Universul, ianuarie 1939 (Anul 56, nr. 1-13)
1939-01-01 / nr. 1
2 Cadourile pentru ABONAŢII UNIVERSULUI Abonaţii actuali, precum şi cetitorii cari se vor abona la ziarul„Universul“, achitând Soc. de Asigurare „FRANCOROMANA“, Bucureşti, calea Griviţei 23, lei 152, vor primi: DOUA POLIŢE DE ASIGURARE a lei 20.000 fiecare, complet achitate pe luna Ianuarie 1939, participând la tragerea de poliţe şi premii din 15 Ianuarie 1939. Asemeni vor mai primi DUPĂ ALEGERE, tot de la Soc. FRANCO-ROMANĂ, UN PORT VISITE DE PIELE pentru bancnote sau O GARNITURĂ COMPUSA DIN UN NOTES DE BUZUNAR CU CALENDAR PE 1939 ŞI UN PORT TIGARET DIN PIELE PENTRU ŢIGARETE. Abonaţii asiguraţi la Soc. Franco-Româna, care vor continua plata micilor rate lunare de 152 lei pe lângă participarea la tragerile lunare, vor mai primi: 1) La achitarea ratei a 5-a lunare UN CEASORNIC „MAUTHE“ DEŞTEPTĂTOR pătrat. 2) La achitarea ratei a 12-a lunare O CASETA CU 6 CESTI DE KARLSBAD. + ♦♦♦♦♦♦♦ »+ ♦ »+♦♦♦♦♦ 4-4+4-+4 ♦ ♦ ♦♦»++ »4-4++-H Tariful publicităţii comerciale CATEGORIA V Dela 1—1000 Unii 20 Dela 1000 linii în sus 18 1 Anunţurile colectorilor de loterie 25 Bilanţuri, convocări, notificări, etc. 60 Ştiri artistice judiciare, şcolare 40 Informaţiuni comerciale minimum 8 Unii 50 Informaţiuni financiare minimum 5 linii 50 Informaţiuni Loterii de Stat 100 Informaţiuni colectori de loterii 50 întruniri electorale, anunţuri 30 Articole, dări de seamă comerciale, etc. In corpul ziarului 75 Anunţuri mortuare maximum 1000 (80 linii) şi minimum 250 (30 linii). ORICE ANUNŢ IN TEXT« Anunţuri comerciale şi financiare 40 Parastase şi mulţumiri mortuare maximum Lei 300 anunţul. Parastase cuprinzând In acelaş anunţ 3 nume maximum enunţul Lei 500 Anunţuri de logodne, căsătorii şi botezuri cel mult 15 linii 400 Anunţuri de logodne, căsătorii, botezuri etc la informaţiuni nedepăşind 10 linii 600 Numiri, permutări, deplasări, decorări etc. lanformaţiuni nedepăşind 10 linii 000 Acte juridice, sentinţe hotărâri, cereri de naturalizare, etc. , anunţuri, linia 25 Acte de mulţumire 25 Acte de mulţumire la Informaţiuni 50 Cutia cu scrisori, plasat lângă text 50 Extracte de divorţ simple, bucata Lei 400 Anunţurile editurilor şi librăriilor se taxează după un tarif AQPGC13.1 Schimbare de nume, 3 publicaţiuni Anunţuri dela Instituţiuni Industriale, 1 pagină lei Anunţuri comerciale, 1 pagină lei Anunţuri financiare aslg. ofic., etc. tel Anunţuri comerciale Vt pag. lei Anunţuri financiare aslg. oficiale V 4 pagină tel Anunţuri comerciale V4 pagină tel Anunţuri financiare aslg oficiale Vi pagină tei La paginile din dreapta cu 10 la sută în pine, viste, broşuri, se taxează cu tarif dublu. P. 8. — Anunţurile mai mici ca spaţiu de 10 linii, se vor plăti cu tariful a 10 linii. Anunţuri şi informaţiuni cu fracţiuni de linii, adică de: 6, 7, 9, 11, 13, 18 Unii, nu se admit decât socotit la 10, 15, 20 etc., linii. Orice anunţ cerut să apară Duminica şi sărbătorile legale, 26 la sută In plus. Orice anunţ plasat in pagina de mica publicitate, 26 la sută în plus. Orice anunţ cerut să apară special se taxează cu tarif special La angajarea de Hnlî se va fixa în termen pentru publicarea lor care în nici un caz nu va fi mai mare de 3 luni. Aceste anunţuri se vor publica Duminica şi sărbătorile numai atunci când va fi posibil, fără obligaţiune. Anunţuri de dimensiuni mai mari şi coloane se taxează lai categoria anunţurilor speciale astfel : Primele 4 coloane se vor taxa conform tarifului obişnuit indiferent numărul de linii. Ce trece peste patru coloane tarif dublu Reels in’re pentru ziare, cărți, reL 1200 80 000 60 000 70.000 33.000 38 000 17.000 28.000 Tariful licitațiilor 1. Anunțuri de licitaţii până la o valoare de lei 50.000 se Vor da numai ziarelor locale Lei 2 50 2. Idem dela 50 ooo la 200.000 lei 15 3. Icum dela 200.000 la 500.000 tel 18 4 idem dela 500 000 lai 1 000.000 lei 20 6. Idem dela 1.000.000 îi, sus lei 25 6. Publicitatea pentrulicitaţiile Caselor Autonome Regii nere,fals lei 1 1 Comerciale lei 7. Anunţurile tribunalelor pentru consolidarea de terenuri 25 35 petrolifere, linia corp 5 im 8 Publicaţiuni de licitaţii mobiliare incheeri pentru radieri de convenţiuni, pentru fecare anunţ lei 500 9 Orice alte publicaţiuni tei 25 PENTRU SĂRBĂTORI CADOURI UTILE ŞI PRACTICE GĂSIŢI LA: LIBRĂRIA „UNIVERSUL” Str. BREZOIANU 23-25 Port-visate; Port-monede; Port-ţigarete; Călimări de aragonit şi metal; Suporturi pentru tocuri rezervoare; CALENDARE; Tocuri rezervoare, din cunoscutele fabrici: Parker, Kaveeco, Scheefer’s, Pelikan, Itoh-I-Noor, etc. A fost descoperit leacul leprei? Minunea s’ar datora unei călugăriţe misionare din Franţa în vreme ce maica Gilberts, despre care am anunţat că a luat de curând doctoratul in medicină „summa cum laudae” la Paris, s’a dus în colonii ca să o îngrijească de leproşi, o altă măicuţă Marie-Suzanne, din ocdinlui „Surorile misionare ale Sf. Marii“, s’a înapoiat la Paris. — ne Informează Excelsior — ca să pună la punct un leac împotriva groaznicului flagel., GROAZNICILE DURERI ALE LEPROŞILOR Una din complicaţiile leprei, — scrie confratele parisian — tine într’adevăr nevrita dureroasă pricinuită de arterapa nervilor. Bolnavii nu mai au somn şi îndură penibile suferinţi. Un singur mijloc spre a-l alina: morfina. Trebuie însă sporită doza neîncetat, astfel că leacul e mai vătămător decât boala însăşi. Când surorile ordinului Sf. Maria se stabiliră în Insulele Fidji, la Makogai, ca să-i caute pe leproşi, ele băgau de seamă că mai ales bolnav" cei noui aduceau cu ei un f con cu un fel de ulei urât rostior cu care frecau pe trupului îndurerat. La început nu dă importanţă faptul că e vorba de ■”n latelete" cu uleiele Doino, aş suferi mai puţin“. Măicuţa primi, dar ceru să. I se aducă ffteptele din care se scotea uleiul. Indigenul se înapoie încărcat de n.uei cu miezul foarte tare. Din ai'est miez s^a scos un ulei cu mires desgustător. După diferite încercări oarecum satisfăcătoiai’C. _ făcute pe aniimalelele mici, i.'ăicuţei îi veni în gând să fabarîce eter etilic cu acest ulei. O femee indigenă, care suferea de insomnie, se oferi să primească primele injecţii . După trei ceasuri ea .era scăpată de orice suferinţă Şi a" dormi liniştit. Acest eter etilic mai fu încercat apoi şi totdeauna cu succes în alte leprozerii, da ’ în cazurile prea serioase *’ dau mai multe injecţii. V1” ' RETD' universul. Kínul al 56-lea Nr. 1 Duminică î Ianuarie 1999" CcU&ncUtt* BAMBATA, 81 DECEMBRIE Ortodox : Cuvioasa Maică Melania Romana (410). Catolic : Sf. Silvestru. Protestant : Silvestru. Evreesc : 9 Teveth 5699. Sabath. Mahomedan : 9 Giul-Rada 1357. * Răsăritul soarelui 7.56 ; apusul 16.44. DUMINICA, 1 IANUARIE Ort. : Sf. Vasile (Anul nou) Cat.: Circumciziunea Prot.: Anul nou. LUNI, 1 IANUARIE Crt.: Sf. Silivestru al Romei Cat.: Sf. Vasile Prot.: Abel si Set. Concidio-SAMBATA, SI DECEMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 35 m., 300 wai 6.45. Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Sfaturi medicale. Concert de dimineaţă (discuri): Valentina — rumba de Barry şi Fox de Meskill ; Mascarade — suită de Lacome; Potpuriu de dansuri de Weill ; Fox-intermezzo de Ferras. Sfaturi gospodăreşti. închiderea emisiunii. 12: Muzică variată — discurile anului. 13: Ora Culturale Sport, Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz — Muzică populară, orchestrele şi cântăreţii anului. 13.55: Reclamele anului. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului de prânz — Muzică populară, orchestrele şi cântăreţii anului. 17. Ora Străjerilor: („Ora literară şi artistică") I. Tiberiu Crudu: De vorbă cu străjerii. II. „In seara sfântului Vasile" scenetă radiofonică de Tiberiu Crudu, executată de străjerii şi arcaşii din corn. Tudora jud. Botoşani, comandantul Stolului înv. Gh. Vasiliu; Directorul şcoalei primare : D. Niţă. 18: Ora. Mersul vremii. 18.02: Din operele şi operetele cântate în cursul anului. 19: Reclamele anului. 19.15: Voci, instrumente, ansambluri instrumentale, artiştii şi formaţiile muzicale ale anului. 20: Reclamele anului. 20.15: Concert de seară — Orchestra Radio. 21: Poşta Radio. 21.15: Pluguşorul. 21.30: Ansambluri de muzică veche. Artiştii şi formaţiile cari au colaborat în cursul anului 1938. 22: Radio-jurnal. 22.15: Muzică variată şi de dans — cântecele anului — orchestre mici, jazzuri, orchestre de mandoline şi balalaici, saxofon, fierăstrău acordeon. 23: Reclamele anului, 23.15: Continuarea muzicil variate şi de dans — cântecele anului — orchestre mici, jazzuri, orchestre de mandoline şi balalaici, saxofon, fierăstrău, acordeon 23.45: Ceasul vesel al anului: Stroe şi Vasilache oferit de Fabrica de postav W. Scherg din Braşov. 24. Urare de Anul Nou. 24.0.05: Urările popoarelor (Germania, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Danzig, Estonia, Finlanda, Franţa, Marea Britanie, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Norvegia, Palestina, Olanda, Polonia, România, Suedia, Elveția, Cehoslovacia, Iugoslavia). Muzică de petrecere. DUMINICA, 1 IANUARIE 1939 RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 35 m. 300 wați 9.55. ORA RELIGIOASA: I. Clopote; II. Serviciul religios transmis de la Sf. Patriarhie. 12.00: Muzică variată (discuri): Preludiu şi Chemarea din „Mary Rose” de O’Neill; Cântecul mlaştinei de Kahn şi Selecţiuni din „Noutăţi” de Henderson; Două impresii sincopate de Billy Mayerl (pian, autorul); Fantezie din „Manon” de Massenet (Orch. Marek Weber); Cântec vrăjit de Meyer-Helmund (voce: Karl Schmidtt-Walter); Suită de balet de Popy; Amintiri de la bal — potpuriu de valsuri; Două porci de Joh. Strauss. 13.00: Ora, Culturale, Sport, Cota mării. 13.10: Concert de prânz (discuri); Jocul păstrăvilor — intermezzo de Baldamus şi Polca de Rixner; Fox şi Onestep de van Parys, Tu şi eiu potpuriu de melodii (voce: Ilauta Waara şi Peter Anders); Selecţiuni de melodii de Berlin: Charleston de Handman şi Dinah de Akst; Cântec-tango de Sattler şi Tango de Dostal (voce: Erna Sack). 14: ORA VESELA: Stroe şi Vasilache. 14.15: Continuarea concertului de prânz (discuri): Fox de Coslow şi Melodie de Lawrence; Cântece din „Rose Marie” de Frimi şi „Marieta’de Young (voce: Jeanette MacDonald şi Nelson Eddy); Melodie de Busch şi Vals de Gordon; Extaz de Gamne şi Melodie de Rudolphe; Două cîntece cu filmul „Lună nouă” de Romberg (voce: Lawrence Tibbett); Patru melodii de Fouet (voce Suzanne Feyrou); Serenada sărutului de Micheli şi Serenadă de Tarenghi; Lele, lelişoară şi Du-mă Doamne de Postupa (voce: Nicu Ioenescu). 10.5.20: Valeriu Măgureanu: De vorbă cu sătenii la Anul Nou. 3.35—16.10: Cântece de chef şi jocuri — Taraful Neli Busuioc: Râsărică mută-ţi cuibul; Sârba lui *\u Jianu dela Licurici; Doina şi iute a lui Dumitrescu Colteşti a de la Amaradia; Spune-mi * timioară, învârtită de doi dela Sibiu; Râstemu ca Icra de mână a lui Nie de la Ghimpaţi; Sora lui Ionel Motorga; stăpân pe Gorj; Sârba Busuioc. . Mersul vremii. .cert de după amiază — Dan Sibiceanu: Hora lui ora lui Moş Bucur şi strică: De dorul tău am — romanţă de Vilinova — tango şi M’am îno stea, de Mişu Con- Noaptea, florile şi drails boston de Neuville; eu sărac — cântec româ- Eugen şi Sârba lui Sibipare rău că te iubesc — dl Martini; Romanţe şi ale; Ce copil prostuţ eşti , de Th. Sibiceanu; Spu- Mărioară — cântec ro- 1 Boldeanu; Drum hun Dendrino; Arii'' naţio-19.05: Muzică variată (discuri): Uvertura „Noapte de Mai” de Rimsky-Korsakoff (Orch. simf. din Londra, dirij. de Albert Coates); Fantezie din ,,Lakmé“ de Delibes (Orchestra simf.); Cântec fără cuvinte de Mendelsohn (pian: Ignaz Friedman); Sub soarele Italiei — potpuriu (voce: Karl Schmidtt-Walter); Marş vesel de Chabrier (arch. simf. dirij. de Philippe Gaubert). 19.40: Alex. Grozuţă (voce): Dorurile mele de Şerban; Peste deal la Nana’n vale, de Ursu; Jalba florilor, de Filaret Barbu; Spune-mi codrule vecine, de Emil Mantia; Cătărioară bănăţeană, de Filaret Barbu; Dragu mi-i mândru de tine, de Tiberiu Brediceanu. 20.00: Cabaret muzical, oferit de Casa de parfumerie „LEGRAIN”. 20.30: Anul care a trecut, de Al. Hodoș. 20.45: Concert de masă al Orchestrei Petrică Moțoi — transmis de la restaurantul „Mircea”. 21.30: Din operete (discuri): Lied din „Paganini“ de Lehar (voce: Richard Sengeleitner); Cântec din „Clopotele din Corneville” şi „Rip” de Planquette (voce: Georges Vilner); Potpuriu din „Casa cu trei fete” de Schubert Berté (Orch. Marek Weber); Cântec din „Soldatul duhovnic”, de Millöcker şi „Curse, grătare” de Lehar (voce: Franz Völker). 22.00—24.00: Muzică de petrecere (discuri): Micuţă doamnă — fox de Adamn şi Acum — fox de Duke; Rumba de Jamblan şi Conga de Rio; Potpuriu de melodii din filme de Berlin; Vecinica nu fii rea, de Villov (voce: Petre Alexandru) şi Ţac, ţac, ţac — cântec popular, de Vasilache (voce: Mia Braia); Două tangouri, de Liossas; Două valsuri, de Jean Leroir (voce: Lucien Baroux); Potpuriu de foxtroturi (pian: Peter Kreuder); Dă-mi adresa dumitaie şi Dac’ar şti mămica — tangouri de Dendrino (voce: Ion Luban); Fascinaţie — vals de Markeit! şi Seducţiune — tango de Nogetti; Rumba de Mascata şi Rumba de Scarpenter; Pizzicato-tango de Kötscher şi La noapte — tango de Banco; Ursitoare, ursitoare (voce Fănică Luca); Hora de la Corbent; Două melodii din filmul „Albă ca zăpada” de Churchill; Fox de Rose şi Fox de Furber; Nu vreau — — slowfox şi O dulce serenadă — tango de Halm (voce: Maria Tănase); Două cântece din filmul „Criza s’a sfârşit” de Jean Lenoir (voce: Albert Préjean); Potpuriu de valsuri, de Ralph. LUNI, 3 IANUARIE 1939 6.45. Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Sfaturi medicale. Concert de dimineaţă (discuri); Uvertură la „Fiica regimentului” de Donizetti; Vals din „Prinţesa dolarilor” de Léo Fail; Sizinetta de Bion şi Intermezzo de Aletter; Selecţiuni din operetele „Ca stele In aer” de Peck şi „Lady Luck” de Hedley. Sfaturi gospodăreşti. 12.00: Muzică variată (discuri); Uvertura „Masaniello” de Auber (Orch. simf. din Milano, dirij. de Morajoli); Viena veche-valsuri de Lanner şi Vals de Gung’l (Orch. Marek Weber); Arii din „Traviata” şi „Rigoletto” de Verdi (voce: Maria Gentile); Interludiu şi Vis de copii de Elgar Slerch. simf. din Londra, dirij. de '«Lawrence Collingwood); Balet esftptean de Luigini (Orch. simf. Brij. de Percy Fletcher); Potpuriul de cântece din Westfalia. 13.00: Ora; Culturale; Sport; Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz; Orchestra Victor Predescu. (voce: Petre Gusti): E ea-tango de Vasilache; Nu te-am iubit decât pe tine-vais de Dendrino; M’am indrăgostit de o stea-tango de Mişu Constantinescu; Hai cu mine!-slow de Vasilescu; Trubadurul-romanţă veche de Băjescu-Oardă şi Sub vişinul înflorit-romanţă veche de Niculescu; La semnul meu să ieși diseară de Radu Blajinu; Ileana Cosinzeana de Doina Suchici; Tu săracă, eu sărac de Petre Eugen; Menuetul de Boccherini; Canzoneta de Godard; Cântecul primăverii de Mendelssohn. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei Victor Predescu: Valurile Dunări-vals de Ivanovici; Jelul-m’aşelui-doină şi învârtită din Sibiu; Patru boi cu lanţu’n coarne-romanţă şi S’a dus cucul de p’aici-joc; Şti tu măndro-romanţă şi O baţegană, învârtite din Banat.15.10: Publicaţii; Radiofonice. 18.00:Ora; Mersul vremii. 18.02: Prime audiţii: Ion Muncioiu (voce): N. Dugaru (dacofon) şi D-ra Elena Galin (voce). Ion Muncioiu (voce): Brăiloiu: 1) Ileana, Heana; 2) Bolnavă mierla, bolnavă; Elena Gallin (voce): 1) Cântec de leagăn de Brahms; 2) Măceşul de Schubert: N. Dugaru (datacon): 1) Săbtărelul; 2) Aulică neică badea; I. Muncioiu (voce): 1) La o tufă de stejar de Brăiloiu; 2) Leagănă-te frunzuliţă de Brediceanu; Elena Gallin (voce); 1) Serenadă zadarnică de Brahms; 2) Arie din „Orfeu” de Gluck; N. Dugaru (dacofon): 1) Cântec de la Cluj; 2) De când sunt pe lumea asta; Ion Ion Moncioiu (voce); 1) Duce-m’aş şi tot m’aş duce de Monţia; 2) Cântec haiducesc de Borgovan; Elena Gallin (voce); 1) Serenadă de Schubert; 2) Sârba de Brăiloiu; N. Dugaru (dacofon): Romanţe şi Arii naţionale; I. Moncioiu (voce): Când treci babe pe la noi. 19.00: Realizările campaniei sanitare (I) de dr. I. Apostolescu, insp. g-ral sanit. Buc. 19.15: Muzică de cameră: Quintet de Domansky (M. Teodorescuflaut; R. Sansalvador-oboi; Al Hira-clarinet; D. Alexandrescufagot; I. Pincu-pom). 19.40: Anul sportiv de Radu Vasilescu. 20.00: Anul judiciar, de Prof. Andrei Rădulescu. 20.15: Concert de seară; Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski; Dansuri şi rapsodii: Dans egiptean de Niemann; Rapsodii maură de Rust; Dans japonez de Ketelbey; Jota aragonesa de Saint- Saens; Vals de Friedmann-Gărtner; Dans spaniol de Falla; Gopak de Mussorgsky. 21.00: Anul teatral, de Dem Teodorescu. 21.15: Ciclul Mozart: Bastien şi Bastienne-operă într’un act. Distribuţia: Bastien, Victoria Costescu-Duca; Bastienne, La Constantinescu; Colas, un păstor bătrân, Gh. Ştefănescu. Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski. 22.00: Radio-jurnal (I); Sport. 22.15: Concert de pian; Radu Mihail; Cezar Franck; 1) Preludiu; 2) [ Choral; 3) Fugă. 22.40: Concert de violoncel; George Cocea: Sonata în mi major de Valentini Malaguena de Albeniz; Tango de Albeniz. 2300: Radio-jurnal (II). 23.15: Concert de noapte al Orchestrei Costică Tandin-transmis de la restaurantul „Coşna”. 23.45: Jurnat pentru străinătate în limb, râncezi şi germani. Anul care a treecut a însemnat la drumul de fer o perioadă de masive construcţii de linii noui. O parte din lucrările începute în anii trecuţi a fost desăvârşită. Noul construcţii au fost începute şi terminate în cursul acestui an. Alte lucrări au fost începute şi sunt în curs de execuţie, întrerupte doar în timpul celor 3-4 luni de iarnă. Un program vast de nouă realizări aşteaptă campania de lucru a primăverii, ca să aplice pe teren un plan impunător de construire de noul linii, care, în ansamblul lor să corespundă tuturor nevoilor de apărare a ţării, de valorificare a produselor indigene, de rapide şi directe legături între cele mai depărtate regiuni ale ţării, precum şi de satisfacerea intereselor locale ale unor ţinuturi lipsite de cale ferată. Nevoile acestui mare plan de investiţii la calea ferată au izvorât din vechea aşezare a reţelei de drum de fer, faţă de noua configuraţie a României întregite şi de nouile chemări culturale, economice, naţionale şi strategice ai ţării BASARABIA era aproape lipsită de căi ferate, deoarece, sub vechiul regim rusesc, având o situaţie excentrică, era sortită unei permanente părăsiri, — interesele, mai ades strategice, ale imperiului moscovit impunând o asemenea stare de lucruri, cu totul păgubitoare elementului românesc dominant din provincia moldovenească situată între Prut şi Nistru. De aci şi proasta stare economică a basarabenilor, sărăciţi până la mizerie, cu toată truda lor şi producţia agricolă remarcabilă a ţinutului. Construirea liniei Căinari-Basarabeasca, care străbate centrul Basarabiei, a creiat o legătură mai directă, scurtând drumul dintre Chişinău şi Galaţi. Repararea podului şi a căei ferate de la Tighina, peste Nistru, va răspunde imul schimb economic mai serios între România şi Ucraina. In programul de nouă realizări, în această provincie, sunt prevăzute alte lucrări, de cari ne vom ocupa la timp. In DOBROGEA, malia mării nu era înzestrat decât cu două fronturi de linii: Constanţa— Mamaia şi Constanţa—Carmen Sylva. Cea dintâi a fosit reconstruită. Cea de-a doua a fost refăcută și prelungită în cursul anului trecut până la Mangalia, iar de aci linia va urma traseul mării până la al doilea port românesc la mare: Balticul. S’a lucrat de asemenea intens la prelungirea liniei Medgidia— Babadag, dincolo de Babadag, spre Turcea, linie ce va fi terminată, probabil, în cursul anului, în care intrăm. Ia MOLDOVA normalizarea liniei înguste Crasna — Huşi a fost ■ deasemenea încă o realizare a anului 1938, pe lângă lucrările de instalaţii moderne, mărirea rampelor, a liniilor de garaj din multe staţii moldovene. In BANAT s’a desăvârşit o importantă lucrare de ordin economic şi strategic: legarea Reşiţei de Caransebeş cu o linie normală, care scurtează drumul între bogata regiune industrială şi minieră şi vechiul Regat. Astăzi, linia Reşiţa — Caransebeş reprezintă doar o latură a unui patrulater, faţă de celelalte trei laturi pe cari le străbatea vechea linie: Caransebeş — Lugoj — Timişoara — Berzovia — Reşiţa. In TRANSILVANIA s’a lucrat cu intensitate la dublarea liniei Teiuş — Apahida (în lungime de 90 km.). Pe această linie se scurg spre interiorul ţării regiunile Oradea — Apahida, Zalău — Sălaj — Beclean — Dej; apoi la Câmpia Turzii regiunea moţilor prin linia Abrud—Turda şi Turda— Câmpia Turzii; iar. In Războeni importantele linii din Nordul provinciei, în legătură cu Nordul Moldovei precum şi linia Petru Rareş — Tg. Mureş — Războeni. In primăvara viitoare întreaga lucrare va fi definitiv termiminaită. Dar cea mai importantă lucrare, de care ne-am ocupat pe larg înainte de sărbători este de sigur construcţia liniei Ilva Mică — Vatra Dornei, a cărei deschidere s’a făcut cu o deosebită solemnitate Duminică, 18 Decembrie 1938. Aşa cum am arătat, cu acea ocazie, noua linie are chemarea să lege Nordul Basarabiei şi Bucovina de Transilvania şi să răspundă astfel marilor nevoi ale ţării de ordin cultural, economic şi strategic. Aceleaşi imperative au impus conducerii regiei c.f.r. intensificarea lucrărilor liniei Bumbeşti- Livezeni, care va lega bogata regiune carboniferă a Transilvaniei: Petroşani — Lupeni cu Vechiul Regat şi a liniei Intorsura Buzăului — Nehoiaşi, care va da posibilitate produselor transilvănene să se scurgă prin Braşov—Buzău şi mai departe prin Făurei — Feteşti la Constanţa, descongestionând linia de mare trafic Braşov—Câmpina, la dublarea căreia s’a şi avizat. Campania de lucru, ce se deschide peste 3 luni, va fi foarte fructuoasă la căile ferate, pentru că, pe lângă liniile în construcţie amintite mai sus, mai sunt proectate alte nouă linii — de care ne vom ocupa la timp — sortite să atragă transporturile de tranzit, să satisfacă o mulţime de interese locale şi să permită importante reduceri de distanţe, prin evitarea ocolurilor. DESVOLTARE A SERVICIULU DE AUTOBUZE Pentru a descongestiona traficul pe calea ferată; pentru a armoniza interesele acesteia cu transporturile pe şosele, pentru o mai strânsă colaborare ître cele două feluri de transporturi , pentru a veni în înlesnirea călătorilor şi transportatorilor de mărfuri în cazuri de întreruperi de circulaţie pe calea ferată din motive de forţă majoră — inundaţii, înzăpezir, etc. sau cum a fost Cazul cu linia de peage Halmeu — Sighet, pentru a contribui şi mai mult la mijloacele de apărare a ţării, prin crearea unui important serviciu de autobuze şi autocamioane pe şosele, precum şi pentru a satisface diferitele nevoi locale ale unor ţinuturi lipsite de căi ferate, conducerea căilor ferate — de acord cu ministerul lucrărilor publice şi comunicaţiilor — a dat anul trecut o şi mai mare extindere acestui organism de transporturi pe şosele, creind şi desvoltând o a doua reţea de transport a ţării, cu un material rulant propriu de cea mai bună calitate. Astfel, serviciul de cărăuşie publică al căilor ferate, de călători şi bagaje, se va întinde pe o reţea de 7.800 km. şosele, din totalul de 11.500 km. drumuri, actualmente în exploatare începând la 1 iulie 1935, cărăuşia de călători şi bagaje cu autobuze c.f.r. a atins până azi o lungime de 5.898 km. drumuri, exploatate în perfecte condiţiuni de confort şi securitate, cu maşini nouă, moderne şi personal bine selecţionat, cu orariu fix şi mers regulat. Actualmente, calea ferată utilizează 223 autobuze proprii şi 49 autocamioane, iar alte 110 autobuze noul sunt în curs de achiziţionare şi destinate restului de 1.903 km. drumuri concesionate şi neexploatate încă. La 15 Iunie 1939 întreaga reţea concesionată de 7.801 km. va fi exploatată în regia directă, cu un parc total de 333 autobuze proprii. Intr’un interval de 40 luni de exploatare — de 1 Iulie 1935 până la 1 Noemibrie 1938 — autobuzele c. f. r. au parcurs un total de 16.090.325 km. și au transportat 6.545.965 călători. Exploatarea transportului de mărfuri, cu autocamioane proprii c. f. r., a început la 15 Oct. 1936 și a atins în prezent o lungime de 859 km. drumuri. Transportul mărfurilor cu autocamioanele c. f. r. se face de la domiciliu la domiciliu; autocamioane speciale proprii execută serviciul de colectare și distribuire. Până la 15 Iunie 1939, regia c. f. r. va pune în exploatare, în regia directă, cu autocamioane proprii, transporturi de mărfuri pe o rețea de 2500 km. drumuri, iar pe restul traseelor concesionate se vor executa transporturi de mărfuri cu autovechicule particulare, ai căror proprietari vor încheia, în prealabil, convenţii speciale cu calea ferată. De la 1 Iulie 1938 a luat fiinţă — deocamdată numai în gările Bucureşti B. M., Bucureşti-Nord, Bucureşti-Sud şi Braşov — camionajul c. f. r. propriu. Acest serviciu execută distribuirea la domiciliul la destinatarilor şi adunarea de la domiciliul expeditorilor a tuturor coletelor ce sosesc sau urmează a fi expediate cu trenul prin gările respective şi pentru orice destinaţie din ţară. ALTE INVESTIŢII Afară de nouile construcţii de linii terminate sau în lucru şi în proect, ce se vor începe în anul curent să se realizeze pe teren şi pentru care calea ferată, pe lângă sumele alocate în acest scop in bugetul anului viitor, va avea la dispoziţie şi importanta sumă de un miliard, ce i se dă ca împrumut, pe lângă desvoltarea impunătoare a serviciului de cărăuşie publică cu autobuze şi autocamioane proprii pentru transportul mărfurilor, călătorilor şi bagajelor, regia c. f. r., a mai supus parcul de locomotive şi vagoane unei puternice acţiuni de primenire, prin furniturile noul făcute la fabricile din ţară. S’au adus însemnate îmbunătăţiri sistemului de semnalizare şi siguranţă în circulaţie; s'au refăcut linii curente; s’au adăogat şi prelungit triajele; s’au făcut construcţii de triunghiuri şi lucrări de consolidare a liniilor; s au reparat poduri; s’au construit staţii noui şi alte lucrări proectate urmează să continue executarea lor în noua campanie de lucru Toate aceste realizări s’au putut desăvârşi cu sprijinul d-lui M Ghelmegeanu, ministrul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor, de către conducerea regiei c . r., în frunte cu d. general de divizie Mihail Ionescu şi d. ing. inspector general Ion Macovei, director general, ajutată de d -nii subdirectori generali : Gh. Panaitopol, Th. Balş, Traian Pârvu şi Aron Puşcariu, precum şi de întregul personal superior şi inferior al acestei administraţii. DATE ASUPRA EXPLOATĂRI Ultimele date asupra întrexploatări de cale ferată nu a putut fi centralizate la sere statisticei şi puse în câmp cu ale anilor precedenţi,, până la 1 Octombrie 1931 Pe primele 9 luni ale ali şit, deci şi în comparaţia corespunzătoare a argdenţi. Se afla, la acestare 11.318 km. faţă de 11.272 , ale anului 1937 a fost sporită de linie de pe Vatra Dornei, 18 Decembrie Linii dubi faţă de 316 Şi această lui tată în plus construcţie Teiuş-Apal Parcul d la 3503 la de poştă nele de de autor, 23.832 b) faţă de 9.213 mii anul 1937; c) tren-km. de mărfuri 18.318 mii, faţă de 17.546 mii anul 1937. In total circulaţia tren-km.: 53.661 mii, faţă de 50.591 mii în anul 1937. S’au transportat tone brute-km. 16.322 milioane faţă de 16.127 milioane în anul 1937. Tone-km., de mărfuri: 4.227 milioane, faţă de 4.228 milioane în anul 1937. Călători-km. 2893 milioane, faţă de 2.614 milioane în anul 1937. Numărul total al personalului: 85.150 faţă de 83.650 în anul 1937 S-a încasat : a) din traficul de călători: 2.718 milioane lei, faţă de 2.517 milioane lei în anul 1937; b) din traficul de mărfuri: 5.993 milioane lei, faţă de 5.803 milioane în anul 1937; c) diverse: 220 milioane lei, faţă de 189 milioane lei în anul 1937. S-a încasat, în total, în primele 9 luni ale anului 1938 lei 8.931 milioane, faţă de 8.509 milioane lei, în perioada corespunzătoare a anului 1937. Până în anul 1932 exploatarea căilor ferate prezenta, cu fiecare exerciţiu încheiat, deficite. Măsurile de reducere a cheltuelilor şi de sporire a venituriEra anulul 1591 şi tot tângul din lunca Ialomiţa acoperit de zăpadă, părea că doarme, deşi încă nu în optase. Pe tronul Ţării Româneşti se afla Domn ştefan zis Surdul, care avea ca Mare Postelnic pe vestitul Mihai, ce mai pe urmă fu Marele şi vestitul nostru Domn, Mihai Viteazul. Muerile din târgul Târgoviştea forfoteau, care holbotind prin Casă cu scuturatul, nevoind ca anul nou să le apuce cu casa nedereticată, care preparau bucate pentru a doua zi, ca să aibă vreme a se duce la biserică, în timp ce creştinii lor se adunase la crâşmă, sfătuind de nevoile zilei şi-şi mai udau şi cele guri. Se înoptase bine, crivăţul nedespărţit al ierei sufla din răsputeri, din văzduh cernea zăpadă deasă, iar întreagă fire, era într’o mare fierbere. Prin târg nu se zărea ţipenie de om, dar nici lătrat de câine nu se auzea,a, ba nu, din depărtare se desluşeau picături de sgomot de zurgălăi de la gâtul cailor, huruială de roţi de căruţă şi din ce în ce se desluşese strigăt date surugiu îndemnându-şi caii la mers. Era Marele Postelnic Mihai şi cu Vel-Aga, veneau la Curtea Domnească a primi porunci pentru alcătuirea alaiului de a doua zi, adică pentrul anul nou. Un copil de casă Înştiinţează pe Vodă Ştefan de sosirea bourilor, pe care ii şi primate în odaia lui. Aflând Vodă pentru ce au venit, spuse lor: Apoi boerii mei vă cunosc vrednicia şi chibzuinţă d-voastră, înjghebaţi alaiul cum veţi socoti de cuviinţă. Postelnicul Mihai şi cu Vel- Aga la aceste vorbe se ridicară şi, după ce-i fac cuvenita închinăciune lui Vodă, pleacă spre Agie. Aici cheamă lefegii şi pe toţi vătafii, le dă poruncile necesare, spunându-le însă că boerii, chiiar din astă seară să fie înştiinţaţi, când să fie faţă la Curtea Domnească. In faţa Curţi Domneşti se întindea maidan mare, ce ţinea dincolo de biserica catolică de azi, după care veneau pogoane întinse de vie; casa unde stă azi d-l avocat lonescu Niculae proprietatea d-nei colonel Piperescu din Carea Domnească 161, era crama Domnească. Abia se luminase de ziuă şi lefegii Agil şi pusese la orânduială cele poruncite, erau gata şi străjeri la locurile lor a ţine orânduială. Mojicii (Porodul), mbrăcaţi în haine ce tot ce aveau mai curat, năpădise spre biserică, dar trăxe. se mai burzuluiră când se văzwrf. pepriţi de str? ' âniTM dânsM câtva ti ‘un -.urii înpremr ~ tu t ; le: o cernut lor au avut ca urmare realizarea, pentru prima dată după război, în acel an, a unui excedent, coeficientul de exploatare — adică al cheltuelilor faţă de venituri —, coborând la 95,81. In anii următori, deşi cheltuelile cresc, prin nouile investiţii şi spor de circulaţie, ele nu întrec veniturile. Astfel, după ce coeficientul de exploatare crescuse în 1935 la 99,27, el prezintă o deosebită îmbunătăţire, scăzând la 83.40, ceea ce reprezintă rezultate satisfăcătoare în situaţia de exploatare a căilor ferate, înseamnă o reală preocupare a conducătorilor de starea financiară a acestei administraţii de drum de fer, chemată să aibă un rol atât de important în viaţa economică a ţării şi să răspundă, cât mai larg, nevoilor de apărare a teritoriului, în caz de război. De altfel, examenul strălucit pe care l-a dat această instituţie, cu prilejul manevrelor din toamna anului 1938, larg elogiat de Statul major al armatei, ne îndritueşte să avem încredere atât în utilajul, cât şi în personalul atât de devotat şi harnic al căilor ferate. COSTIN FULGA, pieptare strălucitoare, apoi Vel- Aga călare pe cal bălan, iar în urma lui, tălpaşii, după care urma călare Vodă Ştefan având lângă el pe Marele Postelnic Mihai, cum şi pe toţi Boerii Mari ai ţării. Vodă Ştefan zis şi Surdul, era îmbrăcat cu toată pompa Domnească. Purta pe cap comanac şi peste dulama de fe’endres (catifea) de culoarea vişinii putrede, avea cabeniţa turcească. In brâul de fir de aur ce’i împrejmuia coapsele, purta un mic junghi, cu prăsele de aur, iar printre bumbii dulamii, se zărea o cămaşe de zale După Vodă venea Steagul cel Mare dat de Sultan, apoi vomicei în stroe albastre, având pa- Ioşuirile atîrmate de umăr şi apoi rădvanele Domneşti, trase de câte opt cai fiecare căiruţă. In cea dintâi, se afla Doamna, soţia lui Vodă cu toate beizdade’ele, împrejmuită căruţa,pe jos, de o parte din copii de casă, îmbrăcaţi în haine roşii, cu căciuliţe de astrahan bărbat, pe cap. Uimirea moni^to- fu mare când văzu pe DJ*na; parcă era o zână din pot^B. îmbrăcată era cu toată cipa cuvenită unei soţii de Dom. Peste zabomul O haină lungă deschisă dinainte care era de stofă ţesută cu flori de aur, purta un beneşit de fetondres (catifea) albastră îmblănită cu samur cu mâneci largi împrejmuite cu blană albă de hermină, încinsă cu un colan de inele de aur presărat cu pietre scumpe, ce se încheea cu mari paftale de matosteii, tor pe grumaz atârnat era o salbă cu multe şiruri de mărgăritar. Slipul de samur, pus cam într’o parte, era Împodobit cu un surgueiu alb şi sprijinit cu o floare mare de smarande. Părul după moda de atunci despletit, se împărţea pe umeri şi spate. Figura ei avea acea frumuseţe care rar se găseşte azi şi fără picătură de botolă pe faţă. După rădvanele Domneşti, veneau copii de casă ce mai rămăsese, apoi metermaneaua (muzica), cu 6 chindi (tobe), geamparatele şi cu 6 ticsii având în fruntea lor terbagifoaisa ,că are pe un cal bălan. După ei veneau fusfoaşi, furlumbagii şi apoi suliţarii ai Tighaciului, urmându-i breslele cu starostele lor. După terminarea sfintei slujbe miiruiala şi sărutul mânei lui Vodă, se întorceau la spătărie cu toţi boerii, iar Doamna cu toate femeile boerilor. Intra în cămarele ei. Domnul vorbea cu fiecare boer, având câte un cuvânt pentru fiecare, apoi îl tratau cu şerbeturi, ponfeturi, tutun la , dispoziţie A cu cafele. Mu„ zică cânta îr mrte, mojic*' unae doi jur-- patru to Căile ferate în anul 1938 A fost un an de importante construcţii de linii noui şi utilări moderne DIN ALTE VREMURI Alaiul Domnesc de Anul Nou din vremea lui Vodă Ştefan Surdul