Universul, martie 1939 (Anul 56, nr. 58-72)

1939-03-01 / nr. 58

1 Cum se poate asigura lozul combinându-l cu o asigurare de 50.000 lei O importantă inovaţiune aduce Societatea , Franco-Română“ de Asigurări Generale, prin combinarea fiecărui sfert de loz cu o asigurare de lei 50.000. aceeaş­­i cu tragerea loteriei statului are loc şi trage­­reaa societatei. In caz de ieşire la sorţi, a numărului poliţei Societatea achită contractantului suma de lei 50.000. In caz de ieşire la sorţi a unuia din cele 8­ numere prevăzute in anexa, Societatea achită contractantului lei 10.000 sau 5 000 notri­­Vii, numărului ieşit la sorţi. ...... Astfel­ jucătorul are încă 9 şanse, care decurg din tragerea Socie­tăţii „Franco - Române». Cereţi lămuriri şi prospecte Societăţii „Franco - Română» de Asigurări Generale Bucureşti, Calea Griviţei 23 şi veţi primi un sfert de loz şi o asigurare de 50.000 lei. f f ţ ţ ţ 11 Tariful publicităţii comerciale .­.000 ‰ CATEGORIA I. De la 1000 linii în sus 18 Anunţurile colectorilor de loterie 25 Bilanţuri, convocări, notificări, etc. 60 Ştiri artistice judiciare, şcolare 40 • Informationi comerciale minimum 5 anii 50 Informaţiuni financiare minimum 5 linii 50 Informaţiuni Loterii de Stat 100 Informaţiuni colectori de loterii 50 întruniri electorale, anunţuri 30 Articole dări de seamă comerciale, etc. In corpul ziarului 75 Anunţuri mortuare maximum 1000 (80 Unii) şi minimum 250 ISO linii­ ORICE ANUNŢ DE TEXT! Anunţuri comerciale şi financiare 40 Parastase şi mulţumiri mortuare maximum Lei 300 anunţul. Parastase cuprinzând în acelaş anunţ 3 nume maximum anunţul Lei 500 Anunţuri de logodne, căsătorii şi botezuri cel mult 15 linii 400 Anunţuri de logodne, căsătorii, botezuri, etc. la informa­­ţiuni nedepăşind 10 linii 600 Numiri, permutări, deplasări, decorări etc. la Informa­­ţiuni nedepăşind 10 Unii 000 Acte juridice, sentinţe, hotărâri, cereri de naturalizare, etc. la anunţuri, linia 25 Acte de mulţumire 25 Acte de mulţumire la Informaţiuni 60 Cutia cu scrisori, plasat lângă text 50 Extracte de divorţ simple, bucata Lei 400 Anunţurile editurilor şi Ubrăriilor se taxează după un tarif special Schimbare de nume,­­ publicaţiiui Anunţuri dela instituţiuni Industriale, 1 pagină lei Anunţuri comerciale, 1 pagină lei Anunţuri financiare asig. ofic., etc. tel Anunţuri comerciale V, pag. lei Anunţuri financiare asig. oficiale tt, pagină lei Anunţuri comerciale % pagină lei Anunţuri financiare asig. oficiale Vt pagină lei La paginile din dreapta cu 10 la sută in plus.­­ La angajarea de linii se va fixa Im termen­­pentru publicarea lor care in nici un caz nu va fi mai mare de 3 luni. Aceste anunţuri se vor publica Duminica şi sărbătorile numai atunci când va fi posibil, fără obligaţiune. Anunţuri de dimensiuni mai mari de 4 coloane se taxează in cate­goria anunţurilor Speciale astfel : Primele 4 coloane se vor taxa conform tarifului obişnuit Indife­rent numărul de linii. Ce trece peste patru coloane tarif dublu­­ Reclamele pentru ziare, cărţi, re­Lei 1200 80 000 60 000 70.000 33.000 38 000 17000 28.000 viste, broşuri, se taxează cu tarif (dublu. P. S. — Anunţurile mai mici ca spaţiu de 10 linii, se vor plăti cu tariful a 10 lini! Anunţuri şi in­­formaţiuni cu fracţiuni de lini! adică de: 1, 7, 9, 11, 13, 18 iinit, nu se admit decât socotit la 10, 15, 20 etc„ linii Orice anunţ cerut sâ apară Du­minica şi sărbătorile legale, 25 la sută In plus.­­ Orice anunţ plasat In pagina de mica publicitate, 25 la sută in plus. Orice anunț cerut să apară spe­cial se taxează cu tarif special. Tariful licitaţiilor 1. Anunţuri de licitaţii până la o valoare de lei Vor da numai ziarelor locale 2 Idem dela 50.000 la 200.000 lei 3. Idem dela 200.000 la 500.000 lei i 4. Idem dela 500 000 la l.OOO.OOO lei Ta'1 Idem dela 1.000.000 tn Sus lei 6. Publicitatea pentru licitaţiile Caselor Autonome, Regii Comerciale lei 25 7. Anunţurile tribunalelor pentru consolidarea de terenuri petrolifere, linia corp 5 lei 35 8 Publicaţiuni de licitaţii mobiliare, incheeri pentru radieri de convenţiuni, pentru fecare anunţ lei 500 9 Orice alte publicatiuni lei_________ 25 60.000 se Lei 2.50 15 18 20 7o Serbarea Duminicei ortodoxiei la Soc. ortodoxă a femeilor române Societatea ortodoxă naţională a femeilor române a sărbătorit pa­tronul Societăţii care este dumi­nica ortodoxiei. Slujba a fost oficiată de P. S. Veniamin Pocitan, vicarul Sf. Pa­triarhii şi delegat al I. P. S. Pa­triarh Miron Cristea, secondat de preoţii Irineu Felea, Victor Po­­pescu, Bucur, Moisescu, etc. Au participat: d-na preşedintă Alexandrina Gr. Cantacuzino, preoţii Crăciunescu, Eug. Bărbu­­lescu, d-nele g-ral Anastasiu, Zefira con Voiculescu, Vivi­cdor­ Darian, Elena Ioanescu Dolj, Ana Iarca, Victoria Voiculescu, Cora­­lia Pelida ,Elena Moşoiu, D-ţa dr. Marzea, con Vasilescu, col. Ni­­colescu, d-na State, directoare, d-ra Cerchez, un mare număr de membre, corpul profesoral al ex­ternatului „Zoe Romniceanu” şi al internatului, părinţi şi elevele ambelor şcoli. După oficierea serviciului re­ligios, P. S. arhiereu Veniamin Pocitan, a rostit o cuvântare a­­ducând binecuvântarea­­ P. S. Patriahului şi exprimând deose­bita bucurie de­ a îndeplini acea­stă misiune. . Pr. Victor Popescu a citit din lucrările date elevelor cu ocazia concursului de religie. A relevat credinţa sădită în sufletele ele­velor de la cursul primar până la cele de el. VIII, precum prea bine o dovedesc lucrările citate. Pr. Eugen Bărbulescu, preşe­dintele sec­­cterului „Ajutorul“, şi-a exprimat bucuria pe care o simte constatând din zi în zi creşterea credinţei în sufletul co­piilor. A accentuat apoi legătura ce trebue să existe în­totdeauna între naţionalism şi credinţă. Sf. sa a ţinut să releve că Socie­tatea ortodoxă este o precursoare a Frontului renaşterii naţionale, în ce priveşte ideea de a se spo­vedi şi împărtăşi elevele şcoa­­lelor. Pr. Aurel Crăciunescu, preşe­dintele Consistorului superior bi­sericesc, a arătat între altele, că statul nostru este clădit odată cu naşterea credinţei în sufletele noastre, fapt ce nu trebue nicio­dată uitat. D-na preşedintă Alexandrina Gr. Cantacuzino, a adus mulţu­miri P. S. arhiereu Veniamin Po­citan, apoi a urat uşurare sufle­tească elevelor şcoalelor Socie­tăţii ortodoxe, cari în zorii acestei zile au primit sfânta împărtăşa­nie, sfătuindu-le să nu se abată de la drumul drept al credinţei creştine, căci numai astfel fiecare va putea într’o zi să spună mul­ţumită: „Doamne, mi-am împli­nit misiunea“. Solemnitatea s’a încheiat cu împărţirea premiilor, acordate e­­levelor şcoalelor ortodoxe, cari s’au distins la concursul de reli­gie; premiile au constat din fru­moase iconiţe de argint şi diplo­me. De altfel, în toţi anii, la săr­bătorirea patronului duminicei I ortodoxiei, Societatea ortodoxă I împarte câte 500 iconiţe elevelor I meritoase din şcolile sale. Lămuriri pentru „Premiul cititorilor 99Uiki­versului Literar” In legătură cu premiul de 5000 (cinci mii) lei, instituit de „Universul Literar“ pentru cea mai bună analiză critică a personagiilor: IRI IANKEL, din romanul FUNDACUL VAR­­LAMULUI, de Ionel Teodoreanu (ed. „Cartea Ro­mânească“ ) şi 2) MOISE DINERMAN, din romanul DOUA CHER/MARI, de Octav Dessila, (ed. „Cartea Româ­nească“), dăm următoarele lămuriri: Lucrarea va fi o singură compoziţie. Ea ■ nu va consta însă neapărat dintr’o paralelă, — ase­­mănări şi deosebiri d­intre cele două personagii. Analiza se va face şi prin raportarea tipurilor la mediul lor social. Dealtminteri scopul premiului este de a cer­­ceta modul cum judecă publicul mare operele cari zugrăvesc tipuri din viaţa modernă. * Manuscrisele se vor preda redacţiei până la 1 Martie a. c- UNIVERSUL C­alemch­ii* MARŢI, 28 FEBRUARIE Ort. Cuviosul Părinte Vasile Mărturisitorul. Cat. Sfântul Macarie M. Prot. Roman. Evreesc : 9 Adar 5699. Mahomedan: 8 Muharem 1358. Răsăritul Soarelui 6.58. Apusul Soarelui 17.59. (7Zctdi)5 MARŢI, 28 FEBRUARIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 n. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364..­ m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32,5 m. 9.23 kHz. 300 waţi 7. Deschiderea emisiunii; concert de dimineaţă /discuri): Uvertură la „Dama de sică“ de Suppé; Aur şi argint, vals de Lehar şi Luna, vals de Lincke; gimnastică ritmică; sfaturi gospodăreşti; continuarea concertului dimineţii (discuri): Dan­suri slave No. 3 şi 8 de Dvorak; Fantezie din „Clopotele din Corne­­ville“ de Planquette; Dansul Ani­­trei din „Peer Gynt» de Grieg; sfaturi medicale; închiderea emi­siunii. 12. Muzică variată (discuri): Uver­tură la opera „Armurierul“ de Lortzing (orch. Operii din Berlin, dirij. de Schmidt-Isserstedt); Acce­leraţie, vals de Johann Strauss (orch. filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber); Torcătoarea de Mendelssohn (pian: Sergiu Rachma­ninoff); Cântece din operetele „In împărăţiei Indrei" şi „Doamna Luna» de Lincke (voce: Wilhel­m Leiseifer); Selecţiuni de melodii şi dansuri de German (arch. simf. dirij. de Malcolm Sargent); Două melodii din opereta „Ediţii spe­ciale» de Dostal (voce: Lillie Slaus);­­ Potpuriu de melodii de Lehor; Se- ■ renadă spaniolă şi Sevilla de Albe­­niz. 13. Ora, Sport, Cota Dunării. 13.05. Concert de prânz. Orchestra Vasile Julea: Omagiu, vals de Flo­rian; Un tango în miez de noapte, tango de Vasilescu; Când mă gân­desc la tine, slowfox de Constan­­tinescu; Dans spaniol, paso doble de Marquina; E timpul să te culci fetițo, slow de Boldeanu; S’a dus să nu mai vorbim de ea şi Dacă nu te ’ndeamnă dorul, romanţe; Ine­lul de logodnă, tango de Vasilescu; Mai spune-mi că nu m’ai uitat, bos­ton de Dendrino; Hai cu mine în­tr’o maşină slow de Constantinescu; Mi te-ai lipit de suflet, cântec ro­mânesc de Vasilescu. 14. Spectacole. 14.30. Radio-jurnal. 14.30. Maria Tănase (voce) şi Ta­raful Ilie Rădulescu; Cântece olte­neşti: Dădă, frică mi-e că mor; Mărioară dela Gorj; Cântec lung oltenesc; Hora bătrânească şi Brâul vechi (cu strigături); Trenurile ma­şină mi­că; Târâişul şarpelui; N’a „—uts­a— , ■ 15.10. rActualităţi. 18. Ora, Mersul vremii. 18.02. Poşta tehnică. 18.17. Muzică românească (disc.): Ca pe malul Dunării şi Sârba flă­căilor; Du-mă Doamne du-mă ia­răşi şi Lele, Ielişoară de Postupa (voce: Nicu Stoenescu); Ţigăneasca, Frunză şi Ciobănaş la oi am fost; Peste drum de vadul morii de Albu şi Trei garafe, trei ulcele de Popescu-Poppu (voce: Raul Iones­­cu); Rahiteana pe sub mână şi în­vârtită lui Liu; Ţară, ţărişoara mea de Dendrino (voce: Ion Luican); Sârba lui Fănică Luca şi Sârba lui Buzdrună. 19. Cronica ştiinţifică. 19.15. Concert de mandoline. Or­chestra Mutaffian; Marş aragonez de Ungurelli, aranjat de Mutaffian; Potpuriu din opereta „Leblebigi» de Ciuhagian, aranjat de Emil Pe­­trescu; Micuţa Mireille, mazurcă de Emil Petrescu; Artiştii, vals de Primo Silvestri; Seguidilla, vals spaniol de All­ter: Dans românesc de Emil Petrescu. 19.45. Pavel Tornea, corn englez: Dansul stelei răsăritului de Eugen Coca: Din caval, rapsodie română de Milan Roder şi Arnold Kraus­haar. 20. Muzeul naţional de antichităţi de prof. S. Lambrino. 20.15. Gh. Folescu (voce): Cântece populare româneşti: Dorul de ţară de I. Juga; C. Brăiloiu: a) Bate murgii din picior; b) Ileana, Ileana; c) Dragu nenei Marioară; Cântec de leagăn de Kiriac; Blestemul de G. Cucu. 20.35. D-na Evantia Costinescu (voce). Canţonete italiene: L. Bis­­cardi: a) Il carcerato per amore; b) L’amante din Menichella; c) II Povero; d) Il topolino et l’amante; L’ultima canzone de Tosti. 21. Concert simfonic al Orchestrei Radio dirij. de Th. Rogalski, (con­cert cu public în studio). Beetho­ven. Cuvânt introductiv. Uvertura „Sfinţirea casei»; Simfonia „Jena». Fantezie pentru pian, cor şi orches­tră în primă audiţie (pian: Ion Fi­­lipnescu, corul asoc. culturale C. F. R, cond. de C. Tissescu). 22.20. Radio-jurnal (I), Sport. 22.35. Maxim Vasiliu (voce: Cân­tecul Weylei de Wolf; Din slăvi de L. Olteanu; Gondola neagră de Ro­­toli; Arie din „Regele Isului» de Lalo. Aria florii din „Carmen" de Bizet. 23. Radio-jurnal (II). 23.15. Concert de noapte al or­chestrei Victor Predescu, transmis de la restaurantul „Terasa Cercului militar». 23.45. Jurnal pentru străinătate in limba franceză și engleză. VARSOVIA, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 19.30. Emisie pentru lucră­tori; 20. Concert de muzică polo­neză; 21.30. Radio-jurnal; 22. Con­cert de orchestră; 23. Conf.; 23.25. Recital de pian; 24. Inf. BUDAPESTA, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 20.45. Recital de violoncel; 21.20. Teatru radiofonic; 22­.20. Con­cert de orchestră; 22.40. Inf.; 24. Muzică de dans pe plăci. VIENA, 507 m. 592 kHz. 150 kw.; 19.50. Concert de muzică de cameră clasică și modernă; 20.30. Conf.; 21. Inf., Meteor.; 21.10. Concert de seară; 23. Inf.; 23.20. Cronică; 23.35. Muzică variată și de dans; 1. Con­cert nocturn. FRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 20.25. Muzică variată; 21.45. Conf. 22. Ora, Inf.; 22.10. Concert de or­chestră; 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport; 23.20. Plăci. BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 19.50. Plăci; 20.30. Ora na­ţiunii; 20.50. Reportaj; 21. Melodii populare; 21.30. Concert de orches­tră; 23. Inf.; 23.10. Recital de canto. ROMA, 420,8 m. 713 kHz.­­ 20.20. Plăci; 21. Ora, Inf., Radio-jurnal; 21.30. Muzică variată; 22. „Trittico Siciliano”, operă de Muie. MIERCURI, 1 MARTIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 7. Deschiderea, emisiunii. — Concert de dimineaţă (discuri): Ziare de dimineaţă-vals de Johann Strauss şi Dynam­iden-vals de Jo­sef Strauss. Fantezie pe motive de Offenbach. — Gimnastică ritmică. — Sfaturi gospodăreşti. — Continuarea concertului dimi­neţii (discuri): Potpuriu de şla­găre de Spoliansky; Uvertură la „Braconierul“ de Lortzing. — Sfaturi medicale. — închiderea emisiunii. 12. Muzică variată (discuri): Pavane şi Passepied din „Regele petrece“ de Delibes (Orch. simf. din Londra, dirij. de Collingwood); Arii din „Fedora“ de Giordano şi „Manon“ de Massenet (voce: Alfred Piccaver); Preludiu de Wood şi In­termezzo de Coleridge-Taylor; In­termezzo din „Concertul rus“ de Lalo şi Două cântece spaniole de Joaquin Nin (vioară: Miquel Can­dela) ; Potpuriu de valsuri de Cho­pin; Două arii din „Povestirile lui Hoffmann de Offenbach (voce: Ju­lius Panzak); Potpuriu din „D-na Butterfly“ de Puccini (Orch. filarm. din Berlin, dirij. de Franz Reuss); Floare de lotus-vals de Lincke; Moara de pe stâncă-uvertură de Reissiger (Orch. Operii din Berlin, dirij. de Schmidt-Isserstedt). 13. Ora. Sport. Cota Dunării. 13.05: Concert de prânz-Orche­­stra de salon Radio, dirij. de Cons­tantin Bobescu; Uvertură la „Na­­bucodongsor» de Verdi; Arleziana de Bizet; Pe o piaţă persană de Ketelbey; Romanţa andaluză de Sa­rasaié; Vals din baletul „Nalita» de Delibes; Soldaţii pitici de Hans Löhr. 14: Spectacole. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei de salon Radio; Prin ţara lui Weber-potpuriu de Urbach; Potpuriu de şlagăre de Dostal. 15.10: Actualităţi. 18: Ora. Mersul vremii. 18.02: Concertul Fanfarei Şcoalei Pregătitoare de Ofiţeri, condusă de căp. Horia Pamdrescu; Sambre et Meuse-mars de Planquette; Vals imperial de Johann Strauss; Uver­tură la „Coţofana hoaţă» de Ros­sini; Concert pentru clarinet de Cavallini (solist: Plut. Panait An­ton) ; Seara pe deal-poem simfonic de căpitan Herceag (dirij. de au­tor) ; Fantezie din „Tosca“ de Puc­cini, aranjat de A. Becker. 19. Cronica artistică. 19.15: Istoria muzicii: Muzică din timpul celor trei Regi ai Franţei: Louis XIV, Louis XV, Louis XVI; D-na Rosi Baumann-Rădulescu (voce), Vasile Jianu (flaut), Ion Fotino (violoncel) şi Nicolae Rădu­lescu (clavecin). Cuvânt introduc­tiv: Compoziţii de: Lully, Jean Ph. Rameau, Fr. Couperin, W. v. Gluck, Puccini, W. A. Mozart. 29.05: Prof. N. Cornăţeanu, mi­nistrul agriculturii şi domeniilor: Nevoile agriculturii româneşti. 20.20: Concert de masă al Or­chestrei Petrică Moţoi-transmis de la restaurantul „Mircea". 21: Portrete de compozitori: Schubert; Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga, D-ra Maria Mari­­nescu-Moreanu şi Aurel Alexandre­­scu (voce), Al. Theodorescu (vi­oară) şi Ion Filionescu (pian). Simfonia 5-a în si bemol major: D-ra Maria Marinescu-Morcaim (voce): 1) Moartea şi fata; 2) Po­pas; 3) Regele ielelor; Al. Teodo­­rescu (vioară) şi Ion Filionescu (pian); Sonatină Nr. 1 în re major; Aurel Alexandrescu (voce): 1) So­lia dragostei; 2) Către Sylvia; 3) Posta. 22. Radio-jurnal (I); Sport. 22.15: Continuarea concertului „Schubert“: I. Quartetul Radio (­ Teodoru-vioara I. L. Bonis-vioara 11-a, Ion Ghiga-violă și Th. Lupu­­violoncel); Quartet în mi bemol; II. Orchestra Radio. Potpuriu din „Casa cu trei fete». 23. Radio-jurnal (II). 23.15: Muzică de dans (discuri): Fox şi Vals din filmul „Oglinda vieţii» de Lang; Tango-bolero de Llossas şi Două ghitare-tango de Leonardi; Greeni în iarbă-fox de Buchholz şi Dansul libelulelor-fox de Kalthoff; Bolivia şi Secretul­­tangouri argent­inie­ne de Hellmann. Stelele Broadway-ului-fox de Brown. 23.50. Jurnal pentru străinătate in limba franceză, germană și ita­liană. VARSOVLY 1389 m. 224 kHz. 1.20 kw.­ 17.35. Melodii populare. 18. Conf. 18.15. Concert de solist! 19. Emisie pentru săteni. 19.30. Conf. 19.40. Conf. 20. Concert de muzică distractivă. 21.35. Inf., Ra­diojurnal. 22. Concert Chopin. 22.45. Recitări. 23. Quartet de coar­de (Beethoven). 24. Inf. BUDAPESTA. 549 m. 546 kHz. 320 kw.: 22. Conf. 22.40. Inf. 23. Plăci. 23.45. Inf. 24. Concert de mu­zică militară. 0.05. Inf. VIENA. 507 m. 592 kHz. 150 kw.: 21.10. Concert de muzică din Bal­cani. 22.20. Cabaret pe plăci. 23. Inf. 23.20. Reportaj. 23.30. Concert de muzică variată. 1. Concert de orchestră. PRAGA. 470 m. 638 kHz. 120 kw.: 17.10 Brno. 18.10. Emisie literară. 18.40. Conf. 18.15. Inf. 19. Plăci 19.10. Conf. 19.25. Orchestră de salon. 20. Ora, Inf., Meteor. 20.15. Conf. 20.30. „Zidul diavolului», O­­peră de Smetana. 23. Ora, Inf.,­­ Cronica zilei, Sport. 23.20. Plăci.­­ BELGRAD. 437 m. 686 kHz. 2,5­­ kw.: 18.50. Concert de quartet.­­ 20.30. Viena. Concert balcanic. 23.­­ Inf. 23.15. Concert de orchestră. ROMA. 420,8 m. 712 kHz.­ 20.30. Concert de orchestră. 21. Ora, Inf., Radiojurnal. 21.30. Muzică variată. 22. Teatru radiofonic. 24. Radio­jurnal. 0.15. Muzică de dans. Sporul populaţiei rurale ’ (urmare din pagina I-a) serie, după cam­ ne luăm noi şi pe care ie imităm, nu au această problemă, fiindcă is­­vorul lor de viaţă nu e un puhoiu ca la noi, ci e slab şi abea ajunge să umple golu­rile, iar câte­odată nici atât. Sporul de populaţie munci­toare este un spor de energie care trebue captat şi utilizat după metode moderne ştiin­ţifice. Viaţa isvorăşte din să­nătatea şi tinereţea poporu­lui nostru cu explozie, cu erupţie, întocmai cum sare uneori petrolul din adâncu­rile pământului nostru, când i se deschide un mic lumi­niş. Ţiţeiul, aşa de căutat şi de preţuit, dacă găseşte to­tul pregătit ca să fie prins şi întrebuinţat când vine fu­rios la suprafaţă, e o bogă­ţie şi o binefacere. Dacă nu, el devine un blestem şi o ne­norocire. Distruge viaţa pe unde trece şi aşteaptă o scân­­tee ca să prefacă dezastrul în ruină veşnică. Aşa e şi cu surplusul de populaţie. Dacă braţele acestea, care sporesc cu sutele de mii pe an, găsesc loc de muncă şi de hrană, ele devin un isvor de bogăţie na­ţională şi transformă ţara în­­tr’un paradis. Dacă nu, ele a­­jung să fie cauza distrugerii statului şi a civilizaţiei lui. Japonia, care şi-a dat orga­nizaţie de stat modern cam odată cu noi, pe la 1860 şi care de atunci şi până astăzi şi-a întreit aproape popu­laţia, ajungând dela 30 de milioane la aproape 90 de mi­lioane, s-a găsit în faţa spo­rului de populaţie întocmai cum ne găsim şi noi. Cu o ţară agricolă devenită prea îngustă pentru atâta lume şi d­e o industrie aproape în în­tregime stăpânită şi condusă de străini. Pentru a eşi din această si­tuaţie, statul japonez a în­fiinţat cu capital de stat două grupuri mari industriale cam­ azi monopolizează aproape în întregime industria şi comer­ţul japonez. Pentru mâna de lucru, industria japoneză s’a adresat satelor, de unde a luat mai ales fetele, cărora le-a­­ asigurat un trai, în orice caz­­ mai bun decât acasă, unde n’aveau nici ce lucra nici ce mânca şi cami cu un salariu foarte mic, au produs acea minunată manufactură japo­neză, care a speriat lumea­­ prin calitatea şi et­tină­tate­a ei. Din exemplul Japoniei a­­vem şi noi ceva de învăţat. Trebue să descărcăm satele de surplusul de populaţie care nu poate găsi întrebuinţare utilă în agricultură şi trebue să dăm mai ales tineretului rural şi în special fetelor de ţăran, o educaţie industrială pentru producţia unor arti­cole care prin eftinătatea lor să poată pătrunde pe toate pieţele fără dumping şi fără sacrificii de stat. A. CORTEANU 0 contraexpertiză contabilă in neregulile dela primăria muni­cipiului Ploeşti Ploeşti, 25 Febr. Am scris la timp despre nere­gulile săvârşite la primăria mu­nicipiului Ploeşti, cari sunt în cercetarea d-lui Dan Demetres­­cu, titularul cab. 11 instrucţie. La cererea primăriei, s’a ad­mis o expertiză contabilă, care a fost făcută de d. Victor Ionescu, inspector financiar în ministerul de finanţe. Raportul d-sale a fost depus la instrucţie. D-nii Al. Manoliu şi Iorgu Predescu, foşti primari şi consi­lierii implicaţi în nereguli, au cerut contraexpertiză contabilă, arătând în sprijinul acestei ce­reri că d. expert Ionescu, a fă­cut in raportul d-sale unele con­statări, fără a preciza faptele, astfel că nu se poate preciza a cui este vina, a gestionarilor sau­­ a funcţionarilor primăriei. D. jude instructor Dan Deme­­trescu, luând în consideraţie a­­ceastă cerere şi pentru lămurirea faptelor a admis-o, numind con­tra expert pe d. V. Boantă, şeful contabilităţii casei muncii C.F.R. Pestii roditori varietăţi alese PEPINIERA Dr. E. GRINJESCU­ Com. STEFANESTI, jud. Ilfov 3 km. de la Colentina Biurou, STR. LISABONA 10, Bucureşti (III) Anul al 56-lea Nr. 58 Miercuri 1 Martie 1939 Congresul A­­L. A. C.­I* Şedinţa de deschidere In sala Sindicatului ziariştilor (b-dul Carol) s-a deschis Dumini­că al patrulea congres al asocia­ţiei licenţiaţilor academiilor co­merciale şi industriale. Au luat parte 5-6 sute de per­soane printre cari numeroşi de­legaţi din provincie. Congresul a fost prezidat de d. Victor Jinga, subsecretar de stat la ministerul economiei naţio­nale. La masa biroului au luat loc d-nii: V. Jinga, Victor Ionescu, preşedintele Alaci, D. R. Ioani­­ţescu, fost ministru, prof. Sp. Ia­­cobescu şi prof. V. Iscu. CUVÂNTAREA PREŞEDINTE­LUI ALACI După ce s’a oficiat o slujbă re­ligioasă de pr. Zamfirescu dela biserica Oţetari, a luat cuvântul d. Victor Ionescu, preşedintele Alaci, care a spus următoarele : „In Noembrie anul trecut s’au împlinit 25 ani dela înfiinţarea academiei comerciale din Bucu­reşti, eveniment care a fost săr­bătorit cu fastul corespunzător importanţei, de către academie şi de opinia publică. La această sărbătorire a fost invita­tă şi asociaţia noastră. To­­tuş, având în vedere importanţa acestui eveniment, am crezut ne­cesar şi de datoria noastră ca el să fie marcat şi cu ocazia con­gresului de azi, şi aceasta ca o recunoştinţă ce o datorăm ţării, celor ce s’au sbuciumat pentru înălţarea academiei comerciale şi foştilor noştri profesori cari, cu truda lor, cu sufletul lor, ne-au pregătit şi ne-au înarmat pentru greaua luptă pe ea^Knoi t­rebul« st.’o vAâjrrx în toabe -Tele domeniului economic. In 1913 spiritul clarvăzător al lui Misir — ministrul industriei şi comerţului — izbuteşte să în­fiinţeze academia comercială din Bucureşti, în mijlocul unei at­mosfere de totală neîncredere din partea opiniei publice care nu putea vedea încă utilitatea acestei şcoli de înaltă cultură economică. După război, cursurile au con­tinuat în localul neîncăpător din Piaţa Palatului. Aproape toţi cei ce veneau la academie se voiau negustori şi, foarte puţini erau aceia cari se vedeau funcţionari. Şi dacă as­tăzi, dintre noi, sunt poate pu­ţini negustori, aceasta nu se da­­toreşte nici lipsei de entuziasm din partea noastră pentru această ocupaţie şi nici lipsei de pregă­tire sau de îndemn din partea profesorilor noştri. Se datorează numai absenţei totale a Iniţia­tivei oficiale care, preocupată prea mult de organizarea Româ­niei Mari, nu a văzut pericolul infiltraţiei străine în comerţul românesc, nefăcând nimic pentru păstrarea acestui bun naţional pe care azi suntem nevoiţi să-l cucerim prin măsuri ce de multe ori creiază nemulţumiri în afara graniţelor. Serii după serii, licenţiaţii aca­demiei comerciale şi-au luat drumul în viaţă. Pregătirea aca­demiei se dovedeşte din ce în ce mai temeinică­ şi necesară vieţii economice. Strădania profesorilor noştri îmbinată cu munca cin­stită şi competentă depusă de aracişti, în toate domeniile, au stabilit definitiv rolul acestei im­portante instituţii, căreia astăzi nimeni nu-i mai contestă utilita­tea şi ale cărei elemente sunt căutate de toţi. Toate treptele din ierarhia pu­blică şi privată au fost urcate de araiişti, închei urând academiei comer­­ciale o activitate şi mai rodnică, activitate care de astăzi trebue să fie pusă numai în slujba ro­mânizării comerţului şi indu­striei. Noi, alacoştii, ne legăm să depunem aceeaşi muncă plină de entuziasm, de cinste şi compe­tenţă spre a menţine neştirbit un prestigiu cucerit cu atâta trudă, dar cucerit". CUVÂNTAREA D-LUI SUB­SECRETAR DE STAT JINGA D. Victor Jinga, subsecretar de stat la ministerul econom­iei, a rostit apoi următoarele: „Suntem la o aniversare, în­semnează mult aceşti 25 ani de când fiinţează academia comer­cială. In timpul acesta, în afară de alte evenimente, s-a făcut afir­marea independenţei noastre eco­nomice în domeniul spiritual. Această sărbătoare coincide a­­proape cu o altă sărbătoare ro­mânească, un an de când această ţară şi-a putut da acel catechism moral şi politic cuprins în Consti­tuţia Carol II. Pluteşte, desigur, deasupra ca­petelor noastre şi e definitiv în mintea noastră chipul Suveranu­lui, care a ştiut să arate na­ţiunii aceştia drumul spre pro­gres. Nu pot face abstracţie de eve­nimentele cari în ultima vreme au pus o pecetie pe istoria po­litică a României. A face politică azi, însemnează a spune în mod categoric încotro merge gândirea şi simţirea noastră. Ari, când din necesităţi de cari toţi ne-am dat seanţa se încearcă solidaritatea de breaslă, aduna­rea noastră are un tâlc mult mai important, mai evident. Desigur că împrejurările eco­nomice din Europa şi din lumea întreagă au putut ratifica sau nu anumite teorii economice. Aca­demia comercială, profesorii şi licenţiaţii­­ei, pot fi întrebaţi deseori asupra problemelor de a­­ceastă natură. Şi cum academiile comerciale de la noi şi-au făcut pe deplin datoria, creind un ma­terial uman excelent, ele vor pu­tea da totdeauna soluţii bune în problemele cu caracter economic. Sunt chestiuni variate cari vor fi discutate în secţiunile acestui congres. împrejurări recente au făcut ca şi eu să am o parte din răs­punderile guvernării actuale, la un departament cu caracter eco­nomic. Nu înţeleg ca de la în­ceput să-mi iau faţă de dv. an­gajamente. Ţin însă să vă spun că nici un desiderat al dvs. nu mă va găsi decât cu dorinţa de a-l rezolva, împreună vom căuta să avem cât mai bune rezultate. Una din atribuţiile mele e în­cadrarea personalului românesc în întreprinderi. Vor trebui să fie reexaminate anumite proce­dee, curmate anumite amânări, revizuite anumite rezoluţii, ca să se treacă, după un studiu serios, la rezolvarea acestei mari pro­bleme care priveşte elementul românesc“. ALTE CUVÂNTĂRI D. Niculescu-Ritz a vorbit în numele uniunii camerelor de co­merţ. D-sa, în puţine cuvinte, a spus că licenţiaţii academiilor com­erciale s­unt meniţi să afirme puffleul de vedere economic al neamului nostru. Apoi d. Niculescu-Ritz a ară­tat cum elementul românesc în­tâmpină mari greutăţi atunci când vrea să lucreze în comerţ sau industrie, din pricina ele­mentului străin care a cotropit totul. D. C. Moteanu a vorbit în nu­mele asoc.. economiştilor români, spunând că un sfert din venitul naţional se află în mâinile a 14 mi­ locuitori, iar restul în pose­sia a 6 milioane, cari reprezintă comerţul şi industria de la oraşe, comerţ şi industrie cari se află în mâini străine. D. prof. Sp. Iacobescu a adău­gat ca una din sarcinile licenţia­ţilor academiilor comerciale e sâ descopere noui surse pentru eco­nomia naţională. D. prof. V. Iscu a arătat lupta dusă pe vremuri pentru naţiona­lizarea industriei petrolului şi a afirmat, şi d-sa, ca munca naţio­­­nalilor să primeze. D. A. Dumitrescu-Bumbeşti a adus salutul asoc. contabililor cooperatori. D. D. Mociorniţa, mare indu­striaş, a lămurit în câteva cu­vinte care e secretul reuşitei în lupta economică. El se rezumă la muncă, muncă fără preget, fără preocupări de altă natură. D. prof. D. R. Ioaniţescu vor­bind despre problema muncii na­ţionale a spus că acum trei ani, când s’a pus această chestiune, a trebuit să se pornească o adevă­rată ofensivă pentru cucerirea unor poziţii cari păreau pierdute pentru români. De când se aplică legea pen­tru utilizarea personalului româ­nesc în întreprinderi s-au văzut unele ameliorări, dar sunt anu­mite forţe oculte cari sabotează aplicarea ei. Au mai vorbit apoi următorii delegaţi ai filialilor Alaci din provincie, aducând salutul mem­brilor cari nu au putut să ia parte la congres: Tarcea din Cluj, Precup din Braşov, Ci­ibia-Arad, Grama-Oradea, Drasta-Cernăuţi, Manolescu-Constanţa, Grecu-Satu Mare, Negoiţă-Iaşi şi Surdu­­lescu-Galaţi. SITUAŢIA PREZENTA A ALACI D. Victor Ionescu, preşedintele Alaci, a făcut apoi o scurtă dare de seamă asupra situaţiei asocia­ţiei, stabilind, la urmă locul pe care l-a ajuns în evoluţia sa. TELEGRAMA CĂTRE M. S. Congresul a trimis M. S Rege­lui Carol II următoarea tele­gramă: „Titraţii academiilor de înalte studii comerciale şi industriale, întruniţi în al IV-lea congres general de sub domnia Majestă­ţii Voastre, ani, 21. Fabr­­u­rie 1939, când începe al doilea an al Constituţiunii, plini de încredere şi de speranţe în viitorul ţării şi neamului românesc Ce-i făuriţi prin reconstrucţiunea Statului, depun la picioarele Tronului toa­tă priceperea şi puterea lor de muncă pentru iniţiativele dina­mice din compartimentul eco­nomic, dorite de Majestatea Voastră”. Sănătate lila­­­estate Preşedintele congresului, Victor Jinga, subsecretar de stat la ministerul economiei naţio­nale. *­­ S’au mai trimis telegrame d-lor: Victor Slăvescu, ministrul înzestrării armatei, prof. Rădiu­­canu, rectorul academiei comer­ciale şi prof. Bungeţianu. DESBATERILE IN SECŢIUNI După amiază congresiştii s’au strâns în localul Corpului conta­bililor, din str. Ion Ghica­­, unde au lucrat în secţiuni. * Seara a fost un banchet. REGELE D. I. Preşedintele Asociaţiei rostindu-şi discursul Prelungirea unor linii de tramvai Societatea tramvailor co­munale București a întocmit proectele de prelungire a mai multor linii de tramvai din Capitală. Intre altele, o linie de tram­vai va fi dusă până la Bă­­neasa. Proectele se află în studiu la primarii Capitalei după care se va hotărî punerea lor în lucru. Comandantele şi comandanţii străjeri din Capitală au depus jurământul Duminică d. a. a fost ceremonia depunerii jurământului de cre­dinţă şi supunere faţă de M. S. Regele Carol II, Marele Străjer al Ţării şi faţă de „Straja Ţării”, a comandantelor şi comandanţilor din legiunile de străjeri şi stră­­jere ale Capitalei. Solemnitatea s-a desfăşurat în sala de festivităţi a liceului Spiru Haret, în prezenţa d-lor: Teofil G. Sidorovici, comandantul Stră­­jii Ţării, prof. N. Daşcovici, se­cretar general al ministerului e­­ducaţiei naţionale, prof. Stanciu Stoian, directorul general al în­văţământului normal-primar şi a­­numeroase persoane din ministe­­rul educaţiei naţionale şi Straja Ţări! Solemnitatea a început cu ce­remonialul străj­eresc. S’a oficiat un serviciu divin de către un sobor de preoţi în frunte cu c. sa pr. Gh. Paschia. După ce sf. sa a rostit un cu­vânt din partea bisericii, a vor­bit de prof. N. Daşcovici, secretar general al ministerului educaţiei naţionale. D-sa spune câteva cuvinte des­pre încrederea şi speranţa şcolii româneşti în ajutorul străjeriei pentru opera de renaştere naţio­nală. Străjeria, născută din gân­dul M. S. Regelui Carol II a fost menită, de la început să ajute şi să împlinească sarcina educativă a şcoalei româneşti. Adresându - se comandantelor şi comandanţilor străjeri, d-sa­­ spune: După stagiul care l-aţi fă­cut la centrele de iniţiere străje­­rească, socotesc că vă puteţi da perfect seamă de ceea ce se cu­vine să preocupe astăzi, gându­rile adevăratului străjer, dornic de binele şi prosperitatea statu­lui. In îndoita dvs. calitate da membri ai corpului didactic şi de comandanţi străjeri, fiţi siguri că ministerul educaţiei naţionale vă primeşte cu încredere că veţi şti să răspundeţi bunelor speranţe ce se pun în munca dvs. de Marele Străjer, şi de întreaga naţiune. Luând cuvântul d. T. Sidoro- Arid, comandantul, Stăjii Ţării, spune: Jurăm azi ca să ne legăm de Neam, Ţară şi Rege prin Straja Ţării, chezăşie permanentă a blo­cului ce se cimentează între a­­ceşti factori indisolubili. Apoi d-sa a dat citire telegra­mei omagiale către M. S. Regele, Comandantele şi comandanţii străjeri din legiunile şi cohortele mândrei Capitale Româneşti, de­­punând azi jurământul de cre­­dinţa către Majestatea Voastră, va încredere neclintită în izoanaa ■mişcării noastre. Vă urează fa» rwrtre, mulţi cmni şi sănătate. Comandantul Străjii Ţării! I TEOFIL GH­­IDOROVICI / •fc La citirea telegramei, coman­danţii au ovaţionat îndelung pentru M. S. Regele, Marele Stră­jer al Ţării, intonând imnul Regal. Solemnitatea a luat sfârșit la ora 5 d. a.

Next