Universul, februarie 1939 (Anul 56, nr. 30-44)

1939-02-01 / nr. 30

2 ■UNIVERSUL LEI 152 LEI trimiteţi direct Secţiunii „Universul" a Societăţii „Franco-Române" Bucureşti, Calea Griviţei 23, şi veţi primi: Două poliţe de asigurare a lei 20.000, Un port-visite de piele pentru bancnote, sau o garnitură com­pusă din : Un notes de buzunar cu creion şi calendar şi Un port-ţigaret din piele pentru ţigarete. Continuând plata micilor rate lunare de lei 152, adunaţi pe ne­simţite un capital de 40.000 lei, participaţi la tragerile lunare şi veţi mai primi: 1) Un ceasornic „Mauthe" deşteptător patrat, la achitarea ratei a 5-a lunare şi 2) O casetă cu 6 ceşti de Karlsbad la achitarea ratei ft 12-a lunare. Tariful publicităţii comerciale CATEGORIA 1 De la la 1000 linii 20 De la 1000 linii in sus 18 Anunţurile colectorilor de loterie 25 Bilanţuri, convocări, notificări, etc. 60 Ştiri artistice judiciare, şcolare 40 Informaţiuni comerciale minimum 5 linii 60 Informaţiuni financiare minimum 5 linii 50 Informaţiuni Loterii de Stat 100 Informaţiuni colectori de loterii 50 întruniri electorale, anunţuri 30 Articole, dări de seamă comerciale, etc. In corpul ziarului 75 Anunţuri mortuare maximum 1000 (80 Unii) şi minimum 250 ISO Unii). ___ ____ Anunţuri comerciale şl financiare 40 Parastase şi mulţumiri mortuare maximum Lei 300 anunţul. Parastase cuprinzând In acelaş anunţ 3 nume maximum anunţul Lei 500 Anunţuri de logodne căsătorii şl botezuri cel mult 16 Unii 400 Anunţuri de logodne, căsătorii, botezuri, etc. la informa­­ţiuni nedepăşind 10 Lnii 600 Numiri, permutări, deplasări, decorări etc. la informa­ţiuni nedepăşind 10 luni 000 Acte juridice, sentinţe, hotârâri, cereri de naturalizare, etc. de anunţuri, linia 28 Acte de mulţumire 25 Acte de mulţumire la informaţiuni 60 Cutia cu scrisori, plasat lângă text 60 Extracte de divorţ simple, bucata Lei 400 Anunţurile editurilor şi Ultrăriilor se taxează după un tarif ■pecial. Schimbare de nume, 3 publicaţiuni Anunţuri dela Instituţiuni Industriale, 1 pagini lei Anunţuri comerciale, 1 pagină lei Anunţuri financiare asig. oile, etc. tel Anunţuri comerciale V2 pag. lei Anunţuri financiare aslg. oficiale pagină lei Anunţuri comerciale % pagină lei Anunţuri financiare aslg. oficiale % pagină lei La paginile din dreapta cu 10 la sută In piua La angajarea de Unii se va fixa in termen pentru publicarea lor care in nici un caz nu va fi mai mare de 3 luni. Aceste anunţuri se vor publica Duminica şi sărbătorile numai atunci când va fi posibil fără obligaţiune. Anunţuri de dimensiuni mai mari de 4 coloane se taxează in cate­goria anunţurilor speciale astfel : Primele 4 coloane se vor taxa conform tarifului obişnuit Indife­rent numărul de linii. Ce trece peste patru coloane tarif dublu Reclam­aie pentru ziare, cărţi, re-ORICE ANUNŢ IN TEXT­­ Lei 1200 80 000 60 000 70­ 000 33.000 38 000 17 000 28.000 viste, broşuri, se taxează cu tarif dublu. P. s. — Anunţurile mai mici ca spaţiu de 10 linii, se vor plăti cu tariful a 10 linii. Anunţuri şi in­formaţi­uni cu fracţiuni de linii, adică de: 6, 7, 9, 11, 13, 18 linii, nu se admit decăt socotit la 10, 16, 20 etc. linii Orice anunţ cerut să apară Du­minica şi sărbătorile legale. 25 la sută in piua. Orice anunţ plasat in pagina de mica publicitate, 25 la sută in pine. Orice anunț cerut să apară spe­cial se taxează cu tarif special Tariful licitațiilor I. Anunțuri de licitații pâ­nă la o valoare de lei 60.000 se vor da numai ziarelor locale trei 2.60­­ 2. Idem dela 50.000 la 200.000 lei 15 3. Idem dela 200.000 la 500 000 lei '.8 4. Idem dela 500 000 la 1.000.000 lei 20 5. Idem dela 1.000.000 In sus lei 25 6. Publicitatea pentru licitaţiile Caselor Autonome, Regii Comerciale lei 28 7. Anunţurile tribunalelor pentru consolidarea de terenuri petrolifere, linia corp 5 lei 35 8 Publicaţiuni de licitaţii mobiliare incheeri pentru radieri de convenţiuni, pentru fecare anunţ lei 500 9. Orice alte publicaţlunl lei 25 D. Alexandru E. Russu ne este cunoscut din studiile sale anterioare: „Spre o nouă viaţă şi sănătate prin magnetism“, „Calea spre fericire“ (legea Kharmei) lucrări pe care publi­cul le-a primit cu multă însu­fleţire şi despre care ne-am ocu­pat şi noi în coloanele acestui ziar, pentru că în ele se discută o­ problemă, viu comentată în străinătate, dar nu îndeajuns de cunoscută la noi. Autorul vine acum cu un al treilea studiu, a­­cesta mai mult istoric şi docu­mentar, „Magnetoterapia", în care, lăsând deoparte polemica omului de ştiinţă cu adversarii de la noi ai magnetismului ani­mal, d. Al. E. Russu ne arată evoluţia acestui studiu, pornind de la Mesmer, trecând prin Braid, Durville şi ceilalţi, ca să ajungă la desăvârşirea de azi când nimeni nu se mai îndoieşte de puterea curativă a fluidului omenesc, marele dar pe care Providenţa l-a dat tuturor, de care însă nu se pot folosi decât cei într’adevăr fericit înzestraţi. Cartea d-lui Alexandru E. Russu este un minunat îndru­mător şi pentru suferinzi şi pen­tru cei sănătoşi, pe cari nouta­tea pururea vie a acestei metode ştiinţifice de vindecare a Poale­lor fără ajutorul medicamente­lor, îi interesează. Autorul ne dă cazuri concret caracteristice şi cât se poate de interesante des­pre boale, pe care medicina ofi­cială le declară incurabile, dar pe care magnetizorul practic le vindecă pe calea magnetismului animal, probe certificate prin însăși mărturisirile bolnavilor şi observaţiilor clinice în prezenţa unor martori serioşi. Autorul cărţii nu face însă numai un simplu istoric al evo­luţiei acestei ştiinţe, ci ne aduce noui contribuţii la luminarea a­­cestei probleme, punându-ne în faţa cercetărilor personale, înte­meiate pe rezultatele propriilor sale vindecări. Vorbind de radia­ţiile trupului omenesc şi de ele­mentul „căldură“ ca medicament general pentru vindecarea tu­turor boalelor, autorul ne înde­părtează de orice gândire falsă ce ne-ar putea face să confun­dăm magnetismul animal cu tratamentul medical bazat pe sugestie sau transă hipnotică. Cu chipul acesta d. Al. E. Russu ne lămureşte că forţa lecuitoare a magnetoterapiei se întemeiază pe agentul natural care este fluidul curativ al omului însuşi. Este deci vorba de vibraţiu­­nile ondulatorii ale mediului cosmic, de acele raze fluidice cu­noscute încă din antichitate, ve­rificate deabia în veacul nostru, confirmate în acelaş timp, de cercetările doctorului Georges Lakhowsky din Paris care con­sideră organismul omenesc ca un fel de radiokinetofon electric, ceea ce pare să fi şi dovedit prin numeroasele sale scrieri în care susţine tema lecuirii boalelor cu ajutorul curenţilor vibratili.­­ Studiile d-lui AL E. Russu sunt de alt ordin şi în alt gen, dar urmăresc t°t vindecarea boalelor omeneşti pe calea agenţilor na­turali. Este o carte instructivă, interesantă, folositoare şi docu­mentară în acelaş timp. L. I. CĂRŢI NOUI „Magnetoterapia“ de d. Al. E. Russu Paul I. Daniel: Republica Barbă-Rasă, nuvele, (Bucureşti, 1939) Cu volumul d-lui Paul I. Da­niel, tipărit de „Cartea Româ­nească“, înregistrăm încă o carte de nuvele şi schiţe, ceea­ce constitue un semn îmbucu­rător, pentru renaşterea aces­tui gen literar. D. Paul I. Da­niel zugrăveşte viaţa plină de pitoresc a periferiilor, a cetă­ţenilor modeşti dar cu apucă­turile lor originale şi uneori hazlii. Iată titlurile acestor intere­santa istorisiri, care cuceresc pe lector dela primele­­ rânduri. Republica Barbă-Rasă, Sticle­­tele, La bărbier, Nu-ţi dau că n’am, Contele, „I învierea lui Lázár“, Eroare judiciară, Arta de a trăi, Păsăreasa, Nuntă cu dar, „Pe arşiţă“, Doi ştrengari, Hingherii. Autorul volumului de poves­tiri „Republica lui Barbă-Ra­­su“, cunoaşte cu prisosinţă arta de a compune o nuvelă; su­biectul ales este prezentat di­rect, fără ocoluri descriptive sau de analize psihologice inu­tile; situaţiile sunt prinse na­tural în ansamblul lor realist, învăluite deseori în humor, ca­re captivează şi delectează pe cititor. Recomandăm cartea d-lui Daniel, despre care tre­­bue să m­ai spunem că e scrisă intr’o frumoasă limbă literară, cu fraze armonioase, fără ob­scurităţi şi preţiozităţi moder­niste. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare­­de adresă să bine­­voiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi, la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul manda­tului poștal eticheta abona­mentului expirat. Cod&nch­iv MARŢI, 31 IANUARIE Ort. Sf. Doctori fără de plată Ciru și loan (282). Cat. Sf. Petru Nolasc (­ 1586) şi loan Bosco. Prot. Valeriu. Evreesc: 11 Sevat 5699. Mahomedan: 10 Giul-Hegă 1357. Bairamul cel mic. (Cuciuc Bairam). Răsăritul Soarelui 7,38. Apusul Soarelui 17,20. Inaugurarea Universităţii din Cluj in prezenţa Regelui Ferdi­nand I (1920). Duminică la ora 12,15 dim. Silly Vasiliu, Virgi­nia Popescu, Flo­ria Demion Marga şi Didona Rădules­­cu şi Nuzu­ Petro­­niu cântă la radio se­­lecţiuni muzicale din revista ALHAMBRAVO! La ora 5 Ora veselă cu Stroe şi Vasilache preia teatrul ALHAMBRA 100 +♦♦♦+»++■♦♦♦+»♦♦♦♦♦♦♦»♦+ C&ciciI& MARŢI, 31 IANUARIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32,5 m. 300 waţi 7. Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Sfaturi medicale. — Concert de dimineaţă (discuri): Dans spaniol şi Bolero de Lucchesi. Luna­ vals de Lincke şi Aur şi ar­­gint-vals de Lehar; Scherzo de Ja­dassohn şi Sborul cărăbuşului de Rimsky-Korsakoff ; Potpuriu din „Boccaccio“ de Suppé; Balet din „Carmen“ de Bizet. — Sfaturi gospodăreşti. — închiderea emisiunii. 12. Muzică variată (discuri): Ter­me şi Delir-valsuri de Josef Strauss; Două şansonete de Villard (duetiş­­tii: Gilles şi Julien); Potpuriu din „Zâna păpuşilor“ de Bayer; Două cântece din filmul „Nu mă uita“ de Melichar (voce: Beniamino Gigli); Potpuriu din „Boema“ de Puccini; Două cântece de Mostazo (voce: E­­strelata Castro); Melodie de Way­ne şi La Paloma de Vradier; De do­rul tău de Vill­ov (voce: Aurel A­­lexandrescu); De-ar fi din lumea ’ntreagă-tango de Mircea Alexe (voce: Viorel Demetriad); Dansul veveriţei-intermezzo de Smith. 13: Ora. — Culturale. — Sport. — Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz (discuri); Cântece de iubire Arie din „Aida“ de Verdi (voce: Enrico Caruso) ; Aubadă din „Regele Ysului“ de La­­lo (voce: Joseph Rogatchevvsky); Finalul act. I din „Otello“ de Ver­di (voce : Elsa Wieber, Marcel Wit­­trisch); Focul dragostei de Wein­gartner (voce: Karl Schmitt-Wal­ter); Duet din „Samson şi Dalila" de Saint-Saens (voce: Cernay şi Georges Thill); Cavatina din „Prin­ţul Igor“ de Borodin (voce: Joseph Bogatchewsky); Duet din act. II din „Tristan şi Isolda“ de Wagner (vo­ce: Frida Leider şi Lauritz Mel­chior). 14.10: Radio-jurnal 14.30. Continuarea concertului de prânz (discuri): Alfred Cortot-pian: Studiu No. 7 Op. 25 de Chopin: Pre­ludiu No. 9 de Debussi . Din suita scene de copii de Schumann: Va­riaţii simfonice de Cesar Franck (Alfred Cortot şi Orch. filarm. din Londra, dirij. de Landon Ronald). 15.10. Varietăţi Radiofonice. 18. Ora. — Mersul vremii. 18.02. Poşta technică. 18.17. Concert de mandoline: Or­chestra Mutaffian; In preerie-uver­­tură de Jul­ion; Suspinul-vals de Ivanovici; Visuri de aur-serenadă de Maciocchi; Mazurcă elegantă de Emil Petrescu; Frumoasa andaluză­­vals spaniol de Mario Maciocchi; Dans Românesc de Emil Petrescu. 18.50. Duet de saxofon: E. Busu­­iocianu şi I. Mitarcă ; Eleanor de Jessie Deppen (duet); Vals capriciu de Caterine Tompson (solo: Busuio­­cianu). 19. Cronica ştiinţifică. 19.15. D-ra Sofia Munteanu (voce). 19.35. D-na Marica Papagheorghe-Pessione (harpă) : Pârâiașul de Tedeschi; Serenadă de Zecchi ; A­­murg de toamnă de Umberto Pes­­sione; Marioneta de Tedeschi. 20. Institutul de higienă, de Prof. Dr. Mezincescu. 20.15. Muzică din operete (disc.): Uvertură la „Dama de pică“ de Suppé ; Melodie din „Rip“ de Planquette (voce: Pierre Delhi) ; Potpuriu din „Fetiţa din Pădurea Neagră“ de Jessel; Selecţiuni din operetele lui Lehar (voce : Rauta Waara şi Peter Anders). 20.45. Centenarul fotografiei, de prof. Chr. Musceleanu. 21. Concert simfonic al Orches­trei Radio, dirij. de Th. Rogalski. solist: A. A. Sarvaş (Concert cu pu­blic în studio). MOZART: 1) Con­cert In la major pentru vioară și orchestră (vioară: A. A. Sarvaş). 2) Simfonia No. 38 în la major. 22. Radio-jurnal (I); Sport. 22.15. Arturo Gofman (voce): Mu­zici cehă: Ochii de Foerster; Iubi­rea e o stea, de Novak; Când zi­lele au trecut, de Novak; Arie din opera „Naiada" de Dvorak ; Mama bătrâna, de Dvorak; Cânte biblie, de Dvorak. 22.40. Concert de pian: D-ra Lui­se Gmeiner (Berlin) ; Baladă în si minor, de Liszt; Două studii de Scriabin. 23. Radio-jurnal (II). 23.15. Concert de noapte al Or­chestrei Petrică Moţoi, transmis de la restaurantul „Mircea". 23.45. Jurnal pentru străinătate în limba franceză și engle­ză. VARȘOVIA 20. Muzică distractivă. 21.35. Inf. 23. Concert simfonic. 23. Conf. 23.20. Plăci. 24. Inf., Meteor. BUDAPESTA 18.10. Concert de orchestră. 19. Conf. 19.30. Recital de pian. 20. Conf. 20.30. Plăci cerute. 21. Teatru radio­fonic. 22. Orchestră de țigani. 22.40. Inf. 23. Orchestră de Jazz. 23.30. Inf. 2 1,10. Plăci. 0.40. Conf. 1,05. Inf. VIENA 21.10. Concert Schubert. 22.10 Concert de orchestră. 23. Inf. 23.20. Cronică. 23.35. Hamburg. Muzică variată şi de dans. PRAGA 20.25. Plăci. 20.45. M. Ostrava. 21.15. Muzică militară. 22. Ora. Inf. 22.10. Plăci. 22.15. Conf. 22.30. Concert de orchestră. 23. Inf. Sport. 23.20. Plăci. BELGRAD 20.30. Ora naţiunii. 20.50. Repor­taj. 21. Cântece populare. 21.30. Mu­zică de cameră. 22.30. Conf. 22.45. Plăci. 23. Inf. 23.20. Concert de vio­loncel. ROMA 20.20. Plăci. 21. Ora, Inf., Radio­jurnal. 21.30. Muzică variată. 22. Teatru radiofonic. 22.30. Muzică modernă. 23. Concert de orchestră. 24. Radio­ jurnal. 0,15. Muzică de dans. MIERCURI, 1 FEBRUARIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 3645 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32,5 m. 300 waţi 7 . Deschiderea emisiunii. Gim­nastică, ritmică. Sfaturi medicale. Concert de dimineaţă (discuri) . Uvertură la opereta „Liliacul“ de Johann Strauss; Povestiri de toam­nă şi Blondă sau brună, valsuri de Waldteufel; Gavotă de Ganne şi Serenadă de Pierne; Bolero în re major şi Dans spaniol in sol minor de Moskowski. Sfaturi gospodăreşti. Inchiderea emisiunii. 12 . Muzică variată (discuri): Cântec popular englez aranjat de Quilter; Prolog din „­Paiaţe“ de Leoncavallo şi Cântecul toreadoru­lui din „Carmen“ de Bizet (voce : Michael Bohnen); Lebăda de Sa­int-Saens şi Melodie arabă de Glazunov (violoncel : Gaspar Cas­­sado); Serenadă maură de Eigar şi Benedictus de MacKenzie (arch. simf.); Melodii din „Friderica" şi „Contele de Luxemburg“ de Lehar; Vals arăbesc şi Aubade de Chami­­nade (pian: Una Bourne); Piesă sincopată şi Marş vienez de Kreis­ler (vioară :Fritz Kreisler, violon­cel: Hugo Kreisler); Potpuriu din „Vânzătorul de pasări“ de Zeller (voce: Erna Berger şi Julius Patzak). 13 : Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz: Orches­tra Victor Predescu; Vals din ope­reta „Floarea din Stambul" de Leo Fall; Canzonetta din concertul în re major de Ceaikowsky; Aubade de d’Ambrosio; Vals lent de Heli­­nescu; Legenda de Wieniawski ; Tango de concert de Jenny; Pot­puriu de valsuri vieneze, aranjat de Billy Goldwyn; Potpuriu de cân­tece românești aranjat de Victor Predescu. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei Victor Predescu: Mio­caro Napoli, tango de Vasilescu; Să nu mă uiţi, vals lent de Scha­­pirof; Intr’un orăşel uitat de lu­me, romanţă de Vasilescu; Drum bun, tango de Dendrino; Când mă gândesc la tine, slow de Mişu Constantinescu; Du-te la călugărie şi Cică cică, cântece româneşti de Dendrino. 15.10 : Publicaţii. Radiofonice. 18 . Ora. Mersul vremii. 18.0^.: Muzică de dans; Orches­te^Vraceafarul“ (voce: D-ra Vio­­,^MBighel); Voi visa, la noapte,'; foxtroc de Whiting; Te conduc eu, slow de Coots; Un foxtrot din fil­mul „Tura, zeița Junglei“ de Rain­­ger; Drum bun, tango de Dendrino (voce: D-ra Viorica Anghel); In nisip ne-am scris iubirea, tango de Vill­ov (voce: D-ra Viorica An­ghel) ; Ceasornicul bunicii, foxtrot de Kötscher; Un vals englez din filmul „Manuela“ de Washington; Se spune, foxtrot de Mâner; Nu știu ce doresc, blues de Walter Vo­gel (voce: D-ra Viorica Anghel) ; Tango-Miraj de Ion Vasilescu (voce: D-ra Viorica Anghel); Ro­manţa întunericului, foxtrot de Rainger; Deseară voi sta acasă, slow fox de Villnov (voce: D-ra Viorica Anghel); Te-am cunoscut prea târziu, tango de Walter Vo­gel (voce: D-ra Viorica Anghel); Plânset cuban, rumba de Alongi 19 . ISTORIA MUZICII . Sec. XVIII în Germania („Fiii lui Bach şi Chr. W. Gluck: D-na Roşi, Bau­­mann-Rădulescu (voce), V. Jianu (flaut), M. Theodorescu (flaut), I. Fotino (violoncel), N. Rădulescu (clavecin) şi Orchestra Radio, cond. de N. Rădulescu: Cuvânt explica­tiv : Vivace din Sonata în re ma­jor de Wilhelm Friedmann Bach (V. Jianu şi Theodorescu, flaut şi N. Rădulescu, clavecin); Cantata : Phyllis şi Thirsis de Philip Emanuel Bach (voce : D-na Roşi Baumann- Rădulescu, V. Jianu şi M. Theodo­rescu, flaut, I. Fotino, violoncel şi N. Rădulescu, clavecin); Andante din Trio în do major de Friedrich Bach (V. Jianu, flaut, I. Fotino, violon­cel şi N. Rădulescu, clavecin); Aria „Lucero“ din „Clemenza di Sci­­pione“ de Joh. Chr. Bach (voce :­ d-na Rosi Baumann-Rădulescu şi Orchestra Radio). Dansuri de Chr. W. Glück (Orchestra Radio). 19.45: Cronica artistică. 20 : Concert de seară : Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga; Idila lui Siegfried de Wagner; Suita cehă de Dvorak : a) Pastorală, b) Polca, c) Romanţă, d) Furlani. 20.50 : Moda şi sănătatea, de dr. Aurel Voina. 21.05 : CICLUL MOZART : I. Quintet cu clarinet in la exec. de N. N. Broască (clarinet) şi Quar­­tetul Radio (D. Teodorui, vioară, I. L. Boniş, vioara II-a, I. Ghiga, violă şi Th. Lupu, violoncel). II. Gabriel Năruja (voce) : MO­ZART . Aria lui Osmin din „Răpi­rea din serai“ act. I. Mulţumire, lied; Veghează, lied; Vraja serii, lied; Aria lui Figaro din „Nunta lui Figaro“. 22 : Radio-jurnal (I) ; Sport. 22.15 : Portrete de compozitori : CHOPIN (discuri) ; Marea polo­neză Op. 22 pian : Arthur Rubin­stein) Sonata In si bemol minor pentru pian executat de Percy Grainger); Studiu în fa major No. 8 (pian : Vladimir Horowitz). 23 : Radio-jurnal (II). 23.15 : Concert de noapte al Or­chestrei Grigoraș Dinicu, transmis de la restaurantul „Continental". 23.45 : Jurnal pentru străinătate in limba franceză și germană. % VARȘOVIA, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20: Muzică distractivă. 21.35. Inf. 22. Concert Chopin. 23. Plăci. 23.35. Muzică de dans. 24 Inf., Me­teor. BUDAPESTA, 549 m. 546 kHz. 120 kw.­­ 19.40. Orchestră de țigani. 20.30. Retransmitere de la Operă. 23 30. Inf. 23.45. Concert de orches­tră. Muzică vieneză. VIENA, 507 m. 592 kHz. 150 kw. 20.10. Muzică ușoară. 20.35. Actua­lități. 21. Inf., Meteor. 21.10. Con­cert de muzică variată. 22. Muzi­că ușoară. 23. Inf. 23 30. Concert nocturn. 1. Kom­. Concert nocturn. PRAGA. 470 m. 638 kHz. 120 kw. 20.25. Muzică variată. 21,45. Conf. 22. Ora, Inf. 22 10. Muzică ușoară. 22,35. Brno. 23. Ora, Inf., Sport. 23,20. Plăci. BELGRAD. 437 m. 686 kHz 2­5 kw. — 20,30. Ora națiunii. 20,59. Reportaj. 21. Humor. 22 Cântece populare. 23. Inf. 2315. Plăci.. ROMA. 420 8 m 7713 kHz — 20,20. Plăci. 21. Ora, Inf.. Radiojurnal. 2130. Muzică variată 22. „La damă boba“ operă d­e Wolf-Ferrari. * O manifestare a maeştrilor şi conducătorilor din industria artelor grafice Sărbătorirea unui an de activitate a asociaţiei Sâmbătă 28 c. s’a sărbătorit printr’o agapă colegială, în sala de sus a restaurantului Helveţi®, un an de activitate al Asociaţiei generale a maeştrilor şi conducă­torilor din industria artelor gra­fice.Deşi înfiinţată numai de un an, Asociaţia a lucrat intens şi cu râvnă reuşind ca în acest răstimp să obţie personalitate juridică şi să strângă în jurul ei un număr impresionant de maeştri şi con­ducători din artele grafice. Agapa a început la ora 9 seara întrunind peste 50 participanţi de la mai toate întreprinderile grafice din Capitală. Seria cuvântărilor o deschide de preşedinte D. I. Popescu, care mulţumeşte celor prezenţi pen­tru dragostea şi însufleţirea cu care au răspuns apelului făcut de asociaţie şi-şi exprimă bucuria de a vedea rosturile asociaţiei înţelese şi apreciate de un nu­măr impresionant de persoane interesate. D-sa dă cuvântul d-lui secre­tar general al asociaţiei, d. Gogu Niculescu, care arată pe scurt fe­lul cum a luat naştere asociaţia, motivele care au creiat-o, munca depusă pentru a strânge în jurul ei pe toţi cei cărora le e necesa­ră, rosturile ei şi situaţia fru­moasă pe care o are acum aso­ciaţia, fiind deocamdată prima şi singura asociaţie de acest fel din ţară. D-sa evocă amintiri din timpul când a început să înveţe meseria, arătând organizarea de atunci a atelierelor, felul cum pa­tronii şi lucrătorii munceau la­olaltă pentru ridicarea tiparului la­­înălţimile art'­. Povesteşte cum la inaugurarea statuei lui C. A. Rosetti răposa­tul Carol Göbl a luat tot perso­nalul tipografiei sale în număr de 120 persoane spre a aduce elo­giul său celui ce pe lângă că fu­sese un mare om de stat fusese şi din rândul lor. Mulţumeşte celor prezenţi pen­tru însufleţirea cu care au răs­puns pentru sărbătorirea unui an de existenţă al asociaţiei şi d-lui preşedinte pentru munca şi dra­gostea pe care le dă asociaţiei. D. Matei Năstăsescu, vice­pre­şedinte, arată bucuria pe care o simte, văzând, că în contra ne­­încrederii celor ce-l sfătuiau să nu lupte pentru Înfiinţarea aso­ciaţiei, totuş asociaţia a luat fiinţă, trăeşte, creşte şi se des­­voltă. Mulţumeşte tuturor, şi in special d-lui Alex. Henegariu, membru de onoare, care la în­fiinţarea asociaţiei a donat 5000 lei şi acum la 1 an de existenţă încă 5000 lei. D. Henegariu, luând cuvântul, dă, între altele, sfaturi şi arată ce a văzut prin multe ţări şi in­stituţii şi ce ar trebui să se facă la noi. D. Bălăşescu, membru în co­mitet, propune, şi cei prezenţi admit în unanimitate ca asocia­ţia să facă un parastas pentru meşterii şi conducătorii tipografi decedaţi. D. G. V. Niculescu aduce salu­tul şi adeziunea maeştrilor de la M. O. Imprimeria Centrală şi mulţumeşte comitetului pentru munca depusă pentru strângerea rândurilor tuturor. Mai vorbesc apoi d-nii Petre Constantinescu, vice­preşedinte, care roagă pe toţi să facă propa­gandă pentru înscrierea în aso­ciaţie şi a celorlalţi ce au mai ră­mas şi îndeamnă la plata regu­lată a cotizaţiilor; d. Ion Ionescu Şolea care face evocarea maeştri­lor sub care a învăţat meseria , d. Hătescu care arată mulţumi­rea pe care o simte că se găseşte în mijlocul unei astfel de aso­ciaţii de care se simte mândru, şi mândria pe care o are că prin muncă cinstită şi respect de cei mai mari a putut­ să ajungă la locuri de conducere. Tuturor le mulţumeşte de pre­şedinte D. I. Popescu, care ex­plică pentru ce este în mijlocul asociaţiei. Arată că nu este un intrus în artele grafice ci că lu­crează de 15 ani tipografie. Mul­ţumită d-lui Stelian Popescu, di­rectorul ziarului „Universul“, (a­­plauze prelungite şi ovaţii pentru d. Stelian Popescu), d-sa a putut să se perfecţioneze la şcolile şi atelierele din Germania şi să a­­plice cele văzute acolo la tipo­grafia „Universul“. S-au expediat apoi câte o tele­gramă de omagiu M. S. Regelui I şi d-lor Ralea ministru al mun­cii, Cunescu directorul general al muncii, Molin, președ. Uniunii camerelor de muncă, Straja, etc. Recolta grâului in Australia Recolta grâului în Australia, de a cărei situaţie depinde în bună parte preţul grâului nostru pe­ piaţa mondială, se prezintă astfel, după comunicarea făcută serviciului de studii şi statistică din ministerul agriculturii, de „Institutul internaţional de agri­cultură“. In Australia occidentală recol­ta grâului este aproape termi­nată şi a dat rezultate peste aş­teptări. In Australia meridională re­colta este deasemeni de foarte bună calitate. In statul Victoria rezultatele vor fi mai puţin bune decât în anul trecut. Două adunări ceferiste Asociaţia „Nivel-Metru“, la căminul întreţinerea Asociaţia profesională „Nivel- Metru“ a personalului serviciului întreţinerii, a ţinut Duminică o şedinţă la căminul „întreţinerii“. Au participat delegaţiuni din Arad, Sibiu, Paşcani, Cernăuţi, Cluj, Chişinău, Bistriţa, etc. D. Ionescu Ene, preşedinte, a­­duce omagii M. S. Regelui, apoi enumeră realizările asociaţiei care au­ făcut ca personalul serviciu­lui întreţinerii să ai­bă o situaţie mai bună, să fie cunoscut şi pre­ţuit. In afară de acţiunea profesio­nală, am ridicat acest cămin cu contribuţia personalului mărunt şi cu sprijinul binevoitor al in­stituţiilor noastre. Aduce mulţumiri d-lui general Mi­hail Ionescu care a îmbunătă­ţit situaţia personalului întreţi­nerii şi propune ridicarea unui bust. Spune că mai sunt unele do­leanţe de susţinut ce vor fi câş­tigate prin disciplină şi solida­ritate. Anunţă că şi-a dat demisia de la preşidenţia asociaţiei şi mulţu­meşte celor ce l-au ajutat cât timp a stat în fruntea ei. Spune că trebue promovat tineretul, iar el promite că va da tot concursul. Demisia d-lui Ionescu Ene a fost respinsă de adunare. Apoi d-sa promite că va par­ticipa la câteva adunări ale re­gionalelor, se va reorganiza aso­ciaţia, modifica statutul şi se vor primi în asociaţie şi pe funcţio­narii de birou de la întreţinere. Arată că s-a obţinut plata acor­dului de 30 la sută pentru me­seriaşii întreţinerii, indemniza­ţiile de scumpete, plata chiriei, etc.Mai avem de susţinut urmă­toarele doleanţe: Controlorii de la întreţinere, tracţiune şi ateliere să intre în corpul subinginerilor; înfiinţarea unei şcoli superioare de întreţi­nere pentru controlori; redarea dreptului la traverse; magazii şi şoproane pentru materiale; şcoli în centre cu instructori recrutaţi din picheri; picheri ajutori la districte mari şi reorganizarea Casei de credit a C. F. R. Adunarea alege ca secretar ge­neral al asociaţiei pe d. Traian Pop. Fixează adunarea generală la 28 Mai a. ch iar d. Ionescu Ene să fixeze data adunării regiona­lelor. Se alege un comitet pentru bustul d-lui general Mihail Io­nescu. D. I. Vuculescu-Cluj, spune că mai sunt următoarele doleanţe: să se facă numirea şefilor de e­­chipă cu şcoală ce primesc un salariu de 1700 lei până la nu­mire să se uşureze munca de noapte a cantonierilor şi să se dea stagiile picherilor ce sunt scoşi din categoria XII. D. Ionescu Ene citeşte răspun­surile primite de la d. general Mihail Ionescu şi d. ambasador Franasovici la urările trimise şi mulţumeşte participanţilor ce­ au dovedit solidaritate şi că asocia­ţia „Nivel-Metru“ a rămas tot puternică. Nevoile personalului reviziilor de vagoane Membrii asociaţiei profesio­nale „Materialul Rulant“, a per­sonalului reviziilor de vagoane, s-au adunat Duminică în şe­dinţă, su­b prezidenţia d-lui Du­mitru N. Tudor. Participă delegaţi din Satu Mare, Cernăuţi şi Craiova. D. Dumitru N. Tudor, preşe­dinte, spune că dela preluarea preşidenţiei, a trimis un comu­nicat şi un apel filialelor, ca să intensifice activitatea şi să a­­dune întregul personal al revi­ziilor de vagoane în asociaţie. Pentru a înlesni tuturor să fie membri, s’a redus cotizaţia lunară la 10 lei şi s’au iertat datoriile din trecut astfel că, oricine, se poate pune la curent începând din luna Noembrie 1938. Arată importanţa asociaţiei şi cere mai multă stăruinţă din partea conducătorilor de filiale. D. Mihai Cheovari-Satu Mare, întreabă ce se face cu lăcă­tuşii­, electricienii şi lucrătorii dela revizie cari n’au fost încă încadraţi şi nici nu li s’au ce­rut, până acum, actele. Dease­­menea, ei întreabă când se vor plăti sporurile celor avansaţi la alegere. Lăcătuşii de revizie încadraţi cer ca diferinţele de bani ce-au de plătit in urma trecerii dela Casa de ajutor la Casa generală de pensiuni să le plătească in 24 sau 36 rate lunare, să li se dea uniformele în aceleaşi con­­diţiuni cum se dau personalului de tren şi chiria să fie plătită după statut, adică 10, 12 şi 15 la sută din salariul brut. După ce s’au mai exprimat şi alte doleanţe, d. Dumitru N. Tudor anunţă că asociaţia va întocmi un memoriu cu toate doleanţele personalului revizii­lor de vagoane. In acest scop, roagă filialele să trimeată, în scris, revendicările ce­ au de formulat. Anul al 56 Nr. 30 Mie­rcuri 1 Februarie 1939 O comunicare despre România la Academia din Atena (Urmare din pagina I-a­ hia de sus“, iar originea şi­­ limba lor, sunt romanice. D. prof. Keramopulos, a mai pomenit în comunicarea sa, în sprijinul teoriei sale ciu-­­ date, că „Sărăcăcenii“ no- , mazi, „vorbesc greceşte din­­ timpuri imemoriale, dovada­­ caracterul geometric al bro­­i­deriilor lor şi al sculpturilor­­ lor în lemn“.­­ Ori, Sărăcăcianii aceea, din : Zagori, sunt aromânii greci­­zaţi, care şi azi se numesc în­tre dânşii „Vlahi“. „Sărăca­­ciani“ corespunde cu terme­nul „grecoman“, dat români­lor grecizaţi. Asupra oriiginiei şi obiceiu­rilor Sărăcăcianiilor a publi­cat un studiu important d. Th. Capidan în valoroasa pu­­bliciaţie „Dacoromania“, de sub conducerea d-lui prof. Sextil Puşcariu. Aşa­dar, nici asupra ori­gi­nei Sărăcăcianilor, d. prof. Keramopulos nu este în acord cu adevărul istoric şi cu et­­nologia. Acesta e rezultatul inter­venţiei considerentelor de or­din politic, în problemele de etnologie. Dată fiind personalitatea ştiinţifică a d-lui prof. Kera­mopulos şi faptul, că d-sa şi-a făcut comunicarea asupra o­­riginei Românilor din Orient, într’o şedinţă solemnă a Aca­demiei din Atena, credem necesară o punere la punct din partea Academiei româ­ne, a acelei probleme etnolo­gice româneşti. R. SEIŞANU însemnări bănăţene Timişoara, 27 Ianuarie Trăirea şi contactul aproape zilnic cu minorităţile conlocui­toare din nouile provincii, fac ca majoritarii să aibă un fel de a fi, deosebit de al românilor din celelalte provincii. Cuno­­scându-i zi de zi, pas de pas, ajungi ca să te obişnuieşti cu felul lor de viaţă, cu manife­stările lor culturale, cu bucu­riile şi uneori cu durerile lor. Mulţi dintre noi sfârşim prin a le învăţa limba. Este aceasta o scădere din punctul nostru de vedere? Nu, hotărît nu; cineva cu cât cunoaşte mai multe limbi, cu atât este mai instruit. Dar românii cari cunosc lim­bile minoritare din nouile pro­vincii cad în altă extremă, con­trară intereselor noastre. Astfel, nu rare sunt ocaziile când intrând în prăvălii mino­ritare, auzi în jurul tău vorbin­­du-se limba germană sau ma­ghiară, iar dacă eşti puţin mai atent, observi că cei cari fac sforţări să o vorbească, sunt... români. Cum se explică această dra­goste specială pentru limbile minoritare, pe care unii majo­ritari o au, este un fapt în apa­renţă simplu. Cei cari trăesc în contact cu minorităţile noastre etnice se simt obligaţi să le înveţe limba, iar după ce ajung să o cunoască se simt datori, ca ori de câte ori ajung în legătură cu un mino­ritar, să-i demonstreze că el vor­beşte limba lui. Problema simplă în aparenţă, are un substrat foarte primej­dios, care, analizat în mod se­rios, ne explică de ce, nici după douăzeci de ani, unii minoritari nu vorbesc încă româneşte. Minoritarii ne-au prins slă­biciunea de-a le învăţa limba dela început şi atunci şi-au fă­cut o socoteală simplă, pentru­­ce să învăţăm noi româneşte şi n’ar vorbi românii limba noa­stră? Şi socoteala lor s’a dovedit În­ţeleaptă, pentrucă observaţiile noastre nu se adresează numai românilor din nouile provincii, ci şi românilor din vechiul re­gat, stabiliţi aici, cari nu s’au lăsat mai pe jos în a face stu­diul cunoaşterii limbilor mino­ritare. S’a mers atât de departe cu acest obiceiu, periculos interese­lor noastre, încât sunt prăvălii minoritare, unde intrând, dacă nu cunoşti limba proprietarului, nu eşti servit, sau rişti ca să-ţi atragi o observaţie usturătoare că eşti om necivilizat necuno­­scând limba respectivă. In acest păcat de a vorbi lim­bile minoritare cad mai ales cu­coanele, cari socotesc drept o scădere socială, faptul de a nu cunoaşte limbile minorităţilor din noile provincii. Mi s’a în­tâmplat ades, ca să fiu martor la astfel de scene, când român­cele vorbind o limbă străină şi întrebate, pentru ce fac aceasta, răspund senine, pentrucă inter­locutoarea noastră nu ştie ro­mâneşte. Nu vom că­uta să facem un proces de intenţii minoritare, cari nici azi nu cunosc limba românească, dar este cel puţin o sfidare faptul de a trăi intr’o ţară, a-ţi câştiga existenţa de la majoritari şi a nu le cunoaşte limba. Desigur că dacă noi, cari trăim în aceste provincii, vorbim cu toţii limbile minoritare, ce rost mai are să înveţe ei limba românească? A cunoaşte şi vorbi limbile minoritare, departe de a fi o scădere personală, este o cali­tate în plus a personalităţii cuiva, insă de aici şi până a vorbi nu­mai limba lor, ori de câte ori ajungi în contact cu ei, este o nuanţă, care nu cadrează cu interesele noastre româneşti. Am cunoscut mulţi minoritari, cari nu ştiau vorbi nici o boabă româneşte, iar atunci când Lam­ întrebat, cum de n’au învăţat în douăzeci de ani nici cel puţin atât, mi-au răspuns: „Cum era să învăţ româneşte, când românii vorbesc cu mine ungureşte?” In faţa acestui argument,­­ce mai puteam să-i spun, să mă întorc cu gândul în perioada di­naintea războiului şi să-l întreb dacă şi ungurii vorbeau cu ro­mânii, româneşte? S’ar părea că de această me­teahnă suferă numai românii ardeleni şi bănăţeni, dar reali­tatea este cu totul alta. Românii stabiliţi în nouile provincii, au momente când se simt atât de apropiaţi de minorităţi, le în­drăgesc nu numai limba, dar şi dansurile şi cântecele. Un prie­ten al nostru, oltean sadea, ori de câte ori îşi adoarme conşti­entul, are o singură pasiune, sa danseze... ciardaşul unguresc şi îmi trebuie sforţări supraome­neşti, spre a-l face rezonabil. Am scris toate acestea nu din neînţelegere pentru minoritari, ci mai mult pentru ca aceste rânduri să fie un moment de re­culegere, un semn de întrebare, pentru ai noştri. O repetăm, am dori ca orice român să cunoască cele doua limbi ale minorităţilor din nouile provincii, ungară şi germana, dar dorim şi credem că nu ce­rem un lucru nedrept, ca toţi minoritarii care trăesc în ţara românească să vorbească corect şi fluent limba română. S’ar putea răspunde că mino­ritarii, cari nu cunosc limba română, nu au unde să o înveţe, dar încă n’am văzut nici o in­tervenţie, pentru a se deschide cursuri serale de limba română. Autorităţile noastre, suntem si­guri, ar organiza asemenea cursuri gratuite, dacă minorită­ţile le-ar cere şi iată cum ar­monia între noi şi ei ar fi sta­bilită. Dar până atunci, românii au o datorie, să părăsească ati­tudinea actuală, datorită căreia minoritarii noştri nu ne cunosc limba. Este o datorie a ceasului de faţă, pe care nu se poate să fie cineva să n’o înțeleagă.O. M. Exportul forestier al României în lunile Ianuarie-Septembrie 1938 Asociaţia industriilor fores­tiere, a întocmit un tablou des­pre exportul de lemnărie, în lu­nile Ianuarie—Septembrie 1938, pe sorturi,­care s’a desfăşurat­­ după cum urmează: Lemne de foc, 108.178 tone;­­ cherestea, 400.297 t.; cioplitură, 55.212 t.; lemne pentru debitare, 43.469 t.; lemn de mină, 23.007 t; lemn pentru hârtie, 21.706 tone; părţi de lăzi, 12.557 tone; doage, 3.569 t.; traverse, 1.746 t.; foi de placaj, 882 t.; lemn contraplacaj, 3.134 tone. Exportul de lemnărie din a. c. este cu 18 la sută mai mic decât ta anul precedent, insă la nive­lul exportului din 1936 şi mai mare decât în 1935. Exportul lemnelor de foc s’a mărit dela 8697 vagoane expor­tate in 1937 la 10.818 vagoane, din care 10.058 vagoane în Un­garia şi 681 vagoane în Germa­nia. Pieţele debuşeuri ale lemnului nostru rămân: Germania, Ita­lia, Grecia, Egipt şi Siria, care necesită cantităţi importante de lemnărie, de ruşinoase şi fo­ioase. Radio-Universul oferă cititorilor săi GRATUIT o superheterodină STAN­DARD1939 printr’im concurs foarte ușor. Completați al 3-lea buletin de vot apărut astăzi în revistă.

Next