Universul, mai 1939 (Anul 56, nr. 131-146)
1939-05-16 / nr. 131
$ AcmheíuÁ/ de primávará recheamă totul la viaţă. Ele înnoiesc întreaga fire. * Şi organismul nostru are nevoie de curăţenie şi înnoire, deaceia se impune imediat o cură cu Helmitol,, ca cel mai potrivit mijloc. Helmitol curăţă rinichii şi căile urinare de toate toxinele, ce se adună acolo. Deaceia,faceţi-vă cura de primăvară CvLS A Este un produs »Baif&l - 4 -»+4~f-4-4~f++4"f4~M"4+++♦♦♦+ 4--» + + 4++-»-f4 4-4-4-+-F++ întâmplări in Capitală Arestarea unei periculoase bands de spărgători In urma mai multor reclamaţiii făptuite de diverşi păgubaşi siguranţa Capitalei au reunit să aresteze ieri pe membrii unei periculoase bande de spărgători cari operau in centrul oraşului. Cei arestaţi, cari au fost prinşi în halul blocului din ,,Str. Boteanu 3, şi caii aveau şi mai multe revolvere asupra lor sunt: Petre Iliescu, fost fecior, electrician, dezertor, omiiginar din comuna Cheia, jud. Vâlcea ; Niaotee Arumcuteanu, •originar din com. Manic, Someş, domiciliat în calea Victoriei 128, V. Enceanu, originar din com. Carveneşti-Năsăud,domicililaii in calea Moşilor 34 •şi Rozalia Banei, concubina lui Petre Iliescu împreună cu care locuia în str. Boteanu 3. La locuinţa acestea s-a găsit un adevărat bazar de lucruri furate, precum şi conţinutul a două case de bani ce le spărseseră in ultimul timp. Hoţii operau de obicei la magazineledin centru la ora prânzului, între 1 şi 3, când deschideau uşile prăvăliilor cu chei potrivite dând impresia că sunt de al caisei. Iată magazinele la care au dat principalele lovituri : Jack Soreanu, str. Carol 102 ; Librăria italiană, Victoriei 89 ; Maximilian Kraus, aparate de radio, str. Brâncoveanu 3 ; Galla, str. Gabroveni 2; Alinor, Lipscani 102 ; Sirena, Colței 1; Urtic Soia, Lipscani 71 ; Marcus Sabetay, Gabroveni 10 ; Fodim Sonnermann, Smârdan 27 ; M. Horn, Academiei 16 ; Cristian Solomon, Victoriei 72 ; Cehoslovaca, b-dul Eliisabeta 10 ; Natan Zeler, Elisabeta 5; Iron Radio, Victoriei 72 și d. I. Tudorache, fost domiciliat în g-ral Anghelascu 27. Misterul dramei din str. Barierei a fost lămurit 1 D. inspector Radovici, subşeful ■siguranţei Capitalei, împreună cu d. comisar şef Florian Georgescu, au continuat ori cercetările în legătură cu drama din strada Barierei 44, reuşind să stabilească precis motivele cari l-au determinat pe Ioniţă Alexandru să-şi ucidă concubina şi apoi să se sinucidă. Ioniţă Alexandru mai avea o concubină, tot prostituată, Ioana Gheorghe, care locuia la hotelul „Braşov“ din calea Griviţei. Duminică seara, Ioniţă s-a dus la prietena sa la hotelul Braşov şi în mma unei certe violente a bătuit-o rău şi apoi a aruncat-o pe fereastră, de la etajul I. Femeia a fost ridicată de salvare şi a fost internată la spitalul de urgenţă, unde, după 4 zile de îngrijire, a fost lăsată liberă, contuziunile căpătate nefiind grave. Ioniţă Alexandru însă, crezând că a omorât-o, spre a nu mai înfunda din nou ocna, s’a dus acasă, şi-a ucis pe cealaltă concubină și şi-a tras apoi și lui un glonte în cap. Autopsia cadavrelor s’a făcut ori la morgă. Studenţii Academiei comerciale din Bucureşti in excursie la Lugoj Lugoj, 22 Mai In scopul de a cunoaşte ţara cu regiunile ei pitoreşti şi bogate, dar mai ales din punct de vedere economic, industrial şi comercial, studenţii Academiei de înalte studii comerciale şi industriale din Capitală au organizat o excursie de studii în ţară. Organizatorul şi conducătorul excursiei este studentul Stănciulescu-Mehedinţi, preşedintele asoc. stud. de la acea instituţie, iar însoţitor este d. prof. Ioachim. Excursioniştii sunt un număr de 43, 24 studente, 18 studenţi şi un profesor. rc Porniţi din Capitală, excursioniştii au vizitat Braşovul, Sibiul şi ■Alba Iulia, iar în seara de 10 Mai, la ora 10, au sosit la Lugoj. Aci, excursioniştii au fost aşteptaţi, conduşi in oraş şi oaspeţi aiCamerei de industrie şi comerţ. Atât în seara de 10 cât şi in ziua de 11 Mai până după masă excursioniştii au fost găzduiţi la hotelul-restaurant „Dania”, In contul Camerei de comerţ. In ziua de 11 c., dimineaţa, studenţii au vizitat oraşul, apoi cu multă atenţie au vizitat fabricile de cărămidă şi ţiglă „Muschong”, „Filatura de mătase” a statului, l.care este onstalaţie modernă, singura Întreprindere de acest fel din ţară şi în urmă marile întreprinderi „Textila”, unele din cele mai mari întreprinderi textile din ţară şi unde este director d. Gr. Popescu, preşed. Camerei de comerţ. Peste tot directorii (A fabrici şi d-nii Gr. Popescu şi R.Şoimu au dat explicaţiile necesare, studenţilor rămânând impresionaţi de aceste moderne şi mari întreprinderi, precum şi de forţa economică pe care o reprezintă industria şi comerţul in Lugoj şi regine. La masa comună, au luat parte alături de studenţi d. Gr. Popescu cu doamna; d. dr. Ionel Dobrin, primarul oraşului, cu doamna; d. Stoenescu dir. B. N. R. cu doamna; d. D. Gali, dir. băncii „Albina”; d. Romulus Şoim, secr. gen. al Camerei de comerţ şi director al lic. comercial Lugoj; d. Oţel, director la Camera de comerţ; d. prof. Corneliu Zasloţd cu doamna; d. prof. G. Ţepelea, d. E. Patyanski, directorul Băilor Buziaş, d. Boer, directorul întreprinderii „Moara şi ţesetoria”-Lugoj ş. a. D. prof. Ioachim, însoţitorul stu- i denţilor, a mulţumit pentru pri mirea şi găzduirea atât de amicală şi călduroasă ce li s’a făcut, exprimându-şi admiraţia pentru pentru Lugojul românesc, istoric, pitoresc şi economic. ym mfwyp mfwyp mfwymmmmm D. Stănciulescu-Mehedinţi preşedintele soc. studenţilor şi conducătorul excursiei, mulţumeşte călduros pentru primirea şi atenţia ce li s’a acordat la Lugoj. Studenţii au manifestat apoi călduros pentru conducătorii Camerei de comerţ. Cu trenul de orele 13, excursioniştii au plecat spre băile Hercularie, apoi la Ada-Kaleh şi T.Severin, iar de aci cu vaporul la Giurgiu, de unde se vor întoarce in Capitală. In legătură cu controlul personalului de la întreprinderile particulare din Arad Arad. 12 Mai. Comisiunea pentru controlulîntreprinderilor particulare şi minoritare şi-a început activitatea şi lucrează zilnic la verificarea, pe teren, a situaţiei. O dare de seamă sau un raport asupra celor constatate de comisie, nu avem până azi. Cu toate aceste, din informaţiunile particulare ce deţinem, rezultă că unele întreprinderi au satisfăcut într-o măsură oarecare dispoziţiile legii, angajând personal românesc, atât în resortul administrativ cât şi în cel tehnic. Procentul românilor este însă foarte mic în raport cu numărul total al angajaţilor. Iată de pildă, o mare întreprindere textilă ce lucrează cu aproape patru mii muncitori, are abia cu ceva peste 20% muncitori români. Procentul acesta scade foarte mult dacă se examinează situaţia românilor din administraţia propriu zisă a întreprinderei de care vorbim. Au luat un exemplu la întâmplare. Sunt însă întreprinderi particulare cari nu au nici un angajat român. Cum au făcut de au putut elucida legea şi dispoziţiile în vigoare nu ştim. Fapt cert e că sunt. In aceste condiţii vizitarea lor de comisia pentru controlul elementului românesc, este aşteptată cu nerăbdare. Opinia publică ar vrea să ştie ce măsuri vor fi aplicate după ce în mod oficial se va constata lipsa angajaţilor români în rândurile funcţionarilor de la întreprinderile care intră în această categorie. Membrii comisiei vor trebui să procedeze așa cum dictează interesele neamintie și în spiritul legii și nu după metodele trecutului. . . . Qtdl&rxdat? LUNI, 15 MAI Ortodox : Cuviosul Pachomie cel Mare (323). Catolic : Sfântul Ioan de la Salle, ( Rogaţiuni). Protestant: Sofia Evreesc : 26 Xjar 56S9. Mahomedan : 26 Rebi-el-Aver 1368. & Răsăritul soarelui 4.52 ; apusul soarelui 1933. (/Zgu£1)? LUNI, 15 MAI RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 833 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32,5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 7. Deschiderea emisiunii. Concert de dimineaţă (discuri). Uvertură la „Dragonii lui Villars” de Maillart. Potpuriu din „Văduva veselă” de Lehar. Gimnastică ritmică. Sfaturi gospodăreşti. Continuarea concertului dimineţii (discuri). Două cântece fără cuvinte de Mendelssohn, Pizzicato polca şi Polca mazurca de Josef Strauss. Sfaturi medicale, închiderea emisiunii. 11: Inaugurarea „Lunii Bucureştilor 1939” (Transmisiune din parcul Regele Carol II). 12. Muzică variată (discuri): „Ruy Bias” uvertură de Mendelssohn (Orch. din Berlin, dirij. de Phuwer); Romanţă de Glazanow şi Tarantella de Cui (Orch. Lamoureux, dirij. de Albert Wolff); Cântec de seară de Schumann (vioară: Georg Kulenkampff); Două lieduri de Liszt (voce: Heinrich Schlusnus); Introducere şi Cortegiu nupţial din „Cocoşul de aur” de Rimsky-Korsakoff (arch. Lamoureux, dirij. de Wolff); Preludiu de Rachmaninoff, Primăvară de Grieg şi Cântec de primăvară de Mendelsohn (pian: Walter Renberg); Dansul spiritelor apei din „Loreley” de Catalani (Orch. Operei Scala, dirij. de Antonio Guarnieri); Scherzovals de Ghabrier (orch. Lamoureux, dirij. de Wolff). 13. Ora. — Sport. — Cota Dunării. 13.05: Concert de prânz. Orchestra Victor Predescu; voce: Petre Gusti: Alio, allo, ascultaţi cântece moderne - potpuriu de Plessow; Du-te la călugărie şi Cică, cicăcântec românesc de Dendrino; Să nu ne certăm zadarnic-tango de Mişu Constantinescu şi Doi ochi frumoşi-tango de Adania şi Dudu Gheorghiu text de Elena Tănăsescu (voce: Petre Gusti); Două melodii de Tosti; Romanţe ţigăneşti şi Arii naţionale. 14: Spectacole. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei Victor Predescu: Să nu plângi dacă plec vals lent de Tudorel Şerbănescu şi Mai spune-mi o vorbă dragă-tango de Anghel Mijdescu (voce: Petre Gusti). Soro, soro, cântec românesc de Mişu Constantinescu şi Inelul de logodnă- tango de Vasilescu (voce: Petre Guşti); Nuveleta de Caludi (vioară: Vicar Predescu); O lacrimă de dor-tango de Ion Gregor (voce: Petre Guşti); Pe potecuţa din 11- vadă-romanţă de Anghel Miclescu şi Arii naţionale. 15.10: Actualităţi. 19: Ora. — Mersul vremii. 19.02: Cronica literară. 19.17: Cântăreţi americani (disc.); Lied de Liza Lehmann şi Melodie de Ceaikovsky (voce: Lawrence Tibbett); Chribiribin de Kahn şi O noapte de dragoste de Dole (voce: Grace Moore); Revino şansonetă de Fragson şi Când te-am întâlnit de Brown (voce: Jeanette Mac Donald); Fox de Stillman şi Fox de Parker (voce: Dick Powell); Fox din filmul „Zeiţa junglei” de Freed şi Fox de Tobias (voce: Dorothy Lamour); Melodie din filmul „S’au cunoscut in luna Mai” şi Melodie de Romberg (voce: Jeanette MacDonald şi Nelson Eddy). 20: România, ţară de tranzit, de Alex. Halunga. 20.15: Muzică variată (discuri); E mai bine să mănânci când ţi-e foame-fox de Roman (voce: Gicu Petrescu); Potpuriu de şlagăre de Lubbe; Melodie de Seymour şi Melodie de Levant (voce: George Metaxa); Donna Maria-tango-serenadă de Krüger şi Bruna Caterinafox de Kötscher. Iţi cer iertare c’am plecat de Casvan şi Ţac, ţac, ţac, de Vasilache. 20.55: Concert de pian. D-na Silvia ChelarulŞerbanescu: Muzică spaniolă, Albeniz: a) Evocare; b) El puerto (Portul); c) Navarra. 21.20: D-na Emilia Guțianu (voce). Melodii franceze: Gabriel Fauré: a) Trandafirii din Ispahan; b) Barcarolă; Ernest Chausson; a) Fluturii; b) Colibri; Ch. Debussy: a) Gusti; b) Mandolină; Vocaliză de M. Reval; Priveghetoarea de Saint-Saëns. 21.40: Radio-jurnal; Sport. 22: Muzică distractivă (discuri): Foxtrot de Munsonius; Lied de Grothe (voce: Rosită Serrano); La Paloma, de Silesius; Gianina mia şi Mattinata a Colombina, valsuri (voce: Fernando Orlandis); Foxtrot de Morey şi Foxtrot de Citorello (voce: Horace Heidt). Două foxtroturi de Herbert Küster; Un gondolier cântă o melodie, tango de Dendrino (voce: Gică Petrescu); Două valsuri de Stelibsky; Cântec pentru Nina, de Scotto și Un vals din filmul „Marseille” (Tino Rossi); Paso doble de Vasion şi Vals de Prud’homme. 23 . Radio-jurnal (II). 23.15: Concert de noapte al Orchestrei Sandu Marcu-transmis de la restaurantul „Cina”. 23.45: Jurnal pentru străinătate In limba franceză, germană și Italiană. VARȘOVIA. 1339,3 m. 224 kHz. 120 kw. — 20.30: Muzică de dans. 21: Conf. 21.10: Continuarea muzicii de dans. 21.35: Int., Radiojurnal. 22: Concert de orchestră. 22.40: Inf. 23: Plăci. 24: Inf. BUDAPESTA. 549,5 m. 546 kHz. kw. — 21: Povestire. 21.30: Seară comemorativă. 22.40: Conf. 23: Reportaj. 23.40: Inf. 24: Concert vocal. 0.30: Plăci. 105: Inf. VIENA. 506,8 m. 692 kHz. 150 kw. — 20.30: Conf. 20.50: Inf., Meteor. 21.15: Selecţiuni din operete şi filme sonore. 23: Inf. 23.30: Muzică variată şi de dans. PRAGA. 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 21.10: Concert de orchestră. 22: Ora, Inf. 22.10: Conf. 22.25: Quintet vi la (Mozart). 23: Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23.10: Plăci. BELGRAD. 437 m. 686 kHz. 2.5 kw. — 19.15: Recital de harpă. 19.35: Plăci. 20.30: Ora naţiunii. 20.50: Reportaj. • 21: Recital de canto. 21.30: Concert de pian. 22: Conf. 22.15: Plăci. 22.30: Recital de violoncel. 23: Inf. 23.20: Concert de orchestră. ROMA. 420,8 m. 713 kHz. — 20.25: Plăci. 21: Ora, Inf., Radiojurnal. 21.35: Muzică variată. 22: Teatru radiofonic. 22.45: Concert simfonic. 24: Radio-jurnal. MARȚI, 16 MAI RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 kHz. 300 watt 7: Deschiderea emisiunii Concert de dimineaţă (discuri) : Valsuri din „Prinţesa dolarilor” şi „După divorţ”, de Leo Fall; Selecţiuni din „Regele vagabond”, de Frimi; Gimnastică ritmică. Sfaturi gospodăreşti. Continuarea concertului dimineţii (discuri): Fantezie din „Mireasa vândută”, de Smetana; Dansul mascotelor, de Ketelbey şi Melodie de Brooke. Sfaturi medicale, închiderea emisiunii. 12. Concert de prânz: Orchestra Ionel Giurgea; voce: Lia Crăciunescu; Romanţe şi Arii naţionale; Viscol de iarnă, vals de Facik( Pentru o simplă sărutare, tango de Richard Haim (voce: Lia Crăciunescu); Seducţie de Gaston Tramini Leano, Lenuţa mea, cântec românesc de Lerescu (voce: Lya Crăciunescu); Două hore de Ionel Giurgea; Mai spune-mi că nu m’ai uitat, boston de Dendrino (voce: Lya Crăciunescu); Hora spicato de concert de Ionel Giurgea şi Două hore de Teiuş. 13: Ora. Sport. Cota Dunării. 13.05: Continuarea concertului orchestrei Ionel Giurgea: Arii ardeleneşti. Mi-e inima pustie, boston-romantă, de Dinu Şerbănescu: Să nu spui nimănui, tango de Richard Halm (voce: Lya Crăciunescu): Arii naţionale. 13.30: Muzică variată (discuri); Poveşti din Pădurea vieneză de Johann Strauss (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Molichar); Dutere din „Tosca”, de Puccini şi „Carmen”, de Bizet (voce: Rauta Waara şi Peter Anders); Poloneza militară, de Chopin. 14 : Spectacole. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului de muzică variată (discuri): Potpuriu de melodii de Kanneke; Două piese de Kreisler (vioară: Erika Morini); Schiţe caucaziene de Ippolitow- Iwanow( arch. filarm. din Berlin); Serenadă Metra. 15.10: Actualităţi. 19: Ora. Mersul vremii. 19.02: Cronica ştiinţifică 19.17: Gheorghe Adia (vioară): Giacoma, de Vitali; Romanţa andaluză, de Sarasate; Malaguena de Albeniz; Sonatina de Paganini. 19.45: Liviu Th. Teclu (pian): Gavotă, de Gluck-Brahms; Studiu op. 52 nr. 4 de Saint-Saëns; Nocturnă în mi minor, de Chopin; Studiu după Paganini nr. 2 şi 4, de Liszt. 20.05: Importanţa radio-tehnicei in apărarea naţională, de cpt. ing. Zaharescu. 20.20: Concert de masă al orchestrei Fraţii Stănescu, transmis de la restaurantul „Presei”. 21: Concert simfonic al orchestrei Radio, dirij. de Alfred Alessandrescu, (cu public în studio) Simfonia in re minor de César Franck; Concert în re major pentru vioară şi orchestră de Mozart, (solo vioară: George Manoliu). 22.05: Radio-jurnal (I); Sport. 22.20: Continuarea concertului simfonic: Dannis şi Chloe, suită de Maurice Ravel; Uvertura „Benvenuto Cellini” de Berlioz. 22.55: Radio-jurnal (II). 23.10: Muzică variată , (discuri): Nunta Vântului* vals de Hali şi Patineurii, vals de Waldteufel; Arie din „Diligenta din Lonjumeau”, de Adam şi Melodie din „Vărul din Dingsda”, de Künneke (voce: Peter Anders); Potpuriu din „Boema”, de Puccini; Două melodii de Mostazo (voce: Estrellita Castro); Melodie Clowing (pian: Hartmann și voce); Marș rusesc. 23.45. Jurnal pentru străinătate in limba franceză și engleză. * VARȘOVIA, 1339.3 m. 221 kHz. 120 kw. — 20. Concert de muzică variată. 21. Cutia cu scrisori. 21.15. Continuarea concertului.. 21.35. Inf. Radio-jurnal. 22. „Greciul din spatele sobei”, operă de Goldmark. 24. Inf. BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. 20.25. Recital de pian. 20.55. Conf. 21.20. Concert de orchestră. 22.40. Inf. 23. Muzică de dans. 23.40. Inf. 24. Orchestră de ţigani. 1.05. Inf. VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. — 19.20. Nimicuri muzicale. 20. Conf. 20.20. Inf. 20.30. „Falstaff”, I operă de Boito. 23. Inf. 23.15. Conf. 23.30. Hamburg. Muzică variată și de dans. PRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 20.20. Concert Smetana. 20.35.. Brno. 22. Ora, Inf. 22.10. Brno. 23. I Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23.10. Plăci. I BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. 18. Concert de orchestră. 19. Conf. 19.20. Plăci 20.30. Ora națiunii. 20.50. Reportaj. 21. Melodii populare. 2130. Concert coral. 23. Inf. 21.15. Plăci. -xXO « OXx- Dan Soroca CONSTITUIREA UNUI CĂMIN CULTURAL PE PLASA.— Din iniţiativa d-lui Simion Ganea, comandant premilitar şi preşedintele căminului cultural din Târnova, s’a făciuit în această localitate constituirea cămtarului cultural pe piasă, care va organiza, îndruma şi coordona activitatea căminelor culturale săteşti şi va înfiinţa cămine in satele unde încă nu există asemenea izvoare de cultură. La şedinţa de constituire, d. pretor Vainer a lămurit rostul aerodoituluii social şi a arătat îndatoririle funcţionatrilor publicii faţă de această lege, rugând pe cei prezenţi să desfăşoare o cât mai rodnică muncă. Preşedinte de onoare al căminul plăşii a fost proclamat de colonel Flip Brila,prefectul judeţului. Din comitet fac parte d-nii : pretor Al. Vainer, preşedinte, Constantin Nicoliatu şi Ştefan Catea, vicepreşedinţi, înv. Anton Haieţchi, preşed. căminului cultural Dângenli, notar Vladimir Moţoc, înv. Ion Gumenâi, judecător Idam Miunteanu, proprietar Ioan Pommer, primar Gh. Culnev, dr. Th. Botnaru, medic veterinar, dr. Eustafie Negovschi, medic uman, primar Constantin Stremiade, ingineragronom Micthian Duda, înv. Dumitru Dormeanu, comandant premilitar, înv. Teofil Manea, comandant străjer, primar Pavel Rotaru, notar Teodor Anişoniu şi sf. lor , părintele protoereu Vladimir Guşan, părintele Ion Grigoriţă şi părintele Şt Sănduflescu, membri. Director al căminului plăşiii a fost propus de Simion Ganea, comandant premilitar şi președ. cămiinului cultural din Tarnom. INFORMAŢII Cititorii noştri, cari doresc să se aboneze, şi, să primească ziarul la timp, sunt rugaţi să expedieze costul abonamentului prin mandat poştal, direct adiţiei noastre, cu cel puţin 5 zile înainte de 1 sau 15 ale lunii. In felul acesta, ziarul se poate expedia fără întârziere. Costul abonamentului este: 200 LEI PENTRU 3 LUNI. 380 LEI PENTRU 6 LUNI. 750 LEI PENTRU 12 LUNI. • Societatea culturală ,Târnava Mare“, a românilor ardeleni din Capitală, a pomenit Duminică în sft. biserică Albă din calea Victoriei, printr-o slujbă religioasă, la care au asistat și personalităţile oficiale, cari au fost invitate, marele eveniment istoric de la 14 Mai 1848, petrecut acum 91 de ani pe Câmpia Libertăţii Blajului. Tot cu acest prilej au fost pomeniţi pe lângă luptătorii de atunci şi aceia de mai apoi: Octavian Goga, Coşbuc, Andrei Mureşanu, Vasile Lucaci, Ilarie Chendi, Şt. O. Iosif şi Aurel Vlaicu. • Societatea „Sprijinul orbilor din România“, ţine la 28 c., orele 3 d. a., adunarea generală extraordinară, la sediul din leul. Carol I, 96. • „Asociaţia generală a absolvenţilor învăţământului muncitoresc din România“ a organizat o secţiune muzicală cu un cor vocal şi o orchestră care continuă repetiţiunile în fiecare Luni şi Miercuri în sala de bibliotecă a cantinei muncitoreşti din spl. Independenţei 5. • Garda naţională a Capitalei face cunoscut membrilor Frontului Renaşterii Naţionale, că înscrierile în gardă se fac cu începere de Luni, 15 Mai 1939, la Adunarea Deputaţilor, intrarea prin strada 11 Iunie, fundătura Mitropoliei, între orele 9—13 şi 16—19. Membrii Frontului Renaşterii Naţionale, cari doresc să se înscrie sunt rugaţi să aducă o cerere individuală scrisă, precum şi livretul de serviciul militar. • „Legea impozitului pe spectacole” se găseşte în volumul „Legile Financiare” din cea mai ieftină şi îngrijită colecţie „Biblioteca Juridică” de sub direcţiunea d-lui I. Lugoşianu. • Cerul asociaţiei absolvenţi- ilor şcolilor industriale”, compusă din tineri lucrători din Capitală , va da două concerte, la Ra-dio, primul Sâmbătă 3 iunie crt., şi al doilea Sâmbătă 10 Iunie în cadrul orei „Muncă şi Voe Bună”. 1 • D. Mircea Ispir, învăţător, detaşat la direcţia propagandei din „Straja Ţării“, a fost numit secretar general al „Asociaţiei învăţătorilor din România“. • Consiliul profesoral al facultăţii de arhitectură, întrunit Vineri in şedinţă, după ce a rezolvit diversele chestiuni, a examinat proectele de diplomă şi echivalenţă prezentate. • Legiunea de străjer! Bucureşti aduce la cunoştinţa stolurilor şcoalelor secundare şi primare băeţi şi mixte, că începând de la 15 Mai c. trebue să predea materialul de lucru manual şi desemn pentru expoziţia străjerească, precum şi pansamentele şi efectele pentru Crucea Roşie, la sediul Legiunii din str. Eugen Caraban. • Cu prilejul parăzii de 10 Mai, de anul acesta, a impresionat mult ţinuta funcţionarilor din ministerul finanţelor şi cari au defilat în uniforma Frontului renaşterii. D. inspector general financiar al Capitalei, C. Tăutu, a ţinut să mulţumească funcţionarilor din serviciile exterioare, pentru felul cum au defilat, adresândule cuvinte de laudă printr’o scrisoare circulară. • D. prof. G. Alexianu, rezidentul regal al ţinutului Bucegi, a fost decorat cu ordinul „Serviciul Credincios“, în gradul de comandor. MILITARE . • Institutul geografic militar face cunoscut ofiţerilor, subofiţerilor şi trupei de rezervă din toate contingentele din raza oraşului Bucureşti, să se prezinte de urgenţă, cu ordinele vechi de chemare,pentru a primi ordine. Neprezentarea atrage sancţiuni. UNIVERSITARE • Studenţii doctoranzi în specialitatea principală şi secundară Dreptul bisericesc, de la facultatea de teologie din Bucureşti, sunt invitaţi să fie prezenţi Vineri, 19 Mai, ora 4—6 şi Sâmbătă, 20 Mai, ora 8—10 la lucrările de seminar. CONSTITUIREA SERVICIULUI SOCIAL - ŢINUTUL NISTRU Un omagiu adus directorului nostru d. Stelian Popescu Chişinu, 13 Mai La şedinţa de constituire a serviciului social din ţinutul Nistru, al cărui preşedinte a fost ales d. Grigore Cazacliu, rezidentul regal, în cuvântarea rostită de d. profesor universitar T. Bulat, directorul acestui serviciu, d-sa a spus următoarele: „Nu trebue să uităm niciodată cei ce suntem în slujba culturală a satelor moldovenești din Basarabia, ajutorul pe care un bun român, d. Stelian Popescu, directorul ziarului „Universul”, ni l-a dat prin tipărirea gratuită a ziarului nostru „Cuvânt Moldovenesc”, în 5000 de exemplare, timp de doi ani de zile. Această foae, care pătrunde prin căminele de la sate, fără ajutorul d-lui Stelian Poipescu ar fi dispărut încă de pe vremea când îl edita vechea „Astră Basarabeană”. Astăzi, când M. S. Regele a înţeles să ne unească şi să ne îndemne la munca culturală, prin înaltul sprijin ce ni se dă, păşim într’o nouă perioadă de muncă. Să fim deci la înălţimea vremurilor şi comandamentelor naţionale, luând pildă din acţiunile şi sprijinul ce ne-a dat înaintaşii noştri şi printre aceştia îl număr şi pe d. Stelian Popescu”, întreaga adunare a ovaţionat îndelung pe d. Stelian Popescu Transferări de notari in ţinutul Timiş Timişoara, 13 Mai D. dr. Al. Marta, rezidentul regal al ţinutului Timiş, a semnat o decizie prin care s’au făcut următoarele transferări de notari, pe data de 1 Iunie. Transferări după cerere: d-nii Iacob Szeles dela Chizătău la Topolovăţul mare (Timiş), Roman Todea dela Topolovăţul mare laChizătău (Timiş), Gh. Cotoşman dela Bobda la Sânpetrul mare (Timiş), Eftimie Stoicănescu dela Sâmpetrul mare la Bobda, Cornel Costea dela Delineşti la Bocşa montană (Caraş), Pavel Roşu dela pretura Sacul la Delineşti (Caraş), Teodor Sabău dela Bara la Jdioara (Severin), Moise I. Surescu dela Stamora germană la Biled (Timiş), Iuliu Moldovan dela Cadar la Stamora germană (Timiş), Eugen Iustin Popa dela Sânmihaiul Almajului (Cluj) la Cadar (Timiş), Liviu Iovescu dela Firiteaz la Chesinţ (Timiş), Mihai Munteanu dela pretura Sanmisegetuza la Lunga (Timiş), Avram Boticiu dela Cârjiţi (Hunedoara) la Pilul (Arad), N. Albu dela Beragsăul mare la Saravale (Timiş), Şt. Coşlea dela Jadani la Parţa (Timiş), T. Tărângă dela pretura Comloş la Variaş, Remus Telescu dela Cherestur la Chegleviciu (Timiş), Gh. Pătrugan dela pretura Periam la Cherestur (Timiş)_ Ilie Bogza dela Ileanda (Someş) la Sebiş (Arad), Mihai Munteanu dela Ferdinand la Valea Boului (Severin), Victor Belea dela Râul alb (Hunedoara) la Partoş (Timiş)_ Aristotel Cos-tăchescu dela pretura Hălmagiu la Pleşcuţa (Arad), Titus Roşea dela pretura Şasea montană la pretura Giulvăz, dr. Aurel Ruffu dela pretura Lipova la pretura Buziaş, N. Grozavu dela pretura Avram Iancu la pretura Orăştie, Oliviu Pinciu dela Berthelot la Simeria şi Anton, Fugulean dela Nerău (Timiş) la Lăpuşnic (Hunedoara). In interes de serviciu au fost , transferaţi următorii notari: Petru Eichert dela Biled la pretura Sacul (Severin), Adalbert Firneisz dela Lunga la Firiteaz (Timiş), Dimitrie Imbroane dela Pilul la Cruceni (Arad), I. Heidinger dela Sânnicolaul german la Cârjiţi (Huniedoara), Ignatie Matei dela Saravale la Sârmicolaul german, I. Cercel dela Parţa la Beregsăul mare, I. Körmend dela Variaş la Jadani, Iosif Pop dela Livadia de câmp (Huniedoara) la pretura Periam, Viliam Elges dela Teremia mică la Bara (Severin), Sever Tintariu dela Partoş la Teremia mică (Timi), Em. Pârvu dela Simeria la Toager (Timiş), I. Hess dela Toager la Berthelot (Huniedoara) şi Iosif Grossu dela Lăpuşnic (Huniedoara) la Nerău (Timiş). --------xxO • OXX------ Primăria municipiului Constanţa a donat 2 milioane pentru înarmarea ţării Constanţa, 11 Mai In sala de conferinţe a liceului de băeţi „Mircea cel Bătrân“ s-a ţinut, azi după amiază, o consfăuţire a tuturor comercianţilor şi marilor proprietari constănţeni, consfătuire convocată de d. general Theodor Nicolau, primarul municipiului. D-sa, Într-o simţită cuvântare, a arătat nevoia ca toţi cetăţenii ţării să contribie la acţiunea pentru înarmarea ţării şi a cerut tuturor celor convocaţi, printre cari şi toţi conducătorii breslelor din ţinut, să colecteze sume de bani pe cari să le doneze statului în acest scop. Tot cu acest prilej, d-sa a făcut cunoscut adunării că primăria municipiului Constanţa a donat suma de 2 milioane lei pentru înarmarea ţării. Acţiuni diplomatice in Balcani Urmare din pag. I-a ministrului de externe iugoslav la Berlin. Această politică are la activul ei până acum pactul de pace eternă cu Bulgaria , încercările de înfăptuire ale unei convieţuiri paşnice cu Ungaria şi precizarea statutului pacific al Adriaticei, cu predominanţa italiană, aşa cum rezultă din obligaţiile de neagresiune reciproce ale Italiei şi Iugoslaviei, potrivit acordului de la Belgrad. Acordul anglo-turc şi vizita iugoslavă în Italia ar putea lăsa impresia unei deosebiri de orientare în evoluţia politică a două State membre ale Înţelegerii Balcanice. Credem că o asemenea concluzie ar fi impusă mai mult de aparenţă decât de realitate. Obiectivul de căpetenie al Înţelegerii Balcanice este apărarea frontierelor din Balcani între Statele balcanice şi de către Statele balcanice. O colaborare statornică şi loială a făcut din formaţiunea alcătuită în 1934 un instrument de pace, ordine şi stabilitate, în această regiune a continentului. Pentru a dobândi acest rezultat preţios, statele înţelegerii Balcanice s’au abţinut cu grijă de a participa la orice sisteme ideologice, care ar fi putut slăbi coeziunea lor ; şi-au menţinut poziţia lor principială faţă de Ligă, deşi rolul acesteia este astăzi atât de redus; au păstrat o atitudine de rezervă faţă de pactul anticomintern ; au cultivat împreună politica de bună vecinătate cu Marile Puteri in Mediterana, Adriatica sau Europa Centrală şi dunăreană. In afară de interesele lor balcanice, care le sunt comune, Statele înţelegerii Balcanice, au însă deosebiri naturale de interese, dictate de aşezarea lor geografică, interesele lor economice, necesităţile lor strategice. Aceste deosebiri de interese extrabalkanice nu există de astăzi. Au existat întotdeauna, fără să fi împiedecat totuşi constituirea şi buna funcţionare a înţelegerii din 1934. Până în prezent Statele Uniunii balcanice au isbutit să realizeze între obligaţiile lor balcanice şi interesele lor extrabalcanice un echilibru raţional, care le-a îngăduit să-şi îndeplinească cu succes misiunea lor de pace şi să-şi respecte îndatoririle lor de prietenie şi alianţă. Noile obligaţii ale Turciei, derivând din acordul angloturc nu sunt deci întru nimic în contradicţie cu obligaţiile Turciei, care decurg din pactul balcanic, după cum acum doi ani, acordul de la Belgrad, care reglementa raporturile Iugoslaviei cu Italia n’a împiedecat pe cea dintâi sâ-şi îndeplinească îndatoririle înlăuntrul înţelegerii balcanice. Acordul de la Belgrad — ca şi acordul anglo-turc de astăzi — prevedea de altfel menţinerea obligaţiilor existente ale celor două ţări. Problemele particulare de bună vecinătate sau de securitate în afară de Balcani nu pot deci schimba natura, caracterele şi obiectivele înţelegerii Balcanice. Aceasta poate şi trebue să-şi menţină comunitatea ei de interese şi independenţa ei de acţiune, în ce priveşte chestiunile balcanice. Această independenţă în acţiunea ei solidară în ce priveşte interesele lor regionale a fost şi este ideia comună necesară acelui echilibru balcanic, care de cinci ani a făcut să domnească ordinea și pacea în această regiune a lumii. I. L. ROMANII DIN AMERICA Uirmare din pag. I a Iowa şi a fost angajat ca ofiţer. Din istoricul oficial al acelui regiment, prefaţat de fostul lui comandant din timpul războiului, generalul Belknap, reese că ofiţerul român Pomuţ a luat parte la luptele de la Shiloh, Corinth, Vicksburg, Atlanta şi Savanch şi a săvârşit acte de eroism. m * . In raportul despre lupta de la Corinth, comandantul de atunci al regimentului 15 Yowa, Belknap, scrie că „ofiţerii ce s’au remarcat prin purtarea lor extraordinar de vitejească — şi mi-a fost dat să constat eu însumi aceasta — sunt maiorul Cunningham şi adjutantul Pomuţ“. Prieten cu marii eroi ai Americei, Grant, ales preşedinte al republicei după asasinarea lui Lincoln, Sher- Gheorghe Pomuţ a luptat împreună cu ei împotriva partizanilor menţinerei ruşinoasei i ai/Wvvtiix iit/gimvi luuivuiivi) I pentru triumful libertăţii şi al consolidării Uniunii State ilor Unite americane. I In 1866 Pomuţ a fost însăr- I cinat de guvernul din Wa I shington cu o misiune diplomatică delicată, la Petersburg. Pe atunci o afacere celebră, „Catacazi“, provocase un diferend grav între Stateie Unite şi Rusia. &aS. , îndeplinind cu succes misiunea sa, Pomuţ a fost înaintat la gradul de general. El a murit, la Petrograd, în anul 1882. Să reţinem acest fapt istoric: o contribuţie românească modestă la făurirea Americei moderne. Nu noi, ci amerinîi at fi trecut numele lui fiul unui ţăran român dirretomuna Ghiula din regiunea Bichişului, printre eroii şi făuritorii Americei moderne. R. SEIŞANU Problema ridicării staţiunilor balneare din jud. Cetatea-Albă Cetatea-Albă, 12 Mai Printre staţiunile balneare ale ţării, situate la Marea Neagră, trebuesc menţionate şi cele de pe litoralul basarabean, cari de lla Unirea Basarabiei, s’au desvoltat din an în an, în mare parte prin propriile lor puteri şi au reuşit să se facă cunoscute nu numai în ţară, dar şi peste hotare. Judeţul nostru şi mai ales oraşul Cetatea-Albă, care fiind izolat nu poate lucra în timpul anului, găseşte în timpul sesominului balnear, un admirabil mijloc de câştig, fie din închirierea camerelor la vile, fie din desfacerea produselor alimentare, fie din prestarea muncii în diferite direcţiuni. Din statisticele pe ultimii 4 ani, se constată că staţiunile noastre balneare au fost vizitate în anul 1935, de 8.176 viligiaturişti; în anul 1936 de 9.109; în anul 1937 de 10.676 şi în anul 1938 de 11.780 viligiaturişti. Din totalul acestor viligiatuirişti, 741 au fost din ţările străine Dacă se evaluează aportul adus de fiecare vilegiaturist fie din ţară, fie din streinătate, numai la minima sumă de 3.000 lei, ajungem la aproximativ 30—35 milioane lei, cari rămân aci. Deci prin circulaţia acestei sume, se înlătură lipsurile din restul anului şi cei cari au avut un câştig îşi pot achita impozitele, datoriile la bănci, etc. Faţă deci de importanţa aportului economic, ce-i aduc staţiunile noastre balneare, care sporesc mijloacele de existenţă ale populaţiei din acest colţ de ţară, este necesar ca la contribuţia viligiaturiştilor şi a proprietarilor de vile, să se adauge sprijinul material a statului pentru modernizarea într’un tempo mai viu, a staţiunilor, în special, a celor principale, pentru ca numărul vilegiaturiştilor să crească, iar renumele ţării să fie ridicat şi pe această cale. O mare şi presantă problemă în unele staţiuni balneare, cum este Budachi-Cordon, este aceia a instalaţiilor de alimentare a staţiunei cu apă potabilă, care actualmente lipseşte, apa fiind adusă în butoaie de la o comună vecină. Această problemă ar putea fi rezolvată prin bunăvoinţa d-lui dr. Marinescu, ministrul sănătăţii, care acordă o mare atenţie la irrustrarea comunelor cu fântâni arteziene, cu atât mai mult a staţiunilor balneare, cari prin misiunea lor, joacă un rol mai important în viaţa statului. NEVOILE URGENTE PENTRU MODERNIZAREA STAŢIUNILOR Staţiunile noastre balneare, aducând atâtea servicii, graţie bogăţiilor lor naturale, ca nămol, plaje, vegetaţie, pitoresc etc. merită să fie ajutate şi să li se acorde întreaga atenţie a oficialităţii. Pentru modernizarea lor şi pentru valorificarea acestor bogăţii este nevoie a secreia socialtăţi, care să construiască şi exploateze pe lângă aceste bogăţiinaturale şi cazinouri, hoteluri, pieţe de alimente, etc., sau oficiul naţional alturismului să ia asupra lui această modernizare, aşa cum a procedat şi în alte staţiuni balneare din ţară. Direcţiunea căilor ferate să pună la trenurile de pasageri, vagoane directe de la graniţă până la Cetatea Albă, precum şi autobuzele ei pe şoselele ce duc spre staţiuni. Ministerul de finaţe să scutească construcţiile de vile, pe timp de câţiva ani, pentru a se stimula astfel iniţiativa particulară şi a construi cât mai multe vile, deoarece trebue să se aibă in vedere faptul că proprietarii, nu exploatează vilele decât 2 luni pe an. Să se simplifice formalităţile oficiale din staţiunile balneare, deoarece sunt lucrări de modernizare, cari nu pot aştepta licitaţii, aprobării de la Bucureşti şi alte formalităţi. Să se lase staţiunilor balneare, libertatea de a face reclamele şi publicaţiile pentru sezon, aşa cum vor crede că este mai bine pentru cunoaşterea staţiunilor. Direcţiunea S. M. R. să pună în circulaţie în timpul sezonului un vapor de pasageri pe linia Bugaz-Sergheevca-Budachi-Cordon- Bumas, fie pentru transportul viligial turiştilor, fie pentru călătoriile de agrement, avându-se în vedere marele număr de viligiaturişti, cari vin vara în staţiunile noastre balneare. Procedându-se astfel, suntem siguri că aceste staţiuni balneare, vor putea fi ridicate şi în interesul populaţiei şi al viligiaturiştilor şi al ţării. " | Ovidiu Săndulescu |