Universul, februarie 1939 (Anul 56, nr. 30-44)
1939-02-01 / nr. 30
2 ■UNIVERSUL LEI 152 LEI trimiteţi direct Secţiunii „Universul" a Societăţii „Franco-Române" Bucureşti, Calea Griviţei 23, şi veţi primi: Două poliţe de asigurare a lei 20.000, Un port-visite de piele pentru bancnote, sau o garnitură compusă din : Un notes de buzunar cu creion şi calendar şi Un port-ţigaret din piele pentru ţigarete. Continuând plata micilor rate lunare de lei 152, adunaţi pe nesimţite un capital de 40.000 lei, participaţi la tragerile lunare şi veţi mai primi: 1) Un ceasornic „Mauthe" deşteptător patrat, la achitarea ratei a 5-a lunare şi 2) O casetă cu 6 ceşti de Karlsbad la achitarea ratei ft 12-a lunare. Tariful publicităţii comerciale CATEGORIA 1 De la la 1000 linii 20 De la 1000 linii in sus 18 Anunţurile colectorilor de loterie 25 Bilanţuri, convocări, notificări, etc. 60 Ştiri artistice judiciare, şcolare 40 Informaţiuni comerciale minimum 5 linii 60 Informaţiuni financiare minimum 5 linii 50 Informaţiuni Loterii de Stat 100 Informaţiuni colectori de loterii 50 întruniri electorale, anunţuri 30 Articole, dări de seamă comerciale, etc. In corpul ziarului 75 Anunţuri mortuare maximum 1000 (80 Unii) şi minimum 250 ISO Unii). ___ ____ Anunţuri comerciale şl financiare 40 Parastase şi mulţumiri mortuare maximum Lei 300 anunţul. Parastase cuprinzând In acelaş anunţ 3 nume maximum anunţul Lei 500 Anunţuri de logodne căsătorii şl botezuri cel mult 16 Unii 400 Anunţuri de logodne, căsătorii, botezuri, etc. la informaţiuni nedepăşind 10 Lnii 600 Numiri, permutări, deplasări, decorări etc. la informaţiuni nedepăşind 10 luni 000 Acte juridice, sentinţe, hotârâri, cereri de naturalizare, etc. de anunţuri, linia 28 Acte de mulţumire 25 Acte de mulţumire la informaţiuni 60 Cutia cu scrisori, plasat lângă text 60 Extracte de divorţ simple, bucata Lei 400 Anunţurile editurilor şi Ultrăriilor se taxează după un tarif ■pecial. Schimbare de nume, 3 publicaţiuni Anunţuri dela Instituţiuni Industriale, 1 pagini lei Anunţuri comerciale, 1 pagină lei Anunţuri financiare asig. oile, etc. tel Anunţuri comerciale V2 pag. lei Anunţuri financiare aslg. oficiale pagină lei Anunţuri comerciale % pagină lei Anunţuri financiare aslg. oficiale % pagină lei La paginile din dreapta cu 10 la sută In piua La angajarea de Unii se va fixa in termen pentru publicarea lor care in nici un caz nu va fi mai mare de 3 luni. Aceste anunţuri se vor publica Duminica şi sărbătorile numai atunci când va fi posibil fără obligaţiune. Anunţuri de dimensiuni mai mari de 4 coloane se taxează in categoria anunţurilor speciale astfel : Primele 4 coloane se vor taxa conform tarifului obişnuit Indiferent numărul de linii. Ce trece peste patru coloane tarif dublu Reclamaie pentru ziare, cărţi, re-ORICE ANUNŢ IN TEXT Lei 1200 80 000 60 000 70 000 33.000 38 000 17 000 28.000 viste, broşuri, se taxează cu tarif dublu. P. s. — Anunţurile mai mici ca spaţiu de 10 linii, se vor plăti cu tariful a 10 linii. Anunţuri şi informaţiuni cu fracţiuni de linii, adică de: 6, 7, 9, 11, 13, 18 linii, nu se admit decăt socotit la 10, 16, 20 etc. linii Orice anunţ cerut să apară Duminica şi sărbătorile legale. 25 la sută in piua. Orice anunţ plasat in pagina de mica publicitate, 25 la sută in pine. Orice anunț cerut să apară special se taxează cu tarif special Tariful licitațiilor I. Anunțuri de licitații până la o valoare de lei 60.000 se vor da numai ziarelor locale trei 2.60 2. Idem dela 50.000 la 200.000 lei 15 3. Idem dela 200.000 la 500 000 lei '.8 4. Idem dela 500 000 la 1.000.000 lei 20 5. Idem dela 1.000.000 In sus lei 25 6. Publicitatea pentru licitaţiile Caselor Autonome, Regii Comerciale lei 28 7. Anunţurile tribunalelor pentru consolidarea de terenuri petrolifere, linia corp 5 lei 35 8 Publicaţiuni de licitaţii mobiliare incheeri pentru radieri de convenţiuni, pentru fecare anunţ lei 500 9. Orice alte publicaţlunl lei 25 D. Alexandru E. Russu ne este cunoscut din studiile sale anterioare: „Spre o nouă viaţă şi sănătate prin magnetism“, „Calea spre fericire“ (legea Kharmei) lucrări pe care publicul le-a primit cu multă însufleţire şi despre care ne-am ocupat şi noi în coloanele acestui ziar, pentru că în ele se discută o problemă, viu comentată în străinătate, dar nu îndeajuns de cunoscută la noi. Autorul vine acum cu un al treilea studiu, acesta mai mult istoric şi documentar, „Magnetoterapia", în care, lăsând deoparte polemica omului de ştiinţă cu adversarii de la noi ai magnetismului animal, d. Al. E. Russu ne arată evoluţia acestui studiu, pornind de la Mesmer, trecând prin Braid, Durville şi ceilalţi, ca să ajungă la desăvârşirea de azi când nimeni nu se mai îndoieşte de puterea curativă a fluidului omenesc, marele dar pe care Providenţa l-a dat tuturor, de care însă nu se pot folosi decât cei într’adevăr fericit înzestraţi. Cartea d-lui Alexandru E. Russu este un minunat îndrumător şi pentru suferinzi şi pentru cei sănătoşi, pe cari noutatea pururea vie a acestei metode ştiinţifice de vindecare a Poalelor fără ajutorul medicamentelor, îi interesează. Autorul ne dă cazuri concret caracteristice şi cât se poate de interesante despre boale, pe care medicina oficială le declară incurabile, dar pe care magnetizorul practic le vindecă pe calea magnetismului animal, probe certificate prin însăși mărturisirile bolnavilor şi observaţiilor clinice în prezenţa unor martori serioşi. Autorul cărţii nu face însă numai un simplu istoric al evoluţiei acestei ştiinţe, ci ne aduce noui contribuţii la luminarea acestei probleme, punându-ne în faţa cercetărilor personale, întemeiate pe rezultatele propriilor sale vindecări. Vorbind de radiaţiile trupului omenesc şi de elementul „căldură“ ca medicament general pentru vindecarea tuturor boalelor, autorul ne îndepărtează de orice gândire falsă ce ne-ar putea face să confundăm magnetismul animal cu tratamentul medical bazat pe sugestie sau transă hipnotică. Cu chipul acesta d. Al. E. Russu ne lămureşte că forţa lecuitoare a magnetoterapiei se întemeiază pe agentul natural care este fluidul curativ al omului însuşi. Este deci vorba de vibraţiunile ondulatorii ale mediului cosmic, de acele raze fluidice cunoscute încă din antichitate, verificate deabia în veacul nostru, confirmate în acelaş timp, de cercetările doctorului Georges Lakhowsky din Paris care consideră organismul omenesc ca un fel de radiokinetofon electric, ceea ce pare să fi şi dovedit prin numeroasele sale scrieri în care susţine tema lecuirii boalelor cu ajutorul curenţilor vibratili. Studiile d-lui AL E. Russu sunt de alt ordin şi în alt gen, dar urmăresc t°t vindecarea boalelor omeneşti pe calea agenţilor naturali. Este o carte instructivă, interesantă, folositoare şi documentară în acelaş timp. L. I. CĂRŢI NOUI „Magnetoterapia“ de d. Al. E. Russu Paul I. Daniel: Republica Barbă-Rasă, nuvele, (Bucureşti, 1939) Cu volumul d-lui Paul I. Daniel, tipărit de „Cartea Românească“, înregistrăm încă o carte de nuvele şi schiţe, ceeace constitue un semn îmbucurător, pentru renaşterea acestui gen literar. D. Paul I. Daniel zugrăveşte viaţa plină de pitoresc a periferiilor, a cetăţenilor modeşti dar cu apucăturile lor originale şi uneori hazlii. Iată titlurile acestor interesanta istorisiri, care cuceresc pe lector dela primele rânduri. Republica Barbă-Rasă, Sticletele, La bărbier, Nu-ţi dau că n’am, Contele, „I învierea lui Lázár“, Eroare judiciară, Arta de a trăi, Păsăreasa, Nuntă cu dar, „Pe arşiţă“, Doi ştrengari, Hingherii. Autorul volumului de povestiri „Republica lui Barbă-Rasu“, cunoaşte cu prisosinţă arta de a compune o nuvelă; subiectul ales este prezentat direct, fără ocoluri descriptive sau de analize psihologice inutile; situaţiile sunt prinse natural în ansamblul lor realist, învăluite deseori în humor, care captivează şi delectează pe cititor. Recomandăm cartea d-lui Daniel, despre care trebue să mai spunem că e scrisă intr’o frumoasă limbă literară, cu fraze armonioase, fără obscurităţi şi preţiozităţi moderniste. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbarede adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi, la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poștal eticheta abonamentului expirat. Cod&nchiv MARŢI, 31 IANUARIE Ort. Sf. Doctori fără de plată Ciru și loan (282). Cat. Sf. Petru Nolasc ( 1586) şi loan Bosco. Prot. Valeriu. Evreesc: 11 Sevat 5699. Mahomedan: 10 Giul-Hegă 1357. Bairamul cel mic. (Cuciuc Bairam). Răsăritul Soarelui 7,38. Apusul Soarelui 17,20. Inaugurarea Universităţii din Cluj in prezenţa Regelui Ferdinand I (1920). Duminică la ora 12,15 dim. Silly Vasiliu, Virginia Popescu, Floria Demion Marga şi Didona Rădulescu şi Nuzu Petroniu cântă la radio selecţiuni muzicale din revista ALHAMBRAVO! La ora 5 Ora veselă cu Stroe şi Vasilache preia teatrul ALHAMBRA 100 +♦♦♦+»++■♦♦♦+»♦♦♦♦♦♦♦»♦+ C&ciciI& MARŢI, 31 IANUARIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32,5 m. 300 waţi 7. Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Sfaturi medicale. — Concert de dimineaţă (discuri): Dans spaniol şi Bolero de Lucchesi. Luna vals de Lincke şi Aur şi argint-vals de Lehar; Scherzo de Jadassohn şi Sborul cărăbuşului de Rimsky-Korsakoff ; Potpuriu din „Boccaccio“ de Suppé; Balet din „Carmen“ de Bizet. — Sfaturi gospodăreşti. — închiderea emisiunii. 12. Muzică variată (discuri): Terme şi Delir-valsuri de Josef Strauss; Două şansonete de Villard (duetiştii: Gilles şi Julien); Potpuriu din „Zâna păpuşilor“ de Bayer; Două cântece din filmul „Nu mă uita“ de Melichar (voce: Beniamino Gigli); Potpuriu din „Boema“ de Puccini; Două cântece de Mostazo (voce: Estrelata Castro); Melodie de Wayne şi La Paloma de Vradier; De dorul tău de Villov (voce: Aurel Alexandrescu); De-ar fi din lumea ’ntreagă-tango de Mircea Alexe (voce: Viorel Demetriad); Dansul veveriţei-intermezzo de Smith. 13: Ora. — Culturale. — Sport. — Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz (discuri); Cântece de iubire Arie din „Aida“ de Verdi (voce: Enrico Caruso) ; Aubadă din „Regele Ysului“ de Lalo (voce: Joseph Rogatchevvsky); Finalul act. I din „Otello“ de Verdi (voce : Elsa Wieber, Marcel Wittrisch); Focul dragostei de Weingartner (voce: Karl Schmitt-Walter); Duet din „Samson şi Dalila" de Saint-Saens (voce: Cernay şi Georges Thill); Cavatina din „Prinţul Igor“ de Borodin (voce: Joseph Bogatchewsky); Duet din act. II din „Tristan şi Isolda“ de Wagner (voce: Frida Leider şi Lauritz Melchior). 14.10: Radio-jurnal 14.30. Continuarea concertului de prânz (discuri): Alfred Cortot-pian: Studiu No. 7 Op. 25 de Chopin: Preludiu No. 9 de Debussi . Din suita scene de copii de Schumann: Variaţii simfonice de Cesar Franck (Alfred Cortot şi Orch. filarm. din Londra, dirij. de Landon Ronald). 15.10. Varietăţi Radiofonice. 18. Ora. — Mersul vremii. 18.02. Poşta technică. 18.17. Concert de mandoline: Orchestra Mutaffian; In preerie-uvertură de Julion; Suspinul-vals de Ivanovici; Visuri de aur-serenadă de Maciocchi; Mazurcă elegantă de Emil Petrescu; Frumoasa andaluzăvals spaniol de Mario Maciocchi; Dans Românesc de Emil Petrescu. 18.50. Duet de saxofon: E. Busuiocianu şi I. Mitarcă ; Eleanor de Jessie Deppen (duet); Vals capriciu de Caterine Tompson (solo: Busuiocianu). 19. Cronica ştiinţifică. 19.15. D-ra Sofia Munteanu (voce). 19.35. D-na Marica Papagheorghe-Pessione (harpă) : Pârâiașul de Tedeschi; Serenadă de Zecchi ; Amurg de toamnă de Umberto Pessione; Marioneta de Tedeschi. 20. Institutul de higienă, de Prof. Dr. Mezincescu. 20.15. Muzică din operete (disc.): Uvertură la „Dama de pică“ de Suppé ; Melodie din „Rip“ de Planquette (voce: Pierre Delhi) ; Potpuriu din „Fetiţa din Pădurea Neagră“ de Jessel; Selecţiuni din operetele lui Lehar (voce : Rauta Waara şi Peter Anders). 20.45. Centenarul fotografiei, de prof. Chr. Musceleanu. 21. Concert simfonic al Orchestrei Radio, dirij. de Th. Rogalski. solist: A. A. Sarvaş (Concert cu public în studio). MOZART: 1) Concert In la major pentru vioară și orchestră (vioară: A. A. Sarvaş). 2) Simfonia No. 38 în la major. 22. Radio-jurnal (I); Sport. 22.15. Arturo Gofman (voce): Muzici cehă: Ochii de Foerster; Iubirea e o stea, de Novak; Când zilele au trecut, de Novak; Arie din opera „Naiada" de Dvorak ; Mama bătrâna, de Dvorak; Cânte biblie, de Dvorak. 22.40. Concert de pian: D-ra Luise Gmeiner (Berlin) ; Baladă în si minor, de Liszt; Două studii de Scriabin. 23. Radio-jurnal (II). 23.15. Concert de noapte al Orchestrei Petrică Moţoi, transmis de la restaurantul „Mircea". 23.45. Jurnal pentru străinătate în limba franceză și engleză. VARȘOVIA 20. Muzică distractivă. 21.35. Inf. 23. Concert simfonic. 23. Conf. 23.20. Plăci. 24. Inf., Meteor. BUDAPESTA 18.10. Concert de orchestră. 19. Conf. 19.30. Recital de pian. 20. Conf. 20.30. Plăci cerute. 21. Teatru radiofonic. 22. Orchestră de țigani. 22.40. Inf. 23. Orchestră de Jazz. 23.30. Inf. 2 1,10. Plăci. 0.40. Conf. 1,05. Inf. VIENA 21.10. Concert Schubert. 22.10 Concert de orchestră. 23. Inf. 23.20. Cronică. 23.35. Hamburg. Muzică variată şi de dans. PRAGA 20.25. Plăci. 20.45. M. Ostrava. 21.15. Muzică militară. 22. Ora. Inf. 22.10. Plăci. 22.15. Conf. 22.30. Concert de orchestră. 23. Inf. Sport. 23.20. Plăci. BELGRAD 20.30. Ora naţiunii. 20.50. Reportaj. 21. Cântece populare. 21.30. Muzică de cameră. 22.30. Conf. 22.45. Plăci. 23. Inf. 23.20. Concert de violoncel. ROMA 20.20. Plăci. 21. Ora, Inf., Radiojurnal. 21.30. Muzică variată. 22. Teatru radiofonic. 22.30. Muzică modernă. 23. Concert de orchestră. 24. Radio jurnal. 0,15. Muzică de dans. MIERCURI, 1 FEBRUARIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 3645 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32,5 m. 300 waţi 7 . Deschiderea emisiunii. Gimnastică, ritmică. Sfaturi medicale. Concert de dimineaţă (discuri) . Uvertură la opereta „Liliacul“ de Johann Strauss; Povestiri de toamnă şi Blondă sau brună, valsuri de Waldteufel; Gavotă de Ganne şi Serenadă de Pierne; Bolero în re major şi Dans spaniol in sol minor de Moskowski. Sfaturi gospodăreşti. Inchiderea emisiunii. 12 . Muzică variată (discuri): Cântec popular englez aranjat de Quilter; Prolog din „Paiaţe“ de Leoncavallo şi Cântecul toreadorului din „Carmen“ de Bizet (voce : Michael Bohnen); Lebăda de Saint-Saens şi Melodie arabă de Glazunov (violoncel : Gaspar Cassado); Serenadă maură de Eigar şi Benedictus de MacKenzie (arch. simf.); Melodii din „Friderica" şi „Contele de Luxemburg“ de Lehar; Vals arăbesc şi Aubade de Chaminade (pian: Una Bourne); Piesă sincopată şi Marş vienez de Kreisler (vioară :Fritz Kreisler, violoncel: Hugo Kreisler); Potpuriu din „Vânzătorul de pasări“ de Zeller (voce: Erna Berger şi Julius Patzak). 13 : Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz: Orchestra Victor Predescu; Vals din opereta „Floarea din Stambul" de Leo Fall; Canzonetta din concertul în re major de Ceaikowsky; Aubade de d’Ambrosio; Vals lent de Helinescu; Legenda de Wieniawski ; Tango de concert de Jenny; Potpuriu de valsuri vieneze, aranjat de Billy Goldwyn; Potpuriu de cântece românești aranjat de Victor Predescu. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei Victor Predescu: Miocaro Napoli, tango de Vasilescu; Să nu mă uiţi, vals lent de Schapirof; Intr’un orăşel uitat de lume, romanţă de Vasilescu; Drum bun, tango de Dendrino; Când mă gândesc la tine, slow de Mişu Constantinescu; Du-te la călugărie şi Cică cică, cântece româneşti de Dendrino. 15.10 : Publicaţii. Radiofonice. 18 . Ora. Mersul vremii. 18.0^.: Muzică de dans; Orcheste^Vraceafarul“ (voce: D-ra Vio,^MBighel); Voi visa, la noapte,'; foxtroc de Whiting; Te conduc eu, slow de Coots; Un foxtrot din filmul „Tura, zeița Junglei“ de Rainger; Drum bun, tango de Dendrino (voce: D-ra Viorica Anghel); In nisip ne-am scris iubirea, tango de Villov (voce: D-ra Viorica Anghel) ; Ceasornicul bunicii, foxtrot de Kötscher; Un vals englez din filmul „Manuela“ de Washington; Se spune, foxtrot de Mâner; Nu știu ce doresc, blues de Walter Vogel (voce: D-ra Viorica Anghel) ; Tango-Miraj de Ion Vasilescu (voce: D-ra Viorica Anghel); Romanţa întunericului, foxtrot de Rainger; Deseară voi sta acasă, slow fox de Villnov (voce: D-ra Viorica Anghel); Te-am cunoscut prea târziu, tango de Walter Vogel (voce: D-ra Viorica Anghel); Plânset cuban, rumba de Alongi 19 . ISTORIA MUZICII . Sec. XVIII în Germania („Fiii lui Bach şi Chr. W. Gluck: D-na Roşi, Baumann-Rădulescu (voce), V. Jianu (flaut), M. Theodorescu (flaut), I. Fotino (violoncel), N. Rădulescu (clavecin) şi Orchestra Radio, cond. de N. Rădulescu: Cuvânt explicativ : Vivace din Sonata în re major de Wilhelm Friedmann Bach (V. Jianu şi Theodorescu, flaut şi N. Rădulescu, clavecin); Cantata : Phyllis şi Thirsis de Philip Emanuel Bach (voce : D-na Roşi Baumann- Rădulescu, V. Jianu şi M. Theodorescu, flaut, I. Fotino, violoncel şi N. Rădulescu, clavecin); Andante din Trio în do major de Friedrich Bach (V. Jianu, flaut, I. Fotino, violoncel şi N. Rădulescu, clavecin); Aria „Lucero“ din „Clemenza di Scipione“ de Joh. Chr. Bach (voce : d-na Rosi Baumann-Rădulescu şi Orchestra Radio). Dansuri de Chr. W. Glück (Orchestra Radio). 19.45: Cronica artistică. 20 : Concert de seară : Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga; Idila lui Siegfried de Wagner; Suita cehă de Dvorak : a) Pastorală, b) Polca, c) Romanţă, d) Furlani. 20.50 : Moda şi sănătatea, de dr. Aurel Voina. 21.05 : CICLUL MOZART : I. Quintet cu clarinet in la exec. de N. N. Broască (clarinet) şi Quartetul Radio (D. Teodorui, vioară, I. L. Boniş, vioara II-a, I. Ghiga, violă şi Th. Lupu, violoncel). II. Gabriel Năruja (voce) : MOZART . Aria lui Osmin din „Răpirea din serai“ act. I. Mulţumire, lied; Veghează, lied; Vraja serii, lied; Aria lui Figaro din „Nunta lui Figaro“. 22 : Radio-jurnal (I) ; Sport. 22.15 : Portrete de compozitori : CHOPIN (discuri) ; Marea poloneză Op. 22 pian : Arthur Rubinstein) Sonata In si bemol minor pentru pian executat de Percy Grainger); Studiu în fa major No. 8 (pian : Vladimir Horowitz). 23 : Radio-jurnal (II). 23.15 : Concert de noapte al Orchestrei Grigoraș Dinicu, transmis de la restaurantul „Continental". 23.45 : Jurnal pentru străinătate in limba franceză și germană. % VARȘOVIA, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20: Muzică distractivă. 21.35. Inf. 22. Concert Chopin. 23. Plăci. 23.35. Muzică de dans. 24 Inf., Meteor. BUDAPESTA, 549 m. 546 kHz. 120 kw. 19.40. Orchestră de țigani. 20.30. Retransmitere de la Operă. 23 30. Inf. 23.45. Concert de orchestră. Muzică vieneză. VIENA, 507 m. 592 kHz. 150 kw. 20.10. Muzică ușoară. 20.35. Actualități. 21. Inf., Meteor. 21.10. Concert de muzică variată. 22. Muzică ușoară. 23. Inf. 23 30. Concert nocturn. 1. Kom. Concert nocturn. PRAGA. 470 m. 638 kHz. 120 kw. 20.25. Muzică variată. 21,45. Conf. 22. Ora, Inf. 22 10. Muzică ușoară. 22,35. Brno. 23. Ora, Inf., Sport. 23,20. Plăci. BELGRAD. 437 m. 686 kHz 25 kw. — 20,30. Ora națiunii. 20,59. Reportaj. 21. Humor. 22 Cântece populare. 23. Inf. 2315. Plăci.. ROMA. 420 8 m 7713 kHz — 20,20. Plăci. 21. Ora, Inf.. Radiojurnal. 2130. Muzică variată 22. „La damă boba“ operă de Wolf-Ferrari. * O manifestare a maeştrilor şi conducătorilor din industria artelor grafice Sărbătorirea unui an de activitate a asociaţiei Sâmbătă 28 c. s’a sărbătorit printr’o agapă colegială, în sala de sus a restaurantului Helveţi®, un an de activitate al Asociaţiei generale a maeştrilor şi conducătorilor din industria artelor grafice.Deşi înfiinţată numai de un an, Asociaţia a lucrat intens şi cu râvnă reuşind ca în acest răstimp să obţie personalitate juridică şi să strângă în jurul ei un număr impresionant de maeştri şi conducători din artele grafice. Agapa a început la ora 9 seara întrunind peste 50 participanţi de la mai toate întreprinderile grafice din Capitală. Seria cuvântărilor o deschide de preşedinte D. I. Popescu, care mulţumeşte celor prezenţi pentru dragostea şi însufleţirea cu care au răspuns apelului făcut de asociaţie şi-şi exprimă bucuria de a vedea rosturile asociaţiei înţelese şi apreciate de un număr impresionant de persoane interesate. D-sa dă cuvântul d-lui secretar general al asociaţiei, d. Gogu Niculescu, care arată pe scurt felul cum a luat naştere asociaţia, motivele care au creiat-o, munca depusă pentru a strânge în jurul ei pe toţi cei cărora le e necesară, rosturile ei şi situaţia frumoasă pe care o are acum asociaţia, fiind deocamdată prima şi singura asociaţie de acest fel din ţară. D-sa evocă amintiri din timpul când a început să înveţe meseria, arătând organizarea de atunci a atelierelor, felul cum patronii şi lucrătorii munceau laolaltă pentru ridicarea tiparului laînălţimile art'. Povesteşte cum la inaugurarea statuei lui C. A. Rosetti răposatul Carol Göbl a luat tot personalul tipografiei sale în număr de 120 persoane spre a aduce elogiul său celui ce pe lângă că fusese un mare om de stat fusese şi din rândul lor. Mulţumeşte celor prezenţi pentru însufleţirea cu care au răspuns pentru sărbătorirea unui an de existenţă al asociaţiei şi d-lui preşedinte pentru munca şi dragostea pe care le dă asociaţiei. D. Matei Năstăsescu, vicepreşedinte, arată bucuria pe care o simte, văzând, că în contra neîncrederii celor ce-l sfătuiau să nu lupte pentru Înfiinţarea asociaţiei, totuş asociaţia a luat fiinţă, trăeşte, creşte şi se desvoltă. Mulţumeşte tuturor, şi in special d-lui Alex. Henegariu, membru de onoare, care la înfiinţarea asociaţiei a donat 5000 lei şi acum la 1 an de existenţă încă 5000 lei. D. Henegariu, luând cuvântul, dă, între altele, sfaturi şi arată ce a văzut prin multe ţări şi instituţii şi ce ar trebui să se facă la noi. D. Bălăşescu, membru în comitet, propune, şi cei prezenţi admit în unanimitate ca asociaţia să facă un parastas pentru meşterii şi conducătorii tipografi decedaţi. D. G. V. Niculescu aduce salutul şi adeziunea maeştrilor de la M. O. Imprimeria Centrală şi mulţumeşte comitetului pentru munca depusă pentru strângerea rândurilor tuturor. Mai vorbesc apoi d-nii Petre Constantinescu, vicepreşedinte, care roagă pe toţi să facă propagandă pentru înscrierea în asociaţie şi a celorlalţi ce au mai rămas şi îndeamnă la plata regulată a cotizaţiilor; d. Ion Ionescu Şolea care face evocarea maeştrilor sub care a învăţat meseria , d. Hătescu care arată mulţumirea pe care o simte că se găseşte în mijlocul unei astfel de asociaţii de care se simte mândru, şi mândria pe care o are că prin muncă cinstită şi respect de cei mai mari a putut să ajungă la locuri de conducere. Tuturor le mulţumeşte de preşedinte D. I. Popescu, care explică pentru ce este în mijlocul asociaţiei. Arată că nu este un intrus în artele grafice ci că lucrează de 15 ani tipografie. Mulţumită d-lui Stelian Popescu, directorul ziarului „Universul“, (aplauze prelungite şi ovaţii pentru d. Stelian Popescu), d-sa a putut să se perfecţioneze la şcolile şi atelierele din Germania şi să aplice cele văzute acolo la tipografia „Universul“. S-au expediat apoi câte o telegramă de omagiu M. S. Regelui I şi d-lor Ralea ministru al muncii, Cunescu directorul general al muncii, Molin, președ. Uniunii camerelor de muncă, Straja, etc. Recolta grâului in Australia Recolta grâului în Australia, de a cărei situaţie depinde în bună parte preţul grâului nostru pe piaţa mondială, se prezintă astfel, după comunicarea făcută serviciului de studii şi statistică din ministerul agriculturii, de „Institutul internaţional de agricultură“. In Australia occidentală recolta grâului este aproape terminată şi a dat rezultate peste aşteptări. In Australia meridională recolta este deasemeni de foarte bună calitate. In statul Victoria rezultatele vor fi mai puţin bune decât în anul trecut. Două adunări ceferiste Asociaţia „Nivel-Metru“, la căminul întreţinerea Asociaţia profesională „Nivel- Metru“ a personalului serviciului întreţinerii, a ţinut Duminică o şedinţă la căminul „întreţinerii“. Au participat delegaţiuni din Arad, Sibiu, Paşcani, Cernăuţi, Cluj, Chişinău, Bistriţa, etc. D. Ionescu Ene, preşedinte, aduce omagii M. S. Regelui, apoi enumeră realizările asociaţiei care au făcut ca personalul serviciului întreţinerii să aibă o situaţie mai bună, să fie cunoscut şi preţuit. In afară de acţiunea profesională, am ridicat acest cămin cu contribuţia personalului mărunt şi cu sprijinul binevoitor al instituţiilor noastre. Aduce mulţumiri d-lui general Mihail Ionescu care a îmbunătăţit situaţia personalului întreţinerii şi propune ridicarea unui bust. Spune că mai sunt unele doleanţe de susţinut ce vor fi câştigate prin disciplină şi solidaritate. Anunţă că şi-a dat demisia de la preşidenţia asociaţiei şi mulţumeşte celor ce l-au ajutat cât timp a stat în fruntea ei. Spune că trebue promovat tineretul, iar el promite că va da tot concursul. Demisia d-lui Ionescu Ene a fost respinsă de adunare. Apoi d-sa promite că va participa la câteva adunări ale regionalelor, se va reorganiza asociaţia, modifica statutul şi se vor primi în asociaţie şi pe funcţionarii de birou de la întreţinere. Arată că s-a obţinut plata acordului de 30 la sută pentru meseriaşii întreţinerii, indemnizaţiile de scumpete, plata chiriei, etc.Mai avem de susţinut următoarele doleanţe: Controlorii de la întreţinere, tracţiune şi ateliere să intre în corpul subinginerilor; înfiinţarea unei şcoli superioare de întreţinere pentru controlori; redarea dreptului la traverse; magazii şi şoproane pentru materiale; şcoli în centre cu instructori recrutaţi din picheri; picheri ajutori la districte mari şi reorganizarea Casei de credit a C. F. R. Adunarea alege ca secretar general al asociaţiei pe d. Traian Pop. Fixează adunarea generală la 28 Mai a. ch iar d. Ionescu Ene să fixeze data adunării regionalelor. Se alege un comitet pentru bustul d-lui general Mihail Ionescu. D. I. Vuculescu-Cluj, spune că mai sunt următoarele doleanţe: să se facă numirea şefilor de echipă cu şcoală ce primesc un salariu de 1700 lei până la numire să se uşureze munca de noapte a cantonierilor şi să se dea stagiile picherilor ce sunt scoşi din categoria XII. D. Ionescu Ene citeşte răspunsurile primite de la d. general Mihail Ionescu şi d. ambasador Franasovici la urările trimise şi mulţumeşte participanţilor ce au dovedit solidaritate şi că asociaţia „Nivel-Metru“ a rămas tot puternică. Nevoile personalului reviziilor de vagoane Membrii asociaţiei profesionale „Materialul Rulant“, a personalului reviziilor de vagoane, s-au adunat Duminică în şedinţă, sub prezidenţia d-lui Dumitru N. Tudor. Participă delegaţi din Satu Mare, Cernăuţi şi Craiova. D. Dumitru N. Tudor, preşedinte, spune că dela preluarea preşidenţiei, a trimis un comunicat şi un apel filialelor, ca să intensifice activitatea şi să adune întregul personal al reviziilor de vagoane în asociaţie. Pentru a înlesni tuturor să fie membri, s’a redus cotizaţia lunară la 10 lei şi s’au iertat datoriile din trecut astfel că, oricine, se poate pune la curent începând din luna Noembrie 1938. Arată importanţa asociaţiei şi cere mai multă stăruinţă din partea conducătorilor de filiale. D. Mihai Cheovari-Satu Mare, întreabă ce se face cu lăcătuşii, electricienii şi lucrătorii dela revizie cari n’au fost încă încadraţi şi nici nu li s’au cerut, până acum, actele. Deasemenea, ei întreabă când se vor plăti sporurile celor avansaţi la alegere. Lăcătuşii de revizie încadraţi cer ca diferinţele de bani ce-au de plătit in urma trecerii dela Casa de ajutor la Casa generală de pensiuni să le plătească in 24 sau 36 rate lunare, să li se dea uniformele în aceleaşi condiţiuni cum se dau personalului de tren şi chiria să fie plătită după statut, adică 10, 12 şi 15 la sută din salariul brut. După ce s’au mai exprimat şi alte doleanţe, d. Dumitru N. Tudor anunţă că asociaţia va întocmi un memoriu cu toate doleanţele personalului reviziilor de vagoane. In acest scop, roagă filialele să trimeată, în scris, revendicările ce au de formulat. Anul al 56 Nr. 30 Miercuri 1 Februarie 1939 O comunicare despre România la Academia din Atena (Urmare din pagina I-a hia de sus“, iar originea şi limba lor, sunt romanice. D. prof. Keramopulos, a mai pomenit în comunicarea sa, în sprijinul teoriei sale ciu- date, că „Sărăcăcenii“ no- , mazi, „vorbesc greceşte din timpuri imemoriale, dovada caracterul geometric al broideriilor lor şi al sculpturilor lor în lemn“. Ori, Sărăcăcianii aceea, din : Zagori, sunt aromânii grecizaţi, care şi azi se numesc între dânşii „Vlahi“. „Sărăcaciani“ corespunde cu termenul „grecoman“, dat românilor grecizaţi. Asupra oriiginiei şi obiceiurilor Sărăcăcianiilor a publicat un studiu important d. Th. Capidan în valoroasa publiciaţie „Dacoromania“, de sub conducerea d-lui prof. Sextil Puşcariu. Aşadar, nici asupra originei Sărăcăcianilor, d. prof. Keramopulos nu este în acord cu adevărul istoric şi cu etnologia. Acesta e rezultatul intervenţiei considerentelor de ordin politic, în problemele de etnologie. Dată fiind personalitatea ştiinţifică a d-lui prof. Keramopulos şi faptul, că d-sa şi-a făcut comunicarea asupra originei Românilor din Orient, într’o şedinţă solemnă a Academiei din Atena, credem necesară o punere la punct din partea Academiei române, a acelei probleme etnologice româneşti. R. SEIŞANU însemnări bănăţene Timişoara, 27 Ianuarie Trăirea şi contactul aproape zilnic cu minorităţile conlocuitoare din nouile provincii, fac ca majoritarii să aibă un fel de a fi, deosebit de al românilor din celelalte provincii. Cunoscându-i zi de zi, pas de pas, ajungi ca să te obişnuieşti cu felul lor de viaţă, cu manifestările lor culturale, cu bucuriile şi uneori cu durerile lor. Mulţi dintre noi sfârşim prin a le învăţa limba. Este aceasta o scădere din punctul nostru de vedere? Nu, hotărît nu; cineva cu cât cunoaşte mai multe limbi, cu atât este mai instruit. Dar românii cari cunosc limbile minoritare din nouile provincii cad în altă extremă, contrară intereselor noastre. Astfel, nu rare sunt ocaziile când intrând în prăvălii minoritare, auzi în jurul tău vorbindu-se limba germană sau maghiară, iar dacă eşti puţin mai atent, observi că cei cari fac sforţări să o vorbească, sunt... români. Cum se explică această dragoste specială pentru limbile minoritare, pe care unii majoritari o au, este un fapt în aparenţă simplu. Cei cari trăesc în contact cu minorităţile noastre etnice se simt obligaţi să le înveţe limba, iar după ce ajung să o cunoască se simt datori, ca ori de câte ori ajung în legătură cu un minoritar, să-i demonstreze că el vorbeşte limba lui. Problema simplă în aparenţă, are un substrat foarte primejdios, care, analizat în mod serios, ne explică de ce, nici după douăzeci de ani, unii minoritari nu vorbesc încă româneşte. Minoritarii ne-au prins slăbiciunea de-a le învăţa limba dela început şi atunci şi-au făcut o socoteală simplă, pentruce să învăţăm noi româneşte şi n’ar vorbi românii limba noastră? Şi socoteala lor s’a dovedit Înţeleaptă, pentrucă observaţiile noastre nu se adresează numai românilor din nouile provincii, ci şi românilor din vechiul regat, stabiliţi aici, cari nu s’au lăsat mai pe jos în a face studiul cunoaşterii limbilor minoritare. S’a mers atât de departe cu acest obiceiu, periculos intereselor noastre, încât sunt prăvălii minoritare, unde intrând, dacă nu cunoşti limba proprietarului, nu eşti servit, sau rişti ca să-ţi atragi o observaţie usturătoare că eşti om necivilizat necunoscând limba respectivă. In acest păcat de a vorbi limbile minoritare cad mai ales cucoanele, cari socotesc drept o scădere socială, faptul de a nu cunoaşte limbile minorităţilor din noile provincii. Mi s’a întâmplat ades, ca să fiu martor la astfel de scene, când româncele vorbind o limbă străină şi întrebate, pentru ce fac aceasta, răspund senine, pentrucă interlocutoarea noastră nu ştie româneşte. Nu vom căuta să facem un proces de intenţii minoritare, cari nici azi nu cunosc limba românească, dar este cel puţin o sfidare faptul de a trăi intr’o ţară, a-ţi câştiga existenţa de la majoritari şi a nu le cunoaşte limba. Desigur că dacă noi, cari trăim în aceste provincii, vorbim cu toţii limbile minoritare, ce rost mai are să înveţe ei limba românească? A cunoaşte şi vorbi limbile minoritare, departe de a fi o scădere personală, este o calitate în plus a personalităţii cuiva, insă de aici şi până a vorbi numai limba lor, ori de câte ori ajungi în contact cu ei, este o nuanţă, care nu cadrează cu interesele noastre româneşti. Am cunoscut mulţi minoritari, cari nu ştiau vorbi nici o boabă româneşte, iar atunci când Lam întrebat, cum de n’au învăţat în douăzeci de ani nici cel puţin atât, mi-au răspuns: „Cum era să învăţ româneşte, când românii vorbesc cu mine ungureşte?” In faţa acestui argument,ce mai puteam să-i spun, să mă întorc cu gândul în perioada dinaintea războiului şi să-l întreb dacă şi ungurii vorbeau cu românii, româneşte? S’ar părea că de această meteahnă suferă numai românii ardeleni şi bănăţeni, dar realitatea este cu totul alta. Românii stabiliţi în nouile provincii, au momente când se simt atât de apropiaţi de minorităţi, le îndrăgesc nu numai limba, dar şi dansurile şi cântecele. Un prieten al nostru, oltean sadea, ori de câte ori îşi adoarme conştientul, are o singură pasiune, sa danseze... ciardaşul unguresc şi îmi trebuie sforţări supraomeneşti, spre a-l face rezonabil. Am scris toate acestea nu din neînţelegere pentru minoritari, ci mai mult pentru ca aceste rânduri să fie un moment de reculegere, un semn de întrebare, pentru ai noştri. O repetăm, am dori ca orice român să cunoască cele doua limbi ale minorităţilor din nouile provincii, ungară şi germana, dar dorim şi credem că nu cerem un lucru nedrept, ca toţi minoritarii care trăesc în ţara românească să vorbească corect şi fluent limba română. S’ar putea răspunde că minoritarii, cari nu cunosc limba română, nu au unde să o înveţe, dar încă n’am văzut nici o intervenţie, pentru a se deschide cursuri serale de limba română. Autorităţile noastre, suntem siguri, ar organiza asemenea cursuri gratuite, dacă minorităţile le-ar cere şi iată cum armonia între noi şi ei ar fi stabilită. Dar până atunci, românii au o datorie, să părăsească atitudinea actuală, datorită căreia minoritarii noştri nu ne cunosc limba. Este o datorie a ceasului de faţă, pe care nu se poate să fie cineva să n’o înțeleagă.O. M. Exportul forestier al României în lunile Ianuarie-Septembrie 1938 Asociaţia industriilor forestiere, a întocmit un tablou despre exportul de lemnărie, în lunile Ianuarie—Septembrie 1938, pe sorturi,care s’a desfăşurat după cum urmează: Lemne de foc, 108.178 tone; cherestea, 400.297 t.; cioplitură, 55.212 t.; lemne pentru debitare, 43.469 t.; lemn de mină, 23.007 t; lemn pentru hârtie, 21.706 tone; părţi de lăzi, 12.557 tone; doage, 3.569 t.; traverse, 1.746 t.; foi de placaj, 882 t.; lemn contraplacaj, 3.134 tone. Exportul de lemnărie din a. c. este cu 18 la sută mai mic decât ta anul precedent, insă la nivelul exportului din 1936 şi mai mare decât în 1935. Exportul lemnelor de foc s’a mărit dela 8697 vagoane exportate in 1937 la 10.818 vagoane, din care 10.058 vagoane în Ungaria şi 681 vagoane în Germania. Pieţele debuşeuri ale lemnului nostru rămân: Germania, Italia, Grecia, Egipt şi Siria, care necesită cantităţi importante de lemnărie, de ruşinoase şi foioase. Radio-Universul oferă cititorilor săi GRATUIT o superheterodină STANDARD1939 printr’im concurs foarte ușor. Completați al 3-lea buletin de vot apărut astăzi în revistă.