Universul, decembrie 1938 (Anul 55, nr. 343-355)
1938-12-19 / nr. 346
12 Şedinţa de la Institutul de cercetări sociale al României D. prof. Vâlcovici a prezentat un program pentru lucrările statistice ale institutului d. prof. Giurescu pentru lucrările istorice, d. col. Gheorghiu pentru lucrările geografice, d. prof. I Macovei pentru lucrările geolo- gice. Apoi d. prof. Madgearu a renunţat problemele care trebue să preocupe secţia economică. D. prof. Al. Rosetti a făcut pro prof. D. R. loaniţescu, prof. Ma- puneri în numele secţiei pentru Madgearu, prof de- studiul limbii române şi a seccovei, prof Zincescu, prof. Noe, prof. Vâlcoviei, prof. Vianu. Au fost discutate propunerile delegaţilor institutelor federalizate in cadrul institutului de cercetări sociale şi ale reprezentanţilor secţiilor institutului, ţiei de folklor condusă de prof. Brăiloiu. D. prof. Djuvara a expus directive pentru studiul vieţii juridice. Propunerile secţiei sociologice au fost prezentate de d. H. H. Stahl. IM................. I.WIIT’TMJIUI-XI'JIJJMB Comisia de organizare şi reprezentanţii secţiilor s’au întrunit joi in biblioteca institutului social român spre a stabili planul de lucru.. A prezidat d. prof. d. Gusti şi au luat parte d-nii: prof. Banu, prof. Brăiloiu, consilier Costin, prof. Djuvara, Anton Golopenţia, d-ra Galitzi, d-nii col. Gheorghiu, prof. Giurescu, Tr. Herseni. UNIVERSUL 99UNIVERSUL“IN ARDEAL SI BANAT Ceremonia înmormântării Victor Branişte Braşov, 16 Bec. Astăzi d. a., s’a făcut înmormântarea celui ce a fost Victor Branişte, gazetar desăvârşit şi un luptător naţionalist recunoscut de toţi ardelenii. Prin faţa catafalcului, depus timp de două zile, în biserica Sf. Adormire din Braşovul Vechia, a defilat tot ce Braşovul are mai select, precum şi toţi acei ce au admirat lupta pentru afirmarea românismului, dusă timp de 44 de ani de Victor Branişte. Trista ceremonie a început printr’o slujbă religioasă oficiată de un‘impunător sobor de preoţi în frunte cu părintele protopop Nicolaie Stinghe. Răspunsurile fiind date de corul bisericii, condus de d. prof. Romulus Ardeleanu, ASISTENŢA făcându-şi datoria. Viaţa lui Victor Branişte a fost un lung şir de pilde de la cari tineretul nostru trebue să tragă învăţături. Ziariştii din Ţara Bârsei, a spus d. Gologan, depun o lacri- . rh Viitaîmă sinceră şi plină de rapunofost ministm^_Gh^Cutean^ ?tin^ pe mormântul proaspăt pnmarul Mircea, subprefect; col. N. Strat, insp. judeţean; Iancu Nan, fost prefect; dr. Pompiliu Nistor, medic şef al judeţului Şi preşedintele Ligii Antirevizionniste; d-na preot Debu ; dr. Romulus Pop, fost consilier la Curtea de casaţie ; d-na şi dr. Nicolae Călimări, preşedintele „Astreii“ ; d-na şi prof. Colan, secretarul „Astrei“ ; locot.-col. Die Hodiota, protopop millitar; părintele protopop Nistor, de la Sf. Gheorghe; părintele protopop Hodănmău; părintele Zenovie Fopovici; Ion Broea, unul din intimii colaboratori aii lui Branişte : dr. Aurel Mureşanu, Nicolae Stoicovici, Nicolae Garoiu, inspector veterinar ; Suru, dr. Pudiu Sibienu dr. Nicolae Popeea, inspector general al muncii ; dr. Alex. Bran Lemeny;ing. Dragoş, directorul tramvailor; dr. Nicolae Precup, părintele Leuca; dr. Cornel Voicu, fost primar; dr. Neguş, profesor, fost deputat; prof. Mareea ; dr. Crăciunel, primarul oraşului Sf. Gheorghe ; V. Miruda, Iosif şi Aurel Comănescu, prof. Nicolae Oancea, prof. Badiu şi alţi numeroşi intelectualii, ai distinsului lor coleg, care a ştiut să le fie în viaţă un frate mai mare şi un prieten de nepreţuit. Părintele Comănescu a evocat apoi câteva amintiri din viaţa de bun român a celui ce-i plânge întreaga populaţie a Ardealului. Ultimul a luat cuvântul d. dr. Alexandru Bran Lemeny. ÎNHUMAREA După aceia coşciugul a fost luat pe braţe şi dus în cripta cimitirului din imediata apropiere a bisericii. Aci, în faţa mormântului încă deschis, a vorbit d. dr. Nicolae Precup, preşedintele voluntarilor ardeleni din Braşov, la constituirea cărora, în Siberia, Victor Branişte a depus mult suflet. Evocarea acestor amintiri a făcut ca celor prezenţi să le fie şi mai grea despărţirea. In momentul când coşciugul a fost coborât în mormânt, muzica militară a intonat marşul funebru, iar o companie din cavalerie a dat onorurile. In numeroasa asistenţă am remarcat pe : d. general Carlaonţ, comand. garnizoanei; col. Petrescu Tocineanu, prefectul judeţului; dr. Voicu Niţescu, încadraţi de numeroşi ţărani, delegaţi ai satelor din judeţul Braşov, foşti luptători şi voluntari şi alţii CUVANTARILE . . După săvârşirea serviciului I X religios, părintele prof. Furnica P reprezintă cota treimii’ a rostit o Impreajontanta culta reprezintă doua treimi. vântare, arătând marile merite . Inca nici un sistem n a_dat ale dispărutului cari nu au puroade atât de fructuoase nu a tut fi răsplătite de nimeni fiind- stoarce bani publicului ca Încă Victor Branişte nu a cerut , geniozitatea agenţilor caselor niciodată aceasta. Dr. Gheorghe I. Gologan, preşedintele breslei ziariştilor din Ţara Bârsei, al cărei membru de onoare era şi cal pe care-l evoca, a vorbit despre Victor Branişte, gazetarul. D-sa a comparat viaţa lui Victor Branişte cu a a acelor eroi de pe /domâna rip lantă. Darri am muncit câmpul de luptă, oară au murit în ce priveşte numărul contri Fuga a doua eleve şi doi elevi din Alba-Iulia şi au fost prinşi la Hunedoara Alba Iulia, 16 Dec. Zilele acestea, oraşul nostru a avut de înregistrat un fapt, care ese din comun, prin excepţionala-i gravitate. In ziua de 12 Decembrie, chestura locală a fost anunţată de dispariţia a două eleve din cl. VI. a liceului de fete din localitate şi anume: Laurenţia Popescu şi Viorica Marca, precum şi a elevilor Ioan Popă şi Ioan Dumitreanu, din cl. VIII a liceului comercial. Fugarii, fiind puşi în urmărire au fost descoperiţi de regiunea de jandarmi Hunedoara, la hotelul „Coroana” din acea localitate ,unde locuiau de 2 zile, fiecare pereche având câte o cameră. Legiunea de jandarmi i-a declarat arestaţi şi cu acte dresate i-a înaintat chesturei de Alba, pentru completarea cercetărilor. S’au luat măsuri pentru eliminarea celor două eleve, iar elevilor li s’au dresat acte de dare în judecată pentru corupere de minore ,deşi și ei sunt minori. ANCHEELE NOASTRE IN ARDEAL Ce trece neobservat prin faţa statului Cura se stoarce anual un miliard de lei »ie către diverse societăţi de asigurare. In schimb asiguraţii nu primesc nici jumătate din procentul de fructificare ce li se cuvine Alba-Iulia. Decembrie S-a vorbit adeseori despre ravagiile pe cari le fac societăţile de asigurare în Ardeal. Lumea a aflat de nenumărate ori cum apar şi dispar aceste societăţi,ei lăsând în urma lor mii şi zeci de mii de oameni păgubiţi. Mai ales numărul ţăranilor căzuţi victime e atât de mare,tate din pacentul de fructificare ce li s-ar cuveni. Miliardul de lei depus la bănci ar da dej ponenţilor un beneficiu de 30 milioane, pe când societăţile de asigurare nu dau decât 12 milioane. Dar se mai întâmplă şi alt-ceva, dovedindu-ne că riscurile sunt mult mai mari. Peste 50 la încât aproape nu este locuitor j sută din întreprinderile în fiinal satului, care să nu-şi fi per- | tate cu scopul de a organiza adut o parte din economii în jsistenţa financiară au dispărut I astfel de întreprinderi dubioase, în cursul anilor. I Diversele societăţi de asigu- i Cei cari le-au pus la cale. j rare storc anual din Ardeal a ] după ce au încasat banii, le-au ! aproape un miliard de lei. In declarat în stare de insolvabili- 1 comparaţie cu depunerile de latate, lăsând în urma lor falimentul oamenilor păcăliţi, înfiinţate de indivizi dubioşi, au avut un sfârşit fraudulos înainte ca victimele să-şi fi putut salva ceva din vărsăminte. N’am putea spune, că statul n’a exercitat un control penal. Insă, acesta s’a dovedit insuficient de- oarece sancţiunile n’au ajuns să i despăgubească pe reclamanţi. Sunt necesare legi de ocrotire , mai lămurite, atât în ce priveşte , responsabilitatea, cât şi controlul asupra gestionarilor, aşa cum s’a procedat în Statele-Tnite printr’o de asigurări. Dela război încoace atragerea oamenilor în jocul acestor soi de operaţii, a atins scara cea mai mare în Ardeal. Afară de suma de un miliard de lei, care reprezintă vărsâmintele anuale, mai este şi o altă cifră tot atât de grăitoare , legislaţie specială, buabililor. Fiecare al cincilea om face parte dintr’o societate de asigurare. Sau mai bine zis unu din cinci locuitori s-a lăsat influenţat de propaganda întreprinsă cu vaste mijloace de difuzare. In unele direcţii, cifrele au atins chiar recorduri. Dacă americanii se întrec în pasiunea jocului, la noi se vădeşte o psihoză foarte prielnică societăţilor de asigurare. S-au inventat atâtea forme de pretinsă titlurilor sub care funcţionează. Am văzut recent o reclamă distribuită secret, din care rezultă nici mai mult, nici mai puţin decât dobândirea unei fericiri permanente pentru 8000 lei. Distribuitorii anagjaţi să fericească pe oameni sunt necunoscuţi. Reclama nu e semnată de nimeni, urmând ca publicul să ia contact cu binefăcătorii numai când se vor prezenta la încasarea banilor. Alţii operează cu asigurarea vitelor. In sine, fireşte, ideea este bună. In Olanda şi Danemarca, ea a dat rezultate admirabile. La fel, în Ardeal, înainte de război, când astfel de societăţii stăteau însă sub controlul direct al statului. Astăzi, ele rămân un semn de întrebare şi sub raportul utilităţii. Căci, iată cum se prezintă bilanţul beneficiilor ce revin asiguraţilor Din contribuţia de un miliard de lei, ţăranii au primit anual în medie 2 milioane, iar celelalte categorii 10 milioane. Adecă, s'a distribuit o sumă, care nu reprezintă nici jumăStatului nu-i poate rămânea indiferentă păcălirea ţărănimii, foarte uşor de atras în cursa unor oameni dibaci în meşteşugul asigurărilor. Deasemeni, el nu poate trece cu vederea metodele ce se practică în mijlocul satelor. Ţăranii sunt puşi să iscălească condiţiuni atât de încâlcite şi contradictorii, încât ei nu pot trage niciodată la răspundere reală pe încasatorii banilor. E chiar în interesul societăţilor serioase şi cari ţin la prestigiul lor, să ceară o legislaţie nouă, în un mecanism bancar şi comercial, de invazia unor oameni fără scrupule. Nu este lipsită de actualitate ideea ca însăşi statul să ia iniţiativa unor asigurări ţărăneşti. Organizarea desfacerii produselor agricole prin cooperaţie a dat rezultate foarte bune. Nu e deci motiv de îndoială, că asigurarea im-I potriva incendiilor, asigurarea vitelor, şi a recoltelor ar putea rămâne în urma iniţiativei particulare. Din contră, statul neavând interesul exclusiv de a face o bună afacere de asigurări, cum au societăţile private şi fiind călăuzit în primul rând de a ocroti ţărănimea, implicit încrederea asiguraţilor ar fi mai mare, iar utilitatea întreprinderilor mai corespunzătoare scopurilor. Socotim că problema merită să intre în cadrul preocupărilor şi mai ales să se înşcrue în lanţul de soluţii ce pleacă spre sat sub diferite aspecte. Ancheta dela primăria oraşului Satu-Mare Satu-Mare, 16 Decembrie puncte de plecare ale cercetă. Zilele acestea, a sosit în 3d- rilor făucte de d. gen. _ Mihai- C zi tate d. gen. Nicolae Milhăi- lescu, la primăria oraşului, lasou, controlor de stat, pentru 1 Cât priveşte judeţul, _cercea controla fraudele comise de ţările d-Sale se rezuma mai foştii conducători, dela primărie mult la problema distriibuirei de şi prefectura judeţului. D. gen. Mihăilescu a lucrat Sâmbătă la prefectură, iar. In cursuil săptămânii acesteia a cercetat, împreună cu d. primar Victor Motiş, diferite contracte de vânzare-cumpărare, acte de expropriere şi împroprietăririle efectuate de atunci şi până azi, la ce dată şi cu ce preţ. Aceste date fiind foartegreu de adunat din arhiva primăriei, 6 funcţionari au lucrat o zi întreagă la cartea funduară. Acestea ar fi principalele porumb pentru comunele smi-Pe ziua de em, d. gen. Mihăilescu a trecut la prefectură, unde au fost interogaţi mai mulţi foşti demnitari ai Sătmariului. După informaţiile ce le deţinem, ancheta d-lui gen. Mihăilescu, controlor de stat, întreprinsă la Satu-Mare, are caracter mai mult informativ. Chestiunea va fi pusă la punct după sărbători, când d-sa va reveni la Satu-Mare. Frumoasa festivitate străjerească de la Bistriţa-Năsăud Şezătoarea organizată de centuria Vl-a, la liceul „Al. Odobescu“ viza străjerilor, rostită de Rusu Liviu, elev cl. Vl-a; Cuvânt de deschidere, rostit de Vasiliu Emilian, elev cl. Vl-a; Străjerul, poezie compusă de Sebastian Puşcarciuc, elev cl. Vl-a, recitată de Pop Sever, elev cl. Vl-a; Marş străjeresc, executat de corul centuriei, condus de Nestor Nestoridi, elev cl. VIII-a; Om şi dobitoc, de Vasile Militaru, recitată de Marinescu Gheorghe, elev cl. Vl-a; Duet la vioară, executat de elevii de cl. Vl-a G. Drăguşin şi M. Zimveliu; Zero şi unu, fabulă de Ranetti, redată de Augustin Beclenaş, elev cl. Vl-a; Solo de vioară, executat de Minea Octavian, elev cl. Vl-a; Doine, solo voce, executate de Augustin Beclenaş, elev cl. Vl-a. A urmat piesa „Nici pe aici nu se trece”.* dramă în 3 acte de I. N. Sion, cu următoarea distribuţie: asistenţă, încât ar trebui lungi ilăturând improvizaţiile cu intenţii alături de elevii şi elevele tuturor ; Ecaterina Teodoroiu, d-şoara B. coloane numai pentru înşirarea frauduloase şi punând la adăpost ?,co?t.elor din oraşul nostru, s’a Căpitan, elevă cl. Vil-a; Sergentul I 'li • . . . “ npcincirat irr» V» n rf o +■ • l\/Tnvirfonit CivVioe+iow Diimnm-njiin Mărgărit, Sebastian Puşcarciuc, elev cl. Vl-a; Moş Voicu, Sebastian Voinea, elev cl. Vl-a; Caporal Călin, Gheorghe Marinescu. L —1 „Al. Odobescu” din localitate s’a impus totdeauna printr’o intensă şi rodnică activitate naţional-culturală. Acestei activităţi i s’a imprimat un ritm mai viciu şi deci mai fecund în rezultate, de când s’a organizat străjereşte. Şezătoarea străjerească de deunăzi însă, ţinută în sala festivă a lie. „Al. Odobescu”, organizată fiind de centuria a Vl-a din stolul liceului, a întrecut cele mai optimiste aşteptări. Meritul revine d-lui prof. Ilarion Avram, comandantul cohortei oraşului Bistriţa şi comandantul centuriei cl. a Vl-a, care s-a bucurat de concursul preţios al d-lui prof. Ştefan Lupu. In faţa unui numeros public, adesfăşurat un bogat program: Imnul Nostru, executat de corul centuriei, sub conducerea lui Nestor Nestoridi, elev cl. VIII-a; De elev cl. Vl-a; Cercetaşi, elevii de cl. Vl-a Ion Sas, Longin Moldovan, L. Lupşai, O. Minea, S. Pop, Elena şi Marioara, orfane, elevele de cl. I a gimnaziului de fete din localitate Anuţa Tătar şi Marioara Beclenaş; Gorun, Simion Pop, elev cl. Vl-a; Brandabul şi Ion, ţigani bucătari, de Dumitru Muşat şi Cristinel Stoica, elevi cl. Vl-a; Costescu, soldat, Emil Pop, elev cl. Vl-a; Vasiliu, soldat, Emilian Vasiliu, elev cl. Vl-a; Marin, soldat, Vasile Naghi, elev cl. Vl-a; Rănitul, Ion Rusu, elev cl. Vl-a; Caporal sanitar, Ion Deac, elev cl. Vl-a; Soldatul Filip, Augustin Beclenaș, elev cl. Vl-a; Sergent furier, M. Zimveliu, elev cl. Vl-a; Soldat rus. Liviu Russu, elev cl. Vl-a. La urmă s’a intonat Imnul Regal, de corul centuriei, sub conducerea lui Nestor Nestoridi, elev cl. VIII-a. Venitul realizat este destinat ajutorârii elevilor săraci dela acest liceu. Străjerii centuriei a Vl-a din stolul lie. „Al. Odobescu”, Bistriţa, organizatorii şezătoarei reşii. In mijloc d-nii profesori Longin Bucur, Ilarion Avram şi Ştefan Lupu Bistriţa-Năsăud, Dec. străje Doi agenţi ai „Bursei negre“ descoperiţi la Bistriţa-Năsăud Bistriţa.Năsăud, 16 Decem. D. judecător de instrucţie Grigore Strorecu, titularul cabinetului de insticucţie de pe lângă tribunalul Nâsăud, a fost sesizat de operaţiunile de trafic de deviză a doi comercianţi evrei din localitate, anuare Hermann Sander şi SamiOilă Salamon, săvârşită în următoarele împrejurări : Ţăranul Andrei Macarie, din consună rVt-Ţîor, judeţul nostru, print nd din America un cec de 1284 cîolari, r p‘"jcmtînd o asigurare pe' viaţă e r:\ni frate al său, care murise de curând acolo, in urma unui accident, a venit la Bistriţa să şi schimbe în bani româneşti. Prinzând de veste, cei doi comercianţi evrei i-au făcut amabila ofertă de a-i cumpăra cecul pentru ISO mii lei, sumă pe care Ma- Durc Andrei a abceptet-o, vânzându-şi cecul, neştiind însă ca valoarea cecului era de 181.163 lei. Intorcându-se acasă, Andrei Macarie a împărtăşit surorilor lui cele petrecute, iar acestea fiind informate despre valoarea reală a cecului şi despre faptul că după lege numai Banca Naţională avea dreptul să facă această operaţie de schimb, au fost îndrumate să reclame cazul parchetului, ceea ce au şi făcut. Urmarea a fost că Hermann Sander şi Samoilă Salamon au fost imediat arestaţi. D. judecător de instrucţie Stroescu a stabilit că cei doi comercianţi evrei sunt agenţi ai „Bursei negre“ şi că împreună cu alţii, cari umneaza să fie identificaţi, fruistează de mult statul de devize. Cei doi traficanţi de devize au fost trimişi in judecată. Arestarea unui fost notar public dovedit că periclita siguranţa Statului Satu-Mare, 16 Decemb. Organele de siguranţă de pe lângă poliţia Satu-Mare au arestat pe cunoscutul iredentist maghiar dr. Csengeri Ştefan, fost notar public în localitate, dovedindu-se în sarcina lui o serie de acte grave de natură a periclita siguranţa Statului. Cu ocazia perchiziţiei ce s’a făcut la locuinţa arestatului s’au găsit mai multe acte compromiţătoare, care au fost ridicate de autorităţi. I In interesul cercetărilor nu putem da deocamdată alte amănunte. Arestarea fostului notar maghiar Csengeri este viu comentată în oraş, dat fiind că venia la câteva zile după arestarea altui iredentist maghiar, moşierul dr. Carol Böszörményi şi a fiului acestuia, student la Budapesta, dovediţi deasemenea că lucrau împotriva intereselor Statului român. înfiinţarea cercului culo-militar la Sighişoara O lăudabilă iniţiativă românească Sighişoara dintre cari sunt mulţi necăsătoriţi luau masape la restaurante, plădind scump şi mâncând cum puteau. Conducerea cercului încă de la crearea lui a înfiinţat o cantină care dă masa cu preţuri foarte reduse si mâncare bună. S’a hotărit că românii, în I genere, cari vin în Sighişoara si sunt din judetul Târnava- Mare pot veni la cerc să ia masa, fiind primiţi ca si membrii cercului. Programul de lucru al cercului cuprinde tinerea unorse-Sighişoara, 14 Decembrie De curând s’a înfiinţat cercul civilo-militar la Sighişoara. Iniţiativa şi craiuirea lui se datoresc d-lui dr. Simion Balint, fost prefect, azi pensionar în Sighişoara. începutul e un act de curaj. Organizarea lui astfel ca să corespundă nevoilor locale ale societăţii româneşti de aci, însemnează un adevăr o mare îndrăzneală Cert e că acum românii sighişoreni, cari erau împărţiţi de lupte şi frământări politice, , iar într’o vreme chiar şi de dl- J dinţe culturale, pe cari conduce ferenţe religioase, se văd uniţi la aceeaşi masă schimbând gânduri şi idei, făurind planuri şi căutând noui posibilităţi de desvoltare a raporturilor sociale de aci începuturile, desigur, au greutăţi inerente oricărei acţiuni, unde e nevoe de bani dar şi aceste sacrificii românii de aci cari au înţeles rostul unei adevărate acţiuni culturale şi de ajutorare, le-au făcut prin plata taxei de inseriere. Dacă toţi cei cari s’au înscris şi-ar achita cotizaţiile nu s’ar , j mai pune această problemă. | I Cercul civilo-militar îşi are i sediul în centrul oraşului unde I I a închiriat un apartament. Sub aspect intelectual-moral, I se tinde la înlăturarea deosebir rilor din sânul societăţii remi- I nissti sighisoren. Sub aspect material însă s’a realizat un deziderat serios pentru acei cari nu au prea multe mijloace. Funcţionarii din rea le va pregăti, cu program variat, artistic şi cultural. Conducerea e pe duiumul cel bun, şi preşedintele cercului d. dr. Simion Balint, merită toată lauda pentru frumoasa sa activitate. Rămâne numai ca românii din Sighişoara să înţeleagă rostul şi menirea cercului şi, recunoscând utilitatea lui să-i dea tot concursul. -------xX'FÄ'5'Xx------- Fraude cu terenurile primăriei Aradului Arad, 15 Decembrie Conducerea primăriei, fiind informată că Ioan Frenţiu, controlor la serviciul tehnic, ar fi comis unele fraude cu terenurile virane ale oraşului, situate în cartierul Alfa, a întreprins cercetări, care au dus la rezultate senzaţionale. Din primele constatări făcute de către conducerea oraşului, rezultă că Ioan Frenţiu, prezentându-se ca delegat al primăriei, a vândut numeroase parcele din terenurile oraşului, încasând în schimbul lor sume ce variază între 7.500 şi 15.000 lei. Operaţiunile acestea le-a făcut prin intermediul unui oarecare Mezeş. Intre cei ce au beneficiat de aceste parcele şi oraş, Ion Frenţiu a încheiat şi contracte provizorii, a căror trecere în cartea funduară urma să se facă ulterior. Până atunci, cumpărătorii aveau dreptul să folosească parcelele cumpărate, şi chiar să-şi edifice case pe ele. Dar Frenţiu nu s’a mulţumit cu atât, ci pentru măsurătorile necesare parcelări ,a mai încasat şi câte 400 lei cu titlul de diurnă. Conducerea primăriei, făcând aceste constatări, a decis îndepărtarea imediată din serviciu a lui Ioan Frenţiu şi după ce cercetările vor fi încheiate, dosarul va fi predat parchetului. Un accident de circulaţie lângă liceul de băeţi din Arad Arad, 15 Decembrie ! Joi între orele unu şi două, lângă liceul de băeţi s’au cioc- nit două automobile, provocân- du-şi unul altuia stricăciuni nu- I semnate. Ciocnirea s’a întâmplat « mit» eticheta cu care primesc ziuîn colţul străzii I. G. Duca cu rul iar spre a fi prompt serviţi la b-dul Carol. reînoirea abonamentului să j-Maşinile cari s’au ciocnit poar- j pească pe cuponul mandatului tă numerele 974, a diviziei și 44, 1 poştal eticheta abonamentului exautocamion al »Hunăria». ■ 'Asm', sí Se-IcaNr. ZÍZ Ltr. 13 Dacae&ro IC30 S’a hotărât închiderea fabricei de zahăr din Arad Arad, 15 Dec. Consiliul de igienă din Arad, luând în desbatere situaţia fabricei de zahăr din localitate, împotriva căreia s’au ridicat numeroase plângeri, a dispus închiderea ei. Hotărârea aceasta a fost luată după ce s’a stabilit temeinicia celor cuprinse în plângerile făcute şi după ce s-a constatat că autorizaţia în baza cărei funcţiona, fusese eliberată numai pentru o funcţionare provizorie şi nicidecum permanentă. Hotărârea consiliului de igienă a fost comunicată fabricei şi întrucât nu va fi atacată prin apel, în termenul legal, se va proceda la închiderea atelierelor. -------------------------- Spargerea cassei de bani a unei comune Bandiţii au fost prinşi Dej, 16 Decembrie In noaptea de 14 Decembrie s’a comis o îndrăzneaţă spargere în comuna Aluniş, judeţul Mureş, fiind prădată casa cu bani a notariatului acelei comune. Ţiganii: Adam Lazăr din Bistriţa, Boţ Boandi şi Bot Francisc din Timişoara, împreună cu femeile Covaci Maria şi Ana din Tg. Mureş, au pătruns în localul primăriei comunei Aluniş-Mureş, au luat casa de bani în care erau 320.000 lei, au dus-o în câmp, unde au spart-o cu unelte speciale şi i-au golit, conţinutul, dispărând din comună. Mai înainte numiţii au mai comis trei spargeri de mai mică importanţă, furând rufărie şi alte obiecte. Comisariatul poliţiei din Reghin, înştiinţat fiind de cele întâmplate, a telefonat şi telegrafist în toate judeţele vecine, având informaţii că hoţii au plecat cu o maşină spre Bistriţa, Dej sau Cluj. Legiunea de jandarmi Someş împreună cu poliţia locală şi-a dovedit şi de data aceasta iscu- t 2 de copii, liţia luând legătură telefonică cu toate posturile de pe linia Dej- Bistriţa, îndată ce a fost semnalată maşina cu nr. 205 din Tg. Mureş, care-i ducea pe hoţi spre Dej, s’a instalat la bariera din marginea oraşului şi în clipa când maşina a ajuns în dreptul barierii, a fost oprită, iar ţiganii au fost arestaţi fără multă împotrivire. Asupra lor s’a găsit suma de 245.000 lei, trei ceasuri de aur, diferite articole de prăvălie, un revolver, chei false, etc. Cu actele dresate au fost predaţi comisariatului din Reghin pentru continuarea cercetărilor. REPARAREA UNEI NEDREPTĂŢI. — Am semnalat siutspemsinţa, întinzând cursă hoţilor şi . . . . „ ______ • a . prezenta* d-^Titi col. S'iimion Oo~ taţi. — Am semnalat siuisipen»prmnzându-i la foarte scurt timp , man prefectul judeţului nostru. darea din învăţământ a d-lui după primirea înştiinţării păliţi- In asistenţă, am mai remarcat prof. Ioan Partene, fost diirecer, din Reghin. Jandarmii şi pope . jpg, Ion Marin, directo- j tor al Ule. „Al. Odobescu“ din rul minelor , d. dr. Liiviu Miclea, localitate, acuzat de delapidare Serbarea de Crăciun Din Tg. Mureş a societăţii „Crucea Roşie“ din Arad Arad, 15 Dec. Joi după amiazi, elevii şcoalei primare a copiilor săraci, de sub patronajul societăţii de „Cruce Roşie” din Arad, au dat, în sala palatului cultural ,un festival de Crăciun. Programul a fost compus din recitări şi colinde, culese din popor şi armonizate de către d. A. Crişan, conducătorul corului micilor elevi. Festivalul a fost condus de d-na Maria dr. Botiş şi sub patronajul d-lui gen. Vlad, primarul municipiului. Festivalul s-a bucurat de o deosebită atenţiune din partea publicului care şi în felul acesta şi-a dat obolul pentru îngrijirea şi îmbrăcarea copiilor nimănui, cari populează şcoala de sub egida „Crucii Roşii”. ♦ ♦♦♦ ♦♦♦♦»♦+44-Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamatie sau schimbare de adresă să binevoiasca a nerii DEPUNEREA JURAMANTUI LUI SOLDAŢILOR CU TERMEN REDUS. — Joi, 15 c, la ora 11 dim., a fost în curtea reg. * Alboiu , I 39 artilerie din localitate, depunerea jurământului soldaţilor cu termen redus din garni zoană. Ceremonialul s’a început prin- I tr’un serviciu divin, oficiat de preotul căpitan Silviu Maniu, ţilor civile şi militare, în frunte cu d. general Georgescu-Pion, comandantul diviziei a XX-a, d. col. Dumitriu, prefectul judeţului, şi d. general Eugen Curta, primarul oraşului Tg.Mureş. S’a prestat apoi jurământul în faţa preoţilor de diverse culte, după care au ţinut cuvântări oczionale preotul militar Silviu Maniu, şi d. general de divizie Georgescu Plen, cari au vorbit despre însemnătatea jurământului. Ceremonialul s’a încheiat cu defilarea trupelor, în sunetul marşurilor intonate de muzica reg. 82 inf. Sfinţirea capelei ortodoxe dela Baia-Mare Baia- Mare, 14 Dec. In orăşelul vecin, Baiia-Sprie, ieri, s-au citait frumoase serbări cu ocazia sfinţirii capelei ortodoxe şi a inaugurării grădinii nr. Serbările au fost onorate cu primpretorul plăşii Mănâştur; d-na şi d. ing. Constantin Antonescu; d-na şi d. şef revizor şcolar judeţean Dumitru Alexandrescu ; S. S. protopop Augustin Sovrea, păr. Ştefan Miclea din localitate; d-na şi d. ing. Tarnoschi; d. căp. Brainiu, primarul oraşului; d. ing. C. Spilischi, şeful ocolului silvic; d-şotara dr. Grosz Lenke medic; d. Gheorghe Medanu pres. asociaţiei înv. din judeţ şi subrevizor şcolar ; d. Andrei Grobeni, subrevizor şcolar ; d. locot. rez. dr. Emilian Iacob comand. centr. P. P. Baia-Mare ; d. ing. Balea; dr. Negrea, avocat; corul din Baia-Mare sub conducerea d-lui Cornel Boghina; corpul didactic din localitate în frunte cu d. director Arifton Benea; sub centrul P. P. Baia- Sprie, de sub conducerea d-lui Teofil Rădulescu; stolul de străjeri de sub comanda d-mei şeful poliţiei d. Ion Zonga; funcţionarii tuturor autorităţilor din oraş ; orchestra minieră, în frunte cu d. Dascălu precum şi numeros public. După ridicarea pavilionului naţional de către stolul de străurmat sfinţirea capelei I in fata trunelor avate în 1 Jeri a urmat simţirea capelei reu, a ofiţerilor superimi dta insfca fatâ într’° 9a,lă ITM lm‘ gamfeoană, a şefilor autorităpodobiită a şcoalei. Sfinţirea a fost oficiată de păr. A. Sovrea, păr. A. Miclea şi I păr. St. Miclea. Răspunsurile I le-a dat corul ortodox su condu- I cerea d-lui C. Boghina. După sfinţire au defilat străjerii şi premilitarii. Au urmat sfinţirea şi inaugurarea noului local al grădinii de copii nr. 2. A vorbit păr. A. Miclea şi d-na cond. Elisabeta Munteanu. La restaurantul „Coroana“ s-a dat apoi un banchet la care au asistat d-nii col. Simion Coman, prefectul judeţului; prof. Sovrea, cpt. Bnaicu, primarul, ing. Antonescu D. D. Alexandrescu A. Benea, A. Grobei, V. Alboiu. Solemnităţile de Duminică s’au încheiat cu o şezătoare cutiu 1*9.’’a d.c’f.p. 110 % ŞTIRI DIFERITE ARAD DISPARIŢIA UNEI FETE. — Ioana Ardelean din Gal, str. A. Pan, a anunţat poliţia că fata lui, Maria, de 18 ani, a dispărut de mai multe zile de acasă. FURTURI. — Soţia lui Ioan Rabe, din str. Peneş Curcanul, a reclamat poliţiei pe proprietarul unei trăsuri de piaţă, deoarece i-a furat portmoneul în care avea suma de 2700 lei şi pe care-1 uitase în trăsură. — Ferdinand Schöffel diin str. N. Bolcaş a anunţat poliţia că trdn locuină i s’a furat diferite lucruri în valoare de mai multe inşi de led. MOARTEA UNUI AVOCAT.—* Cunoscutul avocat şi luptăltor politic, dir. Aurel Grozda din Bufoni, în urma unei boli îndelungate, a încetat din viaţă. Decedatul avea 62 ani şi se bucura de simpatii unanime în rândiurile populaţiei de pe valea Crişului, PRINDEREA UNUI HOŢ. — In urma furturilor comise la Carol Dobmszki şi la Constantin Negrea, jandarmii din localitate au arestat un minor despre care s’a stabilit că este autorul furturilor. Lucrurile furate le-a ascuns într’o groapă făcută în grădina unui sătean. ORADEA UN COMITET PENTRU PROTEJAREA COPILULUI. La consfătuirea administrativă dela prefectura judeţului s’a discutat problema proteguirii copilului, mai ales la sate. S‘a decis să se organizeze comitete judeţene la început şi, apoi, comitete risipite în fiecare comună sub conducerea notarilor. Comitetul judeţean pentru protejarea copiilor din Bihor a fost alcătuit astfel: colonel D. Georgescu, prefect, P. S. S. dr. Nicolae Popoviciu, episcop ortodox, P. S. S. dr. Valeriu Traiian Fren- Iţiu, episcop unit, d-na Veturia Candrea, preşedinta Uniunii femeilor române, d-na dr. Bledea, dr. Zeno Dumitreanu, medic primar al judeţului, dr. Aurel Filip, d-na Eugenia Didilescu şi d. Cornel Moga, comandant străjer şi d. Mihail Faur, şef de serviciu la prefectură, ca secretar. Ca mijloc practic s’a propus să se lanseze timbre-cărămizi de 1 leu până la 20 lei, cari să fie aplicate pe actele administrative, iar sumele obţinute să fie administrate prin bugetul judeţului de organele prefecturii. LUCRĂRI EDILITARE EXECUTATE IN REGIE DIRECTA. Zilele acestea s-a primit aprobarea rezidenţei pentru executarea unor lucrări edilitare în regie directă de către municipiu Se vor face astfel pavaje din bolovani de râu pe mai multe străzi astăzi inundate de noroi, se va nivela piaţa Mihai Viteazul şi se vor face diferite amenajări pe străzile municipale. Totalul acestor lucrări este de 1.650.000 lei. CRIMA. Luni a fost internata în spital Iuliana Jurcuţ, găsită Marţi în zorii zilei, în agonie, de un copil din vecinătate. "Ea locueşte în str. Apusului nr. 59 şi este în divorţ cu soţul. Are vârsta de 29 ani. Luni seara s-a culcat, dar târziu a fost trezită de zgomotul unor paşi. Doi indivizi, unul scurt şi gras, iar celalt mai înalt, au tăbărît asupra ei şi la urmă au tras un foc de armă asupra ei, nemerind-o în stomac. HOŢ ARESTAT. — Luni dimineaţa, pe când chefuia, a fost ridicat din crâşmă individul Zigre Nicolae, cunoscut vagabond. El îşi făcuse o specialitate de a prăda căruţele ţărăneşti cari veneau la oraş cu alimente pentru târg, şi nu fura decât şubele oamenilor. BISTRIŢA de bani publici, faptă pe care ar fi săvârşit-o în vremea când a funcţionat ca prefect al judeţului nostru. In urma cercetărilor suplimentare făcute, s’a dovedit, completa d-sale nevinovăţie. Ca urmare, ministerul educaţiei naţionale i-a ridicat suspendarea, renunându-l în toate drepturile, pe data suspendării, adică pe data de 1 Octombrie a. c. FURTURI. — Brotne Alexandru, de 22 ani, şi Aurel Isin, de 15 ani, ambii din comuna Maieru, judeţul nostru, au pătruns noaptea prin efracţie în prăvălia de coloniale „Fraţii Sânge».Izan“ din acea comună, furând tutun şi bomboane în valoare de 1000 lei. Ei au fost arestaţi. — Klmacovschi Nicolae, da 18 ani, din Lipscani-Hotin, lucrător la fabrica de cherestea din Dornişoara, s’a introdus in loocuiinţa femeii Maria Jurysnîtz furându-i dintr’un geamantan 700 lei, iar dela lucrătorul Duru ca Vasile, cu care lucra şi locuia, 250 lei şi rufărie. — Sârbu Dumitru, din Minitial şi Pavel Pop, din Sintereag, s’am introdus, prin spargere, în casa văduvei Eftomia Rus, din comuna Miatiu, judeţul nostru, actualmente bucătăreasă la Căminul de ucenici din Bistriţa, furându-i lucruri casnice in valoare de aproape 2000 lei. Postul de jandarmi i-a prins, tur atttyku,^ DELA PERCEPŢIA RODNA. — Am arătat la timp fraudele descoperite în sarcina perceptorului dela Rodna, Gheorghe Rus, fraude de 70 mii lei, săvârşite în complicitate cu Maxim Moraru, casierul primăriei Sârgeorz-Băi, cari au fost arestaţi şi depuşi la penitenciarul din localitate. Cazul se cercetează la cabinetul de instrucţie de pe lângă tribunalul Năsăud, de către d. Grigore Stroes. I