Universul, martie 1939 (Anul 56, nr. 58-72)

1939-03-01 / nr. 58

Amil a 1 56-lea 12 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL11 S. A. î­nscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL «1 | Taxă poștală plătită in numerar conform aprobării dir. G­le P. T. T. No. IA 388/932 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE­LE TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 13-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.305 România 3 lei străinătate 6 lei O garanţie socială Am susţinut de multe ori stabilirea răspunderilor pe­cuniare ale acelora cari ex­pun statul la daune prin ac­tele lor abuzive. Dacă s’ar face o statistică a proceselor de contencios administrativ din ultimii douăzeci de ani, a sumelor a­­cordate reclamanţilor şi plă­tite din tezaurul public, s’ar ajunge la miliarde. In toate aceste nenumăra­te cazuri s’au dovedit incapa­citatea, neglijenţa şi, ce este mai grav, răutatea, răzbuna­rea autorilor. Nu numai atât, dar justiţia a avut adesea prilejul să con­state că ei au trecut peste prevenirile subalternilor şi a­­vizele contrarii ale conten­­cioaselor sau ale specialişti­lor. Insuficienţe spirituale sau porniri condamnabile, răma­se totuşi imune faţă de orice sancţiuni, supuneau massele de contribuabili la suportarea considerabilelor pagube pro­duse prin ilegalităţile săvâr­şite. Noua Constituţie consacră răspunderea celor vinovaţi direct şi indirect, a autorilor şi a acelora cari îi ajută sau nu-i împiedică. Desigur că in sfera acestui postulat, înalta Curte de ca­saţie secţia III a condamnat de curând la plata unor des­păgubiri importante pe un primar, solidar cu primăria, pentru persistenţa prelungită într-un abuz stabilit ante­rior de justiţie. Iată un corectiv salutar contra tendinţei de a se sub­stitui legii bunul plac, de a se abuza de drepturile încre­dinţate. Să sperăm că această juris­­prudenţă, ce se ridică la Înăl­ţimea unei parazse sociale îm­potriva nedreptăţilor autori­tăţii, le va reduce simţitor şi cu timpul le­­ va Înlătura, că nu vor mai defila înaintea Curţilor de apel şi a Curţii de casaţie procese In cari sta­tul este Învinuit de ilegalităţi şi In cari puterea judecăto­rească ordonă puterii execu­tive să repare abuzuri şi să plătească despăgubiri pentru pagube cauzate de reprezen­tanţii săi. Participarea solidară la sumele acordate celor lezaţi va avea eficacitatea în mă­sura solvabilităţii autorilor a­­buzurilor­ sancţionate. Altfel, le va îndura numai statul, cetăţenii. Rămâne ca experienţa să arate dacă, în ipoteza că a­­ceastă eventualitate s’ar pro­duce prea des, va fi nevoe şi de alte mijloace pentru în­­frânarea eclipselor de legali­tate, cu atât mai condamna­bile când se datoresc unor cauze, subiective sau obiecti­ve, necompatibile cu altitu­dinile de unde purced. Legea pentru anmestierea neprezentarii la viza livretelor Med. E. I. D. Armand Călinescu, vice­preşedintele consiliului de mi­niştri şi ministru al apărării na­ţionale ad-interim, a supus spre semnare M. S. Regelui, următoa­rea: Lege pentru amnestierea faptu­lui de neprezentare la viza li­vretelor Md. E. I. ♦ Art. 1. — Este amnestiat în puterea legei de faţă, faptul de neprezentare la viza livretului Md. E. I., infracţiune privitoare la regulile relative la pregătirea mobilizării prevăzută de art. 7 din legea ofiţerilor de rezervă şi pedepsită de art. 224 bis din ve­chiul cod de justiţie militară şi art. 571 din noul cod de justiţie militară, comis de ofiţerii de re­zervă până la data decretului de faţă. Art. 2. — Persoanele prevăzute în articolul precedent pentru a beneficia de prezenta amnestie sunt obligate să se prezinte la viza livretelor pentru anul 1938, până la data de 30 Aprilie 1939. In pagina 7-a: Avansări in armată Ofiţeri inferiori şi superiori, din toate armele, înaintaţi in grad pe ziua de 27 Februarie 1939 -XX010XX­ n Guvernul din Nanking­ declară „război tăcut“ concesiunei internaţionale din Shanghai Tokio, 26 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Havas“ re- I transmite următoarele ştiri ale agenţiei „Domei“ : Autorităţile japoneze din Shanghai s’au întrunit azi pen­tru a studia răspunsul autorită­ţilor din concesiunea internaţio­nală la no­ta japoneză de Miercuri. Asistau între alţii consulul general Miura precum şi co­mandantul garnizoanei japo­neze. Se crede că mâine va avea loc o nouă consfătuire, spre a se hotărî măsurile ce urmează să fie luate pentru a se face faţă situaţiei prefată de terorismul antijaponez din Shanghai. Autorităţile japoneze par să se arate extrem de nemulţumite de blândeţea măsurilor luate în concesiunea internaţională pen­tru a aresta pe autorii crimelor de Duminică şi Luni. Intre timp, guvernul din Nan­king (guvern favorabil Japo­niei) a postat garnizoane de miliţieni de jur împrejurul con­cesiunii internaţionale din Shanghai. Acest guvern a publicat azi dimineaţă o „declaraţie de răz­­boiu tăcut“, care spune intre al­tele : „Nu vom şovăi să decla­răm inamici concesiunea in­ternaţională cât şi vasele franceze şi britanice, atâta vreme cât Franţa şi Marea Britanie nu renunţă la ati­tudinea lor şi nu încetează ajutorarea lui Ciang Kai Shek, inamicul public No. VtoAnaţiunii chineze. fiind situaţi­a In­ternaţională actuală, se pare că Japonia nu va ezita să trateze Franţa şi Marea Bri­tanie ca inamici. Guvernul naţional chinez adoptă o atitudine identică cu Japo­nia faţă de concesiunea in­ternaţională şi faţă de con­­cesiunea franceză. Şi declaraţia încheie : „Noi, conducătorii guver­nului din Nanking, cari, cu preţul vieţii noastre trebue să colaborăm la stabilirea unei ordine noi în Asia O­­rientală, suntem constrânşi să anunţăm declararea unui războiu făcut concesiunii in­ternaţionale din Shanghai şi vaselor franceze şi engle­ze cari navigă pe Yangtse. In adevăr acestea nu sunt altceva decât o extindere a concesiunilor şi sunt utili­zate pentru ajutorarea re­gimului Ciang Kai Shek, întrebuinţându-se fluviul Yangtse ca bază de operaţii. „Deşi ne încredem pe de antregul în Japonia, care nu menajează nici un efort pentru a ajutora stabilirea unei noi ordine în Asia O­­rientală, nu putem face alt­ceva decât să luăm măsuri pentru propria noastră apă­rare contra teroriştilor. Nu putem să ne încredem în alţii când vieţi omeneşti­­ sunt în primejdie“. Detaşament militar din Mexic atacat de o bandă de jefuitori Mexico, 26 (Rador).—O bandă de jefuitori a atacat un detaşa­ment militar trimis în urmări­rea ei, în apropiere de La Pal­ma, în statul Sinaloa. In cusul luptei au pierit 43 de persoane, dintre cari un co­lonel, un locotenent şi zece sol­daţi. Bandiţii s’au retras apoi in munţi. Aceeaşi bandă a atacat acum câteva zile un birou al unei mine din apropiere de Roşiţă, izbutind să spargă casa de bani şi să dispară cu suma de 20.000 pesos. Acţiunea teroristă 9 continuă în Palestina Ierusalim, 26 (Rador). — In ultimele zile acţiunea teroristă a fost foarte vie în Palestina. Au fost şase răniţi şi un mort. O bombă a explodat la Haifa fără a face victime. Două bom­be au fost descoperite înainte de a exploda. Numeroase ciocniri s’au pro­dus între rebeli și trupe. Haiffa, 26 (Rador).— O bom­bă aruncată asupra unui ca­mion în centrul oraşului a o­­morît pe şofer şi pe ajutorul său, amândoi evrei Sovietele n’au propus încheierea unui pact al Mării Negre Moscova, 26 (Rador) .—Agen­ţia „Tass“ transmite : Faţă de afirmaţia repetată a unor ziare străine că guvernul sovietic ar fi propus cuiva să încheie un pact al Mării Negre, agenţia „Tass“ este autorizată a declara că guvernul sovietic nu a făcut nimănui o asemenea propunere și nu a dus cu nimeni negocieri asupra acestei ches­tiuni. Pregătiri pentru alegerea noului Papă IN STANGA: Lucrătorii instalează soba în care vor fi arse buletinele de vot şi din care va ieşi fumul vestitor IN DREAPTA: Patru mari megafoane aşezate la fereastra bisericei Sf. Petru cari vor anunţa numele noului Papă im r­l­a­m Ce spun observatorii din Shanghai despre declaraţiile guvernului din Nanking Shanghai, 26 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „Havas“ transmite : In recentele declaraţii îndrep­tate contra străinilor, atribuite diferiţilor purtători de cuvânt ai guvernului format la Nan­king, observatorii din Shanghai văd în primul rând o manevră a consilierilor japonezi care tinde să favorizeze politica aces­tora subt un paravan aşa zis chinez. Se atribuie mică importanţă anunţării de către guvernul din Nanking, pe cale oficioasă, că va trimite forţe speciale de mi­lițism­ pentru a remedia pre­­i. .sa iţosă. A» eficacitate »fatt­­riciiilui­ străine contra teroris-­ m­ului. In cercurile bine informate se crede a se şti că răspunsul con­siliului municipal al concesiu­nii internaţionale la cererile conţinute în memorandul Miu­ra, menţine ferm prerogativele administraţiei concesiunii, fără totuşi să respingă ideia unei colaborări normale cu autorită­ţile poliţieneşti japoneze, pen­tru menţinerea ordinei şi repri­marea activităţii teroriste în concesiune, potrivit statutului acestuia. JAPONEZII RIDICA BARI­CADE IN JURUL CONCESIU­NILOR BRITANICE SI FRAN­CEZE DIN TIENTSIN Tientsin, ,26 (Rador). — Corespondentul agenţieij „Reuter“ transmite: Trupele japoneze procedea- j ză actualmente la ridicarea I 1 de baricade şi instalarea de j I pipating» rle (nalt*, tofty | sin­te in jurul concesiunilor­­ britanică și franceză din­­ Tientsin. Străzile cari fac legătură­­ între cele două concesiuni și­­ restul orașului vor putea fi­­ închise în cel mai scurt timp la nevoie. ANGLIA ARE UN URIAŞ PMN DE CONSTRUCŢII NAVALE Serviciul special al „Universului“ Londra, 26 (Radio-Central). „Sunday Times” află asupra bugetului marinei, care va fi publicat Marţi, că prevede un plan uriaş de construcţii na­vale. Astfel bugetul marinei va prevede construirea a două crucişătoare uriaşe de câte 40 mii tone, două vase port­avion, două crucişătoare mari, două flote de distrugă­toare şi a 20 vase de escortă. Un nou tip de vedete, cari au fost lansate, de încer­care, pe fluviul Tamisa Ce ar putea urma după lichidarea războiului din Spania Paris, 26 (Rador). — Agen­ţia „Havas“ comunică : Toată lumea se întreabă dacă lichidarea chestiunii spaniole va însemna începu­tul unei perioade de colabo­rare internaţională sau sem­nalul unor noui primejdii. Cei mai mulţi observatori înclină ppntru a doua ipo­teză. Luna Martie va fi, după aceştia, luna crucială. Un gu­vern spaniol apropiat de pu­terile totalitare ar asigura acestora o admirabilă poziţie strategică, primejduind co­municaţiile imperiale ale Franţei şi Marii Britanii. In Extremul Orient, Japonia, stăpână pe China de sud şi pe insula Hainan, poate exer­cita o presiune asupra engle­zilor şi francezilor în Asia. Astfel ar fi date condiţiunile optime pentru dezlănţuirea unei campani în vederea unei noui imp­rţiri a lumii. Numeroase măsuri de or­din militar şi economic sunt luate în ţările totalitare. Totuşi, Franţa şi Anglia lucrează metodic pentru în­depărtarea nourilor, care se strâng la orizont. In toate ocaziile ele afirmă strânsa solidaritate dintre ele. Ele consacră înarmării lor sfor­ţări excepţionale şi şi-au asi­gurat în Statele Unite o avia­­ţie pe care propriile lor in­dustrii nu le pot încă fur­niza. Recunoaşterea generalului Franco urmăreşte tocmai a nu lăsa să se întindă, fără a o combate, înrâurirea ger­­mană şi italiană în Spania nouă. încercarea de pătrun­dere economică a G­rmaniei în Balcani se loveşte de pute­rile democratice, care nu vor să abandoneze aceste pieţi.­­ Rezistenţa în aceste regiuni­­ devine tot mai simţitoare iar în Polonia se produc mani­festaţii antigermane Senzaţionala încercare de evadare a unor puşcăriaşi dintr’o închisoare indiană Calcutta, 26 (Rador). — Peste o sută de puşcăriaşi din închi­soarea Wranger din Siderabad au reuşit să fugă din sălile de dormit, după ce au legat pe paznici. Pe când se pregăteau să sară zidurile închisorii şi să dispară s’a dat alarma. Ceilalţi paznici au înconjurat imediat închi­soarea împiedicând pe deţinuţi să evadezi. Deţinuţii cari, pu­­reseril'm­ici, pe mai ninsV'afl­e au răspuns cu focuri de arme. S’a încins o luptă care a du­rat două ore şi în cursul căreia a fost omrît un gardian şi un deţinut şi răniţi 5 gardieni şi 18 deţinuţi. In cele din urmă deţinuţii au trebuit să se predea. --------xXOXQXx-------­ Ducele de Kent va vizita Polonia Paris, 26 (Rador). — Ziarul „L’Oeuvre” anunţă că ducele de Kent va vizita în curând Po­lonia. Ziarul semnalează via activi­tate diplomatică desfăşurată în Polonia „unde acţiunea axei Londra-Paris se încrucişează cu aceea a axei Berlin-Roma“. ------xxocoxx-------- 34 mii de asociaţii din regiunile sudete vor fi dizolvate Praga, 26 (Radio-Central). — Din Reichenberg se anunţă că 34 mii asociaţii din regiunile sudete vor fi dizolvate, întrucât averea majorităţii a­­cestor asociaţii se afla în Ceho­slovaci­a, Ungaria sau alte state, va fi nevoie de tratative diplo­matice îndelungate ca statul ger­man să intre în posesia acestor averi. -------XXOOOXX------­ NOTE Solidaritate omenească... Un semnal­­ misterios a alarmat nopţile trecute vasele care navigau în cuprinsul Pacificului. O navă a lansat lugubrul S. O. S., chemând în ajutor vapoarele risipite pe întin­,­sul Oceanului. Cine a navigat noap­tea, în largul mărilor, înţelege toată tragedia cuprinsă în aceste trei cu­vinte: „Salvaţi-ne vieţile!“... Şi năvile cari, cu luminile de­ drum aprinse, trăiau întunerecul căl­când peste adâncuri vuitoare, au stopat... Pe fiecare din ele radiote­legrafistul a ascultat atent mesagiul, căutând să determine exact punctul de unde vine, şi apoi toate năvile au schimbat capul la compas. Minunată şi impresionantă acea­stă întoarcere din drum şi pornire, cu toată puterea maşinilor, în cău­tarea celor ameninţaţi să piară... In lungile mele veghe noaptea, pe puntea de comandă, în Atlanticul de Sud, am văzut în ce chip, la mare, toţi oamenii sunt fraţi. Vasul nostru înainta, jucând, prin beznă, peste valuri ce se spărgeau urlând şi bu­­buind... Departe, ne trecea uneori, de travers, un alt vapor... Şi deo­dată întunerecul eră străpuns de linii şi de puncte luminoase, fulge­rate de ofiţerul de cart al vaporu­lui cu care Încrucişam... Fulgere scurte, pornite de la­ noi, îi răspun­deau... Numele năvii, pavilionul şi destinaţia, şi uneori sfaturi sau ob­servaţii utile, făcute în punctele grele ale voiajului, alcătuiau o con­vorbire prin „Morse“, între oameni nevăzuţi, dar cam­ ades se cunoş­teau, îşi mai vorbiseră altădată, tot noaptea ,în timpul cortului, pe lângă Azore, la Suez, sau lângă Ţara de Foc la marginile Pământului... Până şi ziua, când se’ntâlnesc două vapoare in larg, echipagiu şi pasageri ies pe punte, şi se privesc emoţionaţi, cu ochi din care por­neşte parcă o îmbrăţişare... Conştiinţa primejdiei, nesiguranţa clipei imediat următoare, îi face pe oameni, la mare, fraţi... Nu tot aşa, însă, şi la uscat, unde fiecare se crede singur şi îndreptăţit să trăia­­s-că la nesfârşit... — M. Negru. No. 58 Miercuri 1 Martie 1939 12 Pagini PIUI DIRECTOR $1 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU PRĂZNUIREA LUI TUDOR VLADIMIRESCU Duminici, la Fundaţia Carol I, d. prof. univ. P. P. Pana­itesc­u rostindu-şi cuvântarea Sporul populaţiei rurale de A. CORTEANU Statistica­­arată că popu­laţia ţârii sporeşte în fiecare an cu 250.000 de suflete. Din acest spor o mică parte nu­mai revine oraşelor. Grosul, peste 200.000 de inşi, îl dau satele. Regiunile cele mai să­race din Basarabia şi din Mol­dova stau în frunte cu numă­rul naşterilor. Sporul acesta rămâne „netto“ după ce na­­ştera face f­ rectificare Caudă ia înmulţirii noastre, sece­rând fără milă printre copiii mici şi micşorând astfel pro­centul naşterilor peste nu­mărul morţilor. Sporul populaţiei noastre rurale nu e staţionar, ci cre­şte în fiecare an, îngreuind astfel cu fiecare zi ce trece, problema existenţa ţărănimii noastre. Măsurile pe care le ia statul spre a combate mor­talitatea infantilă sunt totuşi bine venite. O ţară civilizată nu poate sta cu braţele în­crucişate în faţa unui duş­man cum e cel care dijmue­­şte pruncii ţăranilor noştri. Copiii trebue salvaţi din ghia­­rele morţii pe care o provoa­că neîngrijirea lehuzii şi a noului născut sau lipsa de curăţenie şi de hrană şi alte­le de acest fel. Ce se vor face aceşti copii salvaţi de la moar­te, e o problemă de alt or­din, care şi ea cere desle­­gare. Dar statul nu poate să admită ca o soluţie a proble­­mei naşterilor excesive moar­tea copiilor prin necurăţenie şi prin foame.. Lupta pe care o duce d. ministru al sănă­tăţii, general N. Marinescu, este deci mai mult de­cât în­dreptăţită şi ea merită tot sprijinul statului şi al parti­cularilor. Sporul populaţiei este un dar dela Dumnezeu. E ca un isvor de energie gra­tuită pe care natura îl pune la dispoziţia unui popor bi­necuvântat de soartă. J3ei care avem­ o ţară bo­şşţii asemenea energii naturale gratuite, cum sânt gazul me­tan şi petrolul — fără a mai înşira pădurile, delta Dună­­rii, minele etc. — avem şi a­­cest dar de la Dumnezeu al unui spor puternic de popu­laţie. Vrea Dumnezeu să în­cerce vrednicia noastră dân­­du-ne toate aceste daruri? Bogăţiile naturale ca şi spo­rul de populaţie nu sunt un avantaj pentru un popor de­cât dacă el e vrednic să le pue singur în valoare. Altfel ţară cu natură bogată în­seamnă popor de sclavi, cum­ s’a întâmplat de mii de ani şi se întâmplă şi astăzi cu Egiptul. Preocupaţi cum sun­tem de a da ţării noastre toate semnele civilizaţiei a­­pusene, noi pierdem din ve­dere tocmai problema cea mai importantă, tocmai da­rul cel mai preţios cu care ne-a împodobit Cel sfânt: sporul neobosit de populaţie rurală. Şi greşala aceasta o facem fiindcă popoarele a­u­(Continuare in pag. 2-a) Două magazine din Galaţi distruse de foc Pagube de câteva milioane Galaţi, 26 Februarie Astă noapte, la ora 2, a iz­­bucnit un foc mare la magazi­nul de mătăsuri, stofe şi manu­factură „Nordtext“, din strada Domenască, vis-a-vis de parcul municipal. Trecătorii observând limbi de foc în vitrine, au dat alarma, anunţând prin telefon, pe pom­pieri. Intre timp flăcările au cu­prins mărfurile, uşor inflama­bile şi până la sosirea compa-­ niei de pompieri, s’a iscat o mare panică printre locatarii ce ocupau ambele etaje ale clădirii în care se afla instalat maga­zinul. D. dr. dentist căpitan Popes­­cu şi alţi locatari şi-au adunat avutul din casă, spre a fi eva­cuat. La sosirea pompierilor, maga­zinul ,Nordtext“ era complet cuprins de foc şi flăcările s-au întins cu repeziciune şi la ma­gazinul de mătăsuri şi confec­­ţiuni „Rulet­a“, proprietatea d-lui Moritz B. Cohn. Din cauza repeziciunii cu care ardeau mătăsurile şi sto­fele, existau temeri să nu cadă pradă flăcărilor şi magazinul de stofe şi manufactură „­Papa­gal“, proprietatea d-nei Ernes­­tina K­. Kohn. Pompierii au pus imediat în funcţiune pompele-cisterne, stropind continuu cu apă toate magazinele vecine, iar cu to­poarele au spart obloanele şi vitrinele magazinului „Nord­text“, spre­, a putea pătrunde înăuntru cu furtunurile. Apa a fost adusă din toate părţile Ga­laţilor, spre a se evita un mare dezastru. CERCETĂRILE In cursul nopţii a venit la lo­cul incendiului de prim procuror Nicolae Lupaşcu, care a intero­gat pe câţiva martori oculari şi a cerut să fie adus personalul magazinului. S-a aflat că repre­zentantul firmei „Nordtext“, Vladimir Brozovsky, se află la Bucureşti.­­ Şeful parchetului de Covurlui a căutat însă să stabilească pe loc cum a putut lua naştere fo­cul, când magazinul s’a închis la ora 8 seara şi deci nimeni nu a mai pătruns înăuntru. Un funcţionar a declarat că ! Sâmbătă seara, făcăndu-se o­­­­bişnuita curăţenie, s’a spălat duşumeaua cu benzină, fără în­să a mai da alte amănunte a­­supra provenienţei focului. Pen­tru moment a rămas un mister cum în puterea nopţii, a luat foc unul din marile magazine din centrul Galaţilor. Duminică dimineaţă, din or­dinul d-lui prim procuror Lu­paşcu, au fost aduşi la poliţie funcţionarul Alexandru Bonda­­rev şi contabilul Kimeri, împre­ună cu registrele ce au fost sal­vate. După amiază, la ora 2, a fost adus la poliţie şi reprezentantul firmei, Vladimír Brozovsky,­ care sosise la ora 12 cu aerodinami­cul din Bucureşti. La poliţie cercetările au fost făcute personal de d. prim pro­­curor Lupaşcu, întru­cât pare foarte curios cum a luat naşte­re focul şi se încearcă să se sta-­ bilească dacă nu cumva este la mijloc o mână criminală. Pagubele produse de incendiu se cifrează la câteva milioane

Next