Universul, decembrie 1938 (Anul 55, nr. 343-355)

1938-12-19 / nr. 346

12 Şedinţa de la Institutul de cercetări sociale al României D. prof. Vâlcovici a prezentat un program pentru lucrările statistice ale institutului d. prof. Giurescu pentru lucrările istorice, d. col. Gheorghiu pen­tru lucrările geografice, d. prof. I Macovei pentru lucrările geolo-­­ gice. Apoi d. prof. Madgearu a r­enunţat problemele care trebue să preocupe secţia economică. D. prof. Al. Rosetti a făcut pro prof. D. R. loaniţescu, prof. Ma- puneri în numele secţiei pentru­­ Madgearu, prof de- studiul limbii române­ şi a sec­covei, prof Zincescu, prof. Noe, prof. Vâlco­viei, prof. Vianu.­­ Au fost discutate propunerile delegaţilor institutelor federa­lizate in cadrul institutului de cercetări sociale şi ale repre­zentanţilor secţiilor institutului, ţiei de folklor condusă de prof. Brăiloiu. D. prof. Djuvara a expus directive pentru studiul vieţii juridice. Propunerile secţiei sociologice au fost prezentate de d. H. H. Stahl. IM................. I.WIIT’TMJIUI-XI'JIJJMB Comisia de organizare şi re­prezentanţii secţiilor s’au în­trunit joi in biblioteca institu­tului social român spre a stabili planul de lucru.. A prezidat d. prof. d. Gusti şi au luat parte d-nii: prof. Banu, prof. Brăi­­loiu, consilier Costin, prof. Dju­­vara, Anton Golopenţia, d-ra Galitzi, d-nii col. Gheorghiu, prof. Giurescu, Tr. Herseni. UNIVERSUL 99UNIVERSUL“­IN ARDEAL SI BANAT Ceremonia înmormântării Victor Branişte Braşov, 16 Bec. Astăzi d. a., s’a făcut înmor­mântarea celui ce a fost Victor Branişte, gazetar desăvârşit şi un luptător naţionalist recuno­scut de toţi ardelenii. Prin faţa catafalcului, depus timp de două zile, în biserica Sf. Adormire din Braşovul Vechia, a defilat tot ce Braşovul are mai select, precum şi toţi acei ce au admirat lupta pentru a­­firmarea românismului, dusă timp de 44 de ani de Victor Bra­nişte. Trist­a ceremonie a început printr’o slujbă religioasă ofi­ciată de un‘impunător sobor de preoţi în frunte cu părintele protopop N­icolaie Stinghe. Răs­punsurile fiind date de corul bisericii, condus de d. prof. Ro­mulus Ardeleanu, ASISTENŢA făcându-şi datoria. Viaţa lui Victor Branişte a fost un lung şir de pilde de la cari tineretul nostru trebue să tragă învăţă­turi. Ziariştii din Ţara Bârsei, a spus d. Gologan, depun o lacri­- . rh Viitaî­­­mă sinceră şi plină de rapuno­fost ministm^_Gh^Cutean^ ?tin^ pe mormântul proaspăt pnmarul Mircea, subprefect; col. N. Strat, insp. judeţean; Ianc­u Nan, fost prefect; dr. Pompiliu Nistor, medic şef al judeţului Şi preşedintele Ligii Antirevizio­­nniste; d-na preot Debu ; dr. Romulus Pop, fost consilier la Curtea de casaţie ; d-na şi dr. Nicolae Călimări, preşedintele „Astreii“ ; d-na şi prof. Colan, secretarul „Astrei“ ; locot.-col. Die Hod­iota, protopop millitar; părintele protopop Nistor, de la Sf. Gheorghe; părintele proto­pop Hodănmău; părintele Zeno­­vie Fopovici; Ion Bro­ea, unul din intimii colaboratori aii lui Branişte : dr. Aurel Mureşanu, Nicolae Stoi­covici, Nicolae Ga­­roiu, inspector veterinar ; Suru, dr. Pud­iu Sibienu dr. Nicolae Popeea, inspector general al muncii ; dr. Alex. Bran Lemeny;­­ing. Dragoş, directorul tramvai­­lor; dr. Nicolae Precup, părin­tele Leuca; dr. Cornel Voicu, fost primar; dr. Neguş, profe­sor, fost deputat; prof. Mar­eea ; dr. Crăciunel, primarul o­­raşului Sf. Gheorghe ; V. Miru­­da, Iosif şi Aurel Comănescu, prof. Nicolae Oancea, prof. Ba­­d­iu şi alţi numeroşi intelectualii, ai distinsului lor coleg, care a ştiut să le fie în viaţă un frate mai mare şi un prieten de ne­preţuit. Părintele Comănescu a evocat apoi câteva amintiri din viaţa de bun român a celui ce-i plân­ge întreaga populaţie a Ardea­lului. Ultimul a luat cuvântul d. dr. Alexandru Bran Lemeny. ÎNHUMAREA După aceia coşciugul a fost luat pe braţe şi dus în cripta cimitirului din­ imediata apro­piere a bisericii. Aci, în faţa mormântului în­că deschis, a vorbit d. dr. Ni­colae Precup, preşedintele vo­luntarilor ardeleni din Braşov, la constituirea cărora, în Sibe­ria, Victor Branişte a depus mult suflet. Evocarea acestor amintiri a făcut ca celor prezenţi să le fie şi mai grea despărţirea. In momentul când coşciugul a fost coborât în mormânt, mu­zica militară a intonat marşul funebru, iar o companie din cavalerie a dat onorurile. In numeroasa asistenţă am remarcat pe : d. general Car­­laonţ, comand. garnizoanei; col. Petrescu Tocineanu, prefec­tul judeţului; dr. Voicu Niţescu, încadraţi de numeroşi ţărani, delegaţi ai satelor din judeţul Braşov, foşti luptători şi vo­luntari şi alţii CUVANTARILE . . După săvârşirea serviciului I X religios, părintele prof. Furnica P reprezintă cota treimii’ a rostit o Impreajontanta cu­­lta reprezintă doua treimi. vântare, arătând marile merite . Inca nici un sistem n a_­dat ale dispărutului cari nu au pu­­roade atât de fructuoase nu a tut fi răsplătite de nimeni fiind-­­ stoarce bani publicului ca În­că Victor Branişte nu a cerut , geniozitatea agenţilor caselor niciodată aceasta. Dr. Gheorghe I. Gologan, preşedintele breslei ziariştilor din Ţara Bârsei, al cărei mem­bru de onoare era şi cal pe care-l evoca, a vorbit despre Victor Branişte, gazetarul. D-sa a comparat viaţa lui Victor Branişte cu a a acelor eroi de pe /domân­a rip lantă. Darri am muncit câmpul de luptă, oară au murit­­ în ce priveşte numărul contri­ Fuga a doua eleve şi doi elevi din Alba-Iulia şi au fost prinşi la Hunedoara Alba Iulia, 16 Dec. Zilele acestea, oraşul nostru a avut de înregistrat un fapt, care ese din comun, prin excepţiona­la-i gravitate. In ziua de 12 Decembrie, ches­tura locală a fost anunţată de­­ dispariţia a două eleve din cl. VI. a liceului de fete din locali­tate şi anume: Laurenţia Popes­­cu şi Viorica Marca, precum şi a elevilor Ioan Popă şi Ioan Du­­mitreanu, din cl. VIII a liceu­lui comercial. Fugarii, fiind puşi în urmărire au fost descoperiţi de regiunea de jandarmi Hunedoara, la ho­telul „Coroana” din acea locali­tate ,unde locuiau de 2 zile, fie­care pereche având câte o ca­meră. Legiunea de jandarmi i-a de­clarat arestaţi şi cu acte dresate i-a înaintat chesturei de Alba, pentru completarea cercetărilor. S’au luat măsuri pentru elimi­narea celor două eleve, iar ele­vilor li s’au dresat acte de dare în judecată pentru corupere de minore ,deşi și ei sunt minori. ANCHE­ELE NOASTRE IN ARDEAL Ce trece neobservat prin faţa statului Cura se stoarce anual un miliard de lei »ie către diverse societăţi de asigurare.­­ In schimb asiguraţii nu primesc nici jumătate din procentul de fructificare ce li se cuvine Alba-Iulia. Decembrie S-a vorbit adeseori despre ra­vagiile pe cari le fac societăţile de asigurare în Ardeal. Lumea a aflat de nenumărate ori cum apar şi dispar aceste societăţi,e­i lăsând în urma lor mii şi zeci­­ de mii de oameni păgubiţi. Mai ales numărul ţăranilor căzuţi victime e atât de mare,­tate din pacen­tul de fructifi­care ce li s-ar cuveni. Miliardul­­ de lei depus la bănci ar da de­­j ponenţilor un beneficiu de 30 milioane, pe când societăţile de­­ asigurare nu dau decât 12 mi­lioane. Dar se mai întâmplă şi alt-­­­ceva, dovedindu-ne că riscurile­­ sunt mult mai mari. Peste 50 la încât aproape nu este locuitor j sută din întreprinderile în fiin­­al satului, care să nu-şi fi per- | tate cu scopul de a organiza a­­dut o parte din economii în j­sistenţa financiară au dispărut I astfel de întreprinderi dubioase, în cursul anilor. I Diversele societăţi de asigu- i Cei cari le-au pus la cale. j rare storc anual din Ardeal a­ ] după ce au încasat banii, le-au ! a­proape un miliard de lei. In­­ declarat în stare de insolvabili- 1­­ comparaţie cu depunerile de la­­­tate, lăsând în urma lor fali­mentul oamenilor păcăliţi, în­fiinţate de indivizi dubioşi, au­­ avut un sfârşit fraudulos înainte­­ ca victimele să-şi fi putut salva­­ ceva din vărsăminte. N’am putea spune, că statul n’a­­ exercitat un control penal. Insă,­­ acesta s’a dovedit insuficient de-­­ oarece sancţiunile n’au ajuns să i despăgubească pe reclamanţi. Sunt necesare legi de ocrotire , mai lămurite, atât în ce priveşte , responsabilitatea, cât şi controlul­­ asupra gestionarilor, aşa cum s’a procedat în Statele-T­nite printr’o de asigurări. Dela război încoace atragerea oamenilor în jocul acestor soi de operaţii, a atins scara cea mai mare în Ardeal. Afară de suma de un miliard de lei, care reprezintă vărsâ­­mintele anuale, mai este şi o altă cifră tot atât de grăitoare , legislaţie specială, buabililor. Fiecare al cincilea om face parte dintr’o societate de asigurare. Sau mai bine zis unu din cinci locuitori s-a lă­sat influenţat de propaganda întreprinsă cu vaste mijloace de difuzare. In unele direcţii, cifrele au atins chiar recorduri. Dacă a­­mericanii se întrec în pasiunea jocului, la noi se vădeşte o psihoză foarte prielnică socie­tăţilor de asigurare. S-au inven­tat atâtea forme de pretinsă titlurilor sub care funcţionează. Am văzut recent o reclamă distribuită secret, din care re­zultă nici mai mult, nici mai puţin decât dobândirea unei fe­riciri permanente pentru 8000 lei. Distribuitorii anagjaţi să fericească pe oameni sunt ne­cunoscuţi. Reclama nu e sem­nată de nimeni, urmând ca pu­blicul să ia contact cu binefă­cătorii numai când se vor pre­zenta la încasarea banilor. Alţii operează cu asigurarea vitelor. In sine, fireşte, ideea este bună. In Olanda şi Dane­marca, ea a dat rezultate admi­rabile. La fel, în Ardeal, înainte de război, când astfel de socie­tăţii stăteau însă sub controlul direct al statului. Astăzi, ele rămân un semn de întrebare şi sub raportul utilităţii. Căci, iată cum se prezintă bilanţul beneficiilor ce revin a­­siguraţilor Din contribuţia de un mili­ard de lei, ţăranii au primit a­­nual în medie 2 milioane, iar celelalte categorii 10 milioane. Adecă, s'a distribuit o sumă, care nu reprezintă nici jumă­Statului nu-i poate rămânea in­diferentă păcălirea ţărănimii, foar­te uşor de atras în cursa unor oa­meni dibaci în meşteşugul asigu­rărilor. Deasemeni, el nu poate trece cu vederea metodele ce se practică în mijlocul satelor. Ţă­ranii sunt puşi să iscălească con­­diţiuni atât de încâlcite şi contra­dictorii, încât ei nu pot trage ni­ciodată la răspundere reală pe în­casatorii banilor. E chiar în interesul societăţilor serioase şi cari ţin la prestigiul lor, să ceară o legislaţie nouă, în­ un mecanism bancar şi comercial, de invazia unor oameni fără scrupule. Nu este lipsită de actuali­tate ideea­ ca însăşi statul să ia iniţiativa unor asigurări ţărăneşti. Organizarea desfa­cerii produselor agricole prin cooperaţie a dat rezultate foarte bune. Nu e deci motiv de îndoială, că asigurarea im-­I potriva incendiilor, asigura­rea vitelor, şi a recoltelor ar putea răm­âne în urma iniţia­tivei particulare. Din contră, statul neavând interesul exclusiv de a face o bună afacere de asigurări, cum au societăţile private şi fiind călăuzit în primul rând de a ocroti ţărănimea, impli­cit încrederea asiguraţilor ar fi mai mare, iar utilitatea în­treprinderilor m­ai corespun­zătoare scopurilor. Socotim că problema merită să intre în cadrul preocupărilor şi mai ales să se înşcrue în lanţul de soluţii ce pleacă spre sat sub dife­rite aspecte. Ancheta dela primăria oraşului Satu-Mare Satu-Mare, 16 Decembrie­­ puncte de plecare ale cercetă­­. Zilele acestea, a sosit în 3d- rilor făucte de d. gen. _ Mihai- C zi­ ta­te d. gen. Nicolae Milhăi-­­ lescu, la primăria oraşului, lasou, controlor de stat, pentru 1 Cât priveşte judeţul, _cerce­­a controla fraudele comi­se de­­ ţările d-Sale se rezuma mai foştii conducători, dela primărie­­ mult la problema distriibuirei de şi prefectura judeţului. D. gen. Mihăilescu a lucrat Sâmbătă la prefectură, iar. In cursuil săptămânii acesteia a cercetat, împreună cu d. primar Victor­ Motiş, diferite contracte de vânzare-cumpărare, acte­­ de expropriere şi împroprietăririle efectuate de atunci şi până azi, la ce dată şi cu ce preţ. Aceste date fiind foarte­­greu de adunat din arhiva primăriei, 6­ funcţionari au lucrat o zi în­treagă la cartea funduară. Acestea ar fi principalele porumb pentru comunele smi-Pe ziua de em­, d. gen. Mihăi­­lescu a­ trecut la prefectură, un­de au fost interogaţi mai mulţi foşti demnitari ai Sătmariului. După informaţiile ce le deţi­nem, ancheta d-lui gen. Mihăi­­lescu, controlor de stat, între­prinsă la Satu-Mare, are carac­ter mai mult informativ. Chestiunea va fi pusă la punct după sărbători, când d-sa va reveni la Satu-Mare. Frumoasa festivitate străjerească d­e la Bistriţa-Năsăud Şezătoarea organizată de centuria Vl-a, la liceul „Al. Odobescu“ viza străjerilor, rostită de Rusu Liviu, elev cl. Vl-a; Cuvânt de deschidere, rostit de Vasiliu Emi­lian, elev cl. Vl-a; Străjerul, poe­zie compusă de Sebastian Puşcar­­ciuc, elev cl. Vl-a, recitată de Pop Sever, elev cl. Vl-a; Marş străje­­resc, executat de corul centuriei, condus de Nestor Nestoridi, elev cl. VIII-a; Om şi dobitoc, de Va­sile Militaru, recitată de Marinescu Gheorghe, elev cl. Vl-a; Duet la vioară, executat de elevii de cl. Vl-a G. Drăguşin şi M. Zimveliu; Zero şi unu, fabulă de Ranetti, re­dată de Augustin Beclenaş, elev cl. Vl-a; Solo de vioară, executat de Minea Octavian, elev cl. Vl-a; Doine, solo voce, executate de Augustin Beclenaş, elev cl. Vl-a. A urmat piesa „Nici pe aici nu se trece”.* dramă în 3 acte de I. N. Sion, cu următoarea distribuţie: asistenţă, încât ar trebui lungi i­lăturând improvizaţiile cu intenţii a­lături de elevii şi elevele tuturor ; Ecaterina Teodoroiu, d-şoara B. coloane numai pentru înşirarea frauduloase şi punând la adăpost ?,co?t.elor din oraşul nostru, s’a Căpitan, elevă cl. Vil-a; Sergentul I 'li •­­ . . . “ npcinc­irat irr» V» n rf o +■ • l\/Tnvirfonit Ci­vVioe+iow Diimnm-njiin Mărgărit, Sebastian Puşcarciuc, elev cl. Vl-a; Moş Voicu, Sebas­tian Voinea, elev cl. Vl-a; Capo­ral Călin, Gheorghe Marinescu. L —1 „Al. Odobescu” din loca­litate s’a impus totdeauna prin­tr’o intensă şi rodnică activitate naţional-culturală. Acestei activităţi i s’a imprimat un ritm mai viciu şi deci mai fe­cund în rezultate, de când s’a or­ganizat străjereşte. Şezătoarea străjerească de deu­năzi însă, ţinută în sala festivă a lie. „Al. Odobescu”, organizată fiind de centuria a Vl-a din sto­lul liceului, a întrecut cele mai optimiste aşteptări. Meritul revine d-lui prof. Ilarion Avram, comandantul cohortei o­­raşului Bistriţa şi comandantul centuriei cl. a Vl-a, care s-a bu­curat de concursul preţios al d-lui prof. Ştefan Lupu. In faţa unui numeros public, a­desfăşurat un bogat program: Imnul Nostru, executat de corul centuriei, sub conducerea lui Nes­­tor Nestoridi, elev cl. VIII-a; De­ elev cl. Vl-a; Cercetaşi, elevii de cl. Vl-a Ion Sas, Longin Moldo­van, L. Lupşai, O. Minea, S. Pop, Elena şi Marioara, orfane, elevele de cl. I a gimnaziului de fete din localitate Anuţa Tătar şi Marioara Beclenaş; Gorun, Simion Pop, elev cl. Vl-a; Brandabul şi Ion, ţigani bucătari, de Dumitru Muşat şi Cristinel Stoica, elevi cl. Vl-a; Costescu, soldat, Emil Pop, elev cl. Vl-a; Vasiliu, soldat, Emilian Vasiliu, elev cl. Vl-a; Marin, sol­dat, Vasile Naghi, elev cl. Vl-a; Rănitul, Ion Rusu, elev cl. Vl-a; Caporal sanitar, Ion Deac, elev cl. Vl-a; Soldatul Filip, Augustin Be­clenaș, elev­ cl. Vl-a; Sergent fu­rier, M. Zimveliu, elev cl. Vl-a; Soldat rus. Liviu Russu, elev cl. Vl-a. La urmă s’a intonat Imnul Re­gal, de corul centuriei, sub condu­cerea lui Nestor Nestoridi, elev cl. VIII-a. Venitul realizat este destinat a­­jutorârii elevilor săraci dela a­­cest liceu. Străjerii centuriei a Vl-a din stolul lie. „Al. Odobescu”, Bistriţa, organizatorii şezătoarei reşii. In mijloc d-nii profesori Longin Bucur, Ilarion Avram şi Ştefan Lupu Bistriţa-Năsăud, Dec. străje­ Doi agenţi ai „Bursei negre“ descoperiţi la Bistriţa-Năsăud Bistriţa.Năsăud, 16 Decem. D. judecător de instrucţie Gri­­gore Strorecu, titularul cabinetu­lui de insticucţie de pe lângă tri­bunalul Nâsăud, a fost sesizat de operaţiunile de trafic de deviză a doi com­ercianţi evrei din locali­­tate, anuare Hermann Sander şi Sam­iOilă Salamon, săvârşită în următoarele­ împrejurări : Ţăranul Andrei Macar­ie, din co­nsună rVt-Ţîor, judeţul nostru, pri­nt nd din America un cec de 1284 cîolari, r p‘"jcmtînd o asigurare pe' viaţă e r:\ni frate al său, care murise de curând acolo, in urma unui accident, a venit la Bistriţa să şi­­ schimbe în bani­ româneşti. Prinzând de veste, cei doi co­mercianţi evrei i-au făcut amabila ofertă de a-i cumpăra cecul pen­tru ISO mii lei, sumă pe care Ma- Du­r­c Andrei a abceptet-o, vân­zându-şi cecul, neştiind însă ca valoarea cecului era de 181.163 lei. Intorcându-se acasă, Andrei Macarie a împărtăşit surorilor lui cele petrecute, iar acestea fiind informate despre valoarea reală a cecului şi despre faptul că după lege numai Banca Naţională avea dreptu­l să facă această operaţie de schimb, au fost îndrumate să reclame cazul parchet­ului, ceea ce au şi făcut. Urmarea a fost că Hermann Sander şi Samoilă Salamon au fost­ imediat arestaţi. D. judecător de instrucţie Stro­­escu a stabilit că cei doi comer­cianţi evrei sunt agenţi ai „Bursei negre“ şi că împreună cu alţii, cari umneaza să fie identificaţi, fruistează de mult statul de devize. Cei doi traficanţi de devize au fost trimişi in judecată. Arestarea unui fost notar public dovedit că periclita siguranţa Statului Satu-Mare, 16 Decemb. Organele de siguranţă de pe lângă poliţia Satu-Mare au ares­tat pe cunoscutul iredentist ma­ghiar dr. Csengeri Ştefan, fost notar public în localitate, dove­­dindu-se în sarcina lui o serie de acte grave de natură a periclita siguranţa Statului. Cu ocazia perchiziţiei ce s’a făcut la locuinţa arestatului s’au găsit mai multe acte compromi­ţătoare, care au fost ridicate de autorităţi. I In interesul cercetărilor nu pu­tem da deocamdată alte amă­nunte. Arestarea fostului notar ma­ghiar Csengeri este viu comen­tată în oraş, dat fiind că venia la câteva zile după arestarea altui iredentist maghiar, moşierul dr. Carol Böszörményi şi a fiului a­­cestuia, student la Budapesta, dovediţi deasemenea că lucrau împotriva intereselor Statului român. înfiinţarea cercului cu­lo-militar la Sighişoara O lăudabilă iniţiativă românească Sighişoara dintre cari sunt mulţi necăsătoriţi luau masa­­pe la restaurante, plăd­ind scump şi mâncând cum puteau. Conducerea cercului încă de la crearea lui a înfiinţat o canti­nă care dă masa cu preţuri foarte reduse si mâncare bună. S’a hotărit că românii, în I genere, cari vin în Sighişoara­­ si sunt din judetul Târnava- Mare pot veni la cerc să ia masa, fiind primiţi ca si mem­brii cercului. Programul de lucru al cercu­lui cuprinde tinerea unor­se-Sighişoara, 14 Decembrie De curând s’a înfiinţat cercul civilo-militar la Sighişoara. Iniţiativa şi craiuirea lui se d­atoresc d-lui dr. Simion Ba­lint, fost prefect, azi pensionar în­ Sighişoara. începutul e un act de curaj. Organizarea lui astfel ca să co­respundă nevoilor locale ale so­cietăţii româneşti de aci, în­semnează un adevăr o mare îndrăzneală Cert e că acum românii si­­ghişoreni, cari erau împărţiţi de lupte şi frământări politice, , iar într’o vreme chiar şi de dl- J dinţe culturale, pe cari conduce ferenţe religioase, se văd uniţi la aceeaşi masă schimbând gân­­duri şi idei, făurind planuri şi căutând noui posibilităţi de des­­vo­ltare a raporturilor sociale de aci începuturile, desigur, au greutăţi inerente oricărei ac­ţiuni, unde e nevoe de bani dar şi aceste sacrificii românii de aci cari au înţeles rostul unei adevărate acţiuni culturale şi de ajutorare, le-au făcut prin­­ plata taxei de inseriere. Dacă toţi cei cari s’au înscris şi-ar achita cotizaţiile nu s’a­r , j mai pune această problemă. | I Cercul civilo-militar îşi are i­­ sediul în centrul oraşului unde I I a închiriat un apartament.­­ Sub aspect intelectual-moral, I se tinde la înlăturarea deosebi­­r rilor din sânul societăţii remi- I nissti sighisoren. Sub aspect material însă s’a­ realizat un deziderat serios pentru acei cari nu au prea multe mijloace. Funcţionarii din rea le va pregăti, cu program variat, artistic şi cultural. Conducerea e pe duiumul cel bun, şi preşedintele cercului d. dr. Simion Balint, merită toa­tă lauda pentru frumoasa sa activitate. Rămâne numai ca românii din Sighişoara să înţeleagă rostul şi menirea cercului şi, recunos­când utilitatea lui să-i dea tot concursul. -------xX'FÄ'5'Xx-------­ Fraude cu terenurile primăriei Aradului Arad, 15 Decembrie Conducerea primăriei, fiind in­formată că Ioan Frenţiu, contro­lor la serviciul tehnic, ar fi co­mis unele fraude cu terenurile virane ale oraşului, situate în cartierul Alfa, a întreprins cer­cetări, care au dus la rezultate senzaţionale. Din primele consta­tări făcute de către conducerea oraşu­lui, rezultă că Ioan Frenţiu, prezentându-se ca delegat al pri­măriei, a vândut numeroase parcele din terenurile oraşului, încasând în schimbul lor sume ce variază între 7.500 şi 15.000 lei. Operaţiunile acestea le-a fă­cut prin intermediul unui oarecare Mezeş. Intre cei ce­ au beneficiat de aceste parcele şi oraş, Ion Frenţiu a încheiat şi contracte provizorii, a căror trecere în car­tea funduară urma să se facă ulterior. Până atunci, cumpără­torii aveau dreptul să folosească parcelele cumpărate, şi chiar să-şi edifice case pe ele. Dar Frenţiu nu s’a mulţumit cu atât, ci pentru măsurătorile necesare parcelări ,a mai încasat şi câte 400 lei cu titlul de diurnă. Conducerea primăriei, făcând aceste constatări, a decis înde­părtarea imediată din serviciu a lui Ioan Frenţiu şi după ce cer­cetările vor fi încheiate, dosarul va fi predat parchetului. Un accident de circulaţie lângă liceul de băeţi din Arad Arad, 15 Decembrie ! Joi între orele unu şi două,­­ lângă liceul de băeţi s’au cioc-­­ nit două automobile, provocân-­­ du-şi unul altuia stricăciuni nu- I semnate. Ciocnirea s’a întâmplat « mit» eticheta cu care primesc ziu­­în colţul străzii I. G. Duca cu rul iar spre a fi prompt serviţi la b-dul Carol.­­ reînoirea abonamentului să j-Maşinile cari s’au ciocnit poar- j pească pe cuponul mandatului tă numerele 974, a diviziei și 44, 1 poştal eticheta abonamentului ex­­autocamion al »Hunăria». ■­­ 'Asm', sí Se-IcaNr. ZÍZ Ltr­. 13 Dacae&r­o IC30 S’a hotărât închiderea fabricei de zahăr din Arad Arad, 15 Dec. Consiliul de igienă din Arad, luând în desbatere situaţia fa­bricei de zahăr din localitate, împotriva căreia s’au ridicat nu­meroase plângeri, a dispus închi­derea ei. Hotărârea aceasta a fost luată după ce s’a stabilit te­meinicia celor cuprinse în plân­gerile făcute şi după ce s-a con­statat că autorizaţia în baza că­­re­i funcţiona, fusese eliberată numai pentru o funcţionare pro­vizorie şi nici­decum permanen­tă. Hotărârea consiliului de igienă a fost comunicată fabricei şi în­trucât nu va fi atacată prin apel, în termenul legal, se va proceda la închiderea atelierelor. --------------------------­ Spargerea cassei de bani a unei comune Bandiţii au fost prinşi Dej, 16 Decembrie In noaptea de 14 Decembrie s’a comis o îndrăzneaţă spargere în comuna Aluniş, judeţul Mu­reş, fiind prădată casa cu bani a notariatului acelei comune. Ţi­ganii: Adam Lazăr din Bistriţa, Boţ Boandi şi Bot Francisc din Timişoara, împreună cu femeile Covaci Maria şi Ana din Tg. Mureş, au pătruns în localul pri­măriei comunei Aluniş-Mureş, au luat casa de bani în care e­­rau 320.000 lei, au dus-o în câmp, unde au spart-o cu unelte spe­ciale şi i-au golit, conţinutul, dis­părând din comună. Mai înainte numiţii au mai co­mis trei spargeri de mai mică importanţă, furând rufărie şi alte obiecte. Comisariatul poliţiei din Re­ghin, înştiinţat fiind de cele în­tâmplate, a telefonat şi telegra­fist în toate judeţele vecine, a­­vând informaţii că hoţii au ple­cat cu o maşină spre Bistriţa, Dej sau Cluj. Legiunea de jandarmi Someş împreună cu poliţia locală şi-a dovedit şi de data aceasta iscu- t 2 de copii, liţia luând legătură telefonică cu toate posturile de pe linia Dej- Bistriţa, îndată ce a fost semna­lată maşina cu nr. 205 din Tg. Mureş, care-i ducea pe hoţi spre Dej, s’a instalat la bariera din marginea oraşului şi în clipa când maşina a ajuns în dreptul barierii, a fost oprită, iar ţiganii au fost arestaţi fără multă împo­trivire. Asupra lor s’a găsit suma de 245.000 lei, trei ceasuri de aur, diferite articole de prăvălie, un revolver, chei false, etc. Cu actele dresate au fost pre­daţi comisariatului din Reghin pentru continuarea cercetărilor. REPARAREA UNEI NEDREP­TĂŢI. — Am semnalat siutspem­sinţa, întinzând cursă hoţilor şi . . . . „ ______ • a . prezenta* d­-^Titi col. S'iimion Oo~ taţi. — Am semnalat siuisipen»­prmnzându-i la foarte scurt timp , man prefectul judeţului nostru.­­ darea din învăţământ a d-lui după primirea înştiinţării păliţi- In asistenţă, am mai remarcat prof. Ioan Partene, fost diirec­er,­­ din Reghin. Jandarmii şi po­­pe . jpg, Ion Marin, directo- j tor al Ule. „Al. Odobescu“ din rul minelor , d. dr. Liiviu Miclea,­­ localitate, acuzat de delapidare Serbarea de Crăciun Din Tg. Mureş a societăţii „Crucea Roşie“ din Arad Arad, 15 Dec. Joi după amiazi, elevii şcoalei primare a copiilor săraci, de sub patronajul societăţii de „Cruce Roşie” din Arad, au dat, în sala palatului cultural ,un festival de Crăciun. Programul a fost com­pus din recitări şi­ colinde, cu­lese din popor şi armonizate de către d. A. Crişan, conducătorul corului micilor elevi. Festivalul a fost condus de d-na Maria dr. Botiş şi sub pa­tronajul d-lui gen. Vlad, prima­rul municipiului. Festivalul s-a bucurat de o deosebită atenţiune din partea publicului care şi în felul acesta şi-a dat obolul pen­tru îngrijirea şi îmbrăcarea co­piilor nimănui, cari populează şcoala de sub egida „Crucii Ro­şii”. ♦ ♦♦♦ ♦♦♦♦»♦+44-Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamatie sau schimbare de adresă să binevoiasca a ne­­ri­i DEPUNEREA JURAMANTU­­I LUI SOLDAŢILOR CU TER­­­­MEN REDUS. — Joi, 15 c, la ora 11 dim., a fost în curtea reg. * Alboiu , I 39 artilerie din localitate, de­punerea jurământului soldaţi­lor cu termen redus din garni­­­ zoană.­­ Ceremonialul s’a început prin- I tr’un serviciu divin, oficiat de preotul căpitan Silviu Maniu, ţilor civile şi militare, în frunte cu d. general Georgescu-Pion, comandantul diviziei a XX-a, d. col. Dumitriu, prefectul ju­deţului, şi d. general Eugen Curta, primarul oraşului Tg.­­Mureş. S’a prestat apoi jurământul în faţa preoţilor de diverse culte, după care au ţinut cu­vântări oc­zionale preotul mi­litar Silviu Maniu, şi d. general de divizie Georgescu Plen, cari au vorbit despre însemnătatea jurământului. Ceremonialul s’a încheiat cu defilarea trupelor, în sunetul marşurilor intonate de muzica reg. 82 inf. Sfinţirea capelei ortodoxe dela Baia-Mare Baia- Ma­re, 14 Dec. In orăşelul vecin, Baiia-Sprie, ieri, s-au citait frumoase serbări cu ocazia sfinţirii capelei orto­doxe şi a inaugurării grădinii nr. Serbările au fost onorate cu primpretorul plăşii Mănâştur; d-na şi d. ing. Constantin An­­tonescu; d-na şi d. şef revizor şcolar judeţean Dumitru Ale­­xandrescu ; S. S. protopop Au­gustin Sovrea, păr. Ştefan Mi­clea din localitate; d-na şi d. ing. Tarnoschi; d. căp. Brain­iu, primarul oraşului; d. ing. C. Spil­ischi, şeful ocolului silvic; d-şotara dr. Grosz Lenke medic; d.­­ Gheorghe Medanu pres. a­­sociaţiei înv. din judeţ şi sub­­revizor şcolar ; d. Andrei Gro­beni, subrevizo­r şcolar ; d. locot. rez. dr. Emilian Iacob comand. centr. P. P. Baia-Mare ; d. ing. Balea; dr. Negrea, avocat; co­rul din Baia-Mare sub conduce­rea d-lui Cornel Boghina; corpul didactic din localitate în frunte cu d. director Arifton Be­­nea; sub centrul P. P. Baia- Sprie, de sub conducerea d-lui Teofil Rădulescu; stolul de străj­eri de sub comanda d-mei şeful poliţiei d. Ion Zonga; funcţionarii tuturor autorităţilor din oraş ; orches­tra minieră, în frunte cu d. Da­­scălu precum şi numeros pu­blic. După ridicarea pavilionului naţional de către stolul de stră­­urmat sfinţirea capelei I in fata trunelor avate în 1 Jeri a urma­t simţirea capelei reu, a ofiţerilor superimi dta insfca fatâ într’° 9a,lă ITM lm‘ gam­feoană, a şefilor autor­ită­podobiită a şcoalei. Sfinţirea a fost oficiată de păr. A. Sovrea, păr. A. Miclea şi I păr. St. Miclea. Răspunsurile I le-a dat corul ortodox su condu- I cerea d-lui C. Boghina.­­ După sfinţire au defilat stră­jerii şi premilitarii. Au urmat sfinţirea şi inaugu­rarea noului local al grădinii de copii nr. 2. A vorbit păr. A. Miclea şi d-na cond. Elisabeta Munteanu. La restaurantul „Coroana“ s-a dat apoi un banchet la care au asistat d-nii col. Simion Coman, prefectul judeţului; prof. So­vrea, cpt. Bnaicu, primarul, ing. Antonescu D. D. Alexan­­drescu A. Benea, A. Grobei, V. Alboiu. Solemnităţile de Duminică s’au încheiat cu o şezătoare cut­iu 1*9.’’a d.c’f.p. 11­0 % ŞTIRI DIFERITE ARAD DISPARIŢIA UNEI FETE. — Ioana Ardelean din Gal, s­tr. A. Pan, a anunţat poliţia că fata lui, Maria, de 18 ani, a dispărut de mai multe zile de acasă. FURTURI. — Soţia lui Ioan Rabe, din str. Peneş Curcanul, a reclamat poliţiei pe proprietarul unei trăsuri de piaţă, deoarece i-a furat portmoneul în care a­­vea suma de­ 2700 lei şi pe care-1 uitase în trăsură. — Ferdinand Schöffel diin str. N. Bolcaş a anunţat poliţia că trdn locuină i s’a furat diferite lucruri în valoare de mai multe inşi de led. MOARTEA UNUI AVOCAT.—* Cunoscutul avocat şi luptăltor po­litic, dir. Aurel Grozda din Bu­foni, în urma unei boli îndelun­gate, a încetat din viaţă. Deceda­tul avea 62 ani şi se bucura de simpatii unanime în rândiurile populaţiei de pe valea Crişul­ui, PRINDEREA UNUI HOŢ. — In urma furturilor comise la­ Carol Dob­m­szki şi la Constantin Negrea, jandarmii din localitate au arestat un minor despre care s’a stabilit că este autorul fur­turilor. Lucrurile­ furate le-a as­cuns într’o groapă făcută în gră­dina unui sătean. ORADEA UN COMITET PENTRU PRO­TEJAREA COPILULUI. La consfătuirea administrativă dela prefectura judeţului s’a discutat problema proteguirii copilului, mai ales la sate. S‘a decis să se organizeze co­mitete judeţene la început şi, a­­poi, comitete risipite în fiecare comună sub conducerea notarilor. Comitetul judeţean pentru pro­tejarea copiilor din Bihor a fost alcătuit astfel: colonel D. Geor­­gescu, prefect, P. S. S. dr. Nico­lae Popoviciu, episcop ortodox, P. S. S. dr. Valeriu Traiian Fren- I­ţiu, episcop unit, d-na Veturia Candrea, preşedinta Uniunii fe­meilor române, d-na dr. Bledea, dr. Zeno Dumitreanu, medic pri­mar al judeţului, dr. Aurel Filip, d-na Eugenia Didilescu şi d. Cor­nel Moga, comandant străjer şi d. Mihail Faur, şef de serviciu la prefectură, ca secretar. Ca mijloc practic s’a propus să se lanseze timbre-cărămizi de 1 leu până la 20 lei, cari să fie a­­plicate pe actele administrative, iar sumele obţinute să fie admi­nistrate prin bugetul judeţului­ de organele prefecturii. LUCRĂRI EDILITARE EXE­CUTATE IN REGIE DIRECTA. Zilele acestea s-a primit aproba­rea rezidenţei pentru executarea unor lucrări edilitare în regie di­rectă de către municipiu Se vor face astfel pavaje din bolovani de râu pe mai multe străzi astăzi inundate de noroi, se va nivela piaţa Mihai Viteazul şi se vor face diferite amenajări pe stră­zile municipale. Totalul acestor lucrări este de 1.650.000 lei. CRIMA.­ Luni a fost internata în spital Iuliana Jurcuţ, găsită Marţi în zorii zilei, în agonie, de un copil din vecinătate. "Ea lo­­cueşte în str. Apusului nr. 59 şi este în divorţ cu soţul. Are vâr­sta de 29 ani. Luni seara s-a culcat, dar târ­ziu a fost trezită de zgomotul u­­nor paşi. Doi indivizi, unul scurt şi gras, iar celalt mai înalt, au tă­­bărît asupra ei şi la urmă au tras un foc de armă asupra ei, neme­­rind-o în stomac. HOŢ ARESTAT. — Luni di­mineaţa, pe când chefuia, a fost ridicat din crâşmă­ individul Zi­­gre Nicolae, cunoscut vagabond. El îşi făcuse o specialitate de a prăda căruţele ţărăneşti cari ve­neau la oraş cu alimente pentru târg, şi nu fura decât şubele oa­menilor. BISTRIŢA de bani publici, faptă pe care a­r fi săvârşit-o în vremea când a funcţionat ca prefect al judeţu­lui nostru. In urma cercetărilor supli­mentare făcute, s’a dovedit, completa d-sale nevinovăţie. Ca urmare, ministerul­ educaţiei naţionale i-a ridicat suspenda­rea, renunând­u-l în toate drep­­turile, pe data suspendării, a­­dică pe data de 1 Octombrie a. c. FURTURI. — Brotne Alexan­­­dru, de 22 ani, şi Aurel Isin, de 15 ani, ambii din comuna Maie­­ru, judeţul nostru, au pătruns noaptea prin efracţie în prăvă­lia de coloniale „Fraţii Sânge».I­­zan“ din acea comună, fu­rând tutun şi bomboane în valoare de 1000 lei. Ei au fost arestaţi. — Klmacovschi Nicolae, da 18 ani, din Lipscani-Hotin, lu­crător la fabrica de cherestea din Dornişoara, s’a introdus in loocuiinţa femeii Maria Jurysnîtz furându-i dintr’un geamantan 700 lei, iar dela lucrătorul Duru ca Vasile, cu care lucra şi lo­cuia, 250 lei şi rufărie. — Sârbu Dumitru, din Minitial şi Pavel Pop, din Sintereag, s’am introdus, prin spargere, în casa văduvei Eftomia Rus, din comu­na Miatiu, judeţul nostru, ac­tualmente bucătăreasă la Cămi­nul de ucenici din Bistriţa, fu­­rându-i lucruri casnice in va­loare de aproape 2000 lei. Postul de jandarmi i-a prins, tur atttyku,^ DELA PERCEP­ŢIA RODNA. — Am arătat la timp fraudele descoperite în sarcina perceptorului dela Rod­­na, Gheorghe Rus, fraude de 70 mii lei, săvârşite în complicitate cu Maxim Moraru, casierul pri­măriei Sârgeorz-Băi, cari au fost arestaţi şi depuşi la peni­­­­tenciaru­l din localitate. Cazu­l se cercetează la cabi­netul de instrucţie de pe lângă tribunalul Năsăud, de către d. Grigore Stroes. I

Next