Universul, iunie 1939 (Anul 56, nr. 147-161)
1939-06-01 / nr. 147
2 CADOURILE ABONAŢILOR LA ASIGURĂRILE contractate în Secţiunea AM „UNIVERSUL” 1. La asigurări de 20.000 lei La o asigurare de 20.000 lei, cu rata lunară de lei 76, se acordă: 1) La achitarea ratei a 4-a lunare O casetă cu 6 linguriţe de cafea autrite şi cizelate , achitarea ratei a 12-a lunare O casetă cu un serviciu ÎÎÂÂTSÂtmeM"" c“*‘ ■** ° 2. La asigurări de 40.000 lei La o asigurare de 40.000 Iei, cu rata lunară de lei 152 se acordă. . . ii Cluar de la contractarea asigurării, UN PORT-VISITE de acte’ sau ° sanitură compusă din UN NOTES și UN PORT-ȚIGARETE. 2) La achitarea ratei a 5-a lunare UN CEASORNIC „MAUTHE” cadran^101’ CU minutare fosforescente și puncte luminoase pe rr ,, i,3tc^ achit:];pea ratei a 12-a lunare o casetă cu 6 CEȘTI DE KARLSBAD cu farfurioarele lor. ■ ^ 3. La asigurări de 50.000 lei La o asigurare de 50.000 lei, cu rata lunară de lei 190 se acordă în anul I de asigurare O BONIFICATIE TOTALA DE LEI 1200 în borderouri lunare de participare la tragerile loteriei Statului. Jucatorii la loteria Statului, cari au deja sferturi de loz cum?nim,„onc?tr? colectură și cari contractează o asigurare de 50.000 lei, vor primi această bonificaţie în numerar, adică vor plăti numai lei 90 lunar, în loc de 190 lei. v 4. LA ORICARE DIN ASIGURĂRILE DE MAI SUS Se acordă scutirea completă de taxa poliţei. Ratele sus arătate se vor trimite direct Soc. „Franco-Române” nouT^eSe?^ Grintei 23' cu “»«^nea „pentru o asigurare .■OmMMmiMMItMMIIIMMIIMMttlIQMH» Sporirea producţiei agricole Urmare din pag. la ţării acestor proprietăţi, dreptul de preemţiune al statului să nu se execute asupra moşiilor dela 10 ha. în sus decât pentru motive naţionale şi numai în anumite regiuni. c) Tot în acest scop regimul taxelor pe succesiuni trebue modificat în sensul ca transmisia prin moştenire a proprietăţilor agricole să fie socotită ca o vânzare şi să plătească taxa aferentă ,altfel prin efectul legei actuale, în două generaţii, proprietăţile mijlocii şi mari vor deveni parcele. d) Art. 199 din legea pentru organizarea agriculturii să fie aplicat, declarându-se gospodării model proprietăţile mijlocii şi mari cultivate după programul ministerului. Acest regim juridic poate părea paradoxal azi când mica proprietate este idealul agrar al majorităţii oamenilor politici. Parcelarea moşiilor mari şi scăderea producţiei agricole nu apare pentru ei în legătură de la cauză la efect, cu toate că ministerul agriculturii este obligat, din ce în ce mai mult, să-şi ia sarcina foarte grea de a vindeca această scădere reală a producţiei. Proprietatea mică care prin efectul diviziunei a devenit parcelară, nu poate fi încă mijlocul ridicării producţiei. Pentru acest Scop exploatările mijlocii şi mari sunt azi mai apte, pe de altă parte ele sunt singurele care, pentru multă vreme, poate pentru totdeauna, vor constitui grânarul ţării. De aceia ele trebuesc păstrate. Pe cultura lor se va rezema exportul ţării, hrana oraşelor, constituirea rezervei de alimente şi chiar buna stare a ţăranilor parcelari prin debuşeul de muncă pe care i-l dă intensificarea agriculturii acestor moşii. Producţia proprietăţii mici şi parcelare abia dacă va acoperi nevoia de hrană a celor care o cultivă. 2. Ajutoarele financiare sunt mijloace de credit. Exploatările mijlocii şi mari au nevoie de maşini: tractoare, maşini de treer, de semănat, trioabe, etc. Numărul de introdus anual se poate stabili luându-se ca bază importul din ultimii trei ani — când s’a importat 700 tractoare şi 1.000 maşini de treer. Am putea socoti circa 300—400 tractoare pe an şi 300 maşini de treer. Acest import să se facă pe credit de 5 ani, care se va da prin Creditul funciar rural şi Banca pentru industrializare. Aceasta din urmă va trebui să-şi revizuiască legea în sensul ca să poată da credit tuturor exploatărilor agricole, fără restricţia până la 50 de ha. de azi. Sindicatele agricole trebuie întărite şi să li se păstreze mijloacele lor de finanţare prin comercializarea sforii de Manilla, lânei şi sulfatului de cupru. Pentru aceasta trebue revenit pentru sfoara de Manilla la regimul fiscal stabilit prin tariful vamal. Pentru lână, valorificarea care a dat aşa de bune rezultate, căci a reuşit să ridice preţul de la 25 la 70 lei de kgr., să se facă numai prin Uniunea sindicatelor. . R.I.M.M.A. să desfacă toată producţia ei de sulfait de cupru prin sindicatele agricole şi viticole. Pentru sporirea producţiei lor exploatările mijlocii şi mari vor fi obligate la aplicarea unui asolament raţional după regiune. Vor introduce în asolament, într’o măsură care va stabili după situaţia târgului, cultura de leguminoase şi nutreţuri semănate. Pentru ajungerea scopului de mai sus cultura leguminoaselor: mazăre de orice fel, fasole, soia, măzăriche, trifoi, lucernă, lupin, va fi încurajată: a) pentru leguminoasele comerciale se va obţine contingente speciale în convenţiile decomerţ. Mazărea, soia, trifoiul, în Germania, fasolea în Franţa, mazărea în Anglia; b) regimul de export al tuturor leguminoaselor comerciale să fie regimul actual al mazărei, adică compensaţie totală. Cultura leguminoaselor de nutreţ va fi încurajată prin: a) scutirea de impozit funciar total al suprafeţelor întrebuinţate; b) organizarea în regiunile prielnice a producerii seminţelor: măzăriche de primăvară şi toamnă, iarbă de Sudan, mază-re de nutreţ. Seminţele vor fi vândute cu un preţ scăzut tuturor agricultorilor. La exploatările mijlocii şi mari trebue începută cultura grâului de calitate, adică a grâului bogat în gluten, asemănat grâului Manitoba, grâu absolut necesar pentru panificaţia grânelor comune Acest soi de grâu se poate produce în părţi din Moldova şi Basarabia. Comisiile comerciale care ne-au vizitat în ultimul timp au arătat un deosebit interes pentru acest soiu de grâu. Pentru producerea şi comercializarea acestui grâu suntem de părere de a organiza societăţi care să angajeze producţia la preţ fix, sau mai bine cu o primă fixă pentru cursul timpului, încurajarea care s’ar da acestei culturi să fie în primii ani pe lângă înlesniri de transport, de înmagazinare în silozuri şi scutirea de a ceda devize B.N.R. Mai târziu grâul de calitate se va susţine, singur, când va putea obţine prima de 10.000 lei la vagon pe care o obţine azi în mod natural pe piaţă, grâul de Manitoba. Exportul acestui grâu se va face numai pe baza certificatelor liberate de Institutul de cercetări agronomice şi până la o cantitate fixată în fiecare an în raport cu comercializarea. Pentru primii ani cantitatea va fi între 10—20.000 vagoane. Treptat cu cererea, cultura grâului de calitate se va întinde şi la mica cultură. Paralel cu acţiunea întreprinsă pentru ridicarea culturii pe moşiile mijlocii şi mari trebue întreprinsă o acţiune similară pentru ridicarea producției exploatărilor mici. Dar despre aceasta, în curând CONST. GAROFLID C ul&ndUzi* MIERCURI, 31 MAI Ortodox: Sfântul Apostol Ermia și Sfântul Martir Ermei. (Deslegare de post). Catolic: Sfânta Angela Meriei. (+ Quatember). Protestant: Angela. Evreesc: 13 Sivan 5699. Mahomedan: 11 Rebi-el-Ahir 1358 * Răsăritul Soarelui 4.37; apusul 19.50 O &cudbc* MIERCURI, 31 MAI RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 7. Deschiderea emisiunii; Concert de dimineaţă (discuri): Vals din „Cavalerul rozelor“ de Richard Strauss: Inimi şi flori de Tobani şi Nunta trandafirului de Jessel; Gimnastică ritmică; Sfaturi gospodăreşti; Continuarea concertului dimineţii (discuri); Selecţiuni din „Casanova“ de Johan Strauss; Scherzo de Jadassohn şi Sborul cărăbuşului de Rimsky-Korsakoff; Idilă de Lincke; Sfaturi medicale: închiderea emisiunii. 12. Muzică engleză (discuri); Cockaigne, uvertură de concert de Elgar (arch. Albert Hall, dirij. de autor); Două melodii de Quilter (voce: Mark Raphael); Vals scherzando și Piesă de Cyril Scott (pian, autorul); Două cântece de Walford Davies; Serenadă de Delius (violă: Lionel Tertis); Vals ţigan şi Vals rustic de Coleridge-Taylor (arch. simf.); Scriitorul şi la ora 9, de Gurney (voce : Nancy Evans) ; Triumful lui Neptun din „Suita de balet“ de Lord Berners (arch. filarmonică din Londra dirij. de Thomas Beechan). 13. Ora. Sport. Cota Dunării. 13.05: Concert de prânz-Orchestra de salon Radio dirijată de Constantin Bobescu; Uvertură la opera „Ţiganca“ de Balfé; Arie din „Samson şi Dalila“ de Saint-Saens ; Fantezie din opera „Dama de pică“ de Ceaikovsky; Nocturnă de Chopin; Potpuriu din „Coppelia“ de Delibes aranjat de Ferras. 14: Spectacole. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei de salon Radio: Balet din opera „Herodiada“ de Massenet; Imnul soarelui de Rimsky-Korsakoff; Dubinuska-potpuriu de Schirmann pe arii rusești; Vals imperial de Johann Strauss. 15.10: Actualităţi. 19 Ora. Mersul vremii. 19.2: Cronica artistică. 19.17: Menuete, pavane şi gavote (discuri) Gavotă de Gluck (Quartetul Lener); Menuet de Mozart (Quartetul de harpe Marie Louise Casadesus); Pavană de Delibes (Orch. simf. din Londra); Suita nr. 3 in re major și Gavotă de Bach (Orch. Conservatorului Regal din Bruxelles); Menuet în sol de Beethoven (violoncel: Pablo Casals); Pavană de Mascagni (Orch. simf. din Milano, dirij. de Lorenzo Molajoli); Menuet de Haydn (vioară Renée Cheemet); Gavotă de Mozart (Orch. din Zürich); Menuet de Debussy (vioară: Szigeti); Menuet de Paderewski. 20: Bucovina balneo-climatică, de dr. I. Bistriceanu. 20.15: Cântece populare de la diferite popoare — d-ra Arax Savagian (voce): Vino, vino, frumoasa mea blondină, cântec popular italian. Noaptea asta e frumoasă marea, cântec popular italian; Pe deal, cântec popular german ; Cântecul câmpiei, cântec popular armenesc; Cântec de leagăn armenesc de Gerahian; Hoi-Nar, dans armenesc de Sarkissian. 20.35: Transmisie de la Opera Română: I. „Nunta în Carpaţi“, balet de Paul Constantinescu, coreografia de Floria Capsali, conducerea muzicală: Paul Constantinescu. In pauză (21.20—21.35): Radio-jurnal (I). Sport. II. „Gianni Schicchi" operă într’un act de Giacomo Puccini. Distribuţia : Gianni Schicchi, G. Niculescu-Rusu; Lauretta, Maria Blejanu; Rinuccio, Mircea Lazăr; Zitta, Nella Dimitriu; Nella, Alexandra Elefterescu; Gherardo, Lucian Nanu; Marco, Nae Dumitrescu; Ciesca, Aura Davideanu; Simion, N. Secăreanu; Betto, N. Teofănescu; Doctorul, I. Manolescu; Notarul, C. Teodorian; Pinellino, C. Simionescu; Guccio, D. Grigorescu; Conducerea muzicală: Ionel Perlea. In pauză (22.35—22.50): Radiojurnal (II). III. „La Seceriş", icoană de la ţară de Tiberiu Brediceanu (tact). Distribuţia: Stanca, Valentina Creţoiu-Tassian; Drăguş, Viorel Chirideanu; Moş Grigore, Şerban Tassian; Viţa, Nella Dimitriu; Floarea, Irina Dogeanu; Primarul, Aurel Borneanu; Primăriţa, Elena Atanasiu. Conducerea muzicală: Alfred Alessandrescu. 23.45. Jurnal pentru străinătate în limba franceză, germană şi italiană. UNIVERSUL Tâlhărîa de pe şoseaua Timişoara - Cenadul Mare Bandiţii au fost arestaţi de jandarmi Timişoara, 29 Mai Pe şoseaua Timişoara-Cenadul Mare, la o distanţă de 1 km. de corn. Cenad, s’a comis o îndrăzneaţă tâlhărie. Pe când săteanu Traian Nicoa- . ră, din corn. Vârfuri (Arad), ve- . nea cu fiul său, cu o căruţă, spre Cenad, a fost atacat de un bandit mascat, care l-a bătut grav, obligându-l să-i dea toţi banii pe care-i avea asupra lui. Băiatul a încercat să fugă, spre a cere ajutor, dar a fost prins de alt bandit, care l-a lovit grav la cap. Bandiţii au răsturnat apoi căruţa deasupra săteanului şi au fugit. Copilul, cu toate rănile, a reuşit să ajungă până în sat, unde a povestit cele întâmplate. Postul de jandarmi a început imediat cercetări, reuşind să prindă pe bandiţi. Ei sunt: Dumitru Crainic, lucrător cu ziua, din corn. Cenad, şi minorul Petre Uros, de 17 ani, din corn. Nadrag (Arad). După ce au fost aduşi de jandarmi, au fost înaintaţi parchetului Timiş-Torontal. VARȘOVIA, 1339,3 m. 224 kHz. 120 kw. — 21,15. Concert de muzică poloneză. 21,35. Inf., Radiojurnal. 22. Concert Chopin. 22,3. Conf. 22,45. Plăci. 23,20. Concert Schumann. 24. Inf. BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 20.30. Concert Kalman. 22.40. Inf. 23. Orchestră de țigani. 23.40. Inf. 0.20. Muzică de dans pe plăci. 1.05. Inf. VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. 21,15. Deutschlandsender: Concert. 23. Inf. 23,30. Concert de muzică vieneză. PRAGA I, 470 m. 638 kHz. 120 kw. 20,15. M. Ostrava. 21. Concert de orchestră. 21,45. Conf. 22. Ora, Inf., 22,15. Concert de muzică variată. 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23,10. Plăci. BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw.— Ora naţiunii. 20,50. Reportaj. 21. Retransmitere de la teatrul Național. ROMA I, 420,8 m. 713 kHz.—20,25. Plăci. 21. Ora, Inf., Radio-jurnal. 21,30. Muzică variată. 22. Concert simfonic. 2. Conf. 23.10. Muzică variată. 24. Radiojurnal. 0,15. Muzică de dans. JOI, 1 IUNIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32,5 m. 8.23 MHz. 300 waţi 7. Deschiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (discuri): Două porci de Porschmann; Valsuri de Melichar. — Gimnastică ritmică — Sfaturi gospodăreşti. — Continuarea concertului dimineţii (discuri): Selecţiuni din „Bal la Savoy’’ de Abraham; In împărăţia Indrei, uvertură de Lincke. — Sfaturi medicale. — închiderea emisiunii. 12. Muzică variată (discuri): Asediul Corinthului de Rossini (Orchestra simf. din Milano); Arii din „Norma” de Bellini şi „La Cioconda” de Ponchielli (voce: Gina Gigna); Potpuriu din opereta „Ultimul vals’’ de Oscar Strauss şi Potpuriu de Kalman; Primăvara de Grieg; Cântec de primăvară de Mendelssohn și Preludiu no. 2 de Rachmaninoff (pian: Walter Rheberg); Panoramă americană de Amfiteatrof; Patru cântece indiene de dragoste de Woodforde-Finden (Orch. Marek Weber). 13. Ora. Sport. Cota Dunării. 13.05: Concert de prânz — Orchestra Ionel Cristea (voce: Mia Boxari; Arii naţionale; Vals imperial de Johann Strauss; Espana brună, tango de Villou; încearcă şi mă uită, de Şerbănescu; Nu Iubesc, foxtrot de Allouche; In bileţelul parfumat-tango de Albin; Mio Caro Napoli, tango de Vasilescu; Romanţe şi Arii naţionale. 14. Spectacole. 14.10: Radio- jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei Ionel Cristea: Dansul mireselor din Kasmir de Rubinstein; Sărutul de Micheli; Gura lumii e rea, cântec popular de Ble- Jeanu; O. K. Forme fox de Allouche; O zi de toamnă, tango de Josselita; Vânzătorul de păsări, fox-fantezie aranj. de Kochmann; Romanţe şi Arii naţionale, 15.10; Actualităţi. 17. ORA COPIILOR: I. „ÎNTÂMPLĂRI DIN IMPARAŢIA MICROFONULUI”, scenariu radiofonic, de Ştefan Crasna; Muzică de Prof. N. Oancea; şezătoarea Institutului de fete Liceul Ortodox ,,Zoe Râmniceanu”, de sub direcţia D-nelor: Caterina Cerchez şi Margareta Atanasiu; Conducerea corurilor: Aura Davideanu, H. Jurnalul copiilor. 19. Ora: Mersul vremii. 19.02: Actualităţi culturale. 19.17: Muzică variată (discuri): Vals de Johann Strauss; Rumba de Grenet şi Fox de Black; Ştefanie, gavotă de Czibulka; Două melodii din filmul „Oraşul cântecului” de Tagliaferri (voce: Aurelino Pertile); Păpuşa veselă de Boulanger şi O melodie de Arnold (arch. Georges Boulanger); Cântec popular de Braga şi O melodie de Carlos Games (voce: Cristina Maristany); Galanterie-gavotă de Borchert şi Barcarolă de Grothe; Polca de Ritter şi Polca de Joost (Orch. Erich Börschel). 20.05: ORA STRAJERILOR: I. Dragostea şi grija de locul natal, dragoste şi grijă de locul in care trăeşti, de D. V. Toni, Subsecretar de Stat la Ministerul Educaţiei Naţionale. II. Program străjeresc. 21. Concert de pian — D-na Silvia Şerbescu: Albeniz: a) Evocaţia; b) El puerto (Portul); c) Fete Dieu a Seville; d) Navarra. 21.25: Muzică romantică (disc.); Grota lui Fingal, uvertură de Mendelssohn (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Leo Bloch); Lacrimi liniştite şi Noapte cu lună de Schumann (voce: Karl Schmitt-Walter); Preludiile, poem simfonic de Liszt (arch. simf. din Amsterdam, dirij. de Willem Mengelberg). 22. Radio-jurnal (I); Sport. 22.15: Continuarea concertului de muzică romantică (discuri); Cântec fără cuvinte de Mendelssohn (pian: Ignat Friedmann); La mormântul lui Anselmo de Schubert şi Dureri de Richard Wagner (voce: Tiana Lemnitz); Concert No. 2 în do minor de Rachmaninoff (pian: Sergei Rachmaninoff și orch. simf. din Filadelfia, dirij. de Leopold Stokowski). 23: Radio-jurnal. 23.15: Concert de noapte al Orchestrei Vasile Julea, transmis de la restaurantul ,,Cosna’ 23.45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză și engleză. VARȘOVIA. 1339.3 m. 224 kHz- 120 kw. — 20.05: Concert de muzică distractivă: „dama de pică” (Suppe). 21.15: Continuarea concertului. 21.35: Inf., Radiojurnal. 22: Recital de canto. 22.15: Teatru radiofonic. 23: Concert de muzică engleză. 24: Inf. 0.05: Concert de muzică poloneză. BUDAPESTA. 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 20.30: „Flautul fermecat”, Operă de Mozart. 22: Orchestră de ţgani. 22.40: Inf. 23: Concert de valsuri: Valsuri nobile (Schubert); Vals (Strauss); Valsuri (Delibes). 23.40: Inf. 24: Plăci. 1.05: Inf. VIENA. 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. _ 20: Muzică distractivă. 20.30: Actualităţi. 20.50: Inf., Meteor. 21.15: Seară de dans. 22.30: Camarade, unde ești? 23: Inf. 23.30: Stuttgart : Concert de muzică populară. PRAGA. 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 20.40: Melodii populare. 21: Grotesc radiofonic. 22.30: Brno. 23: Ora Inf. Cronica zilei. Sport. 23.10- Plăci. BELGRAD. 437 m. 686 kHz. 2.5 kw. — 18.30: Melodii populare. 19: Recital de canto. 19.30: Concert de vioară. 20: Melodii populare 20.30: Inf. 20.40: Ora naţiunii. 21: Humor. 22.10: Melodii populare. 22.40: Plăci. 23: Inf. 23.10: Recital de saxofon. Şedinţa intima a Academiei Române Moui membri de onoare In şedinţa intimă a Academiei Române dela 29 Mai curent, au fost aleşi membri de onoare ai acestei Instituţiuni, dintre români, d-nii Constantin Lacea, profesor la Academia de înalte studii comerciale din Cluj, Grigore Tăuşan, scriitor şi ziarist; N. Dănăilă, decanul facultăţii de chimie industrială din Bucureşti; iar dintre străini pe d-nii Hans Uebersberger, profesor de istorie la universitatea din Berlin. A mai fost ales ca membru corespondent, la secţiunea literară, filologul elveţian Karl Jaberg. D. dr. M. Ciucă a prezentat un raport publicat de Societatea Naţiunilor sub titlul „Apertu général sur la politique médico-sociale a la empagne”; a mai prezentat şi alte rapoarte ale aceleiaşi societăţi despre problemele intelectuale ale vieţii rurale, despre acţiunea cooperativă în mediul rural şi altele. D. Em. Racoviţă a prezentat o dare de seamă asupra şedinţelor Societăţii Române de Antropologie din Cluj pe anul 1937—38. D. general R. Rosetti a arătat că d-na Elena general Perticari a dăruit Academiei 12 dosare cu acte originale care au fost publicate în scrierea Din viața și corespondența lui Carol Davila. Funcţionari de la P. T. T. pedepsiţi disciplinar Pentru diferite nereguli, următorii funcţionari din Direcţiunea generală a poştelor, telegrafelor şi telefoanelor, au fost pedepsiţi disciplinar după cum urmează: CU DESTITUIREA DIN SERVICIU Lazăr Petrache, factor rural, categ. X/2 dieta circ. 14 pendinte de oficiul PTT Penis Ilfov, pe data de 14 Februarie 1930. CU PUNEREA IN DISPONIBILITATE Slăvescu Gheorghe II, oficiant categ. VII/1 della oficiul PTT Ona Sova, pe data de 1 Mai 1939; Stoianovici Ion oficiant categ. VII/2 dela oficiul PTT Craiova, pe daita de 1 Mai 1939; Stan Dumitru, conductor carteg. 8/3 dela oficiul PTT. Braşov, pe data de 1 Mai 1939; Miron Petre factor rural categ. 8/4 dela circ. 47 Bacău, pe data de 8 Februarie 1939; Zagobit Florian, subort. carteg. IX/1 dela oficiul PTT. Braşov I, pe data de 1 Mai 1939; Georgescu loan factor categ. IX/3 dela oficiu rural II Ştefăneşti-Miuscel pe ziua de 1 Mai 1939; Zami Nicolae, factor numai categ. IX/3 dela circ. 48 Oneşti Bacău, pe data de 1 Mai 1939; Ţurcanu Iacob factor categ. IX/4 dela oficiul PTT. Tighina, pe data de 1 Mai 1939; Sovăial Dotare, factor rural categ. IX/4 dela circ. 41 Bolintim-Ufov, pe data de 1 Mai 1939; Gheornea Anastase factor rural categ. IX/4 dela circ. 5 Covurilui pe data de 1 Mai 1939. CU SUSPENDAREA DIN SERVICIU Bănoaaanu Constantin oft. categ. VII/2 dela oficiiul PTT. Oraidieta II, se suspendă din serviciu cu pierderea salariului pe timp de 2 luni pe data de 1 Martie 1939; Dumitreacu Gh. Ion VII, conducător categ. VII/3 de la oficiul special poștal central, pe timp de 15 zile pe data de 1 Mai 1939; Radulescu Stelian conductor categ. VIII/1 de la oficiul sp. poștal central, pe timp de 4 luni pe data de 1 Mai 1939; Georgescu Victor, oft. categ. VII/2 dela oficiul PTT. Iași ni, pe timp de 2 luni pe data de 1 Mai 1939; Gherasimescu Ion oft. categ. VIII/3 de la ofiianuil PTT. Gara de Nord, pe timp de 4 luni pe data de 1 Mai 1939; Codăuș St. Dumitru oft. IX/1 dela oficiul PTT. Zalău pe timip de 1 lună pe data de 1 Mai 1939; Badea Marin factor rural categ. IX/3 dela circ. 44 Găeşti pe timia de 3 luni pe data de 1 Mai 1939; Dinculesciu Ştefan factor rural categ. IX/3 dela circ. 59 Găeşti pe timp de 5 luni pe data de 1 Mai 1939; Dascălu life factor categ. IX/ dela oficiul special poştal pe timp de 4 luni pe data da 1 Mai 1939; Şertoan Ștefan factor rural categ. IX/4 dela circ. 59 Buzău pe timp de 1 lună pe data de 1 Mai 1939; Andrei M. Ion factor rural categ. X/l dela circ. 47 Bubești Dolj, pe timp de 1 lună pe data de 1 Mai 1939. Anul al 56-lea Nr. 147 Joi 1 Iunie 1939 CASTELUL BRAN (Urmare din pagina l-a) ţeşte să-şi treacă şi el apele cristaline printre stâncile ce-i aţin calea. Să nu uităm că aci au exercitat suveranitatea lor, în vremurile îndepărtate, şi domnii Ţârii Româneşti, care aveau pârcălabii şi oştenii lor în castel şi vameşii lor, la trecătoare. Totuşi, noi nu dăm importanţa ce se cuvine acestor fapte istorice, care dovedesc străvechile noastre drepturi asupra Ardealului românesc. Zilele trecute, pe când urcam drumul ce conduce la castelul Bran, o fetiţă mi-a întins o broşură rugându-mâ s-o cumpăr, „căci e scrisă de d. intendent al castelului pentru d-nii vizitatori“. Am cumpărat broşura. Intr'însa am cetit că faimosul castel ce domină defileul Branului este înfipt în stânca numită „Dietrich Stein“ după numele unui vestit cavaler teuton ; iar după „versiunile populare“ și diverse date din hrisoave vechi, unii dintre domnii Munteniei, Moldovei şi Transilvaniei, ca Mircea cel Bătrân, Radu Negru Vodă şi alţii, au fost în treacăt pe aci şi „ar fi instalat în acest castel un fel de pârcălabi, care administrau această regiune“. Iată-ne în domeniul versiunilor populare şi al afirmaţiilor bazate pe „se zice“, „ar fi“, sau „un fel de pârcălabi“, când adevărul istoric este că domnii Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân şi fiul său, Mihail, au stăpânit mai multă vreme regiunea Branului, împreună cu celelalte părţi ale Ardealului (Amlaşul, Haţegul şi Făgăraşul), iar în castelul Bran au stabilit pârcălabi români, după cum în trecătoarea cu acelaş nume, au avut vameşi domneşti. Un document în această importantă chestiune, semnat de regele Sigismund, se află în original în arhivele municipiului Braşov (registrul vechi No. 32 a, litera B.) care a fost publicat pentru întâia oară de Hasdeu în revista sa „Columna lui Traian" din 1877. In acel document regele Sigismund spune că magistrul Valentin și notarul lohan din orașul Briv, împreună cu loan de^eresteny-Falva și Toma de Cydin, primarii satelor regeşti, în numele lor şi al tuturor cetăţenilor şi colonilor stabiliţi în acele locuri, i s'au plâns de nedreptăţile ce le suferă din partea castelanilor castelului Teres — cum se numea în latina cancelariilor pe atunci castelul I Bran — „puşi acolo de răposatul, magnificul Mircea, fostul domn al Ţării Româneşti şi de către fiul său, domnul actual Mihail"... In acelaş document se precizează, că acei castelani, stabiliţi acolo de domnii Ţării Româneşti, au înfiinţat şi o vamă lângă castel, impunând dări tuturor persoanelor şi mărfurilor ce treceau prin acel pas." Hasdeu, comentând acest preţios document istoric, a tras următoarea logică concluzie : „Prin urmare, între anii 1418- 1419, când domnia în Ţara Românească Mihail Basarab şi cu mult mai înainte, „a quam pluribus temporibus“, atunci când domnise încă tatăl său Mircea cel Mare, Törzburg (castelul Bran) se afla în posesiunea acestor doi principi, care numeau acolo castelani ai lor proprii, supărând prin tot felul de vexaţiuni pe Saşii ce treceau cu afacerile lor pe teritorul castelului. Posesiunea castelului Törzburg (Bran) de către Mircea cel Mare şi de către fiul său, Mihail, redobândită apoi de către Unguri sub împăratul Sigismund la 1419, sau ceva mai încoace, atunci când se începe în Ţara Românească o luptă între diferiţi pretendenţi la domnie, a rămas până acum un fapt cu totul necunoscut“. De aceea nu este îngăduit ca astăzi, în România Mare, să ignorăm în publicaţiile destinate turiştilor, fapte istorice cunoscute mai de mult şi care dovedesc vechile noastre drepturi în Transilvania. Serviciul de propagandă turistic ar fi bine să publice el broşuri, scrise de oameni competenţi, privitoare la chestiunile ce sunt în legătură cu diferite regiuni şi localităţi interesante din ţară. R. SEIŞANU CURSURI DE VARĂ IN LMBA ENGLEZĂ LA SINAIA „The British Council“, din Londra, va trimite şi vara aceasta pentru cursurile de vară de limba engleză, care se vor ţine la Sinaia între 1 şi 31 iulie, un grup de distinşi profesori, universitari, sub conducerea d-lui profesor Bonamy Dobrée de la universitatea din Leeds. Deasemeni va lua parte la aceste cursuri de vară şi d. F. Y. Thomson, dela universitatea din Cernăuţi, precum şi d. R. Butlin. Pe lângă aceştia va mai fi trimis încă un specialist în fonetică şi pronunţie engleză. Din aceeaş echipă face parte şi d. I. Porter, de la universitatea din Londra, actualmente la universitatea din Bucureşti, ca asistent al d-lui John Burbank, organizatorul acestor cursuri de vară, înscrierile, fiind limitate numai la un număr restrâns de studenţi şi studente, se fac numai până în seara de 20 iunie, în fiecare zi între orele 5-7 d. a. la seminarul de literatura engleză, facultatea de Utere din București, str. Edgar Quinet. BALADĂ In n-rul 21, de Sâmbătă, 27 Mai, al revistei „Universul literar“, poetul de mare sensibilitate şi originalitate, G. BACOVIA, publică o admirabilă poezie inedită, cu titlul „Baladă“. In acelaş număr al revistei mai sunt colaborările strălucite ale d-lor: MIHAIL SORBUL, IONEL TEODOREANU, N. I. HERESCU, MIRCEA ELIADE, ŞTEFAN STANESCU, PAUL CONSTANT, ANA LUCA. Mai iscălesc poezii, nuvele, articole şi cronici, d-nii: Victor Popescu, Mircea Mateescu, Mitiţă Dumitrescu, Paul Miracovici, Mihai Niculescu, Romeo Alexandrescu, C. Moisil, Const. Ene, Ion Aurel Manolescu, Ion Roman, Traian Lalescu, Ştefan Baciu şi Constantin Fântâneru. Ilustraţii şi humor de Voinescu. Cereţi la toate chioşcurile şi librăriile din ţară, cu preţul de 5 lei. UNIVERSUL LITERAR ii Dan Botta: „Alkestis dramă in trei acte (cu imagini de G. Zlotescu) Colecţia „Universul Literar“ A spune despre o carte de lite-ratură curentă, că ai citit-o „pe nerăsuflate“, de la început până la sfârşit, fără să fi putut a o lăsa din mână, însemnează, aparent, a-i aduce un elogiu suprem, odată cu exprimarea celei mai călduroase recomandări. Dar judecata critică exprimată spontan, sub această formă orală, care-i şi cea mai socială, mai omeneşte convingătoare, ascunde în ea un dram de perfidie involuntară şi inocentă aluzie la ceea ce dospeşte, în aluatul cărţii, caducitatea ei de neînlăturat. Astfel de cărţi aleargă „pe nerăsuflate“ la împlinirea destinului lor efemer, de a se lăsa mistuite fără să opună vreo rezistenţă şi fără niciun efort din partea consumatorului de literatură. Nu vom pretinde că bucuriile cititorului nu se pot închipui decât ca răsplată a ostenelii , lui, nedespărţit legate de o trudă prealabilă, dar satisfacţiile prea lesne dobândite, lesne se irosesc, odată cu amintirea prilejuluicare le-a provocat. Vreau săvorbesc aci despre o carte, a cărei frumuseţe discretă şi armonioasă împlinire constă din adâncirea gândului în miezul unor înţelesuri durabile dincolo de lumea aparenţelor necontenit schimbătoare, şi din splendoarea simbolului ce cuprinde, exprimat în limbajul poetului şi gânditorului de aleasă sensibilitate şi substanţă intelectuală, care e d. Dan Botta. Drama în trei acte Alkestis, publicată recent în colecţia „Universul literar“, e din specia rară a celor „încet gândite, gingaş cumpănite”, a cărora prezenţă tăcută şi statornică, pe deasupra oricăror socoteli mărunte, de tiraj şi zgomotoasă popularitate, deschide alte orizonturi şi înlesneşte preţuirea sforţărilor unei culturi către exprimarea posibilităţilor ei de creaţie, după nebănuite criterii şi semnificaţii. Alkestis, ca şi Comedia fantasmelor, cealalată operă dramatică, dimpreună cu opera esseistică a d-lui Dan Botta, au pentru noi, deosebit de bogăţia ideilor şi frumuseţea lor intrinsecă, şi, această valoare de a reprezenta un criteriu de calitate şi un moment semnificativ în actualitatea culturii româneşti, — un maximum de certitudine, printre atâtea alte valori îndoenice, în preajma cărora oscilează şovăitoare judecata noastră. Vom numi cu un singur cuvânt: esenţialitate, această valoare supremă pe care o atribuim operei d-lui Dan Botta. Esenţialitate care excluzând orice preocupare de pitoresc sau culoare locală devine concretă şi plastică în echilibrul închegat al compoziţiei, în sobrietatea şi fluenţa desăvârşită a expresiei care modelează necontenit sensul dramei, îmbogăţindu-l şi nuanţându-l prin adaosul altor şi altor sugestii, până la desăvârşita lui purificare de orice aluzie anecdotică, astfel ca până la urmă, desprins de orice materialitate— s’ar zice chiar de servitutea textului — să se înalţe: duh neprihănit, esenţă pură, simbol nepieritor. Mă gândesc la această luptă cu îngerul care e munca artistului creator, la trân'a supraomenească ale cărei mărturii sunt operele de artă, — cenuşe, ca orice lucru al mâinilor omeneşti, dar cenuşe cu atât mai preţioasă cu cât a fost mai mistuitoare arderea. Miezul de foc e aci patetismul dramei lui Alkestis, dramă a devotamentului conjugal şi unul din miturile cele mai celebre în antichitatea greacă, actualizat de d. Botta într’un vestmânt poetic de o radioasă frumuseţe Iată, pe scurt, povestea adorabilei Alkestis, aşa cum e spusă în versiunea lui Euripide şi cum poate fi citită în orice manual de mitologie greco-romană: Alkestis, fiică de rege, e soţia regelui Admetos din Pheres, stăpânitor peste întinse şi rodnice câmpii şi peste turme nesfârşite de animale. Apollon însuşi i-a fost tânărului rege, păzitor la cai, pe când se afla în exil, izgonit din Olimp pentru a fi ucis pe Ciclopi. Graţie zeescului păzitor a putut Admetos să dobândească mâna lui Alkestis, îndeplinind condiţia pusă peţitorilor de regele Pelias, tatăl fetei, de a se înfăţişa înaintea lui într’un car tras de fiare sălbatice. Apollon a fost îmblânzitorul sălbăticiunilor care s’au lăsat astfel înjugate şi Admetos a cules răsplata supremă, dar în ziua nunţii cu Alkestis, uitând să aducă prinosul de mulţumire zeiţei Pallas-Athena şi-a atras răzbunarea acesteia. Intrând în camera nupţială a găsit-o plină cu şerpi, de a căror muşcătură veninoasă i-a ferit tot prietenia cu Apollon. Dar blestemul morţii nu l-a putut îndepărta şi singura-i scăpare e să afle pe aici cineva care să primească să moară în locul lui. Aceasta-i vrerea Parchor, pe care Apollon însuşi o aduce la 'cunoştinţa Interului morţi'’, a Fatalităţii’neîndrrite care, urmăreşte pe Admetos. Dar nimeni din cei întrebaţi de Admetos, nici tatăl şi nici mama lui, nu primesc să moară în locuri. Alkestis însă, înainte ca soţul ei s’o fi putut opri, rosteşte fatidicul „da“ şi ea coboară în întunericul subpământesc al Hades-ului. Semnificaţia acestui mit, al Să adăugăm numaidecât, că această versiune drapată pe venerabile reminiscenţe nu are nimic livresc şi nimic din râncezeala eruditului nu se simte în expresia autorului român. Viaţa nouă de care se însufleţeşte străvechiul mit al lui Alkestis este puterea cuceritoare a emoţiei, vibraţia sensibilităţii poetului, atât de surprinzător modernă, de apropiată timbrului sufletesc al liricei moderne, al unui Edgar Poe, de pildă, în versuri ca acestea, unde chiar anacronismul zeului ,cu plete de vioară“, e un element întregitor de armonie şi de atmosferă : CHORUL. — Departe de meleagul suferinţe' Pe o mergin'" rrmă ‘ntunecie«, Unde chipo.,,, . i-iau de veghe numelui Alkestis, care simbolizează sacrificiul suprem al femeii iubitoare şi cea mai înaltă expresie a devotamentului conjugal, sporeşte, în versiunea d-lui Botta, cu un înţeles nou, acela că „măsura iubirii e în moarte“, legea supremă a vieţii. Se ’ntinde Hades. Frigul şi Paloarea Se sbuciumă pe malul apei. In aerul de orice lume văduv Trec suflete de vânturi adiate. Căi fără număr, porţi deschise ’ntruna Duc în cetatea Lui, căci se revarsă In ea ca ’n Oceanul fără margini Fluvii de suflete. Acolo eşti regină Pe tronul de porfiră, lângă zeul Cu plete de vioară. Persephone! Peisagiul e tot atât de intens sugestiv ca „posomorâtul lac Auber“ din Ulalume sau ca opiatica viziune din The cry in the sea, („Cetatea din mare”) care „nu seamănă cu nimic din ■e e pe la noi”. Sfârşitul dramei, şi al lui Admetos, e de o măreţie tragică, purificatoare. în înţelesul aristotelc al cuvântului: răpus de durere, Admetos invoacă zadarnic pe Alkestis. El nu se poate împăca cu ideea zeificării preaiubitei lui moarte, alături de Persephone, regina Hades-ului, încăpăţânarea lui de a cere „tiparul uman“ al lui Alkestis, de a se bucura de ea cu mâinile, încercând s’o înduplece pe zeiţă cu evocări concrete, ale simţu- rilor, amintindu-i de bărbatul ei din Hades, De violetele de pe câmpia Hennei, De narcişti, flori albe, cu mireasma Îmbătătoare, semnifică, odată cu materialismul lumii păgâne căreia nu i se revelase înţelesul mântuirii prin suferinţă, şi neputinţa tragică a omului de pretutindeni şi din totdeauna de a se libera din servituţile cărnii, ale materiei. Iar atunci când, la apariţia Persephonei, Chorul recunoaşte în vedenia supranaturală a Reginei Infernului , moartea noastră, a fiecăruia din noi“. Arimetos izbucneşte într’un strigăt de supremă desnădejde, care-i şi expresia ultimă a refuzului de-a înţelege sensul suferinţii lui: „Oricine ’n locul lui ar vrea să moară, „Oricine s’ar pleca funestei sorţi, „Oricine-ar spune da, chiar într’o doară, „Pe-acela tu să-l numeri printre morţi"1. Viaţa care se răsfaţă sub privirea Soarelui, viaţa care moare. Nu, e a mea, numai a mea Alkestismentul culminant mului drameial simbolis-Replicile care urmează, până la aceea pe care o rostește expirând, Admetos, reprezintă mo-Alkestis, privirea ta e un balsam imens, nirvrmens keibe pe care se abate Sufletul meu ca o pasăre. CHORUL. — Ca o pasăre însetată de moarte. ADMETOS. — Vino Alkestis ! HEMICHORIUM I. — Rege, iubirea ta e monstruoasă, n’are Măsură, PERSEPHONEI A. — Măsura Iubirii e în Moarte. HEMICHORIUM II. — Moartea e infinită. E fără măsură ! ADMETOS. — Alkestis, infinită Alkestis! Rigoarea aproape silogistică a succesiunii aceste replici e îndulcită ca de-o adiere înmirezmată, la suflarea lirismului pur ce le inspiră. Ele înfăţişează în acelaş timp, măsura cu totul remarcabilă în care d. Dan Botta este un Poet al Ideilor. MIHAI NICULESCU |