Universul, februarie 1939 (Anul 56, nr. 45-57)
1939-02-16 / nr. 45
mu. mm NU EXISTA FIDELITATE — Eu cred contrariul.— Poţi rămâne ani de zile, decenii chiar, credincios unui om, unui lucru, unei idei. ■— E deajuns să-ți faci datoria, pentru a rămâne fidel ? — Nu. Trebue să pui şi convingere în fidelitatea ta. De pildă, eu sunt credincios de zeci de ani. ALCOCRATIHE Nu fac un pas fără Algocratine şi ştiu că, orice durere m-ar lua prin surprindere, poate fi înlăturată prin Algocratine, imediat. Algocratine este remediul omului care nu vrea să-şi piardă nici o zi din viaţa. Algocratine vindecă durerile de orice fel, sciatica şi guta, reumatismul şi nevralgii, durerile de cap şi de dinţi, durerile menstruale, răceala. Algocratine vindecă şi apără, cruţă şi însănătoşeşte. La farmacii şi drognerii. Repertoriu penal "JReptortoriu J penal, revista bilunară de doctrină, jurisprudent Şi legislaţie penală, de sub direcţia d-lui av. I. Vasilescu-Valjean, redactată de un grup de tineri avocaţi, d-nii: Laurenţiu Bănărescu, Vasile Atanasiu ş. a., a intrat în al treilea an de regulată apariţie. „ .Repertoriul nu s’a mărginit să fie o culegere mecanică şi automatizată a jurisprudenţelor curente,—cum arată d Valjean în cuvintele pe cari le publcă în fruntea revistei in pragul unui nou an.—Nu e o justapunere fără semnificaţie, fără viaţă şi fără interpretare a soluţiilor juridice, ci, dimpotrivă, „ constitue un comentariu lucid I şi subtil al noului drept ce se creiază”. In afară de jurisprudenţa la zi, adnotată, repertoriul publică articole de doctrină: Critica, exegeza şi interpretarea penală, Dreptul de necesitate (Nr. 1) ; Nulla poena sine lege; Efectele căilor de atac exercitată de inculpat contra hotărârilor condamnatoare (Nr. 2) ; Sancţiunile penale din legea asigurărilor sociale (Nr. 3—4). Publică, de asemeni, nouile legiuiri penale : Legea pentru modificarea şi completarea unor dispoziţiuni din legea pentru organizarea nouilor instanţe criminale (Nr. 1) ; Legea privitoare la amnesticirea unor fapte (Nr. 2) ; Legea pentru modificarea, adăugirea şi abrogarea unor texte din codul de procedură penală Carol H, etc. LEI 152 LEI trimiteţi direct Secţiunii „Universul“ a Societăţii „Franco-Române“ Bucureşti, Calea Griviţei 23, şi veţi primi : Două poliţe de asigurare a lei 20.000, Un port-visite de piele pentru bancnote, sau o garnitură compusă din : Un notes de buzunar cu creion şi calendar şi Un port-ţigaret din piele pentru ţigarete. Continuând plata unncilor rate lunare de lei 152, adunaţi pe nesimţite un capital de 40.000 lei, participaţi la tragerile lunare şi veţi mai primi: 1 '* 10 . 1) Un ceasornic „Manthe" deşteptător patrat, la achitarea ratei a 5-a lunare şi 2) O casetă cu 6 jcpşti de Karlsbad la achitarea ratei a 12-a lunare...ICh*~!*' Grăbiți-vă ca să luaţi parte la tragerea din 15 Febr. 1939 Tariful publicităţii comerciale CATEGORIA I. Dela 1—1000 Unii 20 Dela 1000 linii în sus 18 Anunţurile colectorilor de loterie 26 Bilanţuri, convocări, notificări, etc. 60 Ştiri artistice. judiciare, şcolare 40 Informaţiuni comerciale minimum 5 Unii 50 Informaţiuni financiare minimum 6 linii 50 Informaţiuni Loterii de Stat 100 Informaţiuni colectori de loterii 60 întruniri electorale, anunţuri 30 Articole, dări de seamă comerciale, etc. In corpul ziarului 75 Anunţuri mortuare maximum 1000 (80 linii) (1 minimum 250 130 linii). ORICE ANUNŢ IN TEXT: Anunţuri comerciale şi financiare 40 Parastase şi mulţumiri mortuare maximum Lei 300 anunţul. Parastase cuprinzând în acelaş anunţ 3 nume maximum anunţul Lei 600 Anunţuri de logodne, căsătorii şi botezuri cel mult 16 linii 400 Anunţuri de logodne, căsătorii, botezuri etc. la informaaudit nedepăşind 10 linii 600 Numiri, permutări, deplasări, decorări etc. la informaţiuni nedepăşind 10 linii 800 Acte juridice, sentinţe, hotărâri, cereri de naturalizare, etc. , anunţuri, linia 25 Acte de mulţumire 25 Acte de mulţumire la informaţiuni 50 Cutia cu scrisori, plasat lângă text 60 Extracte de divorţ simple, bucata Lei 400 Anunţurile editurilor şi librăriilor se taxează după un tarif special. Schimbare de nume, 3 publicaţiuni Lei 1200 Anunţuri de la instituţiuni Industriale, 1 pagină lei 80.000 Anunţuri comerciale, 1 pagină lei 60.000 Anunțuri financiare asig. ofic., etc. tel 70.000 Anunțuri comerciale V2 Pa£. tel 33.000 Anunțuri financiare asig. oficiale 14 pagină lei 38.000 Anunțuri comerciale 14 pagină tei 17.000 Anunțuri financiare asig. oficiale lA pagină lei 28.000 La paginile din dreapta cu 10 la sută in plus. La angajarea de lunie se va fixa viste, broşuri, se taxează cu tarif on termen pentru, publicarea lor dublu, care În nici un caz nu va fi mar P. 8. — Anunţurile mai void ca mare de 3 luni. Aceste anunţuri se spaţiu de 10 linii, se vor plăti cu vor publica Duminica şi sărbătorile tarifulu ie linii. Anunţuri şi minimal atunci când va fi posibil, formaţiuni cu fracţiuni de linii, fără obligaţiune, adică de: 8 7, 9 11, 13, 18 Una. Anunţuri de dimensiuni mai mari se admit decât socotit la 10, 18, de 4 coloane se taxează In cate 20 etc, dnagoria anunţurilor speciale astfel : Orice anunţ cerut să apară Cu Primele 4 coloane se vor taxa munka şi sărbătorile legale, 26 la conform tarifului obişnuit Indife- sută In plus. rent numărul de linii. Orice anunţ plasat In pagina de Ce trece peste pătru coloane tarif mica publicitate, 26 la sută In plus. dublu Orice anunţ cerat să apară spe-Reclamele pentru ziare, cărţi, re- dial se taxează cu tarif special Tariful licitațiilor 1 I. Anunțuri de licitații până la o valoare de lei 50.000 se Vor da numai ziarelor locale Lei 2.50 2. Idem dela 50.000 la 200.000 lei 15 3. Idem dela 200.000 la 500.000 lei 18 4. Idem dela 500 000 la 1.000.000 lei 20 5. Idem dela 1.000.000 in sus lei 25 6. Publicitatea pentru licitaţiile Caselor Autonome, Regii Comerciale lei 26 7. Anunţurile tribunalelor pentru consolidarea de terenuri petrolifere, linia corp 6 lei 36 8. Publicaţiuni de licitaţii mobiliare incheeri pentru radieri de convenţiuni, pentru fecare anunţ lei 600 9. Orice alte publicaţiuni lei 26 Şoferii, mecanicii şi electricienii de la autorităţile de stat sau constituit in asociaţie culturală Luni a fost la sediul din str. Domniţa Anastasia nr. 5 o consfătuire la care au luat parte toţi slujbaşii electricieni, mecanici, şoferi care au pus bazele asociaţiei pentru ridicarea culturală şi desvoltarea spiritului naţional în rândul acestor elemente, atât de necesară în momentul de faţă. Prezidează d. Ilie Iliescu care arată scopul convocării îndemnând pe cei prezenţi spreorganizare în această mişcare spirituală, de care are nevoie această clasă socială, D. Vasile Marsulescu, arată necesitatea organizării acestei asociaţii. D-sa desvoltă un program de activitate de care arenevoie aceşti meseriaşi, slujbaşi în diferite instituţiuni de stat şi propune alegerea în fruntea conducerea asociaţii pe d. Grigore Teodorescu ca unul ce a dat dovadă în trecut că este un bun apărător al acestor breslaşi de la stat. Adunarea în unanimitate alege preşedinte pe d.Teodorescu, vice preşedinte pe d. Vasile Mârşulescu, secretar pe d. Ioan Crinu D. Teodorescu mulţumeşte întregii adunări pentru încrederea ce i-a acordat şi declară că va fi un bun organizator al acestei asociaţii care are menirea desvoltării spiritului precum şi organizarea secţiei de ajutor mutual pentru nevoile membrilor ei. D-sa propune şi întreaga adunare aprobă ca pentru Joi 23 Februarie orele 8 seara să se convoace la şedinţa de comitet delegaţii tuturor ministerelor, primării şi regiei autonome etc. care să con- stituiască comitetul de conducere definitiv având fiecare autoritate reprezentantul ei în conducerea asociaţiei. Se hotărăşte să se trimită telegrame Majestăţii Sale Regelui Carol al II-lea, d-lui vice-preşedinte al consiliului de miniştri Armand Călinescu precum şi d-lui Gabriel Marinescu subsecretar de stat la ministerul de interne. Adunarea a luat sfârşit la orele 11 seara. CGLl&ncUM* «N ...............—— MIERCURI, 15 FEBRUARIE Ort. Sfântul Apostol Onesim (95). Cat. Sf. Faustin (f 134). Prot. Formosu. Evreesc: 26 Sevat 5699. Mahomedan: 25 Giul-Hege 1357. Răsăritul Soarelui 7.19. Apusul Soarelui 17.42. Otlaxico MIERCURI, 15 FEBRUARIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32,5 m. 300 waţi 7. Deschiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (disc.): Cavalcadă şi Vals din ,,Nănsel şi Gretel’’ de Humperdinck, îndrăgostita, vals de Berger şi Departe de bal de Gillet. — Gimnastică ritmică. — Sfaturi gospodăreşti — Continuarea concertului dimineţii (discuri): Uvertură la „Ţara surâsului” de Lehar. Potpuriu da foxtroturi — Sfaturi medicale. — închiderea emisiunii. 12. Muzică variată (discuri): Abu Hassan, uvertură de Weber; Arii din „Flautul fermecat” de Mozart şi „Elixirul dragostei” de Donizetti (voce: Joseph Schmidt); Arabescă şi Devoţiune de Schumann (pian: Mark Hambourg); Impresii din Italia de Charpentier (arch. simf. dirij. de autor); Zephyr de Hubay (vioară: Joseph Szigeti); Suită din „Carmen” de Bizet (Orch. simf. din Filadelfia, dirij. de Leopold Stokowski). 13. Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. — Orchestra C. Tandin: Pasiune, vals lent de Boldeanu. Un tango din filmul „Drumul spre fericire” de M. Jary. Dac’ai vrea, slow de Dendrino; Foxtrot din filmul „Amanda” de Berlin; Pelin beau, pelin mănânc; Iţi mulţumesc, slow de Vasilescu; Lampa, romanţă veche; Feţişoară Segârceancă şi Horă; Fă leliţa sprâncenată, cântec popular de Mia Braia; A fost frumos, a fost odată, romanţă de Corneliu Hugo, Hora lui Ioana şi Leliţă cârciumăreasă, Du-te dor la bădiţa al meu şi Când ţi-e dat băete să iubeşti, cântece populare de I. Romcescu. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului orchestrei Costică Tandin: Signorina, paso doble de P. Walter; Vals lent (solo saxofon: Nae Cioacă); Baby, slow de Bibi Vasiliu; Mi-e inima pustie, boston romanţă de Dinu Şerbănescu; Tin’te bine, cântec popular de Ion Stănescu; Degeaba mă mai duc acasă cântec popular din Gorj; Hora lui Costică Tandin şi Jocuri din Gorj. 15.10: Publicaţii; Radiofonice. 18. Ora. Mersul vremii 18.02: Muzică de dans — Orchestra „Luceafărul” (voce: Mircea Alexe; Prietena dervișului, foxtrot de Warren; Slowfox de Whiting; Spune-mi inima mea, foxtrot de Lane; Inelul de logodnă, tango de Ion Vasilescu (voce: Mircea Alexe); Imi plac ochii dumitale, tango de Roman (voce: Mircea Alexe); Când începe dragostea, foxtrot de Gershwin; Iţi dăruesc inima mea foxtrot de Chaplin; Nu-mi pasă ce ochi are, slowfox de Walter Vogel (voce: Mircea Alexe); Cât mi-eşti de dragă, tango de Bojenescu (voce: Mircea Alexe); Tu, numai tu, vals vienez de Gabriel: Un foxtrot din filmul „College Swing” de Lane; Mă îndrăgostesc de tine în fiecare zi, slowfox de Sharwin: Ce frumoasă ești, blues de Hahn (voce: Mircea Alexe); Te-am cunoscut prea târziu, tango de Walter Vogel (voce: Mircea Alexe); Tango de Mircea Alexe (voce: autorul); Nu ştiu ce-mi place la tine, foxtrot de Rainger; Nopţi antileze, rumba de Papanţi. 19.10: ISTORIA MUZICII: Epoca elizabetană. ANGLIA (d-na Roşi Baumann-Rădulescu (voce), Nicolae Rădulescu (clavecin), Quartetul Radio şi Corul Madrigal, cond. de Nicolae Rădulescu); Cuvânt introductiv. Primul marş din Oxford, de William Byrd (clavecin: N. Rădulescu) ;Aş vrea să schimb dragostea, de Tobias Hume (voce: d-na Rosl Baumann-Rădulescu); Aştept dragostea, de Robert Jones (voce: d-na Rosl Baumann-Rădulescu); Vino iar, de John Dowland (voce: d-na Rosi Baumann-Rădulescu); Dansuri din colecţia „Elisabethan Dance Tunes” (Quartetul Radio); Lebădă de argint, de Orlando Gibbons (Corul Madrigal); Nimfă dulce de Thomas Morley (Corul Madrigal) ; Ce fericit trăim de Michael East (Corul Madrigal); Ave verum corpus, de William Byrd (Corul Madrigal). 20: Cronică artistică 20.15: Muzică vieneză: D-na Emilia Guţianu (voce) şi Orchestra Radio, dirij. de Const. Bobescu; Specialităţi vieneze, de Hruby; Vals imperial de Johann Strauss (voce: D-na Emilia Gutianu); Arie din „Liliacul” de Johann Strauss (voce: d-na Emilia Guţianu); Aur şi argint, vals de Lehar; Capricio vienez, de Kreisler (voce: d-na Emilia Guţianu); Voci de primăvară, de Johann Strauss (voce: d-na Emilia Guţianu); Dunărea albastră, vals de Johann Strauss (voce: d-na Emilia Gutianu). 21.10: CICLUL MOZART: Quartetul Theodorescu (Al. Theodorescu, vioara I, I. Jelescu, vioara II, Al. Rădulescu, violă și I. Fotino, violoncel) : Quartet No. 6 în do major (adagio-allegro; andante cantabile; menuetto: Motto allegro). 21.40: Nicolae Rădulescu (clavecin) : Passacaglia de Fr. Couperin; Chaconne de G. Fr. Haendel. 22: Radio-jurnal (I); Sport. 22.15: RADIO-CABARET. 23: Radio jurnal (II). 23.15: Concert de noapte al orchestrei Ionel Giurgea, transmis de la restaurantul „Modern”. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. VARȘOVIA. 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20. Concert de muzică distractivă. 21.35. Inf., Radiojurnal. 22. Concert Chopin. 22.45. Recitări. 23. Muzică de dans pe plăci. 24. Inf. BUDAPESTA. 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 18.10. Recital de vioară. 18.48. Conf 19.30. Recital de pian. 20. Conf. 20.15. Orchestră de țigani. 21,10. Conf. 21,40. Concert de orchestră. 22,40. Inf. 23. Orchestră de jazz. 23,45. Inf. 24. Concert de orchestră. VIENA. 507 m. 592 kHz. 150 kw. — 22. Concert de muzică militară. 22,40. Conf. 23. Inf. 23,30. Concert de muzică vieneză. PRAGA. 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 20,10. Concert popular. 20,50. Inf. în română. 21. Continuarea concertului. 21,30. Inf. 22. Melodii dii din filmele sonore. 23,30. Conf. 23,50. Inf 24. Muzică militară. 0,30. Muzică de dans. BELGRAD. 437 m. 686 kHz. 25 kw. — 18,50. Melodii populare. 19,15. Plăci. 20,30. Ora naţiunii. 20,50. Reportaj 21. Humor. 22. Melodii populare. 23. Inf. 23.15. Recital de violoncel. ROMA. 420,8 m. 713 kHz. 20. Muzică variată. 21. Ora, Inf., Radiojurnal. 21,30. Concert de muzică simfonică. 22. Concert de orchestră. 22,45. Muzică modernă. 23,30. Muzică de dans. JOI, 16 FEBRUARIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32,5 m. 300 waţi 7. Deschiderea emisiunii; Concert de dimineaţă (discuri); Amintiri de la bal, valsuri; Serenadă şi Melodie de Hewkens; Gimnastică ritmică; Sfaturi gospodăreşti; Continuarea concertului dimineţii (discuri) ; Selecţiuni din „La Dubarry“ de Millöcker; Fragment din baletul „Cei trei porumbei“ de Messager; Sfaturi medicale; închiderea emisiunii. 12. ORA STRAJERILOR: (Ora de îndrumări străjereşti): I. Inspector Găbreanu: îndrumări agricole de iarnă. II. Dr. Mustăcescu: Specialităţi, străjerii sanitari şi străjerele infirmiere. 13. Ora, Culturale, Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz, orchestra Jean Marcu: In Lobau, de Strecker. Cartea poştală, romanţă de D. Cantea (voce: Jean Marcu); Irene, de Pali; Un gondolier cântat o melodie, tango de Dendrino (voce: Jean Marcu); Ultimele rose, romanță de Forberow; Rose Marie de Kaplusch; Mai spune-mi că nu m-ai uitat, vals de Dendrino (voce: Jean Marcu); Intimitate de Chopin; Magnola, rumba de Boldur, 14.10: Radio jurnal. 14.30: Continuarea concertului orchestrei Jean Marcu: Şi cântecele, romanţă de D. Cantea (voce : Jean Marcu); Două hore din Brăila; Du-te la călugărie, cântec popular de Dendrino; Dacă în 20 de toamne, romanţă şi Hora de concert de Covadio. 15.10: Varietăţi. Radiofonice. 18: ORA COPIILOR : I. „Broasca şi Boul“, scenariu radiofonic de Adrian Fascu, executat de şcoala primară de fete nr. 42 de sub direcţia: d-nei Constanţa Ţone. Conducerea muzicală: d-na Alexandrină Omnu. II Jurnalul copiilor. 19: Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi culturale. 19.17: Eugen Popescu (voce): Voicu Ciobanu (flaut). I. Eugen Popescu (voce): Galiere: a) Ca! să trăim; b) Soarele moare în asfinţit; c) S'a vestejit pe totdeauna; II. Voicu Ciobanu (flaut): Doină, joc de Brediceanu; Horă de Tersehack; III. Eugen Popescu (voce): Rachmaninoff: a) Frumoasa fată; b) Cum merg toate. IV. Voicu Ciomanu (flaut): Idilă de Elinescu; Joc ţărănesc de C. Dimitrescu. V. Eugen Popescu (voce): Grecianinov: a) Lacrimi; b) Mesteacăni retezaţi. 20: înfăţişarea estetică a ţării, de Em. Bucuţa. 20.20: Concert de masă al Orchestrei Fraţii Stănescu, transmis de la restaurantul „Presei“. 21. Introducere la concertul simfonic, de Em. Ciomac. 21.15: Concert simfonic al Orchestrei „Filarmonica“, dirij. de Vaclav Talieh (directorul Operei de Stat şi al Concertelor filarmonice din Praga) (transmisie de la Ateneul Român) ; Uvertura „Carnaval“ de Dvoxak; Simfonia In re major (Prager Symphonie) de Mozart; Două nocturne: Nori și serbări de Debussy. In pauză (22.10—22.25); Radiojurnal; Sport. 22.25. Continuarea concertului simfonic: Simfonia patetică de Ceaikovsky. 23.15: Muzică variată (discuri): Iţi aminteşti ? din filmul „S’au cunoscut în luna Mai“ de Young şi Melodie de Kahn (voce: Jeanette MacDonald şi Nelson Eddy); Două melodii de Lenoir (voce: Lucien Baroux); Vals de Blon; Rumba de Hernandez şi Rumba mexicane. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și engleză. VARȘOVIA, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. 20. Concert de muzică distractivă; 21.35. Inf. Radiojurnal ; 22. Teatru radiofonic; 23.20. Muzică de dans pe plăci; 24. Inf.20.15. Muzică populară. BUDAPESTA, 549 m. 546 kHz. 120 kw. 19.40. Recital de canto; 19.15. Conf.; 19.45. Orchestră de țigani; 20.30. Teatru radiofonic; 21.30. Concert coral; 22.15. Concert de muzică militară; 22.40. Inf.; 23. Reportaj; 23.45. Inf.; 24. Plăci; 1.05 Inf. VIENA, 507 m. 592 kHz. 150 kw. 17. Concert de după amiază; 18. Conf.; 18.10. Continuarea concertului; 19. Suită radiofonică; 19.30. Muzică variată; 20.30. Actualităţi ; 20.45. Reportaj; 21. Inf., Meteor ; 21.10. Leipzig. Concert de muzică distractivă; 23. Inf.; 21.15. Camarade unde eşti?; 23.45. Stuttgart. Concert de muzică populară. PRAGA I, 470 m. 638 kHz. 120 kw. 20.10. Muzică uşoară; 20.50. Inf. în română; 21. Muzică distractivă; 21.30. Inf.; 21.40. Muzică de dans pe plăci; 22. Ora, Inf. ; 22.10. Concert de orchestră; 23.30. Conf.; 23.35. Inf.; 24. Concert Novak. BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. 19.20. Plăci; 20.30. Ora naţiunii; 20.50. Reportaj; 21. Concert de vioară; 21.30. Concert simfonic; Inf.; 23.15. Concert de orches-JoMA I, 420,8 m. 713 kHz. 20.20. Plăci; 21. Ora, Inf., Radiojurnal ; 21.30. Muzică variată; 22. „Francesca da Rimini“ Operă debandonat. —xXO • OXx-Pentru ridicarea unei biserici la graniţa de răsărit Consiliul parohiei „Sf. Nicolae" din suburbia Protea Gailovca-Tighina, ne roagă să publicăm acest apel. Parohia „Sf. Niculae” de la poalele cetăţii lui ştefan cel Mare din Tighina, nu are un sfânt lăcaş de închinare. Modesta casă de rugăciuni ridicată cu două decenii în urmă este neîncăpătoare pentru numărul mare de credincioşi. Sub dominaţia trecută, ca cei de pe un teritoriu periferic, am fost neglijaţi; în ultimii ani politicianismul de aici numai de biserici nu se ocupa, iar singuri nu putem face mai mult decât am făcut, deoarece suntem sub I burbia cea mai nevoiaşe a Tirghinei. De aceia ca o ultimă încercare I adresăm tuturor inimilor caritabile acest apel: ajutaţi-ne să mărim acest locaş sfânt, făcându-vă ctitorii bisericuţei noastre. UNIVERSUL Calea spre un nou ritm de viaţă sănătoasă (Urmare din pagina Ia şului obştesc, care face forţa şi prosperitatea unui popor, şi fiindcă, in timp ce progresele ştiinţifice impun elitele la conducerea mecanismului vieţii moderne, progresul ideilor politice a dat, din ce in ce mai mult, mulţimii dreptul a se guverna şi a se deda prin reprezentanţii ei la actele cele mai dăunătoare Statului. Selecţionarea valorilor făgăduită va pune capăt spectacolului de a mai vedea in fruntea treburilor publice oameni fără pregătire, pătaţi în viaţa publică, ori în cea privată şi fără state de servicii prestate ţării. Iată, aşadar, adevăruri de care diriguitorii Frontului Renaşterii Naţionale trebue să ţină seamă spre a nu cădea în greşala de a crede că meritul ce au de a fi pus temelia unui organism politic-patriotic, trebue răsplătit cu acordarea tuturor privilegiilor. Oricare ar fi devotamentul şi jertfa pe care le vor pune în serviciul Frontului, nu vor trebui să excludă dezinteresarea personală, onestitatea, vrednicia, priceperea, înţelepciunea şi experienţa, pentru a face loc oamenilor de casă, încurcaţi pe la instanţele judecătoreşti şi de veche legătură de club. Procedându-se astfel, noul aşezământ politic va apărea, de la început, în ochii tuturor înconjurat de aureola totală a patriotismului, iar conducătorii lui se vor impune ca oameni de prestigiu. Şi este ştiut că prestigiul a stat în toate timpurile la baza guvernărilor însemnate. Conducătorii instituţiunilor, ca şi ai popoarelor înzestraţi cu prestigiu, spune istoria, au ştiut şi au putut să impună uşor opiniunile lor colectivităţii şi să dea forţă numărului hotăririlor lor personale fără a fi nevoiţi să recurgă la violenţă. Prof. Petre Dragomirescu Aplicarea impozitului pe cifra de afaceri Dispoziţiile ministerului de finanţe Pentru o bună aplicare a legii impozitului pe lux şi cifra de afaceri, ministerul finanţelor a dat următoarele instrucţiuni: Pentru calcularea impozitului la cifra de afaceri la rachiurile puse în consumaţie de către distilerii, cazane industriale şi cazane de producători, să se ia ca bază preţul de vânzare fixat trimestrial de către M. A. T. şi anume : a) Pentru rachiurile nemonopolizate, impozitul pe cifra de afaceri să se calculeze la preţul de vânzare fixat de monopol, plus taxa de consumaţie şi taxa de 5% ad valorem. b) Pentru rachiurile considerate monopolizate, dar puse în circulaţie de către fabricanţi, pe cifra de afaceri să se calculeze la preţul de vânzare fixat, plus taxa de monopol. Impozitul pe cifra de afaceri se va percepe la punerea în circulaţie a rachiurilor, achitându-se odată cu celelalte taxe, iar numărul recipisei sau chitanţei de plata impozitului, să se treacă în buletinul de liberă circulaţie emis. Ministerul a mai dispus ca toţi bijutierii, care pe lângă articolele noui produse, se ocupă şi cu reparaţiuni în această branşă, să înfiinţeze imediat registru special, în care să treacă toate datele cu privire la reparaţii şi să plătească impozitul pe cifra de afaceri pentru reparaţii, pe baza registrului special vizat de administraţia respectivă, iar pentru produsele popi, plata să se facă tot pe baza registrului de marcare,întrucât unii argăsitori de piei cu babă (tăbăcari) nu plătesc impozitul pe cifra de afaceri cuvenit la valoarea totală a pieilor cu blană argăsite, ci numai asupra preţului încasat pentru argăsire, ministerul a mai dispus ca, toţi aceşti negustori şi reparatori de piei, indiferent dacă fac asemenea operaţii pentru ei sau pentru alţii, datorează atât impozitul pe cifra de afaceri aferent pieilor (dacă nu sunt scutite, adică cele de la art. 75 alin. a), precum și taxele fixe stabilite, care reprezintă impozitul confecţiunilor rezultate. Firmele care conduc registrul special, vor debita întreaga cantitate de piei ce primesc pentru argăsire, arătând pe categorii, calitatea pieilor şi posesorii lor, iar la credit, să înregistreze cantităţile de piei argăsite şi ieşite din fabrică, arătând valoarea eventuală de vânzare şi reţinând impozitul pe cifra de afaceri şi taxele fixe stabilite, de la posesorii de piei — operaţiune de care nu sunt scutiţi nici cei mici — şi vărsa fiscului pe răspunderea lor. Dacă pieile cu blană au fost importate, nu se datorează asupra lor impozitul şi nici taxele fixe, întrucât acestea au fost achitate la vamă. Se va ţine seama însă, la per- I ceperea impozitului pe cifra de afaceri, că pieile de miel care imită astrahanul — spre deosebire de pieile de miel obişnuite — se comercializează la un preţ între 500—2000 lei bucata. înscrierea firmelor la Camera de comerţ Deşi conducerea Camerei de comerţ şi industrie a făcut cunoscut la timp cam sunt actele necesare la înscrierea firmelor, totuşi s-a constatat că se depun de comercianţi şi industriaşi acte incomplete, provocând astfel lăsarea cererilor în suspensie. Camera de comerţ şi industrie a cerut apoi în scris petiţionarilor din această categorie să depună negreşit actele cerute de lege, pentru a evita pierderi de timp şi clasarea acestor cereri cu acte incomplete. Cu toate înştiinţările Camerii de comerţ şi de industrie, un număr însemnat de cereri au rămas tot în suspensie şi în curând vor trebui să fie clasate, din cauză că petiţionarii nu se îngrijesc de propriile lor interese. Camera de comerţ şi industrie ţine să atragă atenţiunea celor interesaţi pentru a satisface cât mai neîntârziat prevederile legilor în vigoare. Conferinţele Institutului român pentru betoane, construcţii şi drumuri La Soc. Politechinică sub pre- şedinţa d-lui ing. insp. g-ral T. M. Atanasescu şi-a desvoltat conferinţa d. ing. Cr. Mateescu având ca subiect : „Forţele accidentale şi stabilitatea construcţiilor” (Documentaţie pentru prescripţiunile româneşti) . Conferenţiarul arată că întocmirea unor prescripţii româneşti pentru calculul construcţiilor de tot felul este cerută de mai multe consideraţiuni: a) unificarea prescripţiilor cari s’au folosit în diferite provincii ale ţării; b) necesitatea ca statul să aibă prescripţii oficiale moderne şi unitare care să se ia ca bază de diferit® servicii technice;, c) necesitatea de control a stabilităţii construcţiilor publice şi particulare, pentru evitarea accidentelor. De mai bine de un an o comisiune restrânsă lucrează la ministerul lucrărilor publice pentru Întocmirea acestor prescripţiuni. In conferinţa sa, d. Mateescu prezintă o parte din studiile ce a făcut pentru susţinerea raportului său în comisiunea restrânsă. A ales a prezintă mai ales chestiunile mai dificile, acelea care dau loc şi astăzi în străinătate la discuţiuni şi controverse şi anume stabilirea încărcărilor accidentale. Crede că este bine ca bazele prescripţiilor să fie cunoscut® d® un număr cât mai mare de ingineri, pentru ca, la redactarea definitivă a normelor, să se poată ţine seama de toate observațiunile care s’ar găsi juste. InVESELIA DE JOI 16 FEBRUARIE In săptămâna brânzii. — Un calambur al doctorului Urechiă. — De-ale lui Ghiță Ranetti. — O bomboană de prieten.— Ecouri. — Cocktail. — Glume. — Ridendo castigat Morit. — Epigrame.— Téte-á-téte.— Hai să râdem ! — Cluburi trăsnite.— Cu picioarele în apă rece.— Evohé, Baccus.—Asasinul delicat de Cami. Ultimele exemplare din volumul NITA PITPALAC LA LONDRA se mai găsesc la librării și depozitarii de ziare din țară. ronul al 56-lea Nr. 45 Joi 16 Februarie 1939 SPANIA A SPANIOLILOR (Urmare din pagina l-a caz se găseşte d. Azana, care, chiar dacă ar fi transmis prerogativele sale guvernului, în timpul absenţei din ţară, nu există un guvern care să le exercite. In asemenea condiţii, republica spaniolă a încetat să mai existe. Aşa se şi explică declaraţia făcută acum câteva zile de d. Bonnet, ministrul afaceriilor străine al Franţei, cu privire la activitatea politică ce ar desfăşura-o pe teritoriul francez refugiaţii din Spania, — între care sunt şi d. Azana împreună cu o parte din foştii miniştri republicani — ce nu poate fi îngăduită sub nici o formă. Fireşte, că orice activitate politică din partea acestor elemente ar aduce o atingere neutralităţii Franţei în afacerile Spaniole. Şi guvernul francez, nu numai că nu este dispus să renunţe la principiul neintervenţiei în afacerile spaniole, dar, acum, când victoria naţionaliştilor este recunoscută, el este obligat să ia în seamă noua situaţie ce s’a creiat peste Pirinei, în legătură cu interesele Franţei şi ale păcii europene. Telegramei© anunţă că atât Franţa, cât şi Anglia, sunt hotărîte să facă o declaraţie simultană de recunoaştere a guvernului naţionalist de sub conducerea generalului Franco. Actul acesta de recunoaştere va avea o deosebită importanţă politică, deoarece, pe de o parte, el va pune sfârşit republicei roşii spaniole şi regimului ei, iar, de altă parte, va da posibilitate Spaniei să se restaureze pe baza drepturilor sale naţionale, prin respectarea independenţei şi suveranităţei sale depline. S-au atribuit generalului Franco anumite angajamente ce le-ar fi luat faţă de Italia şi Germania, în urma concursului şi ajutorului ce l-au dat aceste puteri, guvernului său. Asemenea angajamente, protivnice intereselor Spaniei, au fost desminţite de generalul Franco. Reamintim declaraţia ce a făcut-o, în primăvara anului 1937, generalul naţionalist Mola, la Salamanca, privitoare la scopurile politice ce urmăreşte guvernul generalului Franco: „Pace şi relaţiuni bune cu toţi, in interior, ca şi în exterior, fără mediaţiune străină. Autoritate şi disciplină spre a împiedeca atentatele împotriva destinelor patriei. Organizarea corporativă a producţiei. Respectul absolut al proprietăţii particulare. Independenţa puterei judecătoreşti. Libertatea învăţământului după orientările date de stat, aspiraţiile poporului şi moralei creştine. Protecţia copilului. Suprimarea separatismului în administraţiile statului“. Programul acesta n’a variat de-atunci. El se acordă şi cu articolul publicat de ziarul „Giornale d’Italia“ care a precizat, de astădată, punctul de vedere al guvernului din Roma, cu privire la restaurarea Spaniei pe baze naţionale, fără ingerinţa niciunei puteri străine. Italia — scrie ziarul citat — doreşte ca regimul Spaniei de mâine să corespundă voinţei naţionale a poporului său, liberă de orice angajamente din afară. Adică: SPANIA A SPANIOLILOR. Spania independentă, stăpână pe destinele sale. Iată formula cea mai bună, care va asigura Spaniei locul ce i se cuvin® în Europa, conform tradiţiilor sale glorioase şi ca factor important de progres şi civilizaţie. ______________R. SEIŞANU Marea problemă demografică (Urmare diss pagina I-a) asupra deceselor e mai pronunţat. Fireşte, acest excedent ar fi şi mai simţitor, dacă ar scădea mortalitatea la copiii până la vârsta de cinci ani şi dacă familiile de la oraşe ar fi mai prolifice. Un alt adevăr ce reiese din datele statistice ale aceluiaş Institut, este că, datorită măsurilor sanitare şi asistenţii medicale ceva mai activă de la sate, de vreo cincisprezece ani încoace, mortalitatea este treptat, treptat în scădere. Insă urmările acestui fapt îmbucurător sunt anulate prin constatarea că şi natalitatea este în descreştere, ba chiar într’o descreştere care face ca sporul de populaţie să devină proporţional mai mic decât în deceniile trecut®, când mortalitatea era mai accentuată. Reiese, aşadar, că problema demografică prezintă două laturi de o importanţă egală. Pe de o parte, trebuesc intensificate măsurile de combatere a mortalităţii, iar, pe de altă parte, trebue o cercetare serioasă a cauzelor, care împuţinează naşterile. Şi... să nu se piardă un moment din preocupările celor în drept că în frumosul Banat situaţia demografică pentru noi, românii, se prezintă în culori nu tocmai senine. N. BATZARIA Papa Pius X şi românii (Urmare din pagina I-a) „Acelaş Papă, — continua actul pontifical, — pentru a îmbărbăta pe acest Domn, în acelaş an cu bunăvoinţă s-a dat indulgenţă deplină de un an sfânt, precum şi iertare de păcate, care trebuiau să fie dobândite de toţi cetăţenii de sub stăpânirea sa“. Felul în care Papa Pius al XI, care, ca fost prefect al celebrelor biblioteci Ambroziană din Milano şi a Vaticanului din Roma, era de o vastă erudiţie, vorbeşte despre origina latină şi caracterul primar al creştinismului românesc, constitue cea mai preţioasă apologie: „Papii dela Roma —, spune marele Pontif, — cari totdeauna au arătat dragoste deosebită pentru toate popoarele Răsăritului şi n’au cruţat nici griji, nici osteneli pentru a veni în ajutorul lor, AU IUBIT IN DEOSEBI NOBILUL NEAM AL ROMÂNILOR, CARE, TRAGANDU-ŞI OBARŞIA DIN SEMINŢIE ROMANA, PE BUNA DREPTATE E PRIVIT CA FIUL ACESTEI SFINTE CETĂŢI". „Acest neam deşi s’a închegat abia la sfârşitul împărăţiei romane, totuşi a reţinut învederate semnele graiului şi ale civilizaţiei sale şi şi-a păstrat cu bărbăţie caracterul în mijlocul atâtor frământări“. După ce arată plămădirea dacoromănismului şi menirea lui, Sfântul Părinte caracterizează astfel vitalitatea şi energia spirituală a noului popor, ca şi continuitatea noastră istorică: „Mai apoi, când de pretutindeni năvăliseră barbarii, era din cale afară de greu să dai un ajutor acestui neam; totuşi, acest popor, dobândind atâta putere şi virtute din vechiul Latin, nu s’a prăbuşit, ci pe încetul s’a răspândit până la malurile spălate de Pontul Euxin (Marea Neagră). Ba, ca un arbore vânjos care-şi trimite ramurile în toate părţile, la miază noapte el a atins Nistrul, iar la miazăzi Macedonia şi Grecia“. In acest act fundamental, Papa Phis al XI pune capăt discuţiunilor asupra originilor creştinismului nostru, statornicind cu înalta-i autoritate, că: „Nici acestui vlăstar al poporului roman nu i-a lipsit lumina credinţei creştine. Căci in timpul cel mai vechiu se găsesc mucenici atât la Dristor (Silistra), cât şi la Axiopolis (Hinog) şi Tomis (Constanţa), care şi-au vărsat sângele pentru numele lui Hristos. Şi cu toate că afară de mucenicia pătimită de ei, nu mai ştim altceva din viaţa lor, totuşi această mucenicie, fiind mai presus de îndoială, grăeşte îndeajuns“. Şi ca o întărire a marilor adevăruri istorice de mai sus, Sfântul Părinte adaogă: „Precum via Românilor, aşa şi începuturile vieţii lor bisericeşti au ţâşnit din isvor latin, ceea ce se vede şi de acolo, că cuvintele mai de seamă, care arată ideile învăţăturii creştine, au caracter latin“. Mă opresc aici, cu toate că întreaga constituţiune e o strălucită şi documentată pledoarie în favoarea originii latine şi a trecutului de adevărată spiritualitate creştină a românismului. Şi aceasta, pentru a releva şi din alte manifestări, adânca simpatie şi înţelegere pe care măreţe dispărut o avea pentru noi Românii. Cu patru ani înaintea inaugurării cu atâta fast a colegiului „Pio Rumeno“, în ianuarie 1933 se inaugurase la Roma şi palatul „Şcoalei Române“, în prezenţa Ducelui, care, după propria-i spusă, s-a simţit atunci în familie latină. La puţin timp, Sfântul Părinte primea in audienţă pe d. prof. Dem. Gusti, care în calitate de minsitru al instrucţiunii reprezentase guvernul. Sfântul Părinte, contrar uzanţelor atât de riguros respectate la Vatican, a primit pe bărbatul de stat român în cabinetul Său particular, care avea pe jos aşternut superbul covor românesc, oferit de femeile române din Lugoj în 1929, cu prilejul jubileului de aur al preoţiei Sale. întreţinerea a fost deosebit de cordială, şi văzând plăcuta surpriză a oaspetelui Său, Sfântul Părinte i-a mărit-o, cu o rară delicateţe, dar şi cu o atenţiune care l-a impresionat. „Tot cu prilejul jubileului Meu, — a spus Sfântul Părinte — am mai primit încă două daruri, pe care le preţuesc deosebit. Unul este acest atlas istoric pe care l-a lucrat momsegniorul Cizar, arhiepiscopul latin al Bucureştilor şi care arată in 25 de planşe istorice, continuitatea neîntreruptă a poporului român, în străvechiul pământ al Daciei". Apoi, ducându-se la bibliotecă, a luat o troiţă românească, de o rară simplitate, dar cu măestrie sculptată în lemn şi arătând-o d-lui profesor Gusti, i-a adăugat: „Troiţa aceasta, atât de armonioasă în simplitatea ei, îmi este foarte dragă şi cu cât o privesc mai mult cu atât îmi scoboară mai multă pace în suflet". Astăzi, când Sfântul Părinte a plecat spre regiunile de lumină divină ale lui Isus, noi ştim că intre nepreţuitele comori şi cape d’opere ale muzeului pontifical, o umilă troiţă, pe care El a iubit-o, simbolizează într’un colţ intim al Vaticanului recunoştinţa poporului român pentru marele dispărut. G. LUNGULESCU