Universul, iunie 1939 (Anul 56, nr. 147-161)

1939-06-01 / nr. 147

Anul al 56-lea 14 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUC­ In Romania 3 lei In străinătate 6 lei Tpostala plătită în numerar conform aprobării dir. G­ le P. T. T. Nr. 24.464/939 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA 1l ADMINISTRATIAI BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 Armonie economică In nenumărate rânduri am dovedit cu cifre incontesta­bile că dezechilibrul dintre preţurile produselor agricole şi cele ale produselor indus­triale constitue piedica reală a propăşirii economice nor­male a unei ţări unde 80 la sută din populaţie trăeşte de pe urma producţiei agricole. Am arătat că, în trecut, preţurile produselor noastre industriale se formau la adă­postul regimului vamal şi al măsurilor oficiale pentru re­ducerea importului şi statisti­cile oficiale confirmau precis că românii plătesc multe ar­ticole industriale cu 220-380 la sută mai mult decât pre­ţurile mondiale. După cifrele orânduite de preşedintele Camerei de co­merţ din T.­Severin, reese că luând ca unitate de măsură 100 kgr. de grâu se pot cum­păra cu ele în Belgia 115 kgr. fier, dar în România numai 56 kgr.; 555 kg. de ciment în Polonia, dar în România nu­mai 202; 8.30 m. p. de gea­muri, dar in România numai 4.25. In afară de aceasta comer­ţul nefiind, din pricina con­damnabilei nepâsări din tre­cut, în mâini româneşti — numai 9 la sută din comerţul orăşenesc este autohton — s’a ajuns la următoarea uluitoa­re anomalie creată de angro­sişti, anomalie pe care o zu­grăveşte preşedintele citatei Camere de comerţ. „Astfel s’a ajuns la situaţia anormală că comercianţii din acelaş oraş să aibă la acelaş articol preţuri diferite, luându-se în consideraţie o­­rigina etnică şi confesiunea comercianţilor detailişti. Dar mai mult, dacă aceste biurouri intermediare pentru plasarea produselor metalur­gice hotărăsc desfiinţarea u­­nei firme româneşti dintr’un oraş oarecare, îi fixează pre­ţuri aşa de mari că nu poate susţine concurenţa şi trebue să-şi înceteze activitatea”. Insistând, cu tenacitate şi perseverenţă, pentru o po­litică de echilibrare a preţurilor, baza adevăratei armonii economice, noi am arătat imensa nedreptate ce se face claselor producătoare şi în deosebi plugărimii ro­mâneşti. , Am recunoscut totdeauna nevoia încurajării industriei naţionale, plasament sigur pentru braţele ce nu vor mai avea întrebuinţare în agri­cultură. Sănătoasa vitalitate a poporului român face ca as­tăzi să avem o populaţie de 20 milioane locuitori şi, me­reu în creştere, acest surplus de populaţie nu va mai găsi în agricultură sursa necesară de muncă şi câştig. Această muncă disponibilă trebuie să-şi găsească un debuşeu şi industria orăşenească este de pe acum indicată pentru a­­cest scop. In vederea acestei tranziţii, acestei transformări, nu tre­bue însă să uităm că agricul­tura rămâne pentru marea majoritate a populaţiei sin­gura posibilitate de câştig şi de viaţă. Trebuie ca prin e­­chilibrul preţurilor să-i dăm putinţa să se dezvolte; o în­curajare excesivă a elemente­lor alogene din comerţ şi in­dustrie nu duce — experien­ţa o dovedeşte — la crearea unei industrii naţionale se­rioase şi permanente. E o a­­parenţă ce-şi bazează înflo­rirea doar pentru profitori, înflorire ce nu durează decât atâta vreme cât rămân în fiinţă tarifele vamale prohi­bitive. Chiar în interesul a­­cestei industrii este insă ne­cesară o echilibrare a preţu­rilor, pentru că numai astfel vom da posibilitate să se in­tensifice schimburile şi să dăm clasei agricole o mai mare putere de cumpărare. Este un adevăr economic de mult constatat şi pe care îl subliniază şi Camera de co­merţ pomenită mai sus. Popu­laţia agricolă este nevoită să consume produse industriale şi la preţuri urcate, dar con­sumul nu este normal Preţu­rile acestor produse fiind ex­cesiv de urcate, populaţia a­­gricolă îşi restrânge consumul şi prin aceasta se ajunge la lâncezirea comerţului. Propăşirea economică a ţă­rii, pornită pe baze solide, tre­bue să impună de la început această armonizare a preţu­rilor folositoare nu numai a­­griculturii, ci şi industriei şi comerţului şi consumatorilor în genere, adică întregei co­lectivităţi. Două avioane au aterizat forţat T.­Mureş, 28 Mai. In ziua de 26 Mai a. c., timpul fii­n foarte nefavorabil sboru­­lui, două avioane din unitatea Turda, au fost nevoite a ateriza. Unul pilotat de adj. major Gh. Tudor, a aterizat în apropierea com. Sânmiclăuş, iar celălalt pi­lot de locotenentul Ion Bozero, în apropierea comunei Lunca din jud. Târnava Mică. Ambele din cauza terenului accidentat şi inundat, au capo­tat şi au fost serios avariate. Piloţii au scăpat cu viaţă, ulti­mul salvându-se cu paraşuta. Forţele militare ale Albaniei vor fi incorporate in armata italiană Tirana, 29 (Rador). — Con­siliul de miniştri al Albaniei a hotărît ca toate forţele arma­te albaneze să devină parte integrantă din forţele arma­te italiene. In urma acestei hotărîri, membrii cabinetului au sem­nat o scrisoare adresată Re­gelui împărat, care va fi du­să la Roma de o delegație de ofițeri superiori albanezi, con­dusă de un membru al gu­vernului. O nouă manifestaţie de prietenie franc­o-amer­icana Cuvântarea d-lui William Bullitt la cimitirul american de la Suresnes Paris, 29 (Rador). — D. Wil­liam Bullitt, ambasadorul Sta­telor Unite, a ţinut azi un nou discurs la cimitirul american­­de la Suresnes. „Ne-am adunat — a spus în­tre altele ambasadorul — pen­tru a prăznui pe morţii cari dorm sub această frumoasă co­lină la picioarele căreia se aş­terne Parisul. Acum câteva zile, d. Daladier, preşedintele consi­liului, îmi spunea că se afla în tranşeele din linia întâia atunci când forţele expediţionare ame­ricane au venit să-şi completeze instrucţia militară. Americanii au intrat în linişte în tranşete, la adăpostul nopţii. In zori, sol­daţii francezi, printre cari şi actualul preşedinte al consiliu­lui, au fost surprinşi de a con­stata că tinerii soldaţi ameri­cani se căţăraseră în vârful co­pacilor din apropierea tranşe­e­­lor, luând cu dânşii nu numai puştile, dar şi mitralierele. Şi astfel, încă din prima zi, ame­ricanii au deschis, de sus în jos, tirul asupra tranşeelor germane. Spiritul acestor oameni amin­teşte spiritul lui Foch, care, în timpul primei bătălii de la Mar­na, spunea — dacă-mi amin­tesc bine — : „Situaţia este ex­celentă. Centrul meu este stră­puns, dreapta în plină retra­gere. Atac”. Era firesc şi drept să plân­gem pe tinerii cari au adus ti­nereţea lor în Franţa şi cari n’au mai plecat. Dar cei dintre noi cari-şi amintesc îşi vor a­­minti in acelaşi timp şi de fap­tul că plecau in luptă în starea de spirit cântată prin aceste versuri ale lui Walter Scott: „Un ceas de viaţă glorioasă face cât o veşnicie fără nume...“. Oamenii cari dorm aici au luptat frumos şi au murit de moartea vitejilor. Ei se odih­nesc cu cinste. Duhurile lor în­teţesc curajul în inimile tuturor compatrioţilor lor şi in inimile francezilor. Atâta vreme cât vor fi pe pă­mânt tineri viteji, morţii de ieri vor avea camarazi cari să-şi a­­mintească de ei. Vitejii de ieri n’au îmbătrânit. Amintirea lor va rămâne şi ea pururi tânără“. Starea sănătăţii Reginei Mary Londra, 29 (Rador). — Un buletin medical dat în cursul serii precizează că starea sănă­tăţii Reginei Mary continuă a se desvolta în mod satisfăcător. Va fi nevoie însă de un timp îndelungat până ce se vor vin­deca diferitele sgârâieturi. -------xX09 OXx-------- 16 ELEVI GERMANI LUAŢI DE VALURI 5 DIN EI S’AU INNECAT Copenhaga, 29 (Rador). — Un grup de 16 elevi germani cari se duseseră în apropiere de Siel­­landsodde pentru a face o baie în mare, a fost luat de valuri. Unsprezece din ei au reuşit să se salveze, dar cinci s’au înecat. Doi din cei înecaţi erau fiii consilierului legației germane din Copenhaga, von Hensel. -------XX© •­OX*-------- O delegaţie franceză va participa la serbările dela 8 Iunie Paris 29 (Rador). — O dele­gaţie franceză va participa a­­nul acesta la serbările dela 8 Iunie, din Bucureşti. Delegaţia este alcătuită din d. general Lafont, şeful tinere­tului catolic din Franţa, d. Chatelet, directorul învăţămân­tului secundar şi preşedinte al cercetaşilor francezi, d. Andre Bertrand, din ministerul edu­caţiei naţionale, căpitanul La­­faye şi d. Isare. Ziarul Excelsior, anunţând trimiterea acestei delegaţii, subliniază caracterul excepţio­nal al sărbătorilor Restaura­ţiei. „Regele României a voit ca ziua suirii Sale pe Tron să fie sărbătoarea tineretului român, încadrat în organizaţiile de străjeri”, scrie ziarul, adău­gând: „Prin trimiterea delega­ţiei sale, Franţa înţelege să do­vedească naţiunei române prietene şi Suveranului ei a­­miciţia şi însemnătatea deose­bită pe care o acordă unirni tot mai strânse dintre cele două ţări”. Cam sărbătoresc la Franţa studenţii la farmacie sfârşitul cursurilor Alte solemnităţi pentru comemorarea voluntarilor americani căzuţi pe pământul Franţei Paris, 29 (Rador).­­Diferite so­lemnităţi s-au desfăşurat şi în cursul dimineţii de huni pentru a sărbători „Memorial Day“. La a­­ceste ceremonii au asistat mem­brii coloniei americane şi priete­nilor francezi. O delegaţie de reprezentanţi o­­ficiali americani a depus flori la monumentul voluntarilor ameri­cani din piaţa Statelor Unite. La ora 10 şi 30, un serviciu re­ligios a fost oficiat la catedrala americană, in prezenţa d-lui Le­­brun, preşedintele republicii, şi a numeroase personalităţi. Puţin după aceia, un cortegiu, având in frunte pe d. Bullitt, am­basadorul Statelor Unite, s-a dus la Arcul de Triumf, unde a depus o coroană pe mormântul Solda­tului Necunoscut. Nr. 147 Joi 1 Iunie 1939 14 Pagini P 1111 DIRECTOR SI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU rs CINSTIREA MAMEI Grupul de mame cu cei mai mulţi copii din ţinutul Bucegi, cărora Ii s’au Împărţit Luni premii cu prilejul serbării dela teatrul Ligii Culturale (Darea de seamă în corpul ziarului) " Asigurarea ordinei şi respectul legilor in alegerile legislative Ordinul circular dat de d. preşedinte al Consiliului, tuturor organelor administrative Primim următorul­­ co­municat: D. preşedinte al Consi­liului a dat un ordin cir­cular tuturor organelor administrative, începând cu rezidenţele ţinuturi­lor şi sfârşind cu ultimul post de jandarmi, atră­gând atenţiunea asupra îndatorirei de a nu inter­veni în nici un chip în desfăşurarea alegerilor legislative care trebuesc­­ să fie caracterizate prin cea mai desăvârşită li­bertate şi legalitate. Toate organele admi­nistrative se vor mărgini a asigura ordinea şi res­pectul legilor. D. preşedinte al Consiliu­lui a dat următorul ordin către organele poliţieneşti şi jandarmerie: „In timpul alegerilor veţi sta departe de orice dis­­cuţiuni în legătură cu a­­ceste operaţiuni, abţi­­nându-vă chiar de la vreo reflecţie asupra diverşi­lor candidaţi. „Veţi veghia numai la respectarea riguroasă a legilor împiedecând orice acţiune sau propagandă interzisă“. Preşedintele Consiliului de miniştri, ministru de interne şi ad-interim la apărarea naţională (ss) ARMAND CALINESCU Sporirea producţiei agricole de CONST. GAROFLID Producţia agricolă a ţării tre­bue sporită. O cere necesitatea schimbului exterior, care devine mai imperioasă acum când pro­ducţia de petrol e în scădere, o cere şi nevoia alimentării popu­laţiei care creşte repede. Din cauza acestor două cerin­ţe progresul agricol trebue să se desăvârşească într’un ritm viu. Sporul repede şi sigur al pro­ducţiei agricole nu se poate ob­ţine decât prin raţionalizarea culturei pe exploatările mijlocii şi mari. Aceasta din două moti­ve: întâiu, pentru că suprafaţa acestor exploatări, cuprinde cir­ca şase milioane de hectare, ju­mătate din suprafaţa agricolă a ţărei, şi al doilea pentru că con­ducătorii lor sunt mai apţi de a primi şi executa sfaturile cerute pentru ridicarea repede a pro­ducţiei. Exploatările mijlocii şi mari trebue de aci înainte să fie în­cadrate în acţiunea de îmbună­tăţire a producţiei întreprinsă de­­ ministerul agriculturii. Aceasta­­ nu s’a făcut până acum. Orga­nele oficiale nu s’au ocupat de aceste exploatări asupra cărora plana încă faima demagogică a trecutului. Prima măsură pentru ridica­rea producţiei pe aceste exploa­tări ar fi asigurarea unui regim juridic prielnic, şi obţinerea a­­jutoarelor financiare pentru a­­jungerea scopului urmărit. 1. Regimul juridic ar fi: a) Să se oprească diviziunea lor prin legiferarea dreptului proprietarului de a declara indi­vizibilă, dar transmisibilă, orice suprafaţă de pământ .In intere­sul menţinerii acestor exploa­tări, care pot deveni adevărate uzine agricole, s’ar putea decla­ra indivizibile toate proprietăţi­le dela 10 ha. în sus. In proec­­tul de lege pentru reforma a­­grară, părţile de moşii rămase in urma exproprierii erau de-I clarate indivizibile, n'a rămas în lege decât dreptul proprietaru­lui de a declara indivizibilă o suprafață până la 50 ha. b) Tot pentru oprirea fărării­(Continuare in pag. 2-a) Un incident la frontiera franco-spaniolă Perpignan, 29 (Rador).— Un incident s-a produs la frontiera franco-spaniolă. Ia­tă versiunea pe care o dă a­­genția „Havas“ cu privire la acest incident: patru oameni, despre care se crede că erau carabinieri spanioli, au încercat ieri să atragă doi ciobani pe terito­riul spaniol. S’a produs o în­căierare şi s’au tras focuri de armă, în timp ce grupul se găsea pe teritoriul francez, la aproximativ 500 metri de gra­niţă, lângă Dumas Cornette, la sud de Perpignan.­­ Un cioban, numit Thuart, a fost omorât. Tovarăşul său, anume Ramades, este rănit la coapsă. Se crede că poate fi vorba de un act de represalii. In a­­jun, cei doi ciobani, după cum afirmă supravieţuitorul, adă­postiseră un spaniol evadat din tabăra de concentrare de la Argeles, şi-i dăduseră de mâncare. Refugiatul spaniol I a trecut apoi frontiera, deşi , ciobanii — afirmă supravie­ţuitorul — încercaseră să-l determine să renunţe. CASTELUL BRAN UN DOCUMENT ISTORIC UITAT de R. SEIŞANU Castelul Bran prin poziţia sa romantică, prin originea sa cavalerească şi prin patr­ia ce i-au dat-o veacurile ce le-a înfruntat zidurile sale masive, reaminteşte faimosul castel al cavalerilor din insu­la Rhodes. Un scriitor englez, Boner, care a publicat în 1865 o carte despre Transilvania, („Tran­sylvania, its products and its­­ people“) în urma unei călă-­­ torii de studii ce o făcuse în­­ această ţară, mărturiseşte că , a rămas adânc impresionat­ de frumuseţea regiunea Bra­­nului şi de aspectul romantic al unui castel înfipt în stân­cile Carpaţilor, ruinat şi pă­­răginit, înconjurat de păduri dese şi de poene, care de veacuri strâjneşte, singuratec şi maiestuos, trecătoarea din apropiere ce uneşte Transil­vania cu Ţara Românească. I s-a părut călătorului englez, că a descoperit, la Bran, cui­bul misterios al temutului Barbă Albastră... Cum în vremea aceea nu erau oficii de turism şi nici mijloace bune de comunicaţii şi de transport, englezul Bo­ner a întâmpinat multe greu­tăţi până să ajungă la caste­lul carpatin, din cauza dru­murilor rele şi a lipsei călău­zelor. Despre originea şi isto­ricul acelui castel ruinat, el a notat câteva versiuni popu­lare, puse în circulaţie de vechii colonişti saxoni din Ţara Bârsei, privitoare la ca­valerii Teutoni ce l-au înte­meiat spre a le sluji de poziţie întărită la graniţă, apărătoa­re a trecătoarei împotriva „năvălitorilor de la sud“. Astăzi, castelul Bran, fosta proprietate a neuitatei regine Maria, prezintă pe lângă un interes istoric şi turistic şi unul artistic ce nu-l avusese până la 1920. Interiorul său a fost refăcut după indica­ţiile date de Regina­ artistă, care a reuşit să-i dea aspectul unui cuib patriarhal domnesc, păstrându-i însă caracteristi­ca impusă de trecutul acestui locaş monumental, a trecut ce pare încă prezent, căci re­fuză orice compromis cu ceea ce aparţine epocei contimpo­rane. Nu te-ar uimi pre­a mult dacă pe coridoarele sale în­tunecate, te-ar întâmpina: pârcălabii, castelanii şi cava­lerii de odinioară, în armura şi zalele lor de pe vremuri; iar dacă privind prin ochiu­rile de sticlă ale cămăruţelor, ai zări, în apropiere, pe va­meşii stabiliţi în preajma castelului de domnii Ţării Româneşti, sau pâlcurile de oşteni strecurându-se prin trecătoare şi apucând pe dru­mul şerpuitor ce o „tuleşte“* de vale în tovărăşia zburdal­nicului „Turcu“, care se ia­(Continuare in pag. 2-a) Moartea principelui Francisc de Bourbon-Panna Budapesta, 29 (Rador). — Principele Francisc de Bourbon- Parma, fiul Principelui Elie de Parvia şi nepot al fostei Impă­­rătese Zitta, a încetat subit din viaţă Luni, în urma unei para­lizii cardiace. Principele Francisc era în vârstă de 26 de ani. El se afla în vizită la unchiul său, arhi­ducele Albrecht de Habsburg, la Magyarovar. înmormântarea se va face Miercuri. -----—XY0"OXX-------­ Deraierea unui tren lângă Singapore Singapore, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei Reu­ter transmite: Expresul Kualalumpur-Sin­gapore a deraiat Luni dimi­neaţă în apropiere de staţia Gemas, situată la o distanţă de 202 km. nord de Singa­pore. Locomotiva s’a rupt de convoi, prăbuşindu-se într-o prăpastie. Mecanicul trenului a fost omorât. Trei sute de pasa­geri au suferit, în marea lor majoritate, răni uşoare. Se crede că deraierea se datorește unui act de sabo­taj. -------xXG •­OXx------­ Puternic uragan pe coastele Suediei şi Danemarcei 10 PERSOANE AU PIERIT Stockholm 29 (Rador). — Un violent uragan care a bân­tuit coastele occidentale ale Suediei şi Danemarcei, a pro­vocat scufundarea a numeroa­se îmbarcaţiuni. Zece persoane au pierit. ŞI IN ITALIA Ravenna 29 (Rador). — O violentă furtună a bântuit coa­stele Romagnei. Numeroase bărci au fost sfărâmate. Cinci marinari au pierit în valuri. Mulţi alţii sunt răniţi. Negocierile franco-turce Istambul, 29 (Radar).— Co-|­ţă că negocierile franco-turi* respondents! agenţiei „Ste- I ce s’au terminat. Ziarul adau­­lani“ transmite: că că acordul va fi parafat Ziarul „Kumhuryet“ anun- I chiar în cursul zilei de azi, s’au terminat . __ 1 Festivitatea de la Seminarul central Ln prezenţa Părintelui Nae I Educaţie, a fost Luni festivitatea Popescu, subsecretar de stat la­­ ridicării pavilionului naţional ."­ ministerul cultelor şi a d-lui D. stolului Seminarului central din V. Toni, subsecretar de stat la­­ Capitală.

Next