Universul, martie 1939 (Anul 56, nr. 58-72)
1939-03-01 / nr. 58
1 Cum se poate asigura lozul combinându-l cu o asigurare de 50.000 lei O importantă inovaţiune aduce Societatea , Franco-Română“ de Asigurări Generale, prin combinarea fiecărui sfert de loz cu o asigurare de lei 50.000. aceeaşi cu tragerea loteriei statului are loc şi tragereaa societatei. In caz de ieşire la sorţi, a numărului poliţei Societatea achită contractantului suma de lei 50.000. In caz de ieşire la sorţi a unuia din cele 8 numere prevăzute in anexa, Societatea achită contractantului lei 10.000 sau 5 000 notriVii, numărului ieşit la sorţi. ...... Astfel jucătorul are încă 9 şanse, care decurg din tragerea Societăţii „Franco - Române». Cereţi lămuriri şi prospecte Societăţii „Franco - Română» de Asigurări Generale Bucureşti, Calea Griviţei 23 şi veţi primi un sfert de loz şi o asigurare de 50.000 lei. f f ţ ţ ţ 11 Tariful publicităţii comerciale ..000 ‰ CATEGORIA I. De la 1000 linii în sus 18 Anunţurile colectorilor de loterie 25 Bilanţuri, convocări, notificări, etc. 60 Ştiri artistice judiciare, şcolare 40 • Informationi comerciale minimum 5 anii 50 Informaţiuni financiare minimum 5 linii 50 Informaţiuni Loterii de Stat 100 Informaţiuni colectori de loterii 50 întruniri electorale, anunţuri 30 Articole dări de seamă comerciale, etc. In corpul ziarului 75 Anunţuri mortuare maximum 1000 (80 Unii) şi minimum 250 ISO linii ORICE ANUNŢ DE TEXT! Anunţuri comerciale şi financiare 40 Parastase şi mulţumiri mortuare maximum Lei 300 anunţul. Parastase cuprinzând în acelaş anunţ 3 nume maximum anunţul Lei 500 Anunţuri de logodne, căsătorii şi botezuri cel mult 15 linii 400 Anunţuri de logodne, căsătorii, botezuri, etc. la informaţiuni nedepăşind 10 linii 600 Numiri, permutări, deplasări, decorări etc. la Informaţiuni nedepăşind 10 Unii 000 Acte juridice, sentinţe, hotărâri, cereri de naturalizare, etc. la anunţuri, linia 25 Acte de mulţumire 25 Acte de mulţumire la Informaţiuni 60 Cutia cu scrisori, plasat lângă text 50 Extracte de divorţ simple, bucata Lei 400 Anunţurile editurilor şi Ubrăriilor se taxează după un tarif special Schimbare de nume, publicaţiiui Anunţuri dela instituţiuni Industriale, 1 pagină lei Anunţuri comerciale, 1 pagină lei Anunţuri financiare asig. ofic., etc. tel Anunţuri comerciale V, pag. lei Anunţuri financiare asig. oficiale tt, pagină lei Anunţuri comerciale % pagină lei Anunţuri financiare asig. oficiale Vt pagină lei La paginile din dreapta cu 10 la sută in plus. La angajarea de linii se va fixa Im termenpentru publicarea lor care in nici un caz nu va fi mai mare de 3 luni. Aceste anunţuri se vor publica Duminica şi sărbătorile numai atunci când va fi posibil, fără obligaţiune. Anunţuri de dimensiuni mai mari de 4 coloane se taxează in categoria anunţurilor Speciale astfel : Primele 4 coloane se vor taxa conform tarifului obişnuit Indiferent numărul de linii. Ce trece peste patru coloane tarif dublu Reclamele pentru ziare, cărţi, reLei 1200 80 000 60 000 70.000 33.000 38 000 17000 28.000 viste, broşuri, se taxează cu tarif (dublu. P. S. — Anunţurile mai mici ca spaţiu de 10 linii, se vor plăti cu tariful a 10 lini! Anunţuri şi informaţiuni cu fracţiuni de lini! adică de: 1, 7, 9, 11, 13, 18 iinit, nu se admit decât socotit la 10, 15, 20 etc„ linii Orice anunţ cerut sâ apară Duminica şi sărbătorile legale, 25 la sută In plus. Orice anunţ plasat In pagina de mica publicitate, 25 la sută in plus. Orice anunț cerut să apară special se taxează cu tarif special. Tariful licitaţiilor 1. Anunţuri de licitaţii până la o valoare de lei Vor da numai ziarelor locale 2 Idem dela 50.000 la 200.000 lei 3. Idem dela 200.000 la 500.000 lei i 4. Idem dela 500 000 la l.OOO.OOO lei Ta'1 Idem dela 1.000.000 tn Sus lei 6. Publicitatea pentru licitaţiile Caselor Autonome, Regii Comerciale lei 25 7. Anunţurile tribunalelor pentru consolidarea de terenuri petrolifere, linia corp 5 lei 35 8 Publicaţiuni de licitaţii mobiliare, incheeri pentru radieri de convenţiuni, pentru fecare anunţ lei 500 9 Orice alte publicatiuni lei_________ 25 60.000 se Lei 2.50 15 18 20 7o Serbarea Duminicei ortodoxiei la Soc. ortodoxă a femeilor române Societatea ortodoxă naţională a femeilor române a sărbătorit patronul Societăţii care este duminica ortodoxiei. Slujba a fost oficiată de P. S. Veniamin Pocitan, vicarul Sf. Patriarhii şi delegat al I. P. S. Patriarh Miron Cristea, secondat de preoţii Irineu Felea, Victor Popescu, Bucur, Moisescu, etc. Au participat: d-na preşedintă Alexandrina Gr. Cantacuzino, preoţii Crăciunescu, Eug. Bărbulescu, d-nele g-ral Anastasiu, Zefira con Voiculescu, Vivicdor Darian, Elena Ioanescu Dolj, Ana Iarca, Victoria Voiculescu, Coralia Pelida ,Elena Moşoiu, D-ţa dr. Marzea, con Vasilescu, col. Nicolescu, d-na State, directoare, d-ra Cerchez, un mare număr de membre, corpul profesoral al externatului „Zoe Romniceanu” şi al internatului, părinţi şi elevele ambelor şcoli. După oficierea serviciului religios, P. S. arhiereu Veniamin Pocitan, a rostit o cuvântare aducând binecuvântarea P. S. Patriahului şi exprimând deosebita bucurie de a îndeplini această misiune. . Pr. Victor Popescu a citit din lucrările date elevelor cu ocazia concursului de religie. A relevat credinţa sădită în sufletele elevelor de la cursul primar până la cele de el. VIII, precum prea bine o dovedesc lucrările citate. Pr. Eugen Bărbulescu, preşedintele seccterului „Ajutorul“, şi-a exprimat bucuria pe care o simte constatând din zi în zi creşterea credinţei în sufletul copiilor. A accentuat apoi legătura ce trebue să existe întotdeauna între naţionalism şi credinţă. Sf. sa a ţinut să releve că Societatea ortodoxă este o precursoare a Frontului renaşterii naţionale, în ce priveşte ideea de a se spovedi şi împărtăşi elevele şcoalelor. Pr. Aurel Crăciunescu, preşedintele Consistorului superior bisericesc, a arătat între altele, că statul nostru este clădit odată cu naşterea credinţei în sufletele noastre, fapt ce nu trebue niciodată uitat. D-na preşedintă Alexandrina Gr. Cantacuzino, a adus mulţumiri P. S. arhiereu Veniamin Pocitan, apoi a urat uşurare sufletească elevelor şcoalelor Societăţii ortodoxe, cari în zorii acestei zile au primit sfânta împărtăşanie, sfătuindu-le să nu se abată de la drumul drept al credinţei creştine, căci numai astfel fiecare va putea într’o zi să spună mulţumită: „Doamne, mi-am împlinit misiunea“. Solemnitatea s’a încheiat cu împărţirea premiilor, acordate elevelor şcoalelor ortodoxe, cari s’au distins la concursul de religie; premiile au constat din frumoase iconiţe de argint şi diplome. De altfel, în toţi anii, la sărbătorirea patronului duminicei I ortodoxiei, Societatea ortodoxă I împarte câte 500 iconiţe elevelor I meritoase din şcolile sale. Lămuriri pentru „Premiul cititorilor 99Uikiversului Literar” In legătură cu premiul de 5000 (cinci mii) lei, instituit de „Universul Literar“ pentru cea mai bună analiză critică a personagiilor: IRI IANKEL, din romanul FUNDACUL VARLAMULUI, de Ionel Teodoreanu (ed. „Cartea Românească“ ) şi 2) MOISE DINERMAN, din romanul DOUA CHER/MARI, de Octav Dessila, (ed. „Cartea Românească“), dăm următoarele lămuriri: Lucrarea va fi o singură compoziţie. Ea ■ nu va consta însă neapărat dintr’o paralelă, — asemănări şi deosebiri dintre cele două personagii. Analiza se va face şi prin raportarea tipurilor la mediul lor social. Dealtminteri scopul premiului este de a cerceta modul cum judecă publicul mare operele cari zugrăvesc tipuri din viaţa modernă. * Manuscrisele se vor preda redacţiei până la 1 Martie a. c- UNIVERSUL Calemchii* MARŢI, 28 FEBRUARIE Ort. Cuviosul Părinte Vasile Mărturisitorul. Cat. Sfântul Macarie M. Prot. Roman. Evreesc : 9 Adar 5699. Mahomedan: 8 Muharem 1358. Răsăritul Soarelui 6.58. Apusul Soarelui 17.59. (7Zctdi)5 MARŢI, 28 FEBRUARIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 n. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364.. m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32,5 m. 9.23 kHz. 300 waţi 7. Deschiderea emisiunii; concert de dimineaţă /discuri): Uvertură la „Dama de sică“ de Suppé; Aur şi argint, vals de Lehar şi Luna, vals de Lincke; gimnastică ritmică; sfaturi gospodăreşti; continuarea concertului dimineţii (discuri): Dansuri slave No. 3 şi 8 de Dvorak; Fantezie din „Clopotele din Corneville“ de Planquette; Dansul Anitrei din „Peer Gynt» de Grieg; sfaturi medicale; închiderea emisiunii. 12. Muzică variată (discuri): Uvertură la opera „Armurierul“ de Lortzing (orch. Operii din Berlin, dirij. de Schmidt-Isserstedt); Acceleraţie, vals de Johann Strauss (orch. filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber); Torcătoarea de Mendelssohn (pian: Sergiu Rachmaninoff); Cântece din operetele „In împărăţiei Indrei" şi „Doamna Luna» de Lincke (voce: Wilhelm Leiseifer); Selecţiuni de melodii şi dansuri de German (arch. simf. dirij. de Malcolm Sargent); Două melodii din opereta „Ediţii speciale» de Dostal (voce: Lillie Slaus); Potpuriu de melodii de Lehor; Se- ■ renadă spaniolă şi Sevilla de Albeniz. 13. Ora, Sport, Cota Dunării. 13.05. Concert de prânz. Orchestra Vasile Julea: Omagiu, vals de Florian; Un tango în miez de noapte, tango de Vasilescu; Când mă gândesc la tine, slowfox de Constantinescu; Dans spaniol, paso doble de Marquina; E timpul să te culci fetițo, slow de Boldeanu; S’a dus să nu mai vorbim de ea şi Dacă nu te ’ndeamnă dorul, romanţe; Inelul de logodnă, tango de Vasilescu; Mai spune-mi că nu m’ai uitat, boston de Dendrino; Hai cu mine într’o maşină slow de Constantinescu; Mi te-ai lipit de suflet, cântec românesc de Vasilescu. 14. Spectacole. 14.30. Radio-jurnal. 14.30. Maria Tănase (voce) şi Taraful Ilie Rădulescu; Cântece olteneşti: Dădă, frică mi-e că mor; Mărioară dela Gorj; Cântec lung oltenesc; Hora bătrânească şi Brâul vechi (cu strigături); Trenurile maşină mică; Târâişul şarpelui; N’a „—utsa— , ■ 15.10. rActualităţi. 18. Ora, Mersul vremii. 18.02. Poşta tehnică. 18.17. Muzică românească (disc.): Ca pe malul Dunării şi Sârba flăcăilor; Du-mă Doamne du-mă iarăşi şi Lele, Ielişoară de Postupa (voce: Nicu Stoenescu); Ţigăneasca, Frunză şi Ciobănaş la oi am fost; Peste drum de vadul morii de Albu şi Trei garafe, trei ulcele de Popescu-Poppu (voce: Raul Ionescu); Rahiteana pe sub mână şi învârtită lui Liu; Ţară, ţărişoara mea de Dendrino (voce: Ion Luican); Sârba lui Fănică Luca şi Sârba lui Buzdrună. 19. Cronica ştiinţifică. 19.15. Concert de mandoline. Orchestra Mutaffian; Marş aragonez de Ungurelli, aranjat de Mutaffian; Potpuriu din opereta „Leblebigi» de Ciuhagian, aranjat de Emil Petrescu; Micuţa Mireille, mazurcă de Emil Petrescu; Artiştii, vals de Primo Silvestri; Seguidilla, vals spaniol de Allter: Dans românesc de Emil Petrescu. 19.45. Pavel Tornea, corn englez: Dansul stelei răsăritului de Eugen Coca: Din caval, rapsodie română de Milan Roder şi Arnold Kraushaar. 20. Muzeul naţional de antichităţi de prof. S. Lambrino. 20.15. Gh. Folescu (voce): Cântece populare româneşti: Dorul de ţară de I. Juga; C. Brăiloiu: a) Bate murgii din picior; b) Ileana, Ileana; c) Dragu nenei Marioară; Cântec de leagăn de Kiriac; Blestemul de G. Cucu. 20.35. D-na Evantia Costinescu (voce). Canţonete italiene: L. Biscardi: a) Il carcerato per amore; b) L’amante din Menichella; c) II Povero; d) Il topolino et l’amante; L’ultima canzone de Tosti. 21. Concert simfonic al Orchestrei Radio dirij. de Th. Rogalski, (concert cu public în studio). Beethoven. Cuvânt introductiv. Uvertura „Sfinţirea casei»; Simfonia „Jena». Fantezie pentru pian, cor şi orchestră în primă audiţie (pian: Ion Filipnescu, corul asoc. culturale C. F. R, cond. de C. Tissescu). 22.20. Radio-jurnal (I), Sport. 22.35. Maxim Vasiliu (voce: Cântecul Weylei de Wolf; Din slăvi de L. Olteanu; Gondola neagră de Rotoli; Arie din „Regele Isului» de Lalo. Aria florii din „Carmen" de Bizet. 23. Radio-jurnal (II). 23.15. Concert de noapte al orchestrei Victor Predescu, transmis de la restaurantul „Terasa Cercului militar». 23.45. Jurnal pentru străinătate in limba franceză și engleză. VARSOVIA, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 19.30. Emisie pentru lucrători; 20. Concert de muzică poloneză; 21.30. Radio-jurnal; 22. Concert de orchestră; 23. Conf.; 23.25. Recital de pian; 24. Inf. BUDAPESTA, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 20.45. Recital de violoncel; 21.20. Teatru radiofonic; 22.20. Concert de orchestră; 22.40. Inf.; 24. Muzică de dans pe plăci. VIENA, 507 m. 592 kHz. 150 kw.; 19.50. Concert de muzică de cameră clasică și modernă; 20.30. Conf.; 21. Inf., Meteor.; 21.10. Concert de seară; 23. Inf.; 23.20. Cronică; 23.35. Muzică variată și de dans; 1. Concert nocturn. FRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 20.25. Muzică variată; 21.45. Conf. 22. Ora, Inf.; 22.10. Concert de orchestră; 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport; 23.20. Plăci. BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 19.50. Plăci; 20.30. Ora naţiunii; 20.50. Reportaj; 21. Melodii populare; 21.30. Concert de orchestră; 23. Inf.; 23.10. Recital de canto. ROMA, 420,8 m. 713 kHz. 20.20. Plăci; 21. Ora, Inf., Radio-jurnal; 21.30. Muzică variată; 22. „Trittico Siciliano”, operă de Muie. MIERCURI, 1 MARTIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 7. Deschiderea, emisiunii. — Concert de dimineaţă (discuri): Ziare de dimineaţă-vals de Johann Strauss şi Dynamiden-vals de Josef Strauss. Fantezie pe motive de Offenbach. — Gimnastică ritmică. — Sfaturi gospodăreşti. — Continuarea concertului dimineţii (discuri): Potpuriu de şlagăre de Spoliansky; Uvertură la „Braconierul“ de Lortzing. — Sfaturi medicale. — închiderea emisiunii. 12. Muzică variată (discuri): Pavane şi Passepied din „Regele petrece“ de Delibes (Orch. simf. din Londra, dirij. de Collingwood); Arii din „Fedora“ de Giordano şi „Manon“ de Massenet (voce: Alfred Piccaver); Preludiu de Wood şi Intermezzo de Coleridge-Taylor; Intermezzo din „Concertul rus“ de Lalo şi Două cântece spaniole de Joaquin Nin (vioară: Miquel Candela) ; Potpuriu de valsuri de Chopin; Două arii din „Povestirile lui Hoffmann de Offenbach (voce: Julius Panzak); Potpuriu din „D-na Butterfly“ de Puccini (Orch. filarm. din Berlin, dirij. de Franz Reuss); Floare de lotus-vals de Lincke; Moara de pe stâncă-uvertură de Reissiger (Orch. Operii din Berlin, dirij. de Schmidt-Isserstedt). 13. Ora. Sport. Cota Dunării. 13.05: Concert de prânz-Orchestra de salon Radio, dirij. de Constantin Bobescu; Uvertură la „Nabucodongsor» de Verdi; Arleziana de Bizet; Pe o piaţă persană de Ketelbey; Romanţa andaluză de Sarasaié; Vals din baletul „Nalita» de Delibes; Soldaţii pitici de Hans Löhr. 14: Spectacole. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei de salon Radio; Prin ţara lui Weber-potpuriu de Urbach; Potpuriu de şlagăre de Dostal. 15.10: Actualităţi. 18: Ora. Mersul vremii. 18.02: Concertul Fanfarei Şcoalei Pregătitoare de Ofiţeri, condusă de căp. Horia Pamdrescu; Sambre et Meuse-mars de Planquette; Vals imperial de Johann Strauss; Uvertură la „Coţofana hoaţă» de Rossini; Concert pentru clarinet de Cavallini (solist: Plut. Panait Anton) ; Seara pe deal-poem simfonic de căpitan Herceag (dirij. de autor) ; Fantezie din „Tosca“ de Puccini, aranjat de A. Becker. 19. Cronica artistică. 19.15: Istoria muzicii: Muzică din timpul celor trei Regi ai Franţei: Louis XIV, Louis XV, Louis XVI; D-na Rosi Baumann-Rădulescu (voce), Vasile Jianu (flaut), Ion Fotino (violoncel) şi Nicolae Rădulescu (clavecin). Cuvânt introductiv: Compoziţii de: Lully, Jean Ph. Rameau, Fr. Couperin, W. v. Gluck, Puccini, W. A. Mozart. 29.05: Prof. N. Cornăţeanu, ministrul agriculturii şi domeniilor: Nevoile agriculturii româneşti. 20.20: Concert de masă al Orchestrei Petrică Moţoi-transmis de la restaurantul „Mircea". 21: Portrete de compozitori: Schubert; Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga, D-ra Maria Marinescu-Moreanu şi Aurel Alexandrescu (voce), Al. Theodorescu (vioară) şi Ion Filionescu (pian). Simfonia 5-a în si bemol major: D-ra Maria Marinescu-Morcaim (voce): 1) Moartea şi fata; 2) Popas; 3) Regele ielelor; Al. Teodorescu (vioară) şi Ion Filionescu (pian); Sonatină Nr. 1 în re major; Aurel Alexandrescu (voce): 1) Solia dragostei; 2) Către Sylvia; 3) Posta. 22. Radio-jurnal (I); Sport. 22.15: Continuarea concertului „Schubert“: I. Quartetul Radio ( Teodoru-vioara I. L. Bonis-vioara 11-a, Ion Ghiga-violă și Th. Lupuvioloncel); Quartet în mi bemol; II. Orchestra Radio. Potpuriu din „Casa cu trei fete». 23. Radio-jurnal (II). 23.15: Muzică de dans (discuri): Fox şi Vals din filmul „Oglinda vieţii» de Lang; Tango-bolero de Llossas şi Două ghitare-tango de Leonardi; Greeni în iarbă-fox de Buchholz şi Dansul libelulelor-fox de Kalthoff; Bolivia şi Secretultangouri argentiniene de Hellmann. Stelele Broadway-ului-fox de Brown. 23.50. Jurnal pentru străinătate in limba franceză, germană și italiană. VARSOVLY 1389 m. 224 kHz. 1.20 kw. 17.35. Melodii populare. 18. Conf. 18.15. Concert de solist! 19. Emisie pentru săteni. 19.30. Conf. 19.40. Conf. 20. Concert de muzică distractivă. 21.35. Inf., Radiojurnal. 22. Concert Chopin. 22.45. Recitări. 23. Quartet de coarde (Beethoven). 24. Inf. BUDAPESTA. 549 m. 546 kHz. 320 kw.: 22. Conf. 22.40. Inf. 23. Plăci. 23.45. Inf. 24. Concert de muzică militară. 0.05. Inf. VIENA. 507 m. 592 kHz. 150 kw.: 21.10. Concert de muzică din Balcani. 22.20. Cabaret pe plăci. 23. Inf. 23.20. Reportaj. 23.30. Concert de muzică variată. 1. Concert de orchestră. PRAGA. 470 m. 638 kHz. 120 kw.: 17.10 Brno. 18.10. Emisie literară. 18.40. Conf. 18.15. Inf. 19. Plăci 19.10. Conf. 19.25. Orchestră de salon. 20. Ora, Inf., Meteor. 20.15. Conf. 20.30. „Zidul diavolului», Operă de Smetana. 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23.20. Plăci. BELGRAD. 437 m. 686 kHz. 2,5 kw.: 18.50. Concert de quartet. 20.30. Viena. Concert balcanic. 23. Inf. 23.15. Concert de orchestră. ROMA. 420,8 m. 712 kHz. 20.30. Concert de orchestră. 21. Ora, Inf., Radiojurnal. 21.30. Muzică variată. 22. Teatru radiofonic. 24. Radiojurnal. 0.15. Muzică de dans. Sporul populaţiei rurale ’ (urmare din pagina I-a) serie, după cam ne luăm noi şi pe care ie imităm, nu au această problemă, fiindcă isvorul lor de viaţă nu e un puhoiu ca la noi, ci e slab şi abea ajunge să umple golurile, iar câteodată nici atât. Sporul de populaţie muncitoare este un spor de energie care trebue captat şi utilizat după metode moderne ştiinţifice. Viaţa isvorăşte din sănătatea şi tinereţea poporului nostru cu explozie, cu erupţie, întocmai cum sare uneori petrolul din adâncurile pământului nostru, când i se deschide un mic luminiş. Ţiţeiul, aşa de căutat şi de preţuit, dacă găseşte totul pregătit ca să fie prins şi întrebuinţat când vine furios la suprafaţă, e o bogăţie şi o binefacere. Dacă nu, el devine un blestem şi o nenorocire. Distruge viaţa pe unde trece şi aşteaptă o scântee ca să prefacă dezastrul în ruină veşnică. Aşa e şi cu surplusul de populaţie. Dacă braţele acestea, care sporesc cu sutele de mii pe an, găsesc loc de muncă şi de hrană, ele devin un isvor de bogăţie naţională şi transformă ţara într’un paradis. Dacă nu, ele ajung să fie cauza distrugerii statului şi a civilizaţiei lui. Japonia, care şi-a dat organizaţie de stat modern cam odată cu noi, pe la 1860 şi care de atunci şi până astăzi şi-a întreit aproape populaţia, ajungând dela 30 de milioane la aproape 90 de milioane, s-a găsit în faţa sporului de populaţie întocmai cum ne găsim şi noi. Cu o ţară agricolă devenită prea îngustă pentru atâta lume şi de o industrie aproape în întregime stăpânită şi condusă de străini. Pentru a eşi din această situaţie, statul japonez a înfiinţat cu capital de stat două grupuri mari industriale cam azi monopolizează aproape în întregime industria şi comerţul japonez. Pentru mâna de lucru, industria japoneză s’a adresat satelor, de unde a luat mai ales fetele, cărora le-a asigurat un trai, în orice caz mai bun decât acasă, unde n’aveau nici ce lucra nici ce mânca şi cami cu un salariu foarte mic, au produs acea minunată manufactură japoneză, care a speriat lumea prin calitatea şi ettinătatea ei. Din exemplul Japoniei avem şi noi ceva de învăţat. Trebue să descărcăm satele de surplusul de populaţie care nu poate găsi întrebuinţare utilă în agricultură şi trebue să dăm mai ales tineretului rural şi în special fetelor de ţăran, o educaţie industrială pentru producţia unor articole care prin eftinătatea lor să poată pătrunde pe toate pieţele fără dumping şi fără sacrificii de stat. A. CORTEANU 0 contraexpertiză contabilă in neregulile dela primăria municipiului Ploeşti Ploeşti, 25 Febr. Am scris la timp despre neregulile săvârşite la primăria municipiului Ploeşti, cari sunt în cercetarea d-lui Dan Demetrescu, titularul cab. 11 instrucţie. La cererea primăriei, s’a admis o expertiză contabilă, care a fost făcută de d. Victor Ionescu, inspector financiar în ministerul de finanţe. Raportul d-sale a fost depus la instrucţie. D-nii Al. Manoliu şi Iorgu Predescu, foşti primari şi consilierii implicaţi în nereguli, au cerut contraexpertiză contabilă, arătând în sprijinul acestei cereri că d. expert Ionescu, a făcut in raportul d-sale unele constatări, fără a preciza faptele, astfel că nu se poate preciza a cui este vina, a gestionarilor sau a funcţionarilor primăriei. D. jude instructor Dan Demetrescu, luând în consideraţie această cerere şi pentru lămurirea faptelor a admis-o, numind contra expert pe d. V. Boantă, şeful contabilităţii casei muncii C.F.R. Pestii roditori varietăţi alese PEPINIERA Dr. E. GRINJESCU Com. STEFANESTI, jud. Ilfov 3 km. de la Colentina Biurou, STR. LISABONA 10, Bucureşti (III) Anul al 56-lea Nr. 58 Miercuri 1 Martie 1939 Congresul AL. A. C.I* Şedinţa de deschidere In sala Sindicatului ziariştilor (b-dul Carol) s-a deschis Duminică al patrulea congres al asociaţiei licenţiaţilor academiilor comerciale şi industriale. Au luat parte 5-6 sute de persoane printre cari numeroşi delegaţi din provincie. Congresul a fost prezidat de d. Victor Jinga, subsecretar de stat la ministerul economiei naţionale. La masa biroului au luat loc d-nii: V. Jinga, Victor Ionescu, preşedintele Alaci, D. R. Ioaniţescu, fost ministru, prof. Sp. Iacobescu şi prof. V. Iscu. CUVÂNTAREA PREŞEDINTELUI ALACI După ce s’a oficiat o slujbă religioasă de pr. Zamfirescu dela biserica Oţetari, a luat cuvântul d. Victor Ionescu, preşedintele Alaci, care a spus următoarele : „In Noembrie anul trecut s’au împlinit 25 ani dela înfiinţarea academiei comerciale din Bucureşti, eveniment care a fost sărbătorit cu fastul corespunzător importanţei, de către academie şi de opinia publică. La această sărbătorire a fost invitată şi asociaţia noastră. Totuş, având în vedere importanţa acestui eveniment, am crezut necesar şi de datoria noastră ca el să fie marcat şi cu ocazia congresului de azi, şi aceasta ca o recunoştinţă ce o datorăm ţării, celor ce s’au sbuciumat pentru înălţarea academiei comerciale şi foştilor noştri profesori cari, cu truda lor, cu sufletul lor, ne-au pregătit şi ne-au înarmat pentru greaua luptă pe ea^Knoi trebul« st.’o vAâjrrx în toabe -Tele domeniului economic. In 1913 spiritul clarvăzător al lui Misir — ministrul industriei şi comerţului — izbuteşte să înfiinţeze academia comercială din Bucureşti, în mijlocul unei atmosfere de totală neîncredere din partea opiniei publice care nu putea vedea încă utilitatea acestei şcoli de înaltă cultură economică. După război, cursurile au continuat în localul neîncăpător din Piaţa Palatului. Aproape toţi cei ce veneau la academie se voiau negustori şi, foarte puţini erau aceia cari se vedeau funcţionari. Şi dacă astăzi, dintre noi, sunt poate puţini negustori, aceasta nu se datoreşte nici lipsei de entuziasm din partea noastră pentru această ocupaţie şi nici lipsei de pregătire sau de îndemn din partea profesorilor noştri. Se datorează numai absenţei totale a Iniţiativei oficiale care, preocupată prea mult de organizarea României Mari, nu a văzut pericolul infiltraţiei străine în comerţul românesc, nefăcând nimic pentru păstrarea acestui bun naţional pe care azi suntem nevoiţi să-l cucerim prin măsuri ce de multe ori creiază nemulţumiri în afara graniţelor. Serii după serii, licenţiaţii academiei comerciale şi-au luat drumul în viaţă. Pregătirea academiei se dovedeşte din ce în ce mai temeinică şi necesară vieţii economice. Strădania profesorilor noştri îmbinată cu munca cinstită şi competentă depusă de aracişti, în toate domeniile, au stabilit definitiv rolul acestei importante instituţii, căreia astăzi nimeni nu-i mai contestă utilitatea şi ale cărei elemente sunt căutate de toţi. Toate treptele din ierarhia publică şi privată au fost urcate de araiişti, închei urând academiei comerciale o activitate şi mai rodnică, activitate care de astăzi trebue să fie pusă numai în slujba românizării comerţului şi industriei. Noi, alacoştii, ne legăm să depunem aceeaşi muncă plină de entuziasm, de cinste şi competenţă spre a menţine neştirbit un prestigiu cucerit cu atâta trudă, dar cucerit". CUVÂNTAREA D-LUI SUBSECRETAR DE STAT JINGA D. Victor Jinga, subsecretar de stat la ministerul economiei, a rostit apoi următoarele: „Suntem la o aniversare, însemnează mult aceşti 25 ani de când fiinţează academia comercială. In timpul acesta, în afară de alte evenimente, s-a făcut afirmarea independenţei noastre economice în domeniul spiritual. Această sărbătoare coincide aproape cu o altă sărbătoare românească, un an de când această ţară şi-a putut da acel catechism moral şi politic cuprins în Constituţia Carol II. Pluteşte, desigur, deasupra capetelor noastre şi e definitiv în mintea noastră chipul Suveranului, care a ştiut să arate naţiunii aceştia drumul spre progres. Nu pot face abstracţie de evenimentele cari în ultima vreme au pus o pecetie pe istoria politică a României. A face politică azi, însemnează a spune în mod categoric încotro merge gândirea şi simţirea noastră. Ari, când din necesităţi de cari toţi ne-am dat seanţa se încearcă solidaritatea de breaslă, adunarea noastră are un tâlc mult mai important, mai evident. Desigur că împrejurările economice din Europa şi din lumea întreagă au putut ratifica sau nu anumite teorii economice. Academia comercială, profesorii şi licenţiaţiiei, pot fi întrebaţi deseori asupra problemelor de această natură. Şi cum academiile comerciale de la noi şi-au făcut pe deplin datoria, creind un material uman excelent, ele vor putea da totdeauna soluţii bune în problemele cu caracter economic. Sunt chestiuni variate cari vor fi discutate în secţiunile acestui congres. împrejurări recente au făcut ca şi eu să am o parte din răspunderile guvernării actuale, la un departament cu caracter economic. Nu înţeleg ca de la început să-mi iau faţă de dv. angajamente. Ţin însă să vă spun că nici un desiderat al dvs. nu mă va găsi decât cu dorinţa de a-l rezolva, împreună vom căuta să avem cât mai bune rezultate. Una din atribuţiile mele e încadrarea personalului românesc în întreprinderi. Vor trebui să fie reexaminate anumite procedee, curmate anumite amânări, revizuite anumite rezoluţii, ca să se treacă, după un studiu serios, la rezolvarea acestei mari probleme care priveşte elementul românesc“. ALTE CUVÂNTĂRI D. Niculescu-Ritz a vorbit în numele uniunii camerelor de comerţ. D-sa, în puţine cuvinte, a spus că licenţiaţii academiilor comerciale sunt meniţi să afirme puffleul de vedere economic al neamului nostru. Apoi d. Niculescu-Ritz a arătat cum elementul românesc întâmpină mari greutăţi atunci când vrea să lucreze în comerţ sau industrie, din pricina elementului străin care a cotropit totul. D. C. Moteanu a vorbit în numele asoc.. economiştilor români, spunând că un sfert din venitul naţional se află în mâinile a 14 mi locuitori, iar restul în posesia a 6 milioane, cari reprezintă comerţul şi industria de la oraşe, comerţ şi industrie cari se află în mâini străine. D. prof. Sp. Iacobescu a adăugat ca una din sarcinile licenţiaţilor academiilor comerciale e sâ descopere noui surse pentru economia naţională. D. prof. V. Iscu a arătat lupta dusă pe vremuri pentru naţionalizarea industriei petrolului şi a afirmat, şi d-sa, ca munca naţionalilor să primeze. D. A. Dumitrescu-Bumbeşti a adus salutul asoc. contabililor cooperatori. D. D. Mociorniţa, mare industriaş, a lămurit în câteva cuvinte care e secretul reuşitei în lupta economică. El se rezumă la muncă, muncă fără preget, fără preocupări de altă natură. D. prof. D. R. Ioaniţescu vorbind despre problema muncii naţionale a spus că acum trei ani, când s’a pus această chestiune, a trebuit să se pornească o adevărată ofensivă pentru cucerirea unor poziţii cari păreau pierdute pentru români. De când se aplică legea pentru utilizarea personalului românesc în întreprinderi s-au văzut unele ameliorări, dar sunt anumite forţe oculte cari sabotează aplicarea ei. Au mai vorbit apoi următorii delegaţi ai filialilor Alaci din provincie, aducând salutul membrilor cari nu au putut să ia parte la congres: Tarcea din Cluj, Precup din Braşov, Ciibia-Arad, Grama-Oradea, Drasta-Cernăuţi, Manolescu-Constanţa, Grecu-Satu Mare, Negoiţă-Iaşi şi Surdulescu-Galaţi. SITUAŢIA PREZENTA A ALACI D. Victor Ionescu, preşedintele Alaci, a făcut apoi o scurtă dare de seamă asupra situaţiei asociaţiei, stabilind, la urmă locul pe care l-a ajuns în evoluţia sa. TELEGRAMA CĂTRE M. S. Congresul a trimis M. S Regelui Carol II următoarea telegramă: „Titraţii academiilor de înalte studii comerciale şi industriale, întruniţi în al IV-lea congres general de sub domnia Majestăţii Voastre, ani, 21. Fabrurie 1939, când începe al doilea an al Constituţiunii, plini de încredere şi de speranţe în viitorul ţării şi neamului românesc Ce-i făuriţi prin reconstrucţiunea Statului, depun la picioarele Tronului toată priceperea şi puterea lor de muncă pentru iniţiativele dinamice din compartimentul economic, dorite de Majestatea Voastră”. Sănătate lilaestate Preşedintele congresului, Victor Jinga, subsecretar de stat la ministerul economiei naţionale. * S’au mai trimis telegrame d-lor: Victor Slăvescu, ministrul înzestrării armatei, prof. Rădiucanu, rectorul academiei comerciale şi prof. Bungeţianu. DESBATERILE IN SECŢIUNI După amiază congresiştii s’au strâns în localul Corpului contabililor, din str. Ion Ghica, unde au lucrat în secţiuni. * Seara a fost un banchet. REGELE D. I. Preşedintele Asociaţiei rostindu-şi discursul Prelungirea unor linii de tramvai Societatea tramvailor comunale București a întocmit proectele de prelungire a mai multor linii de tramvai din Capitală. Intre altele, o linie de tramvai va fi dusă până la Băneasa. Proectele se află în studiu la primarii Capitalei după care se va hotărî punerea lor în lucru. Comandantele şi comandanţii străjeri din Capitală au depus jurământul Duminică d. a. a fost ceremonia depunerii jurământului de credinţă şi supunere faţă de M. S. Regele Carol II, Marele Străjer al Ţării şi faţă de „Straja Ţării”, a comandantelor şi comandanţilor din legiunile de străjeri şi străjere ale Capitalei. Solemnitatea s-a desfăşurat în sala de festivităţi a liceului Spiru Haret, în prezenţa d-lor: Teofil G. Sidorovici, comandantul Străjii Ţării, prof. N. Daşcovici, secretar general al ministerului educaţiei naţionale, prof. Stanciu Stoian, directorul general al învăţământului normal-primar şi anumeroase persoane din ministerul educaţiei naţionale şi Straja Ţări! Solemnitatea a început cu ceremonialul străjeresc. S’a oficiat un serviciu divin de către un sobor de preoţi în frunte cu c. sa pr. Gh. Paschia. După ce sf. sa a rostit un cuvânt din partea bisericii, a vorbit de prof. N. Daşcovici, secretar general al ministerului educaţiei naţionale. D-sa spune câteva cuvinte despre încrederea şi speranţa şcolii româneşti în ajutorul străjeriei pentru opera de renaştere naţională. Străjeria, născută din gândul M. S. Regelui Carol II a fost menită, de la început să ajute şi să împlinească sarcina educativă a şcoalei româneşti. Adresându - se comandantelor şi comandanţilor străjeri, d-sa spune: După stagiul care l-aţi făcut la centrele de iniţiere străjerească, socotesc că vă puteţi da perfect seamă de ceea ce se cuvine să preocupe astăzi, gândurile adevăratului străjer, dornic de binele şi prosperitatea statului. In îndoita dvs. calitate da membri ai corpului didactic şi de comandanţi străjeri, fiţi siguri că ministerul educaţiei naţionale vă primeşte cu încredere că veţi şti să răspundeţi bunelor speranţe ce se pun în munca dvs. de Marele Străjer, şi de întreaga naţiune. Luând cuvântul d. T. Sidoro- Arid, comandantul, Stăjii Ţării, spune: Jurăm azi ca să ne legăm de Neam, Ţară şi Rege prin Straja Ţării, chezăşie permanentă a blocului ce se cimentează între aceşti factori indisolubili. Apoi d-sa a dat citire telegramei omagiale către M. S. Regele, Comandantele şi comandanţii străjeri din legiunile şi cohortele mândrei Capitale Româneşti, depunând azi jurământul de credinţa către Majestatea Voastră, va încredere neclintită în izoanaa ■mişcării noastre. Vă urează fa» rwrtre, mulţi cmni şi sănătate. Comandantul Străjii Ţării! I TEOFIL GHIDOROVICI / •fc La citirea telegramei, comandanţii au ovaţionat îndelung pentru M. S. Regele, Marele Străjer al Ţării, intonând imnul Regal. Solemnitatea a luat sfârșit la ora 5 d. a.