Universul, mai 1939 (Anul 56, nr. 116-130)
1939-05-01 / nr. 116
2 Convalescenti« bătrâni slăbiţi, copii anemiaţi tuturor vi se recomandă QUINIUM LABARRAQUE întăritor prin excelenţă 1637 Pentru patronii de întreprinderi particulare Ministerul aerului şi marinei aduce la cunoştinţa tuturor celor interesaţi că in conformitate cu legea pentru procurarea măştilor” publicată în Monitorul Oficial nr. 24 din 30 ianuarie 1939 toate întreprinderile particulare de orice natură, sunt obligate să-şi procure pentru personalul ce au, măşti contra gazelor, modelul impus şi obligat de ministerul apărării naţionale, urmând a depune comenzile lor împreună cu întreaga valoare a măştilor la Casa Centrală a Asigurărilor Sociale sau filialelor ei. Aceste măşti vor fi furnizate de către fabricile autorizate, în funcţiune şi producţie la promulgarea legei de mai sus, care sunt în prezent ale Societăţilor „Antigaz” şi „Sarogas”. Nici un fel de altă întreprindere, care nu are fabrică de măşti în funcţiune, nu poate lua Comenzi sau solicita aconturi din vederea unei eventuale fabricaţiuni de măşti. Nouile întreprinderi, ce ar urma să fabrice măşti, nu vor putea lua comenzi decât cu autorizaţia specială a ministerului aerului şi marinei şi care se va da numai după ce întreprinderea va fi făcut dovadă că are fabrică în funcţiune. Controlul pentru aplicarea întocmai a legii va fi făcută de către organele ministerului aerului şi marinei. Se atrage în mod deosebit acttenţiunea întreprinderilor respective, asupra acestui comunicat, pentru ca ele să nu fie induse în eroare de societăţi şi de agenţi, care solicită comenzi şi aconturi fără a avea acest drept. Comerțul nostru exterior in a doua decadă Aprilie Valori mii lei IMPORT EXPORT 1938 1939 1939 1—20 Februarie 1.091.909 1.016.097 1.563.616 1—20 Martie 1.096.084 1.359.149 1.403.223 1—20 Aprilie 963.564 881.651 1.367.000 Anglia 72.186 79.006 72.331 Belgia și Luxemburg 76.045 31.666 43.451 Bulgaria 11. 234 7.159 Cehoslovacia 63.360 65.801 64.297 Danemarca 14.647 4.530 30.667 Elveția 31.521 33.842 4.963 Franța 76.465 19.501 16.851 Germania 353.853 404.017 468.800 Grecia 12.250 7.871 115.072 Italia 50.575 92.005 252.109 Iugoslavia 2.510 8.950 32.837 Norvegia 454 850 673 Olanda 9.746 8şl49 26.811 Polonia 4.904 5.149 2.478 Portugalia 1.197 726 151 Suedia 1 16.023 7.430 \ 8.886 Turda 7.893 10.274 6.100 Ungaria 29.738 26.186 39.906 ßtatele-Unite 59.842 40.486 20.768 Egipt 52.024 14.018 34.824 Palestina 19.272 13.427 28.370 Instalarea noului comitet al Camera de agricultură a jud. Ilfov Vineri s-a făcut în prezenţa d-lui general Cristescu, prefect al judeţului Ilfov, instalarea noului comitet al Camera de agricultură D. Galu, secretar al Camerei, a citit decretul regal prin care sunt numiţi pe termen de trei ani, la conducerea Camerei de Ilfov, d. inginer Virgil Alimăneştianu, în calitate de preşedinte, iar ca membri domnii: profesor Al . Munteanu, general Ştefănescu- Amza şi Radu Manea. După depunerea legiuitului jurământ, d. colonel Aurel Solacolu, fost preşedinte al vechiului consiliu, după ce arată pe scurt înfăptuirile Camerii agricole de la înfiinţarea ei până în prezent, regretă că prin nouile legiuiri, care iau Camerei de Ilfov peste 60% din veniturile sale, se va pune noua conducere în mari dificultăţi, dacă nu în imposibilitate de a lucra, nevoind-o să întrerupă orice operă de ajutorare a agricultorilor din judeţ. D. preşedinte Virgil Alimăneştianu, în numele comitetului, roagă pe d. prefect să transmită autorităţilor ierarhice superioare, mulţumirile comitetului pentur încrederea ce i-a acordat, îşi exprimă credinţa că forurile superioare, fără îndoială, vor înţelege necesităţile situaţiunei noi creiate şi că vor lua desigur toate măsurile trebuincioase pentru ca opera de îndrumare şi încurajare a agriculturii, cu toate anexele ei, plantaţiunii, creşterea animalelor, etc., să nu fie nici măcar stânjenită, necum întreruptă. Insistă asupra plantaţiunilor drumurilor, păşunelor - terenurilor degradate, etc., făcute însă nu de mântuială ci cu un caracter definitiv. Insistă deasemeni asupra îndemnului şi încurajării prin premii a sătenilor care îşi vor planta proprietăţile lor sau îşi vor face grădini de zarzavat, sau pomi fructiferi prin curţile azi pustii ale caselor lor, etc. D. general Cristescu, prefectul judeţului arată sforţările pe care trebue să le facă şi prefectura, în înţelegere deplină cu Camera de agricultură pentru redresarea agricolă a judeţului. Insistă asupra culturii de plante oleaginoase şi pentru fibre precum şi asupra plantaţiunilor cu caracter definitiv a drumurilor din judeţ. --------xX®«© X x------- Influenţa elenă in literatura populară românească Sub acest titlu a apărut, în ziarul atenian Elephtheron Vima din 9 Aprilie a. c., o lungă dare de seamă a d-lui Kl. Tsourcas despre vol. II din recenta lucrare a d-lui profesor N. Cartojan: Cărţile populare în literatura română. Referentul elen scoate în evidenţă profundele şi rodnicele legături spirituale care au existat un trecut între cultura românească şi cea grecească. PRIMAVARA LA BALCIC In n-rul 17, de Sâmbătă, 29 Aprilie, a. c., d. V. VOICULESCU, distinsul poet, laureat de curând cu „PREMIUL NAŢIONAL DE POEZIE PE 1939“, publică o strălucită bucată, „Primăvara la Balcic“, în care dovedeşte cu prisosinţă marele său talent. In acelas număr mai sunt colaborările preţioase ale d-lor: N. DĂVIDESCU, C. GANE, TOMA VLĂDESCU, MIRCEA ELIADE, SIMION STOLNICU, VIRGIL CARIANOPOL, GEORGE DORUL DUMITRESCU. O pagină întreagă, sub conducerea d-lui VICTOR PAPILIAN, este închinată literaturii din TRANSILVANIA. Mai iscălesc cronici, articole şi poezii d-nii: Victor Popescu, Ştefan Baciu, Mircea Mateescu, Paul Miracovici, Romeo Alexandrescu, Mihai Niculescu, Olimpiu Boitoş, G. Sbârcea, Const. V. Gheorghiu, Silviu Lazăr, Romeo Dăscălescu, D. Hinoveanu, Pavel Butan, Traian Lalescu, C. I. Murgescu şi Constantin Fântâneru. Citiţi, cu preţul de 5 lei UNIVERSUL LITERAR Czxlandcur DUMINICA, 30 APRILIE Ortodox : Dumineca Slăbănogului. Sfântul Apostol Iacob, fratele Sfântului loan Evanghelistul. Catolic :1 Jubilate. Sfânta Ecaterina de Siena. Protestant : Jubilate. Iosif. Evreesc : 11 Ijar 5699. Mahomedan : 10 Rebl-el-Aver 1358. Noaptea Sfântă: a Răsăritul soarelui 5.11 ; apusul soarelui 19.16. A patra Duminecă după Sf. Paşti. G&CU&& DUMINICA, 30 APRILIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO -EXPERIMENTAL 32,5 m. 923 Mhz. 300 waţi 8.30. Deschiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (discuri): Uvertură la „Califul din Bagdad" de Boieldigp; Acuarele şi Dunărea albastră-valsuri de Johann Straussi Potpuriu din „Ţareviciul" de Fr. Lehar. — Gimnastică ritmică. — Sfaturi gospodăreşti. — Continuarea concertului dimineţii (discuri): Selecţiuni din „Bal la Savoy" de Abraham, Conga de Caile şi Conga de Romance. — Sfaturi medicale.— închiderea emisiunii. 9.55: Ora religioasă: I: Clopote; II: Serviciul religios transmis de la Sf. Patriarhie. 12: Concert de prânz — Orchestra Jean Sibiceanu: Şealtă verde, potpuriu naţional aranjat de Cristide; Fascinaţie, vals de Marchetti; Tango din filmul „Habanera“ de Lothar Brühne şi Oraclon, tango tipic argentin de Blanco; Singur, vals capriciu şi Nu mă uita, vals fantezie de Elena Erdescu; Şapte jocuri populare româneşti, armonizate de Jean Sibiceanu; Un tango In miez de noapte de Ion Vasilescu; Frusănică, Frusănică cântec românesc de Nicu Spiroiu şi Puiculiţa nelchit dragă, cântec românesc de Fănică Stănescu; Două hore moldoveneşti 13: Ora; Sport; Cota apei Dunării. 13.05: Continuarea concertului Orchestrei Jean Sibiceanu: Eşti supărată pe mine, tango de E. Seno, Fox-Coktall, fantezie selecţiune aranjată de Fr. Salabert: Poezia, tango de Joe Rixner şi La flacăra unui chibrit, blues de Claude Romano. 13.35: Arii din operete (discuri): Două arii din „Povestirile lui Hoffmann“ de Offenbach (voce: Julius Patzak); Selecţiuni din „Soldatul de ciocolată“ de Oscar Strauss şi „Dominoul violet" de Cuvillier. 14: Spectacole. 14.10: Radio-jurnal. 14.30 : Ansamblul „Serenada", cond. de Sandu Marian; voce: Mia Braia, Jana Radu şi Petre Alexandru: Nu te-am decât pe tine, fox de Roman; Eu nu te-am minţit, tango deMircea Alexe (voce: petrăi Alexafidru); Doi ochi frumoşi, tango de Dudu Gheorghiu şi Adania (voce: Mia Braia); Pădure şi iar pădure, cântec românesc (voce: Jana Radu); Azi e ziua ta, tango de Vasilescu (voce: Petre Alexandru); N'am ştiut ce să-ţi spun, tango de S. Marian (voce: Mia Braia); De cine dorul se leagă, cântec românesc vechi (voce: Jana Radu); In Hawai de Gilly Stiplosek (solo kawaiană: autorul); M’am îndrăgostit de o stea de Mişu Constantinescu (voce: Petre Alexandru); Soro, Soro cântec românesc de Mişu Constantinescu (voce: Mia Braia); Dorule, cântec românesc (voce: Jana Radu); Habar n'ai tu, de Ion Vasilescu (voce: Mia Braia); Când săruţi, fox de Vasilescu. 15.20: Prof. S. Mehedinţi: De vorbă cu sătenii 15.35: Muzică populară — Taraful Ioniţă Bădiţă: Doină ardelenească (voce: Ioniţă Bădiţă); Şuleandra cu strigări (voce: Ioniţă Bădiţă); Hora Nuţii, joc românesc; In luncă la Stroeşti (voce: Ioniţă Bădiţă). 15.55: Jurnalul sătenilor, de Valeriu Măgureanu 16.15: Continuarea muzicii populare executată de taraful Ioniţă Bădiţă. Solo ţambal: Marin Gheore; Nistrule pe malul tău (voce: Ioniţă Bădiţă); Hora de la valea mărului; Dete frunza iarba (voce: Gică Bădiţă); Hora lui Lazăr Bărbieru, joc românesc (voce: Ioniţă Bădiţă); Sârba populară a avocaţilor din Piteşti (voce: Ioniţă Bădiţă). 18. Ora. Mersul vremii, 18.02: Muzică de dans — Jazzul Ghindă, voce: Nicu Stoenescu: Dacă vreţi să dansaţi, fox de Fiorito; In lungul drumului, fox de T. Bond; Ransodie în swing de U. Manzeti; N'am să mai plâng, tango de Nello Manzatti: Ce e în inima mea, fox de L. Rollen; Muzică maestre, slow de A. Wrubel; Te-am văzut aseară, fox de C. Friend; Eşti supărată pe mine, tango de E. Seno; Eşti a mea, fox de J. M. Hugh; Frumoasă ca un tablou, slow de Hugh; Nu te-am iubit, tango de Dendrino; Vânt de seară, romanţă de Nello Manzatti; Fratele Bill, fox de J. Kenedy; Inima mea te-a ales, tango de Halm; Alfabetul în ritm, fox de E. Lisbona; Buze fierbinţi, fox de J. Dalie. 19: Cronica medicală. 19.15: Muzică variată (discuri): Fox de Valee şi Fox de Morey; Onestep de Lenoir (voce: Albert Préjean); Ana-Maria, melodie de Flamenco şi Melodie de Mosatzo (voce: Estreilita Castro); Marinella, rumba de Scotto. 19.40: Orchestra de muzicuţe Naidin: Arii româneşti; Fox din filmul „Noapte in Shanghai" de Wagren; Iţi mulţumesc, blues de Ion Vasilescu; Ţac, ţac, de Vasilache; Un foxtrot de Irwing Berlin; Hore şi sârbe diferite. 20.10: Dansuri din sec. XIX-lea (discuri): Comoara mea, vals de Becucci şi Vals de Lincke; Potpuriu de polci: Farmecul sirenelor, vals de Waldteufel şi Vals de Joyce; Potpuriu de polci şi mazurci; Vals de Jonasson şi Floare de lotus de Lincke; Polca de Schiichting; Vals de Josef Strauss şi Vals de Ziehrer. 21: Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga; Rugăciunea şi dansul din templu din Opera „Olav Trigvason" de Grieg; Legenda pentru vioară şi orchestră de Wieniawski (solo vioară: L. Bonis); Jocuri de apă, vals intermezzo de Rusch; Meditaţie din „Thais“ de Massenet (solo vioară: Rapsodie pe teme populare de Paul L. Bonis); Dans spaniol de De Falia; Constantinescu; Vals din „Faust“ de Gounod. 22: Rezultatele sportive de Radu Vasilescu. 22.15: Cabaret muzicaL 23: Radio-jurnal. 23.15—24: Muzică variată (discuri); Plimbare cu sania la Petersburg de Eilenberg; Paso dobele de Soler și Tango de Canaro; Intr’un mic oraș din Spania de Wayne; Două foxtroturi de Vandalr; Polca de Niel; Tabu, melodie de Lecuona; Peste drum de vadul morii de Albu (voce: Raul Ionescu); Vis de dragoste după bal de Czibuka. VARȘOVIA, 1399 m. 224 kHz. 120 kw. — 21. Plăci; 21,15. Inf., Radiojurnal; 22,20. Orchestră de dans; 22,50. Concert variat; 23,20. Continuarea muzicii de dans; 24. Inf. BUDAPESTA, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 19,45. Plăgi; 20,35. Teatru radiofonic; 21,50. Inf.; 22,05. Concert de orchestră; 23,15. Inf.; 23,25. Orchestră de țigani; 23,40. Inf.; 0,30. Orchestră de jazz. VIENA, 507 m. 592 kHz. 150 kw.— 20. Muzică ușoară; 20,40. Sport; 21. Inf.; 21,15. Concert de muzică militară; 23. Inf., Sport; 23,30. Concert de muzică de dans. BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 19,15. Concert coral; 19,45. Plăci; 20,30. Teatru radiofonic; 22. Melodii populare; 23. Inf.; 23,15. Muzică de dans. LUNI, 1 MAI RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 82,5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 8. Deschiderea emisiunii. Concert de dimineaţă (discuri). Vis de dragoste după bal-vals de Czibulka şi Ploaie de aur-vals de Waldteufel ; Selecţiuni din „La Dubarry" de MUIScker. Gimnastică ritmici. Sfaturi gospodăreşti. Continuarea concertului dimineţi (discuri). Dansuri din „Casse Noisette" de Ceai Ikowsky ; Selecţiuni de foxtroturi. Sfaturi medicale. închiderea emisiunii. 9: Serviciul religios transmis de la Sf. Patriarhie. 10: Congresul Breslelor, transmis de la Sala Aro. 12: Concert de primz-Orchestra Victor Predescu; voce: Rodica Bujor: Albă ca zăpada şi Cei şapte pitioi-fantezie de Churchill; Telert-tango de Mişu Constantinescu; Cavatina de Raff (solo vioară: Victor Predescu); Du-mă doamne, du-mi iar, Doina şi Mai ţii minte mândro bine (voce: Rodica Bujor); Invitaţie la vals-vals concertant de Weber; Nu mai găsesc cuvintetango de Vaailescu şi Frusinicocântec românesc de Marin Spiroiu; Romanţă ţigănească şi Arii naţionale 13: Ora Sport Cota Dunării 13.05: Continuarea concertului Orchestrei Victor Predescu (voce: Rodica Bujor); Fetiţe cu casa înaltă şi Leliţă cârciumăreasă cântece româneşti de Muntenia (voce: Rodica Bujor); Nopţi de vară in Hai- tem-foxtrot; Te-am iertat-vals lent de G1111 Stiploşek şi De ce mai plângi-tango de Petre Eugen; Serenada Kubelick de Drdla (solo vioară: Victor Predescu); Hai, hai Lenuţa mea-cântec românesc din Gorj (voce: Rodica Bujor) şi O horă. 13.45: Muzică variată (discuri): Melodie de Curtis şi Melodie de Bixio (voce: Gino Sinimberghi); Fox de Krüger şi Slowfox de Bach. 14: Spectacole. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului de muzică variată (discuri): Uvertură la „Căsătoria secretă" de Cimarosa (arch. simf. din Milano, diri.i. de Lorenzo Molaoli); Arii din „Thais" de Massenet şi „Tosca" de Puccini (voce: Marths Nespoutons); Fantezie din Maeştrii cântăreţi" de Wagner (orch. sim. dirijată de Schmaltstich); Dansuri din Henric alII-lea de German (orch. simf. dirijată de Malcolm Sargent). 15.10. Actualităţi. 18: Ora. Mersul vremii. 18.02: Cronica literară: Cărţi şi reviste pentru muncitori. 18.17: Muzică ţărănească (discuri); Brâuleţul ca la Muscel ; Patru boi suciţi la coarne (voce: Radu Stănescu); Poşovaria de la Făgăraş şi Breaza din Braşov; Doina din nai (nai: Fănică Luca); Inimă de putregai şi Dragoste teişenească (voce: Ion Matache); Brâu! pe sanie; La fântâna din Făget-doină oltenească (Ioana Piper); Mare-i dealul la Bacău; Teiuie frunză rotundă (voce: Lucica Ciulei); Jocul cel mare din Câmpulung; Pe sub vii, pe sub livezi şi Tot am zis: mă duc, mă duc,/și Frumos cântă cucii în luncă (voce : Ivana Zlătaru); Nevestică tinerică; Hora de la vie și Sârba lăutărească (nai: Fănică Luca). 19.25 : Primăvara in muzică (discuri); Uvertură la opera „Noapte de Mai" de Rimsky-Korsakoff (voce: Rogatchewsk); Primăvara lied de Hildach (voce: Karls Schmitt-Walter); Cântec de primăvară de Mendelssohn; Primăverii de Grieg (violoncel) Felix Salmond (pian: Simeon Rumschisky); Cântecul primăverii din „Walkyria“ de Wagner (voce: Franz Völker); Idila lui Siegfried de Wagner (arch. simf dirij. de Bruno Walter). 20.10: Sărbătoarea muncii, de prof. Mihail Ralea, ministrul muncii. 20.25 : Corul Casei de Credit P. T. T., cond. de Gh. Niculescu; Cântece de primăvară: Imnul muncii de G. Niculescu; Primăvara de G. Niculescu; Oaspeţii primăverii de G. Niculescu; Feerie 'n codru de Fr. Abt; Cântecul ciocârliei de Mendelssohn; Privighetoarea de F Mendelssohn; Cântă puiul cucului de I. Bohociu; Imnul primăverii de Ciprian Porumbescu. 21.: Concert de seară al Orchestrei Radio dirij. de Th. Rogalski ! In pădure-uvertura de Leuschner: Week-End suită de Caludi: a) Picnic ; b) Joc ; c) Siestă ; d) înapoierea; Primăvară surâzătoare-vals de Lohr; In călătorie-suită de E. Fischer; a) In port; b) Terasă la mare c) Pe promendaă; d) Tarantela; Valsul florilor din „Naîla" de Delibes; Marșul primăverii de Blankenburg. 22. Radio-jurnal (I); Sport. 22.15: Muzică de dans (discuri) Rumba de Valdispi şi Romba de Soares; Tango de Melichar şi Val! de Mackeben; Paso doble de Congrains şi Tango de Couran; Fox di Vallee şi Fox de Gilbert; Vals di Blon şi Vals de Siede; In Mai... carioca de Jary şi Paso doble de Butler. 23: Radio-jurnalID. 23.15 : Concert de noapte al Orchestrei Costică Tandin-transmis de la restaurantul „Parcul Luther“ voce: Mia Braia şi Petre Alexandru. 23.45: Jurnal pentru străinătăţi în limba franceză, germană şi italiană. VARŞOVIA, 1339 m. 224 kHz. 121 kw.— 20.30: Concert de muzică distractivă. 21. Emisie pentru săteni 21,15. Concert de muzică distractivă. 21,35 Inf., Radiojurnal. 22. Selecţiuni din operele lui Strauss 22,45. Inf. 23. Plăci. 24. Inf. BUDAPESTA, 549 m. 546 kHz. 12 kw.— 19,40. Muzică variată. 20,35 Conf. 20,50. Concert coral. 21,15 Seară variată. 22.40. Inf. 23. Plăci 23.40. nf. 24. Concert de muzică militară. 1.05. Inf. BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2, kw. — 19.20. Concert. 19.50. Plăci 20.30. Ora naţiunii. 20.50. Reporta. 21. Concert variat. 21.3" Concer Schumann 22. Conf. Plăci 22.30. Melodii popula. ” Inf . 23.15. Muzică de dans. UNIVERSAE • • MÜNCHEN Urmare din pag. Ia ţieri din S. S. fac neîncetat zi şi noapte gardă de onoare între coroanele verzi depuse de partid. La o mică distanţă de aci e sanctuarul cu coloane greceşti in care sunt înşirate raclele negre ale celor 16 eroi ai mişcării, iar în imediata apropiere este celebra „casă brună“ a naţional-socialismului. Am trecut prin încăperile ei, printre steagurile sdrenţuite de primele lupte şi prin coridoarele încărcate de insigne, ca un pelerin neconvins. Nu-mi venea a crede, într’adevăr, că în camera aceea mică de la etaj se zămislise o revoluţie atât de mare, că acolo, la un biurou simplu pe care il orna o svastică şi capul ducelui Mussolini, un om izolat, pe care destinul l-a coborit la Întâmplare dintr’un tron vienez, a putut răsturna un imperiu şi a putut concepe cea mai îndrăsneaţă istorie pe seama unui popor învins şi pulverizat. Cu zece ani în urmă aici era un cuib de conspiratori. Din cămăruţa de lucru a filhrerului se deschide o sală oarecare şi o uşă secretă, pe unde fugeau cu hârtiile în braţe Hitler, Goring, Hess, Göbbels, Dietrich Eckart, Dresler, oride câte ori ii călcau poterele poliţiei lui Khar sau bandele comuniste ale Rozei Luxemburg, câte lucruri s'au schimbat de atunci in Germania şi in Europa! Partidul hitlerist a devenit statul Însuşi. Şeful lui, şeful Reichului, iar modestul adăpost al complotiştilor de pe vremuri, monument istoric in care se Închină cu o adoraţie păgână nouăzeci de milioane de germani. Dar in acest centru al artelor şi al gustului regalian monumental, naţional-socialismul triumfător nu se putea mulţumi cu un simplu sediu politic. Filhrerulcancelar a ridicat, la Întrecere cu monarhii Bavariei, un somptuos palat cu coloane şi pereţi de marmoră de jura, cu mobilă luxoasă, cu săli de recepţie sculptate in lemn de nuc, cu covoare scumpe şi cu gobelinuri istorice, in care e mobilizat tot geniul artistic al Germaniei noul. Aici, sub portretele lui Bismark şi ale lui Frederic cel Mare, s’a întrunit conferinţa de la München din Septembrie 1938. Scaunele pe care au şezut Daladier, Mussolini, Chamberlain şi Hitler au rămas neclintite in jurul măsuţei rotunde. Poate că numai atât a rămas din faimosul acord al celor patru puteri europene. Biroul pe care a fost semnat protocolul primei împărţiri a Cehoslovaciei , lângă uşă. Deasupra lui, un peisaj tirolez. Alături, biuroul führerului împodobit de masca mortuară a Regelui Sergent şi de o pânză care închipue un front din 1915 pe care se încaeră la baionetă infanteria germană cu englezii Majestăţii Sale Britanice. Este o contradicţie violentă intre esenţa proletară a mişcării naţional-socialiste şi intre palatul acesta de atâta rafinament artistic si de atâta ostentativă bogăţie burgheză. Trebue să te situezi in spiritul münchenezului, al conformismului tradiţiilor germane şi al ambiţiei depăşitoare a hitlerismului ca să-ţi poţi explica opera aceasta fastuoasă in cadrul ideologiei unui partid revoluţionar muncitoresc. Câte lucruri in lume rămân insă totdeauna in acord cu destinul lor originar? Şi poate că uneori chiar ideile, ele înşile cer un cadru mai confortabil ca să se poată desvolta plenar. Dar decât să cauţi a confrunta sinuozităţile unei revoluţii in marş, e mai bine să te retragi seara, la München, intr’un colţ al parcului nimfelor din jurul superbului castel regal, să asculţi concertul clopotelor din donjonuri, să respiri parfumul primăverii din tufele de blac şi să-ţi închini jerbele gândurilor peste pasiunile şi peste jertfele oamenilor, care scriu istoria şi legendele cu cerneala sângelui lor. Mă gândesc acum la tâmpla poetului Dietrich Eckart, fulgerată de moarte in Feldherrnhalle la 8 Noembrie 1923. AL. GREGORIAN München, Aprilie 1939. Adunarea generală a „Asoc. pensionarilor Casei Muncii C. F. R.“ 17----------pw.w..—. ..w. Asociaţia generală a pensionarilor şi pensionarelor Casei Muncii C F. R. a ţinut adunare generală în sala „Mama" din calea Griviţei. Din partea ministerului muncii a participat d. Mihai Dobrineanu. D Ion Alexandrescu, preşedintele asociaţiei, a citit ordinea de zi. D. C. Florian, secretar activ, a arătat activitatea asociaţiei.D. C. Mldovei, contabil, a citit bilanţul şi contul de venituri şi cheltueli. D. N. Ştefănescu, cenzor, a citit raportul censorilor cari constată buna administrare a fondurilor. Adunarea a dat consiliului descărcarea de gestiune. Punându-se la vot bugetul a fost aprobat. Adunarea generală a ales apoi următorul nou comitet: Ioan Alexandrescu, Const. Anghelache, Alex. Oprescu, Const. Lazăr, Const. Florian, Marin Ionescu, Ioan Marinescu, loan Dragu, Mihai Anghel, Dumitru Dindel, Panait Bogăţoiu, Iosef Androvici-Timişoara,, Gh. Lădatru Dej, Ioan Regulos-Arad, Teodor Solvan-Cluj, Dumitru Stacojiu-Craiova, N. Marculeac- Cernăuţi, Isac Cernescu-Tighina, Rudolf Şuţel-Burdujeni, Filip Coroli-Chişinău şi D. Popa- Ploeşti; cenzori d-nii Nicolae Ştefănescu, Carol Dumitrescu şi Nicolae Ionescu; cenzori supleanţi d-nii Gh. Nedelcu, Dobre Scarlat şi Lambru Patraşcu. DUPĂ CUVÂNTAREA DE LA REICHSTAG (Urmare din pagina I-a) rare. Nu este deci răspunderea lui, dacă faţă de refuzul general de a dezarma, Germania a trebuit să înceapă în 1934, reinarmarea ei. In ce priveşte, în al doile rând, libertatea comerţului internaţional, cancelarul german se mărgineşte a invita pe d. Roosevelt să deschidă mai întâiu barierele vamale americane şi să înceteze boicotul contra mărfurilor germane. In principiu, d. Hitler îşi motivează răspunsul negativ către preşedintele Roosevelt cu neîncrederea sa faţă de reuniunile internaţionale. Germania nu va lua parte niciodată la o conferinţă-tribunal, unde armele se lasă la uşă. Istoria popoarelor s’a făcut prin forţa armelor, nu prin încrederea oarbă într’o justiţie universală şi abstractă. De altfel un conflict nu este in mod fatal mondial. El poate fi localizat. Pacea la rândul ei nu trebue să fie în mod necesar generală. Ea poate fi cu mult mai sigur organizată prim pacte bilaterale de neagresiune. D. Hitler se declară gata să dea asigurări Statelor, pe care d. Roosevelt le pretinde ameninţate, dar numai cu îndoita condiţie ca ele să ceară direct Germaniei asemenea asigurări şi ca acestea să fie reciproce. De altfel, în aceeaşi ordine de idei, Fuehrerul compară panamericanismul Statelor Unite cu politica spaţiului vital german nl aw-fv/i« T-v 4 4i n *»iinnu*a cea dintâiu poate fi îndreptăţită şi a doua nu. Faptele politice positive, care trebue înregistrate, după primima lectură a discursului d-lui Hitler, sunt deci denunţarea acordului naval anglogerman, caducitatea pactului de neagresiune germano-po- Ion şi refuzul de a participa la conferinţa propusă de preşedintele Statelor Unite. Fiecare din ele va avea urmările lui necesare: începerea cursei armamentelor navale între Reich şi Marea Britanie şi agravarea chestiunii coloniilor germane; redeschiderea problemei Danzigului şi în general a raporturilor polono-germane, pe baze diferite de cele din trecut ; în fine, sporirea tensiunii germano-americane dincolo de Atlantic, iar în Europa orientală — în scurtă vreme poate — o acţiune diplomatică germană pentru încheierea de pacte bilaterale de neagresiune, destinate a neutraliza efectele garanţiilor franco-engleze. După discursul de la Reichstag, câteva garanţii juridice şi politice de pace au dispărut deci din arhivele diplomatice ale Europei. In fapt, cuvântarea d-lui Hitler, lasă însă deschisă posibilitatea negocierilor. Problema de mâine a Europei şi a lumii va fi de a se şti, în primul rând, dacă ele sunt posibile; în al doilea rând, dacă ele pot duce la rezultate positive. I. LUGOSIANU întâmplări din Capitală S’a aruncat inai intea trenului Alexandru Stelian, de 25 ani, cismar, originar din Brăiliţa (Brăila), din motive ce n’au putut fi încă stabilite şi-a curmat Vineri zilele intr’un chip deosebit de tragic. Nefericitul s’a dus pe terasamentul liniei ferate Bucureşti- Griviţa, şi când locomotiva de manevră nr. 40.090 a trecut acolo, s-a aruncat înaintea ei. Roţile i-au retezat capul de trup, care a fost sfârtecat în mod oribil. Fiind găsit de mai mulţi lu- j crători, au fost anunţate auto- rităţile cari au transportat cadavrul la Institutul medico-legal și au deschis cuvenita an Relaţiile româno-bulgare Urmare din pag. I-a protestat. Atunci Rusia a majorat oferta: a propus României să i a ţinutul Vidinului, locuit în majoritate de români şi chiar o parte din Bulgaria de nord şi răsăriteană. Iată ce se spune în această chestiune în Memoriile Regelui Carol I: „Reese dintr’o comunicare a contelui Şuvaloff către lordul Derby, dela 8 iunie 1877, că înainte de trecerea armatei române peste Dunăre, Rusia avea de gând să ceară, ca preţ al recunoaşterei independenţei României, înapoierea Basarabiei. Mai târziu, când Ruşii şi Românii luptau alături, la Plevna, nu numai că Rusia n’a mai ridicat nicio pretenţie, dar, dimpotrivă, a dat a înţelege României, CAT VA DA ATATA TERITORIU DIN BULGARIA, CAT VA VOI SA IA". România n’a voit să accepte acele propuneri, care s’au repetat şi în ajunul congresului păcii dela Berlin, deoarece — se precizează în „Memoriile Regelui Carol I“ — domnitorul Carol şi guvernul Brătianu n’au admis acel joc de compensaţii teritoriale şi au făcut cunoscut că frontiera noastră de sud să rămână Dunărea. Când trupele noastre vic ■DnanBanuaaananMB torioase au ocupat Vidinul la începutul anului 1878 şi au fost primite ca „liberatoare“ de populaţia acestui oraş, Austriei i-a fost teamă că noi vom anexa întregul ţinut al Vidinului, căci ea cunoştea propunerile ce ni le făcuse Rusia. România a dat asigurări Austriei că ea nu are intenţia să anexeze acel ţinut, cu toate că el are o populaţie majoritară românească. In asemenea condiţii a putut să ia naştere principatul bulgar, în frontierele ce i-au fost fixate prin tratatul de la Berlin. Renunţarea României la teritoriile ,de la sudul Dunărei, ce i-au fost oferite sub titlul de compensaţii de către Rusia, a fost impusă şi de politica noastră binevoitoare faţă de poporul bulgar, în epoca renaşterei sale. Toate aceste fapte istorice nu se acordă cu pretenţiile de ordin teritorial ale Bulgariei şi nici cu interesele superioare ale păcei. România, nu numai că nu este dispusă să discute cu nimeni drepturile sale imprescriptibile asupra patrimoniului său naţional, dar după cum s’a accentuat şi în ultimul timp de către guvernul său, ea este hotărîtă să-şi apere oricând şi împotriva oricui independenţa şi integritatea sa teritorială. R. SEIŞANU A fost arestat un logodnic de meserie “, comisar-şef A. Borcea din siguranţa Capitaliei a arestat Vineri pe un îndrăsneţ escroc şi hoţ, care în ultima vreme se ocupa şi cu profesiunea rentabilă de „logodnic“. Este vorba de croitorul Ghidale Ghiliman, de 29 ani, originar din Iaşi, stabilit de mai multă vreme în Bucureşti, dar neavând nici domiciliu şi nici meserie prea evidentă. El a fost arestat în urma denunţului făcut de d-ra Ana Moscovici, din str. Logofătul Tăuți 19, căreia promiţându-i că o ia de nevastă, i-a luat un „acont” din zestre de 8.000 lei... pentru formalităţile căsătoriei, făcându-se apoi bineînţeles nevăzut. Cercetat la prefectura poliţiei s’a văzut că Ghidale nu este la prima ispravă de acest fel, el mai „logodindu-se” nu de multă vreme şi cu d-ra Bettisturm, din calea Rahovei 56, care însă n’a depus nici o plângere până in prezent. Ghidale, care este căsătorit la Iași, a fost îndrumat cu alaiul cuvenit,eri, spre Văcărești. Când te amesteci în scandalul altora Gardianul public Miarin T. Voicu din şoseaua Vitan, auzind noaptea trecută nişte strigăte in vecinătatea postului său, s’a dus să vadă ce s’a întâmplat. Ajuns la locul de unde veneau strigătele, a găsit pe măcelarul Ștefan Bâlăceanu din fundătura Laborator nr. 8 care batea pe concubina sa Anicuţa Tisescu, spre a-i lua o sută de lei pe care aceasta o avea Într’o poşetă. Gardianul intervenind spre a despărţi pe cei doi beligeranţi, a fost maltratat şi dezarmat de măcelar. Venindu-i Insă In ajutor alţi trei gardieni din partea locului, după somaţiile legale, a făcut uz de armă. In învălmăşeala care era ca de obicei la faţa locului, a fost rănită uşor in piciorul stâng Silvia Moldoveanu, care conform tradiţiei în materie de scandaluri venise să caşte şi ea gura la scandal. Numita a fost transportată la spital. Accident de muncă Măcelarul Petre Grigorescu, în timp ce se afla Vineri în hala cea mare a abatorului a fost lovit de un hamal ce ducea în spinare un sfert de vită tăiată. Alunecând, a căzut cu bărbia intr’un cârlig de agăţat carne, rănindu-se grav. Isprava unui şofer D. comisar Eustaţiu Constantinescu de la serviciul circulaţiei a arestait Vineri pe şoferul Gh. Costea, conducătorul taxiului 11.368 B. Tx. care ademenind pe Ana Moltran, de 16 ani, din str. Izbânzii 36, a dus-o la hotelul „Milano” şi a abuzat de Anul al 56-lea Nr. 116 Luni 1 Mai 1939 Scrisori din Londra (Urmare din pagina I-a rea de a se libera de ideile preconcepute, inspirate de tradiţionalismul britanic. Marele făuritor al reformei în Anglia este, fireşte, d. Hitler. Politica sa este răspunzătoare de schimbarea fundamentală survenită în mentalitatea engleză. Dar partidului conservator îi aparţine onoarea că a început campania, spre a obliga pe propriul său şef să nu mai întârzie cu introducerea serviciului militar obligator. D. Neville Chamberlain dorea să nu facă nimic fără o înţelegere prealabilă cu partidele din opoziţie. Totuşi, socialiştii s’au împotrivit la introducerea serviciului militar obligator. In cele din urmă, guvernul s’a văzut nevoit să lase pe socialişti în pace şi să procedeze la măsurile sale fără să mai ţină seamă de aceştia. E o schimbare importantă, care a survenit în politica internă a Angliei, unde se obişnuieşte să se guverneze cu opoziţia. Deci, intr’un foarte scurt răgaz ne vom îndrepta spre serviciul militar obligator. Chemarea în corpore a tinerilor între 19 şi 21 de ani va da peste 300 mii recruţi armatei, care se plânge de lipsa de recruţi de când politica a favorizat dezvoltarea armatei teritoriale, deşi aceasta nu poate înlocui armata regulată, deoarece nu-i posedă antrenamentul. Să ne mai mirăm că atenţia publicului e îndreptată asupra acestei probleme de politică internă! Diplomaţii străini cari sunt acum în trecere la Londra trebue să se plângă că publicul şi presa nu se ocupă îndeajuns de ei. Faptul e perfect adevărat. Dar, introducerea serviciului militar reprezintă pentru toată lumea de aci o adevărată revoluţie socială. AUGUR -------xXO •OXx------ •»♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦+♦♦♦ ♦♦♦♦♦■♦♦»♦♦♦♦♦♦+♦♦♦♦♦♦♦♦♦«♦» Ultimele Cărţi franceze Apărute — Maurice Baring, En ma fin est mon commenicement Lei 112.— — Paul Achard, La vile extraordinaire des fréres Barberouse, corsaires et rois D’Alger „ 85.— — Francis Carco, La bohémé et mon coeur „ 85.— — Paul Aland, Les secrete de L’Elysée „ 85.— — Charles Morgan, Le fleuve étinoelant „ 94.— — B. von Bretano, Urne familie allemande „ 112.— — M. Mitchell, Antant en empörte la vent „ 235.— — J. Condurier de Chassaigne, Trois Chamberlain „ 117.— — Le Japon, i’Histodre passionnante d’un pays mysterieux „ 125.— — Bertrand Fain, Les fonds de commerce „ 188.— — Joseph-Barthélemy, Le gouvernement de la Francé „ 141.— — Knaurs Lexikon 1939 „ 105.— Aceste lucrări precum şi oricare altă scriere literară, istorică, ştiinţifici, etc., se poarte procura dela şi prin Librăria „UNIVERSUL“ s. a. r. —- Str. Brezoianu, 23-25 — Bucureşti I — Expoziţia de caricaturi Neagu Rădulescu In urma neobişnuitului succes de public, expoziţia de caricaturi şi şarje a cunoscutului caricaturist şi scriitor Neagu Rădulescu s-a prelungit în sala teatrului „Comoedia“ până Marţi, 2 Mai. In acest nou salon umoristic al tânărului artist se pot admira reușitele caricaturi ale d-lor: Baron Flondor, G. G. Mironescu, Victor Slăvescu, Iovan Ducd, general G. Marinescu, N. Malaxa, d-na Max Ausnit, contesa Bechendorf, ing. I. D. Matak, general G. Moruzi, dr. Petre Topa, dr. Traian Nasta, dr. Valeriu Tempea, etc. etc. Acastă interesantă expoziţie de caricaturi se poate vizita între orele 10-1 a m. şi 3-8 d. a. Luni 1 Mai apare un număr nou din „TRUP* SUFLET“ — 28 pagini, 10 Iei —