Universul, ianuarie 1939 (Anul 56, nr. 1-13)

1939-01-01 / nr. 1

2 Cadourile pentru ABONAŢII UNIVERSULUI Abonaţii actuali, precum şi cetitorii cari se vor abona la ziarul„Universul“, achitând Soc. de Asigurare „FRANCO­­ROMANA“, Bucureşti, calea Griviţei 23, lei 152, vor primi: DOUA POLIŢE DE ASIGURARE a lei 20.000 fiecare, complet achitate pe luna Ianuarie 1939, participând la tra­gerea de poliţe şi premii din 15 Ianuarie 1939. Asemeni vor mai primi DUPĂ ALEGERE, tot de la Soc. FRANCO-ROMANĂ, UN PORT VISITE DE PIELE pentru bancnote sau O GARNITURĂ COMPUSA DIN UN NOTES DE BUZU­NAR CU CALENDAR PE 1939 ŞI UN PORT­ TIGARET DIN PIELE PENTRU ŢIGARETE. Abonaţii asiguraţi la Soc. Franco-Româna, care vor continua plata micilor rate lunare de 152 lei pe lângă par­ticiparea la tragerile lunare, vor mai primi: 1) La achitarea ratei a 5-a lunare UN CEASORNIC „MAUTHE“ DEŞTEPTĂTOR pătrat. 2) La achitarea ratei a 12-a lunare O CASETA CU 6 CESTI DE KARLSBAD. + ♦♦♦♦♦♦♦ »+ ♦ »+♦♦♦♦♦ 4-4+4-+4 ♦ ♦ ♦♦»++ »4-4++-H Tariful publicităţii comerciale CATEGORIA V Dela 1—1000 Unii 20 Dela 1000 linii în sus 18 1 Anunţurile colectorilor de loterie 25 Bilanţuri, convocări, notificări, etc. 60 Ştiri artistice judiciare, şcolare 40 Informaţiuni comerciale minimum 8 Unii 50 Informaţiuni financiare minimum 5 linii 50 Informaţiuni Loterii de Stat 100 Informaţiuni colectori de loterii 50 întruniri electorale, anunţuri 30 Articole, dări de seamă comerciale, etc. In corpul ziarului 75 Anunţuri mortuare maximum 1000 (80 linii) şi minimum 250 (30 linii). ORICE ANUNŢ IN TEXT« Anunţuri comerciale şi financiare 40 Parastase şi mulţumiri mortuare maximum Lei 300 anunţul. Parastase cuprinzând In acelaş anunţ 3 nume maximum enunţul Lei 500 Anunţuri de logodne, căsătorii şi botezuri cel mult 15 linii 400 Anunţuri de logodne, căsătorii, botezuri etc­ la informa­­ţiuni nedepăşind 10 linii 600 Numiri, permutări, deplasări, decorări etc. la­nforma­ţiuni nedepăşind 10 linii 000 Acte juridice, sentinţe hotărâri, cereri de naturalizare, etc. , anunţuri, linia 25 Acte de mulţumire 25 Acte de mulţumire la Informaţiuni 50 Cutia cu scrisori, plasat lângă text 50 Extracte de divorţ simple, bucata Lei 400 Anunţurile editurilor şi librăriilor se taxează după un tarif AQPGC13.1 Schimbare de nume, 3 publicaţiuni Anunţuri dela Instituţiuni Industriale, 1 pagină lei Anunţuri comerciale, 1 pagină lei Anunţuri financiare aslg. of­ic., etc. tel Anunţuri comerciale Vt pag. lei Anunţuri financiare aslg. oficiale V 4 pagină tel Anunţuri comerciale V4 pagină tel Anunţuri financiare aslg oficiale Vi pagină tei La paginile din dreapta cu 10 la sută în pine, viste, broşuri, se taxează cu tarif dublu. P. 8. — Anunţurile mai mici ca spaţiu de 10 linii, se vor plăti cu tariful a 10 linii. Anunţuri şi in­­formaţiuni cu fracţiuni de linii, adică de: 6, 7, 9, 11, 13, 18 Unii, nu se admit decât socotit la 10, 15, 20 etc., linii. Orice anunţ cerut să apară Du­minica şi sărbătorile legale, 26 la sută In plus. Orice anunţ plasat in pagina de mica publicitate, 26 la sută în plus. Orice anunţ cerut să apară spe­cial se taxează cu tarif special La angajarea de Hnlî se va fixa în termen pentru publicarea lor care în nici un caz nu va fi mai mare de 3 luni. Aceste anunţuri se vor publica Duminica şi sărbătorile numai atunci când va fi posibil, fără obligaţiune. Anunţuri de dimensiuni mai mari şi coloane se taxează lai cate­goria anunţurilor speciale astfel : Primele 4 coloane se vor taxa conform tarifului obişnuit indife­rent numărul de linii. Ce trece peste patru coloane tarif dublu Reels in’re pen­tru ziare, cărți, re­L­ 1200 80 000 60 000 70.000 33.000 38 000 17.000 28.000 Tariful licitațiilor 1. Anunțuri de licitaţii până la o valoare de lei 50.000 se Vor da numai ziarelor locale Lei 2 50 2. Idem dela 50 ooo la 200.000 lei 15 3. Icum dela 200.000 la 500.000 tel 18 4 idem dela 500 000 lai 1 000.000 lei 20 6. Idem dela 1.000.000 îi, sus lei­­ 25 6. Publicitatea pentru­­licitaţiile Caselor Autonome Regii nere,fals lei 1 1 Comerciale lei 7. Anunţurile tribunalelor pentru consolidarea­ de terenuri 25 35 petrolifere, linia corp 5 im 8 Publicaţiuni de licitaţii mobiliare incheeri pentru radieri de convenţiuni, pentru fecare anunţ lei 500 9 Orice alte publicaţiuni tei 25 PENTRU SĂRBĂTORI CADOURI UTILE ŞI PRACTICE GĂSIŢI LA: LIBRĂRIA „UNIVERSUL” Str. BREZOIANU 23-25 Port-visate; Port-monede; Port-ţigarete; Călimări de aragonit şi metal; Suporturi pentru tocuri rezervoare; CALENDARE; Tocuri rezervoare, din cunoscutele fa­brici: Parker, Kaveeco, Scheefer’s, Peli­kan, Itoh-I-Noor, etc. A fost descoperit leacul leprei? Minunea s’ar datora unei călugăriţe misionare din Franţa în vreme ce maica Gilberts, despre care am anunţat că a luat de curând doctoratul in medicină „summa cum laudae” la Paris, s’a dus în colonii ca să o îngrijească de leproşi, o altă măicuţă Marie-Suzanne, din ocdinlui „Surorile misionare ale Sf. Marii“, s’a înapoiat la Pa­ris. — ne Informează Excelsior — ca să pună la punct un leac împotriva groaznicului flagel., GROAZNICILE DURERI ALE LEPROŞILOR Una din complicaţiile leprei, — scrie confratele parisian — tine într’adevăr nevrita dure­roasă pricinuită de arterapa nervilor. Bolnavii nu mai au somn şi îndură penibile sufe­­rinţi. Un singur mijloc spre a-l alina: morfina. Trebuie însă sporită doza neîncetat, astfel că leacul e mai vătămător decât boala însăşi. Când surorile or­dinului Sf. Maria se stabiliră în Insulele Fidji, la Makog­ai, ca să-i caute pe leproşi, ele băgau de seamă că mai ales bolnav" cei noui aduceau cu ei un f con cu un fel de ulei urât rostior cu care frecau pe trupului îndurerat. La început nu dă­ importanţă faptul că e vorba de ■”n la­tele­te" cu ulei­ele Doino, aş suferi mai puţin“. Măicuţa primi, dar ceru să. I se aducă ffteptele din care se scotea uleiul. Indigenul se îna­­poie încărcat de n.uei cu miezul foarte tare. Din ai'est miez s^a scos un ulei cu mire­s desgustă­­tor. După diferite încercări oarecum satisfăcătoiai’C. _ făcute pe aniimalelele mici, i­.'ăicuţei îi veni în gând să fabarîce eter etilic cu acest ulei. O femee indigenă, ca­re sufe­­rea de insomnie, se oferi­ să pri­mească primele injecţii . După trei ceasuri ea .era scă­pată de orice suferinţă Şi a" dormi liniştit. Acest eter etilic mai fu în­cercat apoi şi totdeauna cu suc­ces în alte leprozerii, da ’ în ca­zurile prea serioase *’ dau mai multe injecţii. V1” ' RETD' universul. Kínul al 56-lea Nr. 1 Duminică î Ianuarie 1999" CcU&ncUtt* BAMBATA, 81 DECEMBRIE Ortodox : Cuvioasa Maică Mela­nia Romana (410). Catolic : Sf. Silvestru. Protestant : Silvestru. Evreesc : 9 Teveth 5699. Sabath. Mahomedan : 9 Giul-Rada 1357. * Răsăritul soarelui 7.56 ; apusul 16.44. DUMINICA, 1 IANUARIE Ort. : Sf. Vasile (Anul nou) Cat.: Circumciziunea Prot.: Anul nou. LUNI, 1 IANUARIE Crt.: Sf. Silivestru al Romei Cat.: Sf. Vasile Prot.: Abel si Set. Concidio-SAMBATA, SI DECEMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 35 m., 300 wa­i 6.45. Deschiderea emisiunii. Gim­nastică ritmică. Sfaturi medicale. Concert de dimineaţă (discuri): Va­lentina — rumba de Barry şi Fox de Meskill ; Mascarade — suită de Lacome; Potpuriu de dansuri de Weill ; Fox-intermezzo de Ferras. Sfaturi gospodăreşti. închiderea e­­misiunii. 12: Muzică variată — discurile a­­nului. 13: Ora­ Culturale Sport, Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz —­ Muzi­că populară, orchestrele şi cântă­reţii anului. 13.55: Reclamele anului. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului de prânz — Muzică populară, orches­trele şi cântăreţii anului. 17. Ora Străjerilor: („Ora litera­ră şi artistică") I. Tiberiu Crudu: De vorbă cu străjerii. II. „In seara sfântului Vasile" scenetă radiofoni­că de Tiberiu Crudu, executată de străjerii şi arcaşii din corn. Tudora jud. Botoşani, comandantul Stolu­lui înv. Gh. Vasiliu; Directorul şcoalei primare : D. Niţă. 18: Ora. Mersul vremii. 18.02: Din operele şi operetele cântate în cursul anului. 19: Reclamele anului. 19.15: Voci, instrumente, ansam­bluri instrumentale, artiştii şi for­maţiile muzicale ale anului. 20: Reclamele anului. 20.15: Concert de seară — Or­chestra Radio. 21: Poşta Radio. 21.15: Pluguşorul. 21.30: Ansambluri de muzică ve­­che. Artiştii şi formaţiile cari au colaborat în cursul anului 1938. 22: Radio-jurnal. 22.15: Muzică variată şi de dans — cântecele anului — orchestre mici, jazzuri, orchestre de mandoli­ne şi balalaici, saxofon, fierăstrău acordeon. 23: Reclamele anului, 23.15: Continuarea muzicil­ variate şi de dans — cântecele anului — orchestre mici, jazzuri, orchestre de mandoline şi balalaici, saxo­fon, fierăstrău, acordeon 23.45: Ceasul vesel al anului: Stroe şi Vasilache oferit de Fabri­ca de postav W. Scherg din Bra­şov. 24. Urare de Anul Nou. 24.0.05: Urările popoarelor (Ger­mania, Belgia, Bulgaria, Danemar­ca, Danzig, Estonia, Finlanda, Fran­ţa, Marea Britanie, Ungaria, Irlan­da, Italia, Letonia, Lituania, Nor­vegia, Palestina, Olanda, Polonia, România, Suedia, Elveția, Cehoslo­vacia, Iugoslavia). Muzică de petrecere. DUMINICA, 1 IANUARIE 1939 RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 35 m. 300 wați 9.55. ORA RELIGIOASA: I. Clo­pote; II. Serviciul religios transmis de la Sf. Patriarhie. 12.00: Muzică variată (discuri): Preludiu şi Chemarea din „Mary Rose” de O’Neill; Cântecul mlaşti­­nei de Kahn şi Selecţiuni din „Nou­tăţi” de Henderson; Două impresii sincopate de Billy Mayerl (pian, autorul); Fantezie din „Manon” de Massenet (Orch. Marek Weber); Cântec vrăjit de Meyer-Helmund (voce: Karl Schmidtt-Walter); Suită de balet de Popy; Amintiri de la bal — potpuriu de valsuri; Două porci de Joh. Strauss. 13.00: Ora, Culturale, Sport, Cota m­ării. 13.10: Concert de prânz (discuri); Jocul păstrăvilor — intermezzo de Baldamus şi Polca de Rixner; Fox şi Onestep de van Parys, Tu şi eiu potpuriu de melodii (voce: Ilauta Waara şi Peter Anders); Selecţiuni de melodii de Berlin: Charleston de Handman şi Dinah de Akst; Cân­­tec-tango de Sattler şi Tango de Dostal (voce: Erna Sack). 14: ORA VESELA: Stroe şi Va­silache. 14.15: Continuarea concertului de prânz (discuri): Fox de Coslow şi Melodie de Lawrence; Cântece din „Rose Marie” de Frimi şi „Marieta’­­de Young (voce: Jeanette MacDo­nald şi Nelson Eddy); Melodie de Busch şi Vals de Gordon; Extaz de Gamne şi Melodie de Rudolphe; Două cîntece cu filmul „Lună nouă” de Romberg (voce: Lawrence Tib­­bett); Patru melodii de Fouet (vo­ce Suzanne Feyrou); Serenada să­rutului de Micheli şi Serenadă de Tarenghi; Lele, lelişoară şi Du-mă Doamne de Postupa (voce: Nicu Io­­enescu). 1­0.5.20: Valeriu Măgureanu: De vo­rbă cu sătenii la Anul Nou.­­ 3.35—16.10: Cântece de chef şi j­­ocuri — Taraful Nel­i Busuioc: Râsărică mută-ţi cuibul; Sârba lui *\u Jianu dela Licurici; Doina şi­­ iute a lui Dumitrescu Colteşti­ a de la Amaradia; Spune-mi * timioară, învârtită de doi dela Sibiu; Râstemu ca Icra de mână a lui Ni­­e de la Ghimpaţi; Sor­­a lui Ionel Motorga; stăpân pe Gorj; Sârba Busuioc. . Mersul vremii. .cert de după amiază — Dan Sibiceanu: Hora lui ora lui Moş Bucur şi strică: De dorul tău am — romanţă de Vilinov­­a — tango şi M’am în­­o stea, de Mişu Con- Noaptea, florile şi dra­­ils boston de Neuville; eu sărac — cântec româ- Eugen şi Sârba lui Sibi­­pare rău că te iubesc — dl Martini; Romanţe şi ale; Ce copil prostuţ eşti , de Th. Sibiceanu; Spu- Mărioară — cântec ro- 1­­ Boldeanu; Drum hun Dendrino; Arii'' naţio-19.05: Muzică variată (discuri): U­­vertura „Noapte de Mai” de Rim­­sky-Korsakoff (Orch. simf. din Lon­dra, dirij. de Albert Coates); Fan­tezie din ,,Lakmé“ de Delibes (Or­­chestra simf.); Cântec fără cuvinte de Mendelsohn (pian: Ignaz Fried­man); Sub soarele Italiei — potpu­riu (voce: Karl Schmidtt-Walter); Marş vesel de Chabrier (arch. simf. dirij. de Philippe Gaubert). 19.40: Alex. Grozuţă (voce): Doru­rile mele de Şerban; Peste deal la Nana’n vale, de Ursu; Jalba flori­lor, de Filaret Barbu; Spune-mi co­drule vecine, de Emil Mantia; Că­­tărioară bănăţeană, de Filaret Bar­bu; Dragu mi-i mândru de tine, de Tiberiu Brediceanu. 20.00: Cabaret muzical, oferit de Casa de parfumerie „LEGRAIN”. 20.30: Anul care a trecut, de Al. Hodoș. 20.45: Concert de masă al Orche­strei Petrică Moțoi — transmis de la restaurantul „Mircea”. 21.30: Din operete (discuri): Lied din „Paganini“ de Lehar (voce: Ri­chard Sengeleitner); Cântec din „Clopotele din Corneville” şi „Rip” de Planquette (voce: Georges Vil­­n­er); Potpuriu din „Casa cu trei fete” de Schubert­ Berté (Orch. Ma­rek Weber); Cântec din „Soldatul duhovnic”, de Millöcker şi „Curse, grătare” de Lehar (voce: Franz Völker). 22.00—24.00: Muzică de petrecere (discuri): Micuţă doamnă — fox de Adamn şi Acum — fox de Duke; Rumba de Jamblan şi Conga de Rio; Potpuriu de melodii din filme de Berlin; Vecinica nu fii rea, de Vill­ov (voce: Petre Alexandru) şi Ţac, ţac, ţac — cântec popular, de Vasilache (voce: Mia Braia); Două tangouri, de Liossas; Două valsuri, de Jean Leroir (voce: Lucien Ba­­roux); Potpuriu de foxtroturi (pian: Peter Kreuder); Dă-mi adresa du­­mitaie şi Dac’ar şti mămica — tan­gouri de Dendrino (voce: Ion Lub­­­an); Fascinaţie — vals de Mar­keit! şi Seducţiune — tango de No­­getti; Rumba de Mascata şi Rum­ba de Scarpenter­; Pizzicato-tango de Kötscher şi La noapte — tango de Banco; Ursitoare, ursitoare (voce Fănică Luca); Hora de la Corbent; Două melodii din filmul „Albă ca zăpada” de Churchill; Fox de Rose şi Fox de Furber; Nu vreau — — slowfox şi O dulce serenadă — tango de Halm (voce: Maria Tăna­­se); Două cântece din filmul „Cri­za s’a sfârşit” de Jean Lenoir (vo­ce: Albert Préjean); Potpuriu de valsuri, de Ralph. LUNI, 3 IANUARIE 1939 6.45. Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Sfaturi medicale. Concert de dimineaţă (discuri); Uvertură la „Fiica regimentului” de Donizetti; Vals din „Prinţesa dolarilor” de Léo Fail; Sizin­etta de Bion şi Intermezzo de Aletter; Selecţiuni din operetele „C­a stele In aer” de Peck şi „Lady Luck” de Hedley. Sfaturi gospodăreşti. 12.00: Muzică variată (discuri); Uvertura „Masaniello” de Auber (Orch. simf. din M­ilano, dirij. de Morajoli); Viena veche-valsuri de Lanner şi Vals de­­ Gung’l (Orch. Marek Weber); Arii din „Travia­­ta” şi „Rigoletto”­­ de Verdi (voce: Maria Gentile); Interludiu şi Vis de copii de Elgar­ Slerch. simf. din Londra, dirij. de '«Lawrence Col­­lingwood); Balet esftptean de Lui­­gini (Orch. simf. Brij. de Percy Fletcher); Potpuriul de cântece din Westfalia. 13.00: Ora; Culturale; Sport; Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz; Orche­­stra Victor Predescu. (voce: Petre Gusti): E ea-tango de Vasilache; Nu te-am iubit decât pe tine-vais de Dendrino; M’am indrăgostit de o stea-tango de Mişu Constanti­­nescu; Hai cu mine!-slow de Vasi­­lescu; Trubadurul-romanţă veche de Băjescu-Oardă şi Sub vişinul înflorit-romanţă veche de Nicules­­cu; La semnul meu să ieși diseară de Radu Blajinu; Ileana Cosinzea­­na de Doina Suchici; Tu săracă, eu sărac de Petre Eugen; Menuetul de Boccherini; Canzoneta de Go­dard; Cântecul primăverii de Mendelssohn. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei Victor Predescu: Valu­rile Dunări-vals de Ivanovici; Je­­lul-m’aş­­elui-doină şi învârtită din Sibiu; Patru boi cu lanţu’n coarne-romanţă şi S’a dus cucul de p’aici-joc; Şti tu măndro-romanţă şi O baţegană, învârtite din Ba­nat.15.10: Publicaţii; Radiofonice. 18.00:Ora; Mersul vremii. 18.02: Prime audiţii: Ion Mun­­cioiu (voce): N. Dugaru (dacofon) şi D-ra Elena Galin (voce). Ion Muncioiu (voce): Brăiloiu: 1) Ilea­­na, Heana; 2) Bolnavă mierla, bol­navă; Elena Gallin (voce): 1) Cân­tec de leagăn de Brahms; 2) Mă­ceşul de Schubert: N. Dugaru (da­­tacon): 1) Săbtărelul; 2) Aulică neică badea; I. Muncioiu (voce): 1) La o tufă de stejar de Brăiloiu; 2) Leagănă-te frunzuliţă de Bredi­ceanu; Elena Gallin (voce); 1) Se­renadă zadarnică de Brahms; 2) Arie din „Orfeu” de Gluck; N. Dugaru (dacofon): 1) Cântec de la Cluj; 2) De când sunt pe lumea asta; Ion Ion Moncioiu (voce); 1) Duce-m’aş şi tot m’aş duce de Monţia; 2) Cântec haiducesc de Borgovan; Elena Gallin (voce); 1) Serenadă de Schubert; 2) Sârba de Brăiloiu; N. Dugaru (dacofon): Romanţe şi Arii naţionale; I. Mon­­cioiu (voce): Când treci babe pe la noi. 19.00: Realizările campaniei sa­nitare (I) de dr. I. Apostolescu, insp. g-ral sanit. Buc. 19.15: Muzică de cameră: Quin­tet de Domansky (M. Teodorescu­­flaut; R. Sansalvador-oboi; Al Hira-clarinet; D. Alexandrescu­­fagot; I. Pincu-pom). 19.40: Anul sportiv de Radu Va­­silescu.­­ 20.00: Anul judiciar, de Prof. Andrei Rădulescu. 20.15: Concert de seară; Orches­tra Radio, dirij. de Th. Rogalski; Dansuri şi rapsodii: Dans egip­tean de Niemann; Rapsodii maură de Rust; Dans japonez de Ketel­­bey; Jota aragonesa de Saint- Saens; Vals de Friedmann-Gărt­­ner; Dans spaniol de Falla; Gopak de Mussorgsky. 21.00: Anul teatral, de Dem Teo­­dorescu. 21.15: Ciclul Mozart: Bastien şi Bastienne-operă într’un act. Distribuţia: Bastien, Victoria Costescu-Duca; Bastienne, L­­­a Constantinescu; Colas, un păstor bătrân, Gh. Ştefănescu. Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski. 22.00: Radio-jurnal (I); Sport. 22.15: Concert de pian; Radu Mi­hail; Cezar Franck; 1) Preludiu; 2) [ Choral; 3) Fugă. 22.40: Concert de violoncel; Ge­orge Cocea: Sonata în mi major de Valentini Malaguena de Al­­beniz; Tango de Albeniz. 2300: Radio-jurnal (II). 23.15: Concert de noapte al Or­chestrei Costică Tandin-transmis de la restaurantul „Coşna”. 23.45: Jurnat pentru străinătate în limb, râncezi şi germani. Anul care a treecut a însem­nat la drumul de fer o perioadă de masive construcţii de linii noui. O parte din lucrările începute în anii trecuţi a fost desăvârşită. Noul construcţii au fost începute şi terminate în cursul acestui an. Alte lucrări au fost începute şi sunt în curs de execuţie, între­rupte doar în timpul celor 3-4 luni de iarnă. Un program vast de nouă realizări aşteaptă cam­pania de lucru a primăverii, ca să aplice pe teren un plan im­punător de construire de noul linii, care, în ansamblul lor să corespundă tuturor nevoilor de apărare a ţării, de valorificare a produselor indigene, de rapide şi directe legături între cele mai depărtate regiuni ale ţării, pre­cum şi de satisfacerea interese­lor locale ale unor ţinuturi lip­site de cale ferată. Nevoile acestui mare plan de investiţii la calea ferată au iz­­vorât din vechea aşezare a reţe­lei de drum de fer, faţă de noua configuraţie a României între­gite şi de nouile chemări cultu­rale, economice, naţionale şi strategice ai ţării BASARABIA era aproape lip­sită de căi ferate, deoarece, sub vechiul regim rusesc, având o situaţie excentrică, era sortită unei permanente părăsiri, — in­teresele, mai ades strategice, ale imperiului moscovit impunând o asemenea stare de lucruri, cu to­tul păgubitoare elementului ro­mânesc dominant din provincia moldovenească situată între Prut şi Nistru. De aci şi proasta stare economică a basarabeni­­lor, sărăciţi până la mizerie, cu toată truda lor şi producţia a­­gricolă remarcabilă a ţinutului. Construirea liniei Căinari-Ba­­sarabeasca, care străbate centrul Basarabiei, a creiat o legătură mai directă, scurtând drumul dintre Chişinău şi Galaţi. Repararea podului şi a căei ferate de la Tighina, peste Nis­tru, va răspunde imul schimb e­­conomic mai serios între Româ­nia şi Ucraina. In programul de nouă reali­zări, în această provincie, sunt prevăzute alte lucrări, de cari ne vom ocupa la timp. In DOBROGEA, malia mării nu era înzestrat decât cu două fronturi de linii: Constanţa— Mamaia şi Constanţa—Carmen Sylva. Cea dintâi a fosit recon­struită. Cea de-a doua a fost re­făcută și prelungită în cursul a­­nului trecut până la Mangalia, iar de aci linia va urma traseul mării până la al doilea port ro­mânesc la mare: Balticul. S’a lucrat de asemenea intens la prelungirea liniei Medgidia— Babadag, dincolo de Babadag, spre Turcea, linie ce va fi ter­minată, probabil, în cursul anu­lui, în care intrăm. Ia MOLDOVA normalizarea liniei înguste Crasna — Huşi a fost ■ deasemenea încă o realizare a anului 1938, pe lângă lucrările de instalaţii moderne, mărirea rampelor, a liniilor de garaj din multe staţii moldovene. In BANAT s’a desăvârşit o importantă lucrare de ordin e­­conomic şi strategic: legarea Re­­şiţei de Caransebeş cu o linie normală, care scurtează drumul între bogata regiune industrială şi minieră şi vechiul Regat. As­tăzi, linia Reşiţa — Caransebeş reprezintă doar o latură a unui patrulater, faţă de celelalte trei laturi pe cari le străbatea vechea linie: Caransebeş — Lugoj — Timişoara — Berzovia — Reşiţa. In TRANSILVANIA s’a lucrat cu intensitate la dublarea liniei Teiuş — Apahida (în lungime de 90 km.). Pe această linie se scurg spre interiorul ţării re­giunile Oradea — Apahida, Za­lău — Sălaj — Beclean — Dej; apoi la Câmpia Turzii regiunea moţilor prin linia Abrud—Turda şi Turda— Câmpia Turzii; iar. In Războeni importantele linii din Nordul provinciei, în legă­tură cu Nordul Moldovei precum şi linia Petru Rareş — Tg. Mu­reş — Războeni. In primăvara viitoare întrea­ga lucrare va fi definitiv termi­­minaită. Dar cea mai importantă lu­crare, de care ne-am ocupat pe larg înainte de sărbători este de sigur construcţia liniei Ilva Mi­că — Vatra Dornei, a cărei des­chidere s’a făcut cu o deosebită solemnitate Duminică, 18 De­cembrie 1938. Aşa cum am arătat, cu acea ocazie, noua linie are chemarea să lege Nordul Basarabiei şi Bu­covina de Transilvania şi să răs­pundă astfel marilor nevoi ale ţării de ordin cultural, econo­mic şi strategic. Aceleaşi imperative au impus conducerii regiei c.f.r. intensifi­carea lucrărilor liniei Bumbeşti- Livezeni, care va lega bogata regiune carboniferă a Transilva­niei: Petroşani — Lupeni cu Ve­chiul Regat şi a liniei Intorsura Buzăului — Nehoiaşi, care va da posibilitate produselor transil­vănene să se scurgă prin Bra­şov—Buzău şi mai departe prin Făurei — Feteşti la Constanţa, descongestionând linia de mare trafic Braşov—Câmpina, la du­blarea căreia s’a şi avizat. Campania de lucru, ce se des­chide peste 3 luni, va fi foarte fructuoasă la căile ferate, pentru că, pe lângă liniile în construc­ţie amintite mai sus, mai sunt proectate alte nouă linii — de care ne vom ocupa la timp — sortite să atragă transporturile de tranzit, să satisfacă o mulţi­me de interese locale şi să per­mită importante reduceri de di­stanţe, prin evitarea ocolurilor. DES­V­OLT­ARE A SERVICIULU DE AUTOBUZE Pentru a descongestiona trafi­cul pe calea ferată; pentru a ar­moniza interesele acesteia cu transporturile pe şosele, pentru o mai strânsă colaborare î­­tre cele două feluri de transporturi­ , pentru a veni în înlesnirea călă­torilor şi transportatorilor de mărfuri în cazuri de întreruperi de circulaţie pe calea ferată din motive de forţă majoră — inun­daţii, înzăpezir­, etc. sau cum a fost Cazul cu linia de peage Hal­meu — Sighet, pentru a contri­bui şi mai mult la mijloacele de apărare a ţării, prin crearea u­­nui important serviciu de auto­buze şi autocamioane pe şosele, precum şi pentru a satisface diferitele nevoi locale ale unor ţinuturi lipsite de căi ferate, conducerea căilor ferate — de a­­cord cu ministerul lucrărilor pu­blice şi comunicaţiilor — a dat anul trecut o şi mai mare extin­dere acestui organism de trans­porturi pe şosele, creind şi des­­voltând o a doua­­ reţea de tran­sport a ţării, cu un material ru­lant propriu de cea mai bună calitate. Astfel, serviciul de cărăuşie publică al căilor ferate, de călă­tori şi bagaje, se va întinde pe o reţea de 7.800 km. şosele, din totalul de 11.500 km. drumuri, actualmente în exploatare începând la 1 iulie 1935, că­răuşia de călători şi bagaje cu autobuze c.f.r. a atins până azi o lungime de 5.898 km. drumuri, exploatate în perfecte condiţiuni de confort şi securitate, cu ma­şini nouă, moderne şi personal bine selecţionat, cu orariu fix şi mers regulat. Actualmente, calea ferată uti­lizează 223 autobuze proprii şi 49 autocamioane, iar alte 110 au­tobuze noul sunt în curs de a­­chiziţionare şi destinate restului de 1.903 km. drumuri concesio­nate şi neexploatate încă. La 15 Iunie 1939 întreaga re­ţea concesionată de 7.801 km. va fi exploatată în regia directă, cu un parc total de 333 autobuze proprii. Intr’un interval de 40 luni de exploatare — de 1 Iulie 1935 până la 1 Noemibrie 1938 — autobu­zele c. f. r. au parcurs un total de 16.090.325 km. și au trans­portat 6.545.965 călători. Exploatarea transportului de mărfuri, cu auto­camioane pro­prii c. f. r., a început la 15 Oct. 1936 și a atins în prezent o lun­gime de 859 km. drumuri. Transportul mărfurilor cu au­tocamioanele c. f. r. se face de la domiciliu la domiciliu; autoca­mioane speciale proprii execută serviciul de colectare și distri­buire. Până la 15 Iunie 1939, re­gia c. f. r. va pune în exploatare, în regia directă, cu autocamioane proprii, transporturi de mărfuri pe o rețea de 2500 km. drumuri, iar pe restul traseelor concesio­nate se vor executa transporturi de mărfuri cu autovechicule par­ticulare, ai căror proprietari vor încheia, în prealabil, convenţii speciale cu calea ferată. De la 1 Iulie 1938 a luat fiinţă — deocamdată numai în gările Bucureşti B. M., Bucureşti-Nord, Bucureşti-Sud şi Braşov — ca­­mionajul c. f. r. propriu. Acest serviciu execută distri­buirea la domiciliul la destinatarilor şi adunarea de la domiciliul ex­peditorilor a tuturor coletelor ce sosesc sau urmează a fi expediate cu trenul prin gările respective şi pentru orice destinaţie din ţară. ALTE INVESTIŢII Afară de nouile construcţii de linii terminate sau în lucru şi în proect, ce se vor începe în anul curent să se realizeze pe teren şi pentru care calea ferată, pe lângă sumele alocate în acest scop in bugetul anului viitor, va avea la dispoziţie şi importanta sumă de un miliard, ce i­ se dă ca împru­mut, pe lângă desvoltarea impu­nătoare a serviciului de cărău­şie publică cu autobuze şi auto­camioane proprii pentru trans­portul mărfurilor, călătorilor şi bagajelor, regia c. f. r., a mai supus parcul de locomotive şi va­goane unei puternice acţiuni de primenire, prin furniturile noul făcute la fabricile din ţară. S’au adus însemnate îmbună­tăţiri sistemului de semnalizare şi siguranţă în circulaţie; s'au refăcut linii curente; s’au adăo­­gat şi prelungit triajele; s’au fă­cut construcţii de triunghiuri şi lucrări de consolidare a liniilor; s au reparat poduri; s’au con­struit staţii noui şi alte lucrări proectate urmează să continue executarea lor în noua campanie de lucru Toate aceste realizări s’au pu­tut desăvârşi cu sprijinul d-lui M Ghelmegeanu, ministrul lu­crărilor publice şi al comunica­ţiilor, de către conducerea regiei c . r., în frunte cu d. general de divizie Mihail Ionescu şi d. ing. inspector general Ion Macovei, director general, ajutată de d -nii subdirectori generali : Gh. Pa­naitopol, Th. Balş, Traian Pârvu şi­ Aron Puşcariu, precum şi de­ întregul personal superior şi in­ferior al acestei administraţii. DATE ASUPRA EXPLOATĂRI Ultimele date asupra într­­exploatări de cale ferată nu a putut fi centralizate la sere statisticei şi puse în câmp cu ale anilor precedenţi,, până la 1 Octombrie 1931 Pe primele 9 luni ale ali şit, deci şi în comparaţia corespunzătoare a arg­denţi. Se afla, la aces­tare 11.318 km. faţă de 11.272 , ale anului 1937 a fost sporită de linie de pe­­ Vatra Dornei, 18 Decembrie Linii dubi faţă de 316 Şi această lui tată în plus construcţie Teiuş-Apal Parcul d la 3503 la de poştă nele de de­­­ autor, 23.832 b) faţă de 9.213 mii anul 1937; c) tren-km. de mărfuri 18.318 mii, faţă de 17.546 mii anul 1937. In total circulaţia tren-km.: 53.661 mii, faţă de 50.591 mii în anul 1937. S’au transportat tone brute-km. 16.322 milioane faţă de 16.127 milioane în anul 1937. Tone-km., de mărfuri: 4.227 milioane, faţă de 4.228 milioane în anul 1937. Călători-km. 2893 milioane, faţă de 2.614 milioane în anul 1937. Numărul total al personalului: 85.150 faţă de 83.650 în anul 1937 S-a încasat : a) din traficul de călători: 2.718 milioane lei, faţă de 2.517 milioane lei în anul 1937; b) din traficul de mărfuri: 5.993 milioane lei, faţă de 5.803 milioane în anul 1937; c) diverse: 220 milioane lei, faţă de 189 milioane lei în anul 1937. S-a încasat, în total, în primele 9 luni ale anului 1938 lei 8.931 milioane, faţă de 8.509 milioane lei, în perioada corespunzătoare a anului 1937. Până în anul 1932 exploatarea căilor ferate prezenta, cu fiecare exerciţiu încheiat, deficite. Măsurile de reducere a chel­­tuelilor şi de sporire a venituri­Era anulul 1591 şi tot tângul din lunca Ialomiţa acoperit de ză­padă, părea că doarme, de­şi încă nu în optase. Pe tronul Ţării Româneşti se afla Domn ştefan zis Surdul, care avea ca Mare Postelnic pe vestitul Mihai, ce mai pe urmă fu Marele şi ves­titul nostru Domn, Mihai Vitea­zul. Muerile din târgul Târgoviştea forfoteau, care h­olbotind prin Casă cu scuturatul, nevoind ca anul nou să le apuce cu casa nedereticată, care preparau bu­­cate pentru a doua zi, ca să aibă vreme a se duce la biserică, în timp ce creştinii lor se adunase la crâşmă, sfătuind de nevoile zilei şi-şi mai udau şi cele guri. Se înoptase bine, crivăţul ne­despărţit al ierei sufla din răsputeri, din văzduh cernea zăpadă deasă, iar întreagă fire, era într’o mare fierbere. Prin târg nu se zărea ţipenie de om, dar nici lătrat de câine nu se auzea,a, ba nu, din depărtare se desluşeau picături de sgomot de zurgălăi de la gâtul cailor, hu­­ruială de roţi de căruţă şi din ce în ce se desluşese strigăt date surugiu îndemnându-şi caii la mers. Era Marele Postelnic Mihai şi cu Vel-Aga, veneau la Curtea Domnească a primi porunci pentru alcătuirea alaiului de a doua zi, adică pentrul anul nou. Un copil de casă Înştiinţează pe Vodă Ştefan de sosirea bou­rilor, pe care ii şi primate în odaia lui. Aflând Vodă pentru ce au ve­nit, spuse lor: Apoi boerii mei vă cunosc vrednicia şi chibzuin­ţă d-voastră, înjghebaţi alaiul cum veţi socoti de cuviinţă. Postelnicul Mihai şi cu Vel- Aga la aceste vorbe se ridicară şi, după ce-i fac cuvenita închi­năciune lui Vodă, pleacă spre Agie. Aici cheamă lefegii şi pe toţi vătafii, le dă poruncile necesare, spunându-le însă că boerii, chiiar din astă seară să fie în­ştiinţaţi, când să fie faţă la Curtea Domnească. In faţa Curţi Domneşti se în­tindea maidan mare, ce ţinea dincolo de biserica catolică de azi, după care veneau pogoane întinse de vie; casa unde stă azi d-l avocat lonescu Niculae pro­prietatea d-nei colonel Piperescu din Car­ea Domnească 161, era crama Domnească. Abia se luminase de ziuă şi lefegii Agil şi pusese la orân­­duială cele poruncite, erau­ ga­ta şi străjeri la locurile lor a ţine orânduială. Mojicii (Poro­dul), m­brăcaţi în haine c­e tot ce a­veau mai curat, năpădise spre biserică, dar trăxe. se­ mai burzuluiră când se văzwrf. pep­­riţi de str? ' âniTM d­ânsM câtva ti ‘un -.urii înpremr ~ tu t ; le: o cernut lor au avut ca urmare realizarea, pentru prima dată după război, în acel an, a unui excedent, coefi­cientul de exploatare — adică al cheltuelilor faţă de venituri —, coborând la 95,81. In anii următori, deşi cheltue­­lile cresc, prin nouile investiţii şi spor de circulaţie, ele nu în­trec veniturile. Astfel, după ce coeficientul de exploatare crescuse în 1935 la 99,27, el prezintă o deosebită îmbunătăţire, scăzând la 83.40, ceea ce reprezintă rezultate satis­făcătoare în situaţia de exploa­tare a căilor ferate, înseamnă o reală preocupare a conducătorilor de starea finan­ciară a acestei administraţii de drum de fer, chemată să aibă un rol atât de important în viaţa economică a ţării şi să răspun­dă, cât mai larg, nevoilor de apă­rare a teritoriului, în caz de răz­boi. De altfel, examenul strălucit pe care l-a dat această instituţie, cu prilejul manevrelor din toam­na anului 1938, larg elogiat de Statul major al armatei, ne în­­dritueşte să avem încredere atât în utilajul, cât şi în personalul atât de devotat şi harnic al căi­lor ferate. COSTIN FULGA, pieptare strălucitoare, apoi Vel- Aga călare pe cal bălan, iar în urma lui, tălpaşii, după care ur­ma călare Vodă Ştefan având lângă el pe Marele Postelnic Mi­hai, cum şi pe toţi Boerii Mari ai ţării. Vodă Ştefan zis şi Surdul, era îmbrăcat cu toată pompa Dom­nească. Purta pe cap comanac şi peste dulama de fe’endres (catifea) de culoarea vişinii pu­trede, avea cabeniţa turcească. In brâul de fir de aur ce’i îm­prejmuia coapsele, purta un mic junghi, cu prăsele de aur, iar printre bumbii dulamii, se zărea o cămaşe de zale După Vodă venea Steagul cel Mare dat de Sultan, apoi vomi­­­cei în stroe albastre, având pa- Ioşuirile atîrmate de umăr şi a­­poi rădvanele Domneşti, trase de câte opt cai fiecare căiruţă. In cea dintâi, se afla Doamna, soţia lui Vodă cu toate beizda­­de’ele, împrejmuită căruţa,pe jos, de o parte din copii de casă, îmbrăcaţi în haine roşii, cu că­ciuliţe de astrahan bărb­at, pe cap. Uimirea moni^to- fu mare când văzu pe DJ*na; parcă era o zână din pot^B. îmbrăcată era cu toată cipa cuvenită unei soţii de Dom. Peste zabo­mul O haină lungă­ deschisă dinainte care era de stofă ţe­sută cu flori de aur, purta un beneşit de fetondres (catifea)­ albastră îmblănită cu samur cu mâneci largi împrejmuite cu blană albă de hermină, încinsă cu un colan de inele de aur pre­sărat cu pietre scumpe, ce se încheea cu mari paftale de ma­­tosteii, tor pe grumaz atârnat era o salbă cu multe şiruri de mărgăritar. Slipul de samur, pus cam într’o parte, era Îm­podobit cu un surgueiu alb şi sprijinit cu­ o floare mare de sma­ra­nde. Părul după moda de atunci despletit, se împărţea pe umeri şi spate. Figura ei avea acea frumuseţe care rar se găseşte azi şi fără picătură de botolă pe faţă. După rădvane­le Domneşti, veneau copii de casă ce mai ră­măsese, apoi metermaneaua (mu­zica), cu 6 chindi (tobe), geam­­paratele şi cu 6 ticsii având în fruntea lor terbagifoaisa ,că­ are pe un cal bălan. După ei veneau fusfoaşi, furlumbagii şi apoi su­­liţarii ai Tighaciului, urmându-i breslele cu starostele lor. După terminarea sfintei slujbe miiruiala şi sărutul mânei lui Vodă, se întorceau la spătărie cu toţi boerii, iar Doamna cu toate femeile boerilor. Intra în că­­m­arele ei. Domnul vorbea cu fie­care boer, având câ­te un cuvânt pentru fie­care, apoi îl tratau cu şerbeturi, ponfeturi, tutun la , dispoziţie A cu cafele. Mu„ zică cânta îr­ mrte, mojic*' unae doi jur-- patru to Căile ferate în anul 1938 A fost un an de importante construcţii de linii noui şi utilări moderne DIN ALTE VREMURI Alaiul Domnesc de Anul Nou din vremea lui Vodă Ştefan Surdul

Next