate. Prof. Dr. ALEX. TANASESCU CĂRŢI NOUI „Monografia forestieră“ de I. Tăcutu Tipografia „Universul“, Bucureşti, 168 pagini format mare, 30 tabele şi planşe in text. — Preţul 160 lei Problema teritoriului Memel (Urmare din pagina I-a) transitul lui sunt puse sub controlul internaţional al Societăţii Naţiunilor. Conform statutului său in­ternaţional teritoriul auto­nom Memel este administrat de un guvernator numit de preşedintele republicii litua­niene, asistat de un directo­­riu de cinci membri, emana­ţie a Dietei locale. Dieta este aleasă de locuitorii cu drept de vot ai teritoriului, pe ter­men de 3 ani, fiecare 5000 a­­legători având dreptul la un deputat. Statutul teritoriului Memel nu a dat niciodată satisfacţie Germaniei. De 14 ani, el a fost necontaat cauza unor repetate divergenţe, care au fost examinate fără succes, fie în faţa Societăţii Naţiu­nilor, fie in negocierile di­plomatice dintre Germania şi Lituania. In urma superiori­tăţii lor numerice şi econo­mice, Germanii au dobândit repede majoritatea, atât în directoriu, cât şi Patru cincimi din reprezen­tanţi în Dietă erau Germani, în ultima legislatură. In vii­toarea, se pare că ei vor fi şi mai numeroşi. In acea­stă situaţie, statutul Meme­­lului era un izvor permanent de neînţelegeri între repre­zentantul guvernului litua­nian şi puterile locale, ca şi între Germania şi Lituania. O administraţie satisfăcă­toare pare imposibilă de re­alizat în condiţiile actuale. Drepturile etnice sunt — în chestiunea Memelului — de partea Germaniei, care prin presă a pus chestiunea deschis pe baza principiului de autodeterminare. Ea nu­ este insă o simplă problemă între Berlin şi Kaunas. Prin originea lui, statutul terito­riului Memel este internaţio­nal şi înstrăinarea autono­miei lui nu s’ar putea înfăp­tui, fără consimţământul Franţei şi Angliei, căci — dintre ceilalţi semnatari — nu se vede ce interes ar avea Italia sau Japonia să se îm­potrivească schimbării regi­mului din Memel sau alipirii acestuia la Germania. Re­prezentanţii Mari Britanii şi ai Franţei la Berlin au atras atenţia guvernului gern­an asupra caracterului interna­ţional al problemei. Ea poa­te deveni obiectul unor ne­gocieri între statele intere­sate. Nu pare însă probabil să dea loc la complicaţii in­ternaţionale grave. Germa­nia însăşi nu pare a avea nici un interes direct să pre­cipite printr’un act de forţă deslegarea unei probleme, în în Dietă, care situaţia de drept, ca şi faptele, se desvoltă în favoa­rea ei. Portul Memel ar a­­vea nevoe de importante in­vestiţii. El ar trăi cu greu azi fără hinterlandul polonez şi lituanian. Forţarea unei so­luţii ar înăspri inutil rapor­turile Reichului cu Polonia şi Lituania. De altfel dispropor­ţia de forţe şi de drepturi este aşa de mare între cei doi protagonişti ai conflic­tului din Baltica, încât chiar dacă liniştea cancelariilor ar fi tulburată de chestiunea teritoriului Memel, e puţin probabil ca aceasta să ame­ninţe serios pacea Europei. I. L. Un comandament social (Urmare din pagina I-a) Problema e pusă pe­­ plan internaţional şi nicio ţară din lume nu va găsi, în faţa hotărîrii noastre de a ne gândi nu numai la viitorul dar la prezentul unui neam oropsit, nimeni nu va găsi justificată altă obiecţiune, decât aceia că ne-am decis atât de târziu, să rezolvim o chestiune de viaţă pentru un stat naţional. Cum generaţia, care ne-a precedat a avut simţul de prevedere ca graţie operaţiei dureroase, dar necesară a ex­­proprierei, să răspundă co­mandamentului social al vie­ţi W. Schmidt, in ajunul văzu t «»ei tot astfel- şi conducăto­­roiului iitondial,şi în care îi- j .11J ***...?*“ gurfează cu anticipaţie fron- | ituhisi de ideea ca tot atat de tierele etnice ale Trianonu- I «ei flaturat este porunca ve­­lui, aplicate Ungariei, este u­nită, din adâncuri, pentru încă un document zdrobitor I arePturite elementului etnic românesc. Nu suntem şi nu putem fi împotriva altora, suntem pen­tru sfânta dreptate a celor cari sunt primii în propor­­ţionalitatea jertfelor, în timp de pace ori în timp de râsboi, suntem pentru imensa majo­ritate a autohtonilor cari to­tuşi stau în coada proporţio­­nalităţii în atribuirea locuri­lor de muncă productivă în toate domeniile. Năpădit este ogorul muncii naţionale de omida străinis­mului, pe care grădinarii ne­volnici n’au ştiut să o cureţe la vreme şi s’o împiedece să-şi întindă distrugătoarea ei o­­travă în toate holdele mănoa­se, lucrate cu zadarnică hăr­nicie de truda părinţilor­ şi strămoşilor celor băştinaşi. In interesul tuturor celor ce trăesc sub cerul României ospitaliere, într’un consens unanim inspirat de nevoia socială a liniştei, a ordinei şi a propăşirii evolutive, con­simţind. Cei vizaţi de azi, la sacrificii mai mici decât­ a­­cele ale românilor din clasa expropriaţilor, trebue pus ne­ted, d­ar, principiul Întâietă­ţii elementului­­etnic^ţqomâ­­hCSC. . . Fără altă nuanţă de Inter­pretare, în faţa unui noian de statistici oficiale care con­sfinţeşte cerinţa categorică, să redăm românilor dreptu­rile lor la proporţionalitate în domeniul economic, întâetate absolută în profesiuni libere, exclusivitate totală în postu­rile de comandă cari privesc sufletul, cultura şi spirituali­tatea naţiunei dominante. „Cetăţean şi român“ tre­­bue să fie lozinca tuturor ce­lor cari, repunând elementul etnic naţional în drepturile lui fireşti, vor înlătura tra-, gica perspectivă de mâine. : I. VION Copilăria, punte spre cer (Urmare din tărie de axiomă divină. Atunci când întinde sfintele ■ palme peste creştetele de aur ale co­pilării şi grăeşte mulţimii: „Lă­saţi pruncii să vină la mine şi nu-l opriţi pre ei“, blândul Cris­­tos nu face altceva decât să deschidă acestora drumul că­tre El, drumul pe care-l mânau instinctele lor căutătoare de bunătate integrală, de ocrotire, de înţelegere supremă. Copilăria închide în ea o lu­me fericită care e alta decât cea obişnuită şi care se înfiri­pează pe dimensiuni suprana­turale de basm şi din miracole. De aci setea ei după poveşti cu păgla a I-a) feţi frumoşi, cu uriaşi care fac minuni răsturnând munţii, în­gheţând râurile şi mările , adu­nând cu o mână vlăjgană vul­turii de pe cer sau răpunând emeii, care întruchipiază răul. Copilul află în basm­, în acest istm de vis prelungit în reali­tate, cum l-am definit altădată aici, o lume ideală care cores­punde întocmai armoniilor din el şi-l transpune într-o stare extatică, de fericire. Copilăria e prin ea însăşi vârsta ideală a purităţii şi a bunătăţii fără pa­tă. Erasm suspină undeva, mi se pare în „Encomium Moriae“, după puritatea de diamant a ei. O, dacă s’ar putea ca dânsa să străbată vârstele fără să fie di­formată de viaţă! __ Dar e dat să fie altfel. înain­tând în viaţă copilul începe să cunoască îndoelile şi durerile lumii, inima lui — candelă prea plină de untdelemnul adus din misterul sacru al zămislirei din nefiinţă, — începe să ardă cu flacără de păcat, aripile sufle­tului se veştejesc şi florile de cireş se scutură în nefericire... De aceea, să dăm copiilor cât mai multă copilărie. Noi nu mai putem avea decât nostal­giile acestei vârste îngereşti. Lor să le dăm totul ca să se simtă fericiţi. Să le prelungim cât mai mult şi să le facem cât mai frumoasă fericirea, să ne apropiem de ea, fiindcă din fe­ricirea copilăriei se desface pri­ma şi poate cea din urmă pun­te a omului către cer. Şi să nu uităm niciodată acest adevăr pedagogic universal care ne este revelat prin creştinism, lumea se transformă şi se răscumpără prin copil, prin acest zâmbet de soare cu care mai putem birui tristeţile vieţii, căci dela Prun­cul zugrăvit de pensula pioasă pe icoană, la fiul de rege şi la ciufuliciul care aleargă acum pe linia satului meu cu picioru­şele degerate şi cu betele târîş, pregătindu-şi traista de colin­­deţe, e, scumpe Moş Nae, aceeaşi sfântă copilărie, care ne aş­teaptă s’o luăm de mână şi s’o ducem în basm. AL. GREGORIAN -------xXO«0Xx------­ • c« „VIATA LUI CROMWELL“ Asupra lui Comwell s-au scris multe studii şi „vieţi“. Dintre a­­cestea cel care a căutat să pă­trundă sufletul marelui revolu­ţionar şi reformator englez, este studiul semnat de John Drink­­water intitulat „Viaţa lui Crom­well“ şi care a apărut în tradu­cere românească a d-lui Isaiia Răcăciuni la editura „Principele Mircea“. „Viaţa lui Cromwell“ ne re­prezintă pe lângă psihologia unui om şi pe aceea a unui în­treg popor. T mi Scrisori din Paris (Urmare din pagina I-a) furii în anumite restaurante ita­liene şi tot astfel câţiva dinţi câtorva membri ai fasciştilor parisieni. A, corsicanii noştri sunt o rasă cumplită şi Ducele a avut dreptate să vrea să-i ira­nizeze fără voia lor. De altfel, corsicanii sunt bine cunoscuţi pentru reacţiunile lor violente. Se fac cu­ plăcere mi­litari sau comisari de poliţie. La nevoie, când vor să se răz­bune, se fac bandiţi... bandiţi pentru „spălarea onoarei“. Hotărît, italienii nu se pot aştepta la nimic bun din partea corsicanilor. Ultima oară când l-am întâl­nit pe André Paoli, primise toc­mai din Bastia o telegramă con­cepută astfel: „Șapte bieți ita­lieni uciși accident pricinuit copac bătrân. Cu dragoste, An­tonio“. — Iată o mare nenorocire, îmi spunea prietenul meu An­dré. Vei vedea că o să se spună că s’a mai săvârșit o crimă. Onoarea corsicană este ma­cabră. Se cuvine, totuşi, să semna­lăm că fatalitatea pare că se înverşunează acum asupra ita­lienilor, cari locuiesc în Corsica. Se pare că până în prezent au mai căzut câţiva copaci cari au produs accidente „mortale“. Este probabil că, într-un viitor foarte apropiat, ziarele vor cons­tata o înmulţire a acestor acci­dente în Corsica „revendicată“. «■ Iată cum reacţionează Corsica. Cam brutal, ca de obiceiu. Franţa continentală reacţio­­nează şi ea. Cu râsul său. Două exemple. Primul la Strasbourg. Acolo studenţii au manifestat strigând: „Vrem Sicilia şi Sar­dinia!“ Şi de ce nu, la urma urmei? Italia revendică Corsica. Franţa, are şi ea dreptul ,sâ revendice sardinia şi Sicilia... şi Piemontul care a fost francez sub Napoleon I. De altminteri, sub Napoleon I, aproape toată Europa a fost mai mult sau mai puţin franceză. Atunci, în ziua în care Franţa va începe să r­e­­vendice“... Al doilea exemplu. De partea cealaltă a Medite­­ranei, la Tunis. : • Acolo, consulul Italiei stă, în­tr’o casă frumoasă şi albă, ne­spus de albă. Dar, iată că acum câteva. Zile, o trupă de manifestanţi, repede organizată, a năvălit în faţa­ fru­moasei căsuţe şi a bombardat-o cu călimări. Călimările conţi­neau cerneală albastră şi cer­neală roşie. In câteva secunde, consulatul italian a fost pa­voazat cu culorile franceze. mu bag de seamă că n’a­m spus nici o vorbă de­­. von Ribben­­trop. E în adevăr greu să vorbesc de vizita lui. D. von Ribbentrop a sosit la Paris şi a plecat în indiferenţa generală a populaţiei. Apropiere franco-germană? Hm! o să mai vorbim de asta. RENE SAIVE Procesul fostului director al penitenciarului din Satu­ Mare Oradea, 13 Dec.­­ Curtea criminală din localitate­­ judecă, de câteva zile, procesul­­ de delapidare şi fals în acte pu-­­­blice al fostului director al pe­nitenciarului din Satu Mare­, Traian Burcuş. Sunt implicaţi în acest proces şi­ contabilii peni­tenciarului: Cosmovici Virgil, Mărcuş Cornel, Hidveghiu Lau­­renţiu, Proşteanu Constantin şi Vanea Vasile. Mai este implicat şi primul gardian al penitencia­rului, Lobonţiu Ion. Acuzarea este susţinută de d. procuror general Dobrescu, iar apărarea de avocații Lascu Oc­­tavian şi Zaciu Felician. Procesul acesta va mai dura câteva zile, fiind nevoe de audie­rea unor numeroși martori. . 1 H

Next