Universul, aprilie 1939 (Anul 56, nr. 89-115)

1939-04-01 / nr. 89

V" 4-­ k ffu­m­­­al 53-Isa Nr. 89 Sâmbăta 1 Aprilie 1650 SĂPTĂMÂNA SCUTURATULUI Sfintele sărbători apropie săp­tămâna scuturatului. Gospodinele bune o cunosc dintr’o veche da­tină, cu spoit şi curăţat. In multe ţinuturi e o mândrie săvârşirea deretecărilor, fără de care Paştele nu trebue prăznuit. In alte părţi obiceiul a căzut în lene. Şi totuşi cât de binefăcătoare pentru sănă­tatea întregii ţări această săptă­mână de luptă împotriva prafului­­ şi a murdăriei. E nevoie de a se deschide larg ferestrele prin case, fabrici şi şcoli. O asemenea ofensivă intra odinioară numai în atribuţiunile feminine — dar merită să fie a­­jutată de toţi, mai ales la ţară. E o muncă pe care nu totdeauna a ajutat-o priceperea. Răscolirea pra­fului şi răsturnarea mobilelor cu sau fără vânătoare de insecte, e săvârşită uneori atât de neprice­put încât mai nu aduce folos. Sunt mulţi şi multe — începând de la copii până la bătrâni, care nu au învăţat cum se ţine curat o casă. Pe cât aud , pentru cei câţi trăiesc în locuinţe bloc o aseme­nea silinţa ramane iluzie, cana dealungul ţevilor de calorifer gân­­găniile circulă mai abitir decât cu ascensorul. Nici satele, dar nici oraşele noa­stre nu strălucesc în curat. E în­grozitoare proporţional cu popu­laţia lipsa de băi publice, ba chiar de albii particulare. Săpunul şi dezinfectante lipsesc din multe oase unde încearcă să ţie loc mincinos parfumul. Fireşte, nu prin discursuri vom înlocui lipsa măturilor şi a făra­şelor, dar poate că duhoarea grea din unele mijloace de trans­port publice, din unele instituţiuni şi din unele case va izbuti să se premenească — prin mai mul­te săptămâni — cu săpuneală, scu­­turătură şi cu inele de bătut... pra­ful. ADRIAN MANIU Maxime şi cugetări Un gând frumos poate să fie ca o biserică,­in care omul îşi odihneşte sufletul. Regina Maria Un campion Acest minuscul reprezentant al rasei canine e un specimen foarte rar, care a fost mult ad­mirat, de curând, la o expoziţie londoneză. Acest campion e foarte inteligent şi are pentru stăpânul lui o mare afecţiune. Fruct, sau legumă ? Oricât de curios s’ar părea, horticultorii nu sunt încă de a­­cord dacă pătlăgeaua roşie sau tomata e un fruct sau o legu­mă. In Franţa, s’a recurs la un compromis şi e clasată ca legu­­mă-fruct. In Anglia însă, opi­nia generală e că trebue plasată in categoria fructelor. Această părere a fost confirmată de cu­rând, în urma unor lungi şi se­rioase discuţii, de către mem­brii Societăţii de horticultură din Edimburg. Cei cari spun că e o legumă, pretind că ea nefiind în gene­ral, mâncată crudă, ci fiartă sau coaptă, nu poate fi un fruct. Ceilalţi protestează, cu drept cuvânt, arătând că, în defini­tiv, mai sunt şi alte fructe care se mănâncă fierte, ca: prunele, perele, merele, etc. şi că pătlă­geaua roşie poate, cu succes, fi servită sub formă de dulceaţă, fără a mai pune la socoteală că zeama ei servită crudă e tot atât de gustoasă ca sucul por­tocalelor sau al strugurilor... A­­tunci?... Nu vedem de ce ne-am mai bate capul și n’am consu­ma-o cu plăcere sub orice for­mă și sub orice denumire, lă­sând specialiștilor grija de a o clasa. Aur pribeag Aurul Europei a luat drumul pribegiei... Cel puţin aşa se pare, după ştirile ce ne vin din Londra. Ziarele engleze anunţă că în in­terval de 6 zile au plecat din Anglia spre New-York vreo opt miliarde de franci aur. Vapoarele transatlantice ,,Aqui­­tania“, „Ascania“ şi „Andania“ au transportat Sâmbăta trecută 3 miliarde de franci din acest preţios metal, pe când vasul „Normandie“ încărca la Sou­thampton vreo 500 milioane de franci. Recordul de încărcătură pre­ţioasă îl deţine însă vasul „Man­hattan“ cu peste 3 miliarde de franci. In clipa încărcării n’a lipsit nici clipa de emoţie dra­matică : o ladă cu aur lipsea... Plecarea vaporului a fost întâr­ziată cu câteva minute. Din feri­cire, cercetându-se cu atenţie, se dovedi că nu era vorba de o lipsă, ci că se făcuse o eroare la nu­mărat. ■ÉÜW Gracie Fields, idolul Angliei Scena pe care o reproduce ilu­straţia noastră nu e luată din vreun film american, ci din via­ţa de toate zilele a Marei Bri­tanii. Mai zilele trecute, Gracie Fields, cea mai iubită actriţă şi cântăreaţă a Angliei, a pus teme­lia unui teatru , dar lucrătorii au vrut să-şi aibă şi ei partea la această serbare şi atunci Gracie, fără să stea la gânduri, s’a ur­cat pe o scară şi le-a cântat câ- I teva din cele mai populare bu-­­ căţi din repertoriul său... La 6 ani Gracie, fiica unei spă­lătorese din Rochdale, se mulţu­mea să câştige câţiva „pennies“ cântând pe stradă. Azi ea câşti­gă câteva mii de lire într’o sin­gură seară. Veniturile ei de la filme, teatru, radio şi plăci de gramofon se urcă la vre­o 90 milioane de franci pe an. Sunt douăzeci de ani de când această actriţă, care azi nu mai e aşa de tânără şi n’a fost nici­odată frumoasă, ţine sub farme­cul ei întregul popor englez, care vede în ea întruchiparea humo­rului şi fanteziei britanice. Ea a debutat în 1914 în rolul unei prinţese marocane dintr’o pantomimă de mare spectacol. Apoi, obţinu succese din ce în ce mai răsunătoare mai în toate domeniile artei dramatice. Cân­tăreaţă fantezistă, „diseuză“ in­comparabilă, ea nu e numai cea mai bine plătită dintre artistele engleze, dar şi cea mai popu­lară femeie a Marei Britanii. Cu pJUllCJUJ. UXblilldujL alegcni, 200 de candidaţi şi candidate au ru­gat-o să vorbească la întrunirile lor, fiind siguri că-şi vor asigura astfel simpatia marelui public. Gracie însă a refuzat aceste in­vitaţii, după cum a refuzat şi candidatura ce i se propunea. In schimb ea nu-şi refuză niciodată concursul când e vorba de o o­­peră de binefacere şi poate fi văzută adeseori cântând, lu­crând, sau făcând colectă în fo­losul săracilor. Mulţumită gene­rozităţii ei s’au putut deschide in capitala Angliei nenumărate „leagăne“ şi dispensării. Imtr’un cuvânt, Gracie e ido­lul Angliei şi nu e de mirare că şi ea răspunde cu aceleaşi sen­timente dragostei ce i se arată, fiind totdeauna gata să-şi puie marele ei talent în serviciul mul­ţimii şi chiar al indivizilor izo­laţi. Iată un exemplu: un veteran slujbaş al statului, septuagenarul Campbell, şi-a celebrat cincizeci de ani de serviciu pe un vapor­­poştal Aflând despre acest mic ju­bileu, Gracie s-a dus imediat pe bord să felicite şi să învese­lească pe sărbătorit şi pe toţi cei­lalţi marinari cu glumele ei spi­rituale şi cântecele ei amuzante. a aimd­uizeci de or. Citim în UNIVERSUL din 31 Martie 1889. — Londra. — Corespondentul ziarului „Standard“ la Berlin a­­nunţă ziarului său că menţinerea raporturilor cordiale între Ger­mania şi Anglia este cuvântul de ordine al politicii coloniale ger­mane. Germania, zice dânsul, con­simte cu plăcere să împartă cu Anglia hegemonia universală. Ea va domni pe continente, iar An­glia pe mări. = Nici o linie nouă de drum de fier nu se va pune în lucru în va­ra aceasta. = Lucrătorii din portul Galaţi s’au pus in grevă, cerând a li se urca preţul muncii lor dela 7 la 8 lei pe zi. iiVânători“ de fiare sălbatice Vânătorile de fiare sălbatice, care au făcut şi fac încă pe mulţi să viseze isprăvi eroice au fost puse la îndemâna tuturor de o societate de vânătoare, care se oferă în schimbul unei remunera­ţii adecvate să îi transporte în splendide regiuni, fiind închişi în adăposturi betonate, de unde vor putea trage asupra celor mai gro­zave fiare, fără nici cel mai mic risc. Această societate americană, — mai era nevoie să precizăm? — care are sediul la Nairobi, pune la dispoziţia vânătorilor arme, muniţii, permisuri de vânătoare, călăuze, mijloace de transport, provizii şi însoţitorii necesari. So­cietatea mai garantează apoi fie­cărui client că va ucide minimum patru lei şi un struţ, douăsprezece gazele, cinci zebre, etc. Şi toate aceste nu-l vor costa decât 400 de lire sterline. Nu e aşa, că perspectiva e is­pititoare? Desigur că se vor găsi foarte mulţi cari să profite de această ocazie unică. Nu ne mai rămâne însă de­cât să plângem pe bietele animale, care mulţumită acestui sistem de „exterminare fără greş“ vor pieri într’un viitor apropiat de pe suprafaţa globului, afară numai dacă nu se va creea între timp protecţia blândelor gazele, a graţioaselor antilope şi a tutu­ror aşa ziselor fiare sălbatice, mai bune în orice caz de­cât oa­menii... LA ANTIPOZI Majestatea Sa regina Salate Tuban și-a celebrat a 20-a ani­versare de la urcarea ei pe tro­nul statului Tonga. Regina Salate e suverana a trei mici grupuri de insule din Pacific pe care căpitanul Cook în 1773 le numea „Insulele ami­cale“. Actuala regină e a treia din dinastia întemeiată de bunicul eui George I, care a reailziat m­­niumiea insulelor. Supuşii acestei suverane exo­tice sunt polinezieni de rasă puiră, aproape albi la faţă, de religie creştină şi, detaliu demn de relevat, printre ei nu se gă­seşte niciun analfabet... SFATUL MEDICULUI CEAPA Cea mai întrebuinţată dintre legume se bucură de un trecut dintre cele mai respectabile. Ga­len şi Dioscoride, marii medici ai antichităţii, socoteau că ceapa e­­ste în stare a provoca o mare cantitate de urină, mai ales dacă e coaptă. Discipolii lor de mai târziu adăugau că ceapa deschi­de pofta de mâncare, subţiază sângele, încălzeşte şi sporeşte ac­tivitatea genezică ! Chiar dacă ciracii medievali ai lui Esculap exagerau din plăce­rea ce aveau pentru această le­gumă, rămâne până astăzi stabi­lit faptul că ceapa se bucură de însemnate proprietăţi diuretice. Ştiinţific a fost demonstrat acest lucru printr-o comunicare făcută la o societate de medicină din Bordeaux, acum câţiva ani. Dar poate că nici nu era nevoe de o comunicare ştiinţifică, deoarece toată lumea ştie cât de diuretică este „supa de ceapă“ a francezi­lor. De altfel asemenea prepara­ţii simple şi igienice au toate po­poarele. Acţiunea diuretică a cepii este cu deosebire bine venită când este vorba de gută: ea duce oda­tă cu cantitatea mărită de urină şi diverse substanţe toxice. A­­ceasta, cu atât mai mult cu cât ceapa se mistuie destul de uşor când e coaptă sau fiartă; din pă­cate este trecută pe nedrept printre alimentele inferioare, deşi e, cum am spus, cea mai în­trebuinţată în bucătărie. Nu putem­­vorbi de virtuţile medicale ale acestui aliment fără a aminti că un învăţat fran­cez, G. Lakhovsky, a atras aten­ţia asupra coincidenţei dintre faptul că popoarele mari consu­matoare de ceapă nu prea suferă de cancer. Intr’adevăr şi la noi în mediul rural, cancerul nu este răspândit ca la oraş. De aci el a tras concluzia că acest aliment apără de cancer. Fără a sub­scrie această concluzie, să admi­tem ceapa în hrana noastrăă, fără a o reduce exclusiv la ceapă, aşa cum din nenorocire se întâmplă cu mulţi dintre sătenii noştri. Ca aliment ceapa ne dă puţine albumine­ şi hidrocarbonate în doză moderată. Sărurile pe care ni le pune la dispoziţie sunt cal­ciul, fosforul şi fierul. Ceapa mai conţine vitamine, în special vitamina B şi mai pu­ţin vitamina C. Acestea sunt, pe scurt, calităţile copii şi iată că avem dreptul şi datoria să o consumăm, chiar dacă mirosul ei ne stinghereşte în unele tr­­eim­ g»­. . Dr. N. VATĂMANU UNIVERSUE fWwxrmToîWbW»TM­­­v ▼ » ▼ T T T ▼ T T ▼ t t TTT T T T TTTTTTTTTT▼TTTTTT▼▼▼▼▼­ CRONICA SATULUI Pulverizarea pprietăfi agricole Pentru economia noastră na­ţională, care se bizuie, in pri­mul rând, pe randamentul agri­culturii, problema proprietăţii capătă o însemnătate deosebită. De chipul cum e organizată, depinde, în mare parte, succe­sul economic al Statului. Intr’un regim de mare proprietate agri­colă, problema se simplifică, pentru că, e fără nici un fel de îndoială, că randamentul de producţie e mai mare. Marea proprietate îngăduie, fără nici un impediment, o agricultură raţională, deci asigură o produc­ţie mai rentabilă, care să aco­pere, atât nevoile consumului intern, cât şi interesele de fex­­,port. Faptul acesta ar fi­ de o, mare însemnătate îmtr’un stat,­­ai că­rui locuitori nu s’ar sprijini ex­clusiv pe agricultură, înt­r’un stat cu resurse industriale, pen­tru că atunci sursa principală de câştig nemai­fiind în primul rând agricultura, e de la sine în­ţeles că o mână oarecare de mari proprietari ar putea să exploateze întinderile de teren pe o cale raţională şi ar produ­ce, in mod sigur, mai mulți. La noi­, însă, lucrurii fie se pre­zintă în cu tolbul a­lte condiţiuni, decât cele priielnice marei pro­prietăţi. Locuitorii ţării noastre sunt, în primul rând, agricultori. Viaţa industrială abia acum în­cepe să-şi croiască făgaşuri de a­­firmare, şi până vom ajunge să se poată asigura, din resursele ei, traiul unui însemnat număr de oameni, va trebui să mai aş­teptăm încă o bună bucată de vreme. Până atunci rămâne să ne limităm numai la ceea ce, ■ printr’un chibzuit simţ de gos­podărie, ne produce agricultura.­­ Dacă vom cunoaşte cu deamă- i nuntul, situaţia proprietăţii din­­ România, ar trebui să fim însă­­ într’adevăr îngrijoraţi. Proprie­tatea agricolă nu e stabilă şi pe zi ce trece se fărâmiţează tot mai mult şi, evident, randamen­tul de producţie, în astfel de împrejurări, scade. Studii amănunţite, lucrate după un plan comun de lucru, de către echipele regale studen­ţeşti în campania din vara tre­cută, au scos la iveală date im­portante, cari ne pot orienta spre o soluţie de îndreptare. O bună parte din ele au fost date publicităţii, într’un expozeu a­­nume făcut presei. Astfel putem desprinde urmă­toarele date din materialul adu­nat din satele unde au lucrat echipele: cele 13.271 de gospo­dării cercetate posedă 56.483 de ha, adică 4,25 ha. de gs­podărie. Din aceste gospodării 40% sunt sărace şi stăpânesc de la 0,2 ha, deci mai puţin decât e nevoe să asigure strictul necesar unei familii. Vin apoi la rând 43% din totalul gospodăriilor, cari stăpânesc între 2—7 ha şi nu­mai 17% cari trec de 7 ha. Dar­­nici mi­dia aceasta nu e stabilă. Şi atunci e firesc ca, din mo- Iment ce proprietatea tinde tot mai mult spre pulverizare, ener­gia economică să se împuţineze. Aşa se face că la aceste gospo­dării cercetările au dovedit că numai 50% din ele au plug şi numai 20% o pereche de vite pentru muncă. Schimbările de stăpân, pe carii le suferă proprietatea agricolă atât de des, aduc după ele şi o scădere calitativă a producţiei, pentru că prea puţini se gândesc şi la îngrăşatul pământului şi la­­ cultura rotativă. Situaţia im- I pune, fără discuţie, luarea de I măsuri de îndreptare. Ceea ce e mai trist, e faptul că pulveriza­rea cea mai accentuată şi rapi­dă totodată, se observă la fami­liile de împroprietăriţi, după re­formele agrare dela 1864 şi 1919. Cele cari aveau mai dinainte în stăpânire pământ sunt, în ge­nere, mai rezistente la tentaţia înstrăinărilor. E clar însă că o măsură şi dreaptă şi eficace,­­mai ales, e greu de găsit, ştiute fiind resen­timentele ţărănimii faţă de ori­ce încercare menită să tulbure starea de lucruri, pe care ei, după părerea şi credinţa lor, o socotesc nimerită. Totuşi vom încerca într’un număr apropiat să înfăţişăm una din aceste soluţii: coma­sarea. Dumitru Imbrescu "înrim­ , mm* PASTE EXCURSIE la VALCOV cu „REGELE CAROL II“ 8—12 APRILIE înscrieri la BIROUL DE VOIAJ Inginer ERDES Bucureşti, CAL. VICTORIEI 168 „ORT organizaţia ROMANĂ de TURISM s.a.r. — Bucureşti, Calea Victoriei 70, etaj I­I LOCURI LIMITATE­­ Făină EESI 55 Nuci curăţate y4 20 Stafide razachie y,[ 15 ATT i sosesc zilnic NP «J la proaspete MAI IEFTIN CA ORIUNDE Consumul POPULAR Strada CAROL No. 59 telef. 317/64 Comenzile telefonice se execută UVllftlUlUlVO. •X­xO ++■+♦++■» +♦ 444 ♦♦»+++♦++♦+■ Pensiile Ofițerilor Broșura cu acest titlu din Noemvrie 1937, complectată cu modificările survenite în Sep­tembrie 1938 și 28 Martie 1939 și calculul nouilor pensii, într’o anexă specială, se găseşte de vânzare la Socec. 5 »+♦+♦♦+++♦♦♦♦+♦+♦♦♦♦♦♦♦♦ D-na PARVIAN ROCHII REÎNTOARSA paris Academiei 51 A Etaj ! Doamnelor, CENTURILE „SCANDALE LASTEX” vă fac silueta distinsă şi elegantă EXECUŢIE ireproşabila MATERIALUL CEL MAI FIN Un nou transport de CIORAPI DE VARICE Mare asortiment de umbrele cu preţuri extrem de reduse U­NGAR Şelari 16. Antinevralgic Dr. NANI­ MUSCEL este cel mai bun Se vinde numai în cutii origi­nale, conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. Depozit Farmacia N. Popovici. Bucureşti, Calea Rahovei 265. 1603 si­ SEMINŢELE „FLORA“ SUNT CELE MAI BUNE Seminţeria „F­LOR­A“ Bucureşti str. Carol 9 ALOIS KAUBER «4 Valorificarea lemnului din pădurile statului încetarea gratuităţilor In legătură cu cererile de gra­tuităţi sau reduceri pentru lemne, care se adresează ministerului de agricultură sau Casei pădurilor statului (C. A. P. S.), de insti­tuţii, societăţi, asociaţii sau de particulari, se aduce la cunoştinţa generală următoarele: Casa pădurilor este o admini­straţie cu caracter comercial în­fiinţată cu scopul de a asigura o mai rentabilă valorificare a do­meniului pădurăresc al statului. Valoarea pe­ picior a materialului lemnos recoltat anual este văr­sată prin ministerul finanţelor. Din plusul rezultat prin comer­cializarea în regie, această admi­nistraţie îşi plăteşte personalul, cheltuelile de exploatare, trans­port, industrializare, etc... In trecut s’au acordat reduceri şi gratuităţi pe o largă scară şi ele au avut ca urmare adeseori o întrebuinţare nechibzuită şi chiar o risipă a materialului ob­ţinut în acest fel. Orice reducere sau gratuitate de lemn ce se acordă este de fapt un ajutor în bani. Consecinţa este că se micşorează cu valoarea acestor gratuităţi suma redevenţei dato­rită ministerului finanţelor şi încasările efective ale Casei pă­durilor. Din această cauză insti­tuţia suferă, neputându-şi plăti lucrătorii şi personalul de spe­cialitate, ceea ce paralizează ex­­poatările în pădure. In consecinţă ministerul agri­culturii aduce la cunoştinţa ge­nerală că nu se mai poate da curs nici unei cereri de reduceri de preţ sau gratuităţi de lemne. AZI LA ALHAMBRA ROMAN Mâine Botoşani, Duminică Cernăuţi Matineu şi seara * tssSäm■jj.'Wilwseam ant&taim EXCURSIE DE PAŞTI cu luxosul vapor „ŞTEFAN CEL MARE“ LA VÂLCOV „TURISMUL MONDIAL“ Bucureşti, Calea Victoriei 60 Telefon 5.35.07. 2700 CU Foc la o moşie Olteniţa, 29 Martie La armanul moşiei din com. Olteniţa, proprietatea d-lui Di­­mitrie Alimănişteanu, a izbucnit azi, la ora 3 jum., un mare in­cendiu. Pe când se bătea porumbul, din cauza scânteilor de la batoză a luat foc porumbul, mistuind complet şase vagoane. -----—xXG •­OXx-------­ Licitaţii publice — 13 Aprilie, ora 12, ministerul agriculturii, c. 11, lucrări de faianţă şi gresie la staţiunea de fermen­tare a caşcavalului, Constanţa, lei 1.900.000. — 1 Aprilie, ora 10, dir. silv. Cluj, aprov. furnituri de cancelarie. — 18 Aprilie, ora 18 M.A.N., constr. local, instalaţii electrice, 1.865.000 lei. — 18 Aprilie, ora 9, arsenalul armatei cumpără l.loo.ooo kg. fier vechi, 61.000 kg. tablă veche, 100.000 kg. deşeuri de oţel, 16oo kg. fontă. — 7 Aprilie, ora 17, M.A.N. dir. intend, cumpără catarame pantofi. — 3 Aprilie, ora 10, fabrica pulberi Dudeşti’ aprov. 1 moto­­pompă, 3 scări de pompieri, 2 cos­tume izolante, 60 garnituri pentru hidranţi, 10 lămpi de siguranţă. — 15 Aprilie, M. L. P. C. dir. tehnică şi serv. drumuri Arad con­cesionează traseurile autobuze Chi­­şineu Criş-Grăniceri, 39 km. şi Chi­­şineu Criş-Berechiu, 34 km. — 24 Aprilie, ora 5 d. a., primă­ria Bucureşti, confecţionare tabele de nomenclatură, 8 milioane lei. — 15 Aprilie, ora 12, primăria Braşov cumpără 14 vag. calupuri, 10 vag. bordură bazalt. — 27 Aprilie, idem, 5ooo tone pia­tră spartă, 15oo tone savură. — 18 Aprilie, ora 10, primăria Oradea: registre, imprimate. — 17 Aprilie, ora 10, primăria Răşinari, jud. Sibiu: constr. ziduri, 260.000 lei. — 4 Mai, idem, pavaje, 600.000 lei. — 19 Aprilie, ora 12, primăria Re­şiţa: triangulaţie şi ridicarea în plan a oraşului. — 15 Aprilie, ora 11, primăria Tg. Săcuesc vinde 15oo m. c. lemn construcție, 2o.ooo m. st. lemne de foc fag. De la „Straja Ţării“ Asupra diferitelor lucrări cu caracter străjeresc (poezii, sce­nete, romane, partituri muzicale, etc.), ce se trimit „Străjii Ţării“ spre aprobare se comunică ur­mătoarele: Lucrările de cercetat se vor înainta direcţiei­­propagandei, în dublu exemplar din care unul se va înapoia odată cu rezul­tatul. Aprobările pentru tipărirea şi difuzarea lucrărilor se dau nu­mai de către comandamentul Străjii Ţării. Aprobarea pentru publicaţiile străjereşti din cuprinsul fiecărui ţinut se dă de către comanda­mentul ţinutului respectiv. De­­ acelaş comandament se dă şi a­­probarea pentru pagini sau co­loane rezervate străjeriei, în cu­prinsul publicaţiilor periodice. Aprobarea pentru publicaţiile ce apar în Capitală (reviste, pa­gini străjereşti) se dă de către direcţia propagandei din coman­damentul Străjii Ţării. In conformitate cu legea şi dispoziţiile în vigoare, nici un fel de lucrare cu caracter stră­jeresc, care foloseşte cuvântul străjer sub orice formă şi com­binaţie, sau insigna străjerească, nu poate fi difuzată sau comer­cializată fără aprobarea Străjii Ţării PILDA STRAJERILOR SOMEŞENI In legătură cu ultimele eveni­mente întâmplate la graniţa de Nord a ţării, străjerii şi străje­­rele au dat dovada vredniciei şi priceperii lor, în vremuri de grea cumpănă. . Astfel, străjerii şcoalei nor­male din Cluj, precum şi cele­lalte stoluri cu internat de aci au pus la dispoziţia refugiaţilor de peste hotare dormitoarele, împărţind cu ei raţia zilnică de hrană. Din vizitele făcute de coman­dantul ţinutului Someş la unită­ţile din judeţele de graniţă, s-a constatat o excelentă stare de spirit. Străjerii şi străjerele au dat ajutor tuturor refugiaţilor adunând pentru ei alimente, fiind tot timpul colaboratorii cei mai de preţ ai autorităţilor şi ai Crucii Roşii locale, făcând de serviciu cu rândul zi şi noapte. PARTICIPAREA STRĂJII ŢA­RII LA EXPOZIŢIA „MUNCA ŞI VOE BUNA“ Conform instrucţiunilor date de comandamentul Străjii Ţării, urma ca până a 20 Martie a. c. să se trimită lucrările manuale şi desenele executate, pentru expoziţia „Muncă şi Voe Bună“. Toate legiunile de străjere şi străjeri cum şi stolurile cari au avut instrucţiuni speciale vor expedia de urgenţă obiectele şi desenele ce au selecţionat. Ex­pediţia se va face pe­ adresa „Străjii Ţării“, Direcţia Propa­gandei, Biroul Expoziţiei, Calea Victoriei 52, Bucureşti. Pentru coletele mai grele se vor cere de urgenţă „Străjii Ţării“, mandate de trans­port pe C. F. R. -xXO •­OXx- Agresiunea din Sturzeni Tărgovişte, 29 Martie Toma M. Bucur, din comuna Isvoare, pădurar la pădurea sta­tului Priboiu Sturzeni, a fost lo­vit, prin surprindere, cu ciome­gele, de mai mulţi inşi, cari n’au putut fi identificaţi, până acum, din cauză că victima se află în stare extrem de gravă la spitalul judeţean din Târgovişte. Parchetul a dispus facerea cer­cetărilor. ARTICOLE de birou, registre com­er­­ciale, serviet^^fll^^n^. am jfl

Next