Universul, ianuarie 1939 (Anul 56, nr. 14-29)
1939-01-16 / nr. 14
T O femee s’a spânzurat după 2 săptămâni de căsnicie Turda, 13 Ianuarie Popic luliana din Turda, şi-apus capăt zilelor strangulăndu-se în casă în lipsa bărbatului ei şi a mamei sale care lucrează în fabrică. Popic luliana era căsătorită numai de două săptămâni şi gestul disperat l-a făcut din cauza mizeriilor ce i le făcea bărbatul, din prima zi de nuntă. După ce autoritățile au făcut cercetările, au autorizat înmormântarea. •■♦♦♦♦♦♦ t ♦♦♦♦♦♦ t ♦ ♦ ♦ 4 ♦ ♦ ♦ Cadourile pentru ABONAŢII UNIVERSULUI Abonaţii actuali, precum şi cetitorii cari se vor abona la ziarul „Universul”, achitând Soc. de Asigurare „FRANCOROMANA“, Bucureşti, calea Griviţea 23, lei 152, vor primi: DOUA POLIŢE DE ASIGURARE a lei 20.000 fiecare, complet achitate pe luna Ianuarie 1939, participând la tragerea de polite şi premii din 15 Ianuarie 1939. Asemeni vor mai primi DUPĂ ALEGERE, tot de la Soc. FRANCO-ROMANA: Un PORT VISITE DE PIELE pentru bancnote sau O GARNITURA COMPUSA DIN UN NOTES DE BUZUNAR CU CALENDAR PE 1939 ȘI UN PORT-TIGARET DIN PIELE PENTRU ŢIGARETE. Abonaţii asiguraţi la Soc. Franco-Română, care vor continua plata micilor rate lunare, de 152 lei pe lângă participarea la tragerile lunare, vor mai primi: 1) La achitarea ratei a 5-a lunare UN CEASORNIC „MAUTHE“ DEŞTEPTĂTOR pătrat. 2) La achitarea ratei a 12-a lunare O CASETA CU 6 CESTI DE KARLSBAD. Tariful publicităţii comerciale Dela 1-1000 luna Dela 2000 Unii in sus Anunţurile colectorilor de loterie Bilanţuri, convocări, notificări, etc. Ştiri artistice judiciare, şcolare Informaţiuni comerciale minimum 5 linii Information financiare minimum 6 linii Informaţiuni Loterii de Stat Informaţiuni colectori de loterii întruniri electorale, anunţuri CATEGORIA L 20 13 25 60 40 50 50 100 50 30 Articole dări de seamă comerciale, etc. la corpul ziarului 75 Anunţuri mortuare maximum 1000 (80 lnii) şi minimum 250 (30 linii). ORICE ANUNŢ IN TEXT: Anunţuri comerciale şl financiare 40 Parastase şi mulţumiri mortuare maximum Lei 300 anunţul. Parastase cuprinzând In acelaş anunţ 3 nume maximum anunţul Lei 500 Anunţuri de logodne căsătorii şl botezuri cel mult 15 linii 400 Anunţuri de logodne, căsătorii, botezuri etc la informaţiuni nedepăşind 10 ani! 600 Numiri permutări, deplasări, decorări etc. la informaţiuni nedepâşind 10 linii 600 Acte juridice sentinţe hotărâri, cereri de naturalizare etc. anunţuri linia 25 Acte de mulţumire 25 Acte de mulţumire la informaţiuni 50 Cutia cu scrisori plasat lângă text 50 Extracte de divorţ simple, bucata Lei 400 Anunţurile editurilor şi librăriilor se taxează după un tarif special Schimbare de nume 3 publicaţiuni Anunţuri dela Instituţiuni industriale. 1 pagină tei Anunţuri comerciale. 1 pagină tei Anunţuri financiare asiguile., etc lei Anunțuri comerciale V? pag iei Anunţuri financiare asig oficiate •1% pagină tei Anunţuri comerciale Vi pagină lei Anunţuri financiare asig oficiale pagină Iei La paginile din dreapta cu 10 la sută in plus. Lei 1200 80 0*0 60 000 70 000 33 000 38 000 17 300 28.000 La angajarea de tinit se va fixa un termen pentru publicarea lui care in nici un caz nu va fi mai mare de 3 luni Aceste anunţuri se vor publica Duminica si sărbătorile numai atunci când va fi posibiltate obligaţiune Anunţuri de dimensiuni mai mari fie 4 coloane se taxează in categoria anunţurilor speciale astfel :■ Primele 4 coloane se vor taxa conform tarifului obişnuit indiferent numărul de linii Ce trece peste patru coloane tarif dublu Reclamate pentru ziare, cărţi, reviste, broşuri, se taxează cu tarif dublu. PS — Anunţurile mai mici ca spaţiu de 10 linii se vor plăti cu tariful a 10 luni! Anunţuri si informatiuni cu fracţiuni de Unii adică de 6. 7 9 . 13 18 linii, nu se admit decât socotit la 10. 15 20 etc., linii Orice anunţ cerut să apară Duminica si sărbătorile legate 25 la sută Io plus Orice anunţ plasat lo pagina de mica publicitate 25 la sută In plus Orice anunț cerut să apară special se taxează cu tarif special Tariful licitaţiilor I anunţuri de licitaţii Până la o valoare de lei 50.000 se vor da numai ziarelor locale Lei 2.50 15.8 20 25 Idem dela 50.000 la 200 000 lei Idem dela 200.000 la 500.000 lei Idem dela 500 000 la 1 000 000 lei Idem dela 1 000.000 in sus lei Publicitatea pentru licitaţiile Caselor Autonome Regii Comerale lei 7 Anunţurile tribunalelor pentru consolidarea de terenuri petrolifere, linia corp 5 lei 8 Publicaţiuni de licitaţii mobiliare tocheeri pentru radieri de convenţiuni, pentru fecare anunţ lei 500 9 Orice alte publicaţiuni lei 25 25 35 Numiri şi confirmări la ministerul economiei naţionale M. S. Regele a aprobat şi semnat, după propunerea d-lui Mi- \ ţuţă Constantinescu, ministrul economiei naţionale, numirea în comitetul de direcţie al administraţiei comerciale pentru prospec- ţiuni şi explorări miniere (A. C. I E. X.), pe termen de patru ani. a d-lor: ing Alexandru Krupenschi, directorul petrolului și celorlalte exploatări miniere; ing. Ion Buruiană, directorul materiilor prime; prof. George Macovei, directorul institutului geologic; Alexandru Neagu, directorul g-ral al Băncei întreprinderilor aurifere şi miniere, şi Grigore Oghină, directorul contabilităţii generale a statului. Confirmarea ca membri în consiliul de administraţie al Oficiului pentru asistenţa şi asigurarea comercianţilor şi industriaşilor, pe termen de patru ani, a d-lor: prof. Const. Bungeţeanu, preşedintele uniunii Camerelor de comerţ şi de industrie; prof. Nicolae Fenescu, preşedintele camerei de comerţ şi de industrie, ca reprezentanţi ai ministerului economiei naţionale; prof. dr. D Combiescu, ca reprezentant al ministerului sănătăţii şi ocrotirilor sociale; Adrian Oţoiu, ca reprezentant al Băncei Naţionale a României. Apoi numirea d-lor Const. Stătescu, profesor de fizică la facultatea de ştiinţe din Bucureşti şi Vasile Bianu, profesor de fizică la politeehnica din Bucureşti, în comitetul de direcţie ai direcţiunii măsurilor, greutăţilor şi metalelor preţioase, din ministerul economiei naţionale, ca fizicieni specialişti. 4 im mumumaatmmmmmmmammammmmmmmmmmtmmmnmtmmmmmant ASTAZI a apărut numărul nou din „RADIO-UNIVERSUL” Ultimele noutăţi radiofonice — 9 Programele complete ale tuturor staţiunilor europene - S LEI EXEMPLARUL ~ 4 UNIVERSUM C -cilindetr-DUMINICA, 15 IANUARIE Ortodox: Pavel Tebeul şi loan Colibaşu. Catolic: Paul Pustnicul. Protestant: Abacuc.Thixllo DUMINICA, 15 IANUARIE R ADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw RADIO - EXPERIMENTAI. 35 m. 300 waţi 8.30. Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Sfaturi medicale Concert de dimineaţă (discuri) : Uvertură la „Mignon“ de Thomas şi Gavota şi menuet din „Paiaţe“ de Leoncavallo; Draga mea, vals de Waldteufel; Espanhla, vals de Rosey; Ariane de Massenet şi Melodie de Gulet ; Mică mărturisire de Thome şi Cântec de primăvară de Mendelssohn. Balet din „Samson şi Danla“ de Saint-Saâns. Sfaturi gospodăreşti Incheerea programului dimineţii 9.55 . ORA RELIGIOASA : I. Clopote. II. Serviciul religios transmis de la Sf. Patriarhie. III. Predică, de pr. M. Bulacu. 13. Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10 : Concert de prânz. Orchestra Grigoraş Dinicu: Ziare de dimineaţă, vals de Johann Strauss : Drum bun şi nu uita că te iubesc, targo de Dendrino: Camioneta de D’Ambrosio: Du-te la călugărie da Dendrino: Cântec din opereta ..Paganini« de Lehar; Vin mândrute şi Sârba lui Jenică; Ideale de Tosti; Căruţa Poştei: Arii naţionala 1410 : Radio-jurnal. 1430: Continuarea concertului orchestrei Grigoraş Dimen: Ce te legeni codrule, de Scheletti: S'a dus cucul dună alei de Brediceanu : Mi-eşti dragă de Leon; Cel mai frumos tango de Variescu; Serenada de altă dată de Silvestri; La Garteranas de Guerrero; Arii nationale. 15 05 : ORA VESELA : STROE SI VASTLACHE. 15.20 : D-na Lucia Ciulei: De vorbă cu sătenceîe. 15.35 : Cântecele populare Emil Fsnea (voce) : „Mama“ de L G. Brătianu: Foc verde pup de crin de Tiberiu Brediceanu ; Trecire la mine de Emanoil Elenescu; Dună fragi și după mure de N. Paraschiv; Pe lângă boi de Caudolla ; Cine m’aude cântând de Tajarin Brediceanu. 1555 : Jurnalul sătenilor, de Vaierul Măgureanu. 1615 - 1645 : Jocuri populare Taraful Cost’că Dură : Hora borrească a lui Dobrică: Anicuţa nelchii dragă: Cine are noroc, are, sârbă : Doina rapcanului ardelean cu învârtită: Cântecul fusului cu dragostea lui: Să te iubesc pe tine, romanţă de A. Leon: Sârba Iubirii: Hora naţională: Solo ţambal: Hora lui Curtica Dură. 16/5 . ORA PREMIHTAR.A» I. Semnalul orei. ii. Marşul pregătirii premilitare. III. . Apus de soare“, piesă de Barbu Oslavrancea, amanată pentru microfon de Al. Mitri« IV. Concert în re mater de Haydn, exeeiriat de cvaartetul orchestral premilitare. V. îndemnuri premilitare, de lt. e.dl. Aural I Gheorghiu. VI. Semnalul orei. 18 : Ora. Mersul vremii. 18.02 : Orchestra Fraţii Stănescu: Arii naß'onale: Am* ut in vals boston de Alexandru Stătescu: Ori de toamnă, tango de Vas’lescu. Ţ'n’te bine, cân’ec romanesc de Ionel Stănescu. Sărutu’n noapte, serenadă de Micheli: Nu ştiu de ce n’am pace. Barbu lăutaru, Negustor, negustoraş : Romeo şi Junetta, tanco de Martini; Scharzo de Dittersdorf ; Dragostea o fi frumoasă, cântec mmânere de Ionel Stănescu: Dragostea ne nunte, tango de Nicu Stănenu; Arii naţionale. 19 . Cronica medicală. 10.15 : Concert de seară Orchestra Radio, dirij. de Const Bobescu ; voce : Aurel Alexandresnn Uvertură la „Raimond“ de A. Thomas; Aurel Alexandresnn (voce ; I) Phydile de Dunăre; 21 Nocturna de Cezar Franck; 3) Aria lui des Grena din „ Manon“ de Massenet : Dansuri podovţiene de Borodins Ate's brille pt de Cronin. 20 : ORA NATIUNII. 2015 • Continuarea concertului Orchestrei Radio — Muzică eroică: Uvertură la ..Egmont“ de Beethoven: Mars războinic din „Athalia“ de Mendelssohn: Mars din ..Tannhäuser“ de Wagner : Mars militar francez de Saint-Saens. 20 40 : SAPTAMANA. 29 55 : TEATRU. 22 : Radio-Jurnal (I) ; Rezulta- I tele sportive de Radu Vasilescu (I). 22.15 : Concert de pian: Conrad Hansen: Baladă în sol minor de Brahms: Rapsodia in si minor de Brahms: Impromptu in la bemol de Schubert: La isvor de Liszt. 22.49 : Mucică de dans (discuri): Swing de Zalden şi Fox de Brühne; Vals de Siede şi Vals de von Blon ; Polca de Joost. 23 : Radio-jurnal (II): Rezultatele sportive de Radu Vasilescu (II). 23.15 - 24 : Muzică din opere, operete şi filme (discuri): Arii din : „Don Juan“ şi „Răpirea din Serai“ de Mozart; voce: Julius Patzak) ; Arie din „Ines de Castro“ de Weber (voce: Erna Berger); Cântece din operetele „Pivnicerul“ și „Vânzătorul de Păsări“ de Zeller (voce: Franz Völker); Două cântece din opereta „Nunta Jennetei“ de Masse (voce : Germaine Feraldy) ; Două foxtroturi din filmul „Fata din West“ de Romberg. VARȘOVIA. 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20.30. Recitări. 20.50. Plăci. 21.15. Inf. 22.20. Muzică de dans. 23.15 Muzică variată. 24. Inf. 0.05. Inf. în engleză. Budanesta. 549 m. 546 kHz. 120 kw.— 19 30. Orchestră de jazz. 20.05. Inf. 20.25. Melodii populare. 20.50 . Sport. 21. Teatru radiofonic. 22 40. Inf. 23. Orchestră de țigani. 23.30. Inf. 23,40. Concert de muzică vatioiă. FRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kw. I 16 50. Brno. 18,30. Concert. 19. Conf. I 19.15. Muzică militară. 19.55. Inf., Meteor. 20 20. Concert de orchestră. 20 45. Conf. 21. Brno. 22. Ora. Inf. I 22,10 Muzică uşoară. 23. Sport. 23,20 Plăci. 23,35. Muzică de dans. I BELGRAD. 437 m. 686 kHz. 2.5 kw. — 20 30. Ora naţiunii. 20 50. Reportaj. 21. Piesă radiofonică. 23. Inf. 23.15. Muzică uşoară. ROMA. 713 kHz. 420 8 m— 20.25. Plăci. 20 49. Sport. 21. Ora. Inf.. Radiojurnal. 21,30. Muzică variată. 22. Teatru radiofonic. 24. Radiojurnal. 0.15. Muzică de dans. LUNI, 16 IANUARIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUIESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTA 35 m. 300 luaţi 6.45. Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Sfaturi medicale. —Concert de dimineaţă (discuri): Uvertură la „Ţar şi teslar“ de Lortzing. Romanticii şi Luceafărul de seară-valsuri de Lanner; Potpuriu de valsuri de Robrecht; Potpuriu de cântece de pa Rhim. — Sfaturi gospodăreşti. — închiderea emisiunii. 12. Muzică variată (discuri): Uvertură la opera „Miseara vândută“ de Smetana (Orch. filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber); Balul din „Simfonia fantastică“ de Berlioz (Orch. filarm. din Benin dirij. de Erich Kleiber); Ravaneza de Sains-Saëns (vioară: Jacques TMI baud); Fantezie pe motive de Cho- pin (Orch. Marek Weber); Suita lirică de Grieg (Orch. filarm. din Londra, dirij. de Landon Ronald); Acceleraţie-vals de Johann Strauss (Orch. filarm. din Berlin, dirij. de . Erich Kleiber). 13: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz-Orchestra Petrică Moţoi; Hora şi Sârba muntenească; Paharul-romanţă de Ernest Alexandrescu; Potpuriu de cântece populare româneşti; Hora boereasca şi Sârba lui 42; Adio Măgurele şi Şapte văi şi o vale adâncă; Lăsaţi-mă să plâng în pace, romanţă de Ernest Alexandrescu; In sat la Aninoasa; Scoate cala pune-i şeaua şi Ca la Breaza. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei Petrică Moţoi: Cântece şi jocuri din Ardeal şi Banat; Doine şi jocuri din Banat; Doine şi jocuri din Ardeal; Haţegane şi Ţarine Abrud. 15.10: Publicaţii; Radiofonice. 18. Ora. Mersul vremii. 18.02: Prima audiţie: George Poenaru (voce): Ochi de zână de Denza; Nu mă uita de E de Curtis; Adio vis frumos de E. de Curtis; Dragostea cântă de Tagliaferi: Te quiero de Alvarez. 18.22: Concert de fierăstrău-Alex. Bojenescu: Santa Lucia-cântec popular italian; Plânge Bistriţa in vale-romanţă de Ştefan Iulian; Serenadă de Schubert; Oh! Soare dulce de Eduardo di Capua; La fântână cu găleata de Emil Monţia. 18.49: D-na Tana Nanescu (voce) : Serenadă de Schubert; Cioară de Schubert; Dragoste veşnică de Brahms; Cântec de Brahms; După un vis de Fauré; Sârba de Brăiloiu; Cântec de leagăn de Borgovan. 19: Cronica ştiinţifică. 19 15: Concert de seară-Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski: Uvertură de Bingher; Idilă americană de Mac Dowell: Mică suită de Rust; Dans s’au de Dvorak; Rosemarie-serenadă de Gade: Pustnicul de Schmalstich. 20: Simeon Bămut. de Petru Pandrea 20.15: Continuarea concertului Orchestrei Radio; voce: Iov Roşea; Cei doi Grenadier! de Schumann (voce: Iov Roşea); Andaluza de De Taeye; Trei, Doamne! de Const. Bobescu (voce: Iov Roşea); Visare de Ketelbey; Aria lui Baston de Rossini (voce: Iov Roşea); Burlesc® de M. Poot; Suită mediteraniană de Fischer. 21. Din cartea veacurilor şi izbânzilor româneşti, de I. Gr. Pe- tricteanu. 21.15. Ciclul Mozart: I. Muzică de cameră-Trio Radio (Ion Filipnescu-pian, D. Teodoru-vioară şi Th. Lupu-violoncel); Trio în ia major; II. D-ra Nadia Chebap (pian); Pastorală variată; Tartine de Beurre; Gavotte. 22: Radio-jurnal (I): Sport. 22.15: Dansuri si cântece de la di- ferite popoare (discuri): Sevilla de Albeniz; Cântec spaniol de Morias» (voce: Estrellita Castro și Miguel Ligero); Dans popular e iglez; Cânt |tece şi dansuri de Roussillon; Can- | tec popular tirolez; Două cântece | letone (corul Reitera); Poloneza I No. 1 de Chopin (arch. simf. din Berlin); Cântec şi dans popular grecesc; Cântec iugoslav: Hora îndrăcită, 23: Radio-jurnalIII. 23.15. Concert de noapte al Orchestrei Ionel Cristea-transmis de la restaurantul ..Bulevard“. 23 45. Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. VARŞOVIA, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. 20. Pentru soldaţi. 20.30. Muzică distractivă. 21.35. Inf. 22. Con- cert variat. 22 49. Conf. 23. Concert simfonie. 23,55. Inf. 24. Radio-urnal. Meteor. 0.05. Inf. în franceză. BUDAPESTA. 549 m. 546 kHz. 120 kw. 19,25. Concert de muzică i miliară. 20.10. Inf. 20 39. Conf. 21. 10. Concert european. 22 05. Plăci. 22,40. Inf. 23. Quintet de salon. 23.30. Inf. 0 10. Orchestră de iteam. VIENA. 507 m. 592 kHz. 150 kw.: 1 19. Conf. 19,45. Suită în c-moll. I 19,45. Conf. 20- Cabaret radiofonic. 20,39. Cronică. 21. Inf. 21,10. Selecțiuni din opere. 22,30. Plăci. 23. Inf. 23 30. Concert, nouri. FRAGA. 470 m. 638 kHz. 120 kw.: 17,10. Brno. 18,10. Pentru conii. 18,25. Concert variat. 19. Pentru agricultori. 19 10. Conf. 19 30. Muzică ușoară. 19,55. Ora. Inf.. Meteor. 20,25. Concert cura). (lfl.25. Conf. 21. Bratislava. 22. Inf. 22,10. Comedie radiofonică. 23. Ora. Inf. 23 20. Plăci. BELGRAD. 437 m. 686 kHz. 2.5 kw.: 20.30. Ora naţiunii. 21. Retransmitere de la teatrul naţional din Belgrad. 23. Inf. 23.15. Muzică de dans. ROMA. 713 kHz. 420 8 m.: 20 20. Plăci. 21. Ora. Inf.. Radio-jurnal. 21.30. Concerte de muzică variată. 22. Recital de vioară. 22-45. Conf. 22.55. Varietăţi muzicale. 24. Radiojurnal. 0.15. Muzică de dans. --------xXOfcCdXx------ Licitaţii publice — 15 Febr. ora 11 comitetul şcolar Nadaş-Arad, reparaţii. — 25 Ian. ora 10, conitetul şcolar seminarul Chesarie Episcopul, Burau, aprov. coloniale, etc. — 16 Ian. ora 10, garnizoana Chişinău, aprov. grâu, ovăz, orz, porumb. — 25 Ian. ora 9, M. A. N., dir. intenderțel, aprov. blam natur. — 23 Ian. ora 16, minist. aerului închiriază bufetul ministerului. — 14 Febr. ora 10, M. L. P. C., dir. drumuri, insp. Craiova și serv. jud. Gorj, constr. tablier beton armat, 2.400.009 lei. — 21 Ian., spitalul central șos. Berceni Buc., aprov. pâine. — 23 Ian. ora 10, serv. sanitar Cernăuți cumpără mobilier de oțel cromat pe policlinică. — 23 Ian. ora 11, C. F. R. insp. L 5 Arad, constr. autogaraj in Timișoara, 1.830.000 lei. — Idem, insp. L 4 Braşov, idem 2.4SO.COO lei. — 28 Ian. ora 10, suburbana Grivița Buc., cumpără 200 vag. bolovani de rău, 1000 m. c. nisip, 500 m. c. pavaj. — 28 Ian. ora 10, primăria Bacău, aprov. 40 vag. motorină, 17.500 kg. ulei. — 31 Ian. ora 10, primăria Cacova jud. Sibiu, constr. drum, 488.432 lei; idem, bae populară, 121.000 lei. 27 Ian. ora 11, primăria Călărași, impnimate, registre. — 25 Ian. ora 10, primăria Sânicolaul de Munte jud. Bihor, contr. fântână arteziană, 60.000 lei. — 7 Febr. ora 10, prim Sibiu închiriază local pentru prăvălie și 3 încăperi. — 1 Febr. ora 10 prim. Tecuci închiriază 20 m. p, piața Observator, pentru depozit petrol. , Kl PROMOVAREA MERITULUI (Urmare din pagina Ia nescu, ministrul de interne, vorbind de selecţionarea elitelor conducătoare, în organizaţia unică a „Frontului Renaşterii Naţionale”, a precizat că vechiul criteriu de selecţionare, aportul electoral, este perimat şi inutil, şi că valoarea personală, apreciată in cadrul muncii profesionale şi recunoscuta ca atare, va fi singurul criteriu. Un singur punct aplicat cu sinceritate şi nepărtinire, poate constitui un program de lucru şi poate da roade nebănuite în propăşirea ţării, propăşire pe care o dorim cu toţii, dar care va fi dusă pe căile ei fireşti numai graţie competinţei, dinamismului şi onestităţii elitelor conducătoare. Justa răsplată a meritului, stârpirea radicală a lăcomiei cumularaBloir, incompatibilitate categorică între situaţia de „conducător” al naţiunei şi acela de salariat al întreprinderilor streine, sancţiuni exemplare împotriva celor abuzivi, o ierarhie echitabilă a valorilor alese din toate domeniile muncii, gândirii şi talentului, toate la un loc vor putea creia cu adevărat acele elite conducătoare demne de acest nume şi vor da o viaţă nouă întregei activităţi publice şi partieritare, pe toate tărîmurile şi in toate domeniile. I. VION O PETRECERE PE GHIAŢA de HENDRIK AVARKOMP Pictură pe lemn-muzeul Rijka Amsterdam de Hendrik Avercamp (Vezi ilustraţia din pagina I) Avercamp este unul dintre acei pictori primitivi prisagişti ai secolului 17, ale căror opere, din causa concepţiei şi felfui de expresiune copilărească, au cea mai mare putere de atracţie. Dar o astfel de apreciere a calităţilor de desen şi colorit, din casa caracterizării lor primitive, îşi găseşte totuşi explicaţia în splendoarea principală a peisagiilor . Avercamp, in naivitatea şi sinceritatea cu care sunt redate aceste desene peisagii atee de pietoni, după natură. Un pictor olandez nu trebue să caute mult ca să găsească modele frumoase pentru arta sa, căci orice sat, orice pădure, sau câmpie, sunt intertrete special de natură și după ele se poate reda exact realitatea în tablourile ce le pictează. Tablouriile lui Avercamp irefluenţieră asupra cunoscătorului in artă, in felul, ca şi când maestrul 7" povesti prietenilor şi cunoscutelor tot ceea ce a văzut in natură şi apoi le retrăeşte în aceste tablouri Ceea ce interesează, insă in special, este fel cum redă obiceiurile oamenilor de pe atunci, în aer liber, vara la munca câmpului, sau pescuitului pe caviatuiri şi ’n deosebi, iama, vesel ce-l însuff’eţeşte la petrecerile data patinaj. Avercaimp, cu toate mişcările mintme depe tablourile sale, nu se tesă împiedecat in tendinţa sa de a prezente rea sterfie, să deseneze, ingrijiti şi distinct, orice figură în acţiunea sa, carterele caselor, arbori şi vapoarele. Fiecare poate fi privită aparte, căci se pare că şi pictorului ii făcea mare plăcere să reproducă cu atentie toate aceste jocuri distractive, insemnându-le apoi cu cutori vii. Tabloul reprodus este o operă din prima perioadă a pictorului. Figurile vieţuitoarelor şi obiectele din împrejurimi sunt aşezate cu mult gust şi toate amănuntele sunt curate ii colorate in mod armonios. Totul arată spiritul de veselie, caracteristic satelor ţărăneşti olandeze. Ne gărim aci pe timpurile comuraicati’lor primitive. Cursul râului în gheţat’ este folosit pentru transportul cu sănii şi mersul mai repede cu patine. Corii se toreă cu mingea pe ghteta şi o bătrână se bucură de lunecuş, cărând spre ereic o legăteri cu fân. Cu uşurinţă se pot vizita vecinii, pe cari 51 vedem in depărtere iiin tetă. Deşi concepţia pereutei a lui Avercamn nu est® atât de vaiă ca aceea a unui Jan van Goyen şi a unui Jacob Ruysdael, totuşi şi acest maestru a creat, in sinceritatea felului său artistic de a vedea nu în frumuseţea simţului său pentru natură, picturi-peisagii absent reale şi a căror contemplare va stârni în toate timpurice admiraţie. Căminele culturale nu sărbători ziua de 24 Ianuarie Fundaţia culturală „Principele Carol“ a trimis o circulară căminelor culturale privitoare la serbarea zilei de 24 Ianuarie şi din care extragem. Neamul românesc îşi duce traiul pe aceleaşi meleaguri de aproape două mii de ani. Aceasta se datoreşte închegării lui sufleteşti din cursul veacurilor. Avem două moşteniri sfinte de la părinţi, de la moşi-strămoşi, pe cari trebue, nu numai să le păstrăm, ci să le întărim şi să le adânccim. Aceste moşteniri, sufletul unit al neamului şi integritatea ţării noastre, trebue să le apărăm ca să le putem lăsa — cu conştiinţa curată — urmaşilor noştri de mâine şi de peste veacuri. Acesta e idealul la care trebue să ne gândim mereu. Acestuia trebue să ne închinăm ca unei a doua evanghelii, evanghelia cetăţenească. Felul nostru de a fi, de a gândi, de a munci, a fiecăruia în parte şi a tuturora laolaltă — trebue să fie pătruns cu totul de această ţintă. Căci, noi nu trăim numai pentru ziua de azi, ci trăim atât pentru viaţa viitoare a sufletului nostru — ca individ şi ca popor — cât şi pen- tru viaţa viitoare fizică a neamu- lui (prinurmaşii noştri, cărora trebue să le croim şi să le aşe- zăm de pe acum temelia sigură a vieţii materiale). Cu acest gând lămurit, cu această voinţă îndârjită trebue să vieţuim şi să sărbătorim ziua de 24 ianuarie a fiecărui an. Căminul cultural , care prin legea serviciului social, capătă in viaţa neamului nostru o adevărată putere sufletească şi morală — trebue să pregătească sufletele, trebue să le organizeze pentru ca împreună cu autorităţile şi întreg poporul să dea satului putinţa ca să fie pătruns de însemnătatea principiului şi idealului ce stă la temelia acestei serbări de 24 ianuarie. Această zi să fie ziua de pornire spre o viaţă înoită, după principiile noui ale vremii şi cari să ne ducă la mândria cuminte şi conştiinţa gospodărească de a fi român, la siguranţa noastră ca popor şi ca ţară. Fiecare cămin cultural va proceda la organizarea sărbătoarei. In mai multe şedinţe pregătitoare — împreună cu toate personalităţile, instituţiile şi autorităţile locale — vor face programul zilei, un program demn, un program viu. Căminele vor organiza şezători culturale cu poporul, cu care prilej, se va explica trecutul nostru istoric plin de jertfe, făcând apel la unirea tuturor pentru a consolida prin munca de fiecare zi un viitor strălucit pentru urmaşii noştri. Adunarea breslei „Textile şi îmbrăcăminte” Vineri seara s-a ţinut la sediul breslei „Textile şi îmbrăcăminte“ din str. Smârdan nr. 4 adunarea generală a breslei. D. preşedinte Olteanu a adus omagii M. S Regelui, după care a făcut um istoric al fostului sindicat al patronilor croitori, care, timp de 20 ani, a fost in serviciul meseriaşilor iar când a luat fiinţă noua lege a bresle- lor sindicatul a păşit la organi- zarea breslei. D. D. Dumitrescu dă citire statutullui pe care adunarea îl votează. D. Tr. Mihăiescu prezintă o situaţie de înscrieri de membri -in breaslă. După ce au mai luat cuvântul d-nii: Miron Petrescu (Ploeşti), Constantin Zamfir (Câmpina), Florică Avram şi Petre Budurescu (Giurgiu), d. I. Olteanu propune ca toţi membrii breslei textile să adere la noua organizaţie „Frontul renaşterii naţionale”. Adunarea reprezentanţilor tuturor asociaţiunilor de conductori tehnici din România Joi, 12 ianuarie, la sediul asociaţiei conductorilor arhitecţi, din str. Carol nr. 9, sau adunat reprezentanţii legali ai asociaţiei conductorilor silvici, asociaţiei conductorilor agronomi, asociaţiei conductorilor arhitecţi, asociaţiei conductorilor minieri şi ai sindicatului naţional tehnic cadastral, discutând chestiunea anteproectului de lege al corpului subinginerilor şi conductorilor. Reprezentanţii asociaţiilor reunite au hotărît să menţină în totul amendamentele ce au fost aduse anteproiectului şi înaintate la timp ministerului lucrărilor publice. S’a hotărît ca să se intervie la minister pentru ca in comisia de redactare a proectului legii să fia numiţi şi câte un reprezentant din partea tuturor asociaţiilor interesate, după exemplul arhitecţilor, inginerilor, avocaţilor, medicilor, farmaciştilor, contabililor, etc. cari şi-au întocmit singuri legile de organizare a corpurilor I lor. Deasemenea s’a mai hotărît • să se intensifice acţiunea de mo- I difi care a anteproectuîui. Anul al 66-lea Nr. 14 Luni 16 Ianuarie 1939 99GENERAL A“ Societate Româna de Asigurări Generale Bucureşti, Bulevardul Regele Carol I, No. 14. Capital Social deplin vărsat lei 50.000.000 ÎNŞTIINŢARE Se aduce la cunoştinţa Domnilor asiguraţi că la a 133-a tragere pe luna Ianuarie 1939 a poliţelor de asigurări populare cu amortisment, făcută la sediul său în prezenţa Domnilor delegaţi ai Ministerului Economiei Naţionale şi al Prefecturii Poliţiei Capitalei, au eşit la sorţi următoarele combinaţiuni de câte 3 litere : 1) Z.H.T. 2) X.N.E. 3) H.A.R. 4) T.QL. 5) I.Q.H. 23 După vizita miniştrilor britanici la Roma (Urmare din pagina I-a) dintre ele se resfrânge asupra celuilalt, iar securitatea imperială britanică şi franceză , se apără în primul rând in Europa. De câteva decenii aceste constatări au devenit adevăruri de domeniul public, iar de câţiva ani o dogmă a politicii comune franco-britanice. întrevederile dela Roma trebuiau să constituie o probă de rezistenţă a solidarităţii franco-engleză faţă de încercarea ele a aplica sistemul, dela Muenchen regimului Mediteranei. D. Chamberlain a mers la Roma in spiritul de la Muenchen, decis „să urmărească soluţionarea dreaptă şi paşnică a greutăţilor internaţionale prin negocieri“. Dar, dacă a menţinut metoda, a evitat de a începe negocieri sau de a-şi lua obligaţii în chestiuni, care nu-l priveau direct şi s-a ferit de a-şi oferi serviciile de mediator în neînţelegerile, care despart Franţa de Italia. Singurul mijloc de a nu slăbi o alianţă vitală cu Franţa şi a menţine un acord atât de anevoios încheiat cu Italia era pentru miniştrii britanici de a da vizitei lor un caracter prietenesc, protocolar şi explicativ şi de a face din ea o manifestaţie de pace şi bunăvoinţă. E ceea ce s’a făcut. Nici un nou acord n’a fost cerut, nici de o parte, nici de alta. După informaţiile politice, care se pot avea până în prezent, punctele de vedere ale ambelor părţi rămân neschimbate. E în logica acelui statu-quo, care e la temelia acordului anglo-italian şi care va fi servit desigur d-lui Chamberlain ca principal argument juridic, in convorbirile sale romane. Asemenea rezultate sunt considerate negative de o mare parte din presa internaţională. Dacă d. Chamberlain, spune „Times”, n’a obţinut succes la Roma, arătându-se hotărât, a obţinut succes la Londra. Nu numai la Londra credem noi. A menţine echilibrul unei situaţii internaţionale, in condiţiile de nestabi- litate de azi, poate fi considerat ca un rezultat pozitiv, mai ales dacă propuneri raţionale, italiene şi negocieri cu Franţa, într’un spirit de bunăvoinţă reciprocă, ar duce în viitor la încheierea unei înţelegeri franco-italiene, care să umple golul lăsat de curând, prin denunţarea acordului din 1935. Pe de altă parte, contactul direct al conducătorilor responsabili de popoare are foloasele lui netăgăduite. Ei se pot cunoaşte mai bine, informa mai direct, pot adânci mai temeinic problemele şi îşi pot măsura mai precis râspunderile. Dacă d. Chamberlain va fi avut răgazul — ieşind de la Palatul Veneţia — să privească pe calea Imperiului, pe zidurile vechi de 16 secole ale basilicii lui Maxenţiu, hărţilor de marmoră, ordonate de Duce, care arată succesiv uimitoarea desvoltare a imperiului roman, va fi constatat, desigur că ele nu sunt numai omagiul adus unui trecut de glorie unică, ci şi mărturisirea gândirii şi proectelor impe-riale ale generaţiilor fasciste de astăzi. Iar d. Mussolini, convorbind îndelung cu oaspeţii veniţi să-i dea o nouă dovadă de prietenie, nu va fi ignorat de sigur ca sub curtenitoarea lor fermitate şi sub stăruitoarea lor dorinţă de pace ,ei sunt învestiţi cu răspunderea supremă a intereselor şi onoarei unui imperiu, care, — ca altădată imperiul roman —a asigurat timp de secole pacea lui, o pace de ordine şi libertate pentru toţi, pe toate mările globului. I. LUGOSIANU Intre profesori şi elevi (Urmare din pagina I-a) curte, unde, in picioare cu noi, mănâncă pâinea cu unt. Când vine preotul să facem ora de religie, profesorul nostru tot in clasă rămâne. Chiar la bae, când ne ducem odată pe lună, merge cu noi şi ne arată cum trebue să ne spălăm. De altfel, la şcoală avem o bae mare, avem şi cinematograf, unde am văzut multe poveşti. Gimnastică facem In fiecare zi şi, chiar pe ger, făceam în curte, de ne îngheţau mâinile , însă, când profesorul ne vedea că ne fre- I căm mâinile, ne trimitea in clasă şi asta era mare ruşine. ...„La amiazi, când plecăm acasă, profesorul stă la uşe şi fiecare din noi dăm mâna cu el. El este cel mai bun prie- * ten al nostru. După Crăciun, I-am adus toţi jucăriile, po-zele, mânuşile şi tot ce ar f ’ căpătat de la Copilul Iisus, ca să le vadă şi să se bucure şi el«. Dacă ne-am gândi la adevărul — un adevăr de netăgăduit — că judecătorii cei mai buni ai profesorilor sunt elevii, ne dăm seama de preţul ce are afirmaţia, făcută In toată sinceritatea, de micul meu corespondent, că „profesorul este prietenul său cel mai bun“. In această afirmaţie se defineşte, de altfel, adevăratul rol, adevărata misiune a profesorului : a ajunge să fie socotit de elevii săi ca un prieten in care se poate avea toată încrederea, un prieten doritor de bine şi de la care nu te poţi aştepta decât la lucruri bune şi de folos. Sentimentul de prietenie al elevului pentru profesorul său nu exclude datoria de ascultare şi de supunere. Dimpotrivă, o înlesneşte, făcând-o mai plăcută şi mai firească. Asculţi cu drag de acela despre care, pe de o parte, eşti convins că îţi este superior in ce priveşte cunoştinţele şi experienţa, iar, pe de altă parte, ştii că nu nutreşte pentru tine decât sentimente de bună prietenie. Pe copii să nu-i speriem şi ascultarea lor să nu le-o obţinem prin ameninţări cu tot felul de pedepse, ci să-i câştigăm sufleteşte şi să le câştigăm încrederea şi prietenia. E drumul cel mai bun şi mai sigur, care duce la ţintă. N. BATZARIA Darul armatei franceze (Urmare din pagina I-a) Tot prestigiul şi toată liniştea unei naţiuni stau, fără discuţie, în acel inait sentiment al forţei pe care-l inspiră organizaţia armatei. Prosperitatea materială şi chiar desvoltarea spirituală nu se împlinesc decât intr’o securitate armată. Prestigiul de azi al Franţei, credem că nu greşim când afirmăm lucrul acesta, se datoreşte d in bună parte armatei care a ştiut sa rămână teafără, să se păstreze neatinsă de virusul politicianist. Unitatea Republice! sfâşiată de luptele ideologice s’a refăcut tot- I deauna in ea, în comunitatea de glorie a armatei franceze. Acestei armate în care-şi găsesc corectivul multe din indrăsnelile ceasului de faţă şi care şi-a trimis peste o Europă tulburată mărturia de bronz a stimei sale pentru erosmul soldatului român, îi păstrăm toată admiraţia şi toată recunoştinţa noastră românească. Aici, nu ştiu dacă mai e nevo s’o spunem, nu se va uita nici odată că in temeliile România Mari sunt îngropate şi oasele unor coborîtori ai vitejilor Regek Clovis din milenii. AL. GREGORIAN UN PREMIU DE 5000 LEI Revista „Universul Literar“ a instituit, în cadrul activităţii sale literare, un concurs pentru cea mai bună critică a personagiilor: 1) Yky Yanki din Fundacul Varlamului al lui Ionel Teodoreanu, şi 2) Moise Dinerman din Două chemări, a lui Octav Dessilay ambele apărute în editura Cartea Românească. Lucrarea cea mai bună va fi premiată cu lei 5.000 numerar, iar alte cinci lucrări vor primi premii în cărţi. Preciziuni în „Universul Literar". Participarea la concurs este liberă pentru oricine, afară de publicişti sau scriitori recunoscuţi ca atare. Lucrările nu trebue să depăşească trei coaje dactilografiate şi vor fi predate redacţiei revistei până la 1 Martie, anul curent.