Universul, iulie 1939 (Anul 56, nr. 192-207)
1939-07-16 / nr. 192
VIZITA D-LUI PROF. PETRE ANDREI MISTRUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE LA SIGHET 11 Iulie La deschiderea cursurilor de perfecţionare a învăţătorilor, a venit delia Arad d. ministru Petre Andrei. La hotarul judeţului a fost întâmpinat de d-nii: con Emil Crişan prefectul judeţului, inspector general Florea, insp. şc. MViărgineanu. La ora 8, însoţit de d-nii: inspector general al ţinutului Someş Trafem Neş, inspectorul străjerilor din ţinut d. prof Atanasie Popa, insp. şc. Radu, a venit în Gala festivă a liceului „DragoşiVodă “, unde i s’a dat raportul. D. prof. univ. Mărgineanu îi aduce salutul cursiştilor. D. col Crişan spune: Ne bucurăm din tot sufletul că ministerul ed. naţionale a apreciat aceste cursuri, unde pe lângă folosul tehnic aduce şi alte foloase de ordin general. Salută ideiea, pe toţi participanţii şi pe d. ministru care a ţinut să vină la deschiderea acestor cursuri, conduse de cei mai de seamă oameni ai culturii. D. dr. Tite, primarul oraşului aduce salutul în numele populaţiei din oraş şi mulţumeşte pentru bunăvoinţa de a alege Sighetul ca centru al acestor cursuri, care ne va întări conştiinţa noastră românească aici la graniţa ţării D. ministru, a răspuns: După cum mi s’a spus la raport, la aceste cursuri au venit învăţători din Basarabia, Moldova şi Bucovina. S’au adunat aici la cel mai Îndepărtat colţ al ţării învăţători f din alte părţi Mă bucur că dvs. toţi răspuns cu plăcere şi cu dragoste la invitaţia ce vi s’a făcut, deşi e departe. Am ales acest centru cu un anumit scop. ToateSunt aşezate la graniţa de vest, şi pentru întărirea vieţii noastre Iraţionale, învăţătorii trebuie să limenteze legătura cu pământul ţării sau sa trăiască şi la graniţă, pentru ca să aducă sentimentulde întărire. Aceste cursuri au scopul să vă introducă în spiritl noii legi şi să vă arate metoda şi mijloacele pe care trebuie să le întrebuinţaţi pentru perfecţionarea şcoalei. învăţătorii sunt ostaşi permanenţi înarmaţi fiziceşte şi sufleteşte. Cultura este o chestiune de înarmare. Şcoala trebuie perfecţionată, pentru a fi un instrument bun de pregătire pentru viaţa naţională şi pregătirea fiecărui individ. Din toamnă se va preda după metoda integralistă şi după noua programă, deşi nu toţi vor realiza deodată prevederile legii învăţătorii vor fi pregătiţi în această direcţie prin centrele de perfecţionare fixate şi mai ales în şcoalele normal. Satele nu mai trebuiesc lăsate în starea aceasta, fiindcă se simte nevoia de a fi ridicata Vor contribui pentru aceasta toţi şefi de autorităţii Consiliile pedagogice înfinţate prin noua lege, vor fixa programul pe regiuni, după felul de viaţă. Toţi trebuie să contribuim la cimentarea statului fiindcă este deajuns ca să fie o piatră ce se clatină şi va nărui dintr’o dată întregul edificiu. Inbunătăţirile materiale vor trebui să vină,e chestiune de timp, fiindcă este un drept care trebuie realizat. Aşadar toţi daţi dovadă de muncă, de conştiinţă şi să porniţi cu tot entuziasmul pentru ridicarea şcoalei şi a poporului. La ora 10 d. ministru împreună cu însoţitorii a vizitat expoziţia şcoalelor primare din Maramureş. A rămas mulţumit pe deplin de rezultatul obţinut şi a adus mulţumiri d-lui inspector şcolar judeţean N. Mircioiu pentru munca ce au depus-o învăţătorii din Maramureş în acest an şcolar. La ora 11 au plecat cu 5 maşini la Satu Mare. După masă la ora 5 toţi cursiştii s-au adunat în sala festivă a liceului, unde d. prof. Mărgineanu a ţinut conferinţa: „Principiile de bază ale învăţământului“. Timp de două ore, a expus clar şi prin cuvinte alese, progresul învăţării da la animalele cele mai inferioare şi până la om, urmând ca să-l desvolte mai departe printr-o altă conferință. CRONICA SPORTURILOR BOX Reuniunea internaţională de astă seară Suedezul Anderson şi-a întârziat sosirea Fostul campion al Europei 1» Categoria semi-grea, suedezul John Anderson, adversarul de pâine seară al lui Moţi Spakow,fost campion naţional la toate categoriile, urma să sosească în Capitală joi seară la ora 9 şi 45. Din motive pe care nu le ou£oaştem, campionul suedez şi-a mânat sosirea cu 12 ore. ANDERSON BOXEAZA PENTRU A PATRA OARA IN BUCURESTI Suedezul Anderson va apare pentru a patra oară în faţa publicului bucureştean. In 1932 el fi înfruntat pe Gheorghe Axioti jgr matchul s-a terminat cu o victorie nesemnificativă a fostului campion român, Anderson fiind declarat învins prin descalificare în repriza treia, pentru lovitură joasă. Câteva săptămâni mai târziu, Anderson a dispus prin k.o în repriza treia de Moţi Spakow cu Care, cu un an înainte terminase, într-un match disputat la Paris, la egalitate. Rivalitatea dintre aceşti doi boxeuri nefiind tranşată cu prilejul ultimei partide disputată de ei, Anderson a revenit ulterior în România şi întâlnindu-se din nou cu vechiul său adversar, a colaborat împreună cu el la o şi mai mare încurcare a iţelor, căci, acest al treilea match al lor s’a terminat cu un verdict de egalitate. DOUA TITLURI NAŢIONALE IN JOC Programul reuniunei al cărui caracter internaţional îl imprimă disputa dintre Moţi Spakow şi John Anderson, mai conţine, în afară de alte întâlniri, şi două matchuri pentru titlurile naţionale. In primul, Vasile Şerbănescu îşi va apăra titlul în faţa lui Uie Petrescu şi Sandu Ion va ataca titlul deţinut de Gheorghe Popescu. Reuniunea de Joi de la Bălaeasa a fost ziua favoriţilor. Premiul Dristar a revenit iepei Simiairacnda, cea mai indicată să câştige, cu greutatea pe care o purta. Cele două culise ale doi anilor, premiile Rovine şi Dorna, au revenit lui Leoaiuide şi Peroane. Handicapurile au fost alergări de mare spectacol. Premiul Tesla a revenit iepei IBalyhoo. Jocul austriac, ajuns la 342.620 lei, a fost câștigat deun buletin. Pr. Tesla 1. Balyhoo 45 Vz I(Thdess); 2. Cremene 45y2 (Fforesou). Cota: 41-35, 18-22, 34-20. Pr. Sovata. (repr. I). 1. Prin-cuier 541/2 (Gill); 2. Necaz 58i/2 (Grdsteia R.). Cota: 31-30, 18-27, 20-24. Pr. Sovata (repr. H): 1. Alice 581/2 (Gill); 2. Floreta 51 (Cucu); 3. Silver Print 59 (Muliot). Cota : 41-43, 16-20, 24-23, 19-20. Pr. Rovine: 1. Lecaude 56 (Vincent); 2. Bancău 58 (Cristea); 3. Rosalie 45 (Oprescu). Cota : 31-36, 13-16, 12-16, 17-30. Pr. Dristor. 1. Smaranda 39y2 (I. Hutuleag); 2. Marcella 48 (Curmea). Cota: 29-39, 24-19, 31-21. Pr. Dorna: 1. Persane 52y2 (Cuicu); 2. Zefir 52y2 (Muliot). Cota: 22-26, 21-23, 33-37. Pr. Oltul. 1. Goblin 51y2 (Muliot); 2. Afurisit 55 (Binca). Cota: 25-27, 13-13, 15-14. HIPISM Joi la Bâneasa o reuniune de favoriţi Jocul austriac a fost câştigat Programul manifestaţiuior sportive de Sâmbătă şi Duminică In cadrul expoziţiei internaţionale „Muncă şi voe bună” se vor desfăşura, în zilele de 16 şi 166 crt, următoarele manifestaţiuni sportive: Sâmbătă 15 cu ora 31 Demonstraţii de gimnastică gerihană. Demonstraţii de dansuri naţionale. Demonstraţi de lupte greco-romane. Demonstraţii de lupte romaneşti. Duminică 16 cu ora 21 Demonstraţii de dansuri naţionale. Demonstraţii de box. Categoria muscă Petre Păun (A.C.T.)—Iosif Abadi (Petroşani).Categoria cocoş Bridinschi (A.C.T.)—Orbán Orban (Tg. Mureş). Eneric Weitz (Oradea)—Ioan Drăghici (Petroşani). Categoria pană Al. Calcic (Luceafărul)—Ioan Pârvu (Petroşani). Categoria uşoară N. Vânătorul (A.C.T.) — Liviu Preja (Petroşani). Sas (Tg. Mureş)—N. Tinicheş (A.C.T.). Categoria semi-mijlocie Gh. Preda (Luceafărul)—Iuliu Gyorgy (Oradea). Gh. Pandele (Luceafărul)—Ioan Burian (Tg. Mureş). Eduard Sebastian (Petroşani)— populare. Ludovic Sangheorghe (A.C.T.). Categoria semi-grea Mirea Ionescu (Luceafărul)—Al. Vereş (Tg. Mureş). Gheorghe Gal (Oradea) — A. Fulop (Oradea). Categoria grea N. Ionescu (Luceafărul)—Petre Pop (Petroșani). C &cu£L& SAMBATA, 15 IULIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 7. Deschiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (disc.): Pizzicato, polca de Josef Strauss. Selecţiuni din „Mikado” de Sullivan. — Gimnastică ritmică. — Sfaturi gospodăreşti. — Continuarea concertului dimineţii (discuri): Aur şi argint, vals de Lehar şi Ploaie de aur, vals de Waldteufel. Ecouri de veselie de Caryll. Sfaturi medicale. — închiderea emisiunii. 12. Muzică variată (discuri): Uvertură la „Prinţesa Ida” de Sullivan (orch. simf. dirij. de Malcolm Sargent); Jocuri de copii, suită de Bizet (Orch. Operii Scala dirij. de Ettore Panizza); Selecţiuni din „Chemarea munţilor” de d’Albert; Mică suită de concert de Coleridge- Taylor (orch. simf. din Londra, dirij. de Sargent); Fantezie din „Lakmé” de Delibes (orch. simf. dirij. Szyfer); Balet din „Isoline” de Messager (Orch. Gramafon). 13. Ora. Sport. Cota Dunării și a barei Salina. 13.05: Concert de prânz, Orchestra de salon Radio, dirij. de Constantin Bobescu; Uvertură la opera „Martha” de Flotow; Cântec indian de Rimsky-Korsakoff: Vals de Durand; Romanţă Op. 44 No. 1 de Rubinstein; Diavoliţa de Lindemann; Dansul satirului de Paul Lincke: Acceleraţie, vals de Iohann Strauss. 13.45: SPECTACOLE. 13.55: Continuarea concertului: Potpuriu de Fetras pe motive de Offenbach. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei de salon Radio: Potpuriu din opereta „Ţareviciul” de Lehar; Selecţiuni din „Carmen” de Bizet: Voci de primăvară, vals de Johan Strauss. 15.10: Actualităţi. 17: ORA STRAJERILOR: X. D-na Alice Dimăncescu; De vorbă cu străjerii: ÎL Recitări: Pagini din lucrările Reginei Maria, HL Muzică. 18.15: „MUNCA ŞI VOE BUNA”: I. Cele mai vechi fabrici româneşti, de Prof. P. P. Panaitescu; II. „Ciocanul buclucaş“, scenariu radiofonic, de E. Brudu, executat de actorii teatrului „Muncă şi Voe bună“; III. Corul muncitorilor din Constanţa, condus de Zegorcea ; IV. Din viaţa marilor descoperitori: DIESEL ; V. Jurnalul muncitorului. 19.15: Ora. Mersul vremii. 19.17: Munţii Bucovinei, de Prof Valeriu Puşcariu 19. 32: Munţi şi ape (discuri). In barcă din „Mică suită” de Debussy (Orch. Gramofon, dirij. de Piero Coppola); Munţi încântători, cântec catalan (voce: Alban Derroia); Ondine de Ravel (plan: Walter Gieseeking); Prin munţi şi văi, potpuriu: La fântână, cântec canadian. 19.50: Gr. Tăuşan: Tricentenarul naşterii lui Malebranche. 20.05: Concert de masă, Orchestra Costică Dumitrescu: La cea din urmă întâlnire, romanţă de Ninna-Ninna, vals de leagăn, de Micheli; Astăzi e ziua ta, tango de Vasilescu: Uită-mă romanţa şi Hora unchieşilor, de Costică Dumitrescu; Haiwatha, intermezzo indian, de Neil Moret, învârtită de Nicu Stefahescu şi Hora de concert; Tiberiu Brediceanu: Serenadă de Tosti; Hora oltenească de Alex. Marian; Anna din Havaiana, foxtrot de Williams: Foaie verde mărăcine şi Ce mi-e drag pe lume. 21: Posta Radio. 21.15: Trio Lefovnco: Vanea Lefonnco, acordeon; Iosef Sabou, chitară; Sebastian Beioglu-havaianăchitară: Hora Săbărelu; Flori de primăvară, vals, Polc?, ’n flori, înainte de a muri de Boulanger (solo chitară: S. Beioglu); Horă focşeneancă; Vals tirole2, potpuriu; Sârba Chiliei-Noul de Vania Lefcvnco. 21.40: N. Cucu, xilofon: Peste munţi şi văi, fantezie de Henry Kling; Suverin din Spania concertfantezie de Jony Gerdard; Jongler galop de Dittrich. 22. Radio-jurnal (I): Sport. 22.15: Muzică de dans (discuri): Foxtroturi din filmele „Născută pentru dans“ de Porter şi „San Francisco“ de Kaper; Două ländler de Derksen; Pizzicato — tango de Kötscher şi Noaptea asta — tango de Bianco; Vals de Romberg (voce: Rauta Waara); Marinella — rumba de Scotto; Vals de Richartz şi Slowfox de Siegel; Nopţi în La Plata şi Al Sibarita — tangouri; Paso doble de Steurs şi Paso doble de Novito. 22.30: Muzică de dans (discuri); Două ländler de Derksen: Pizzicato, tango de Kötscher şi Noaptea asta, tango de Blanco; Vals de Rumberg (voce: Rauta Waara); Nopţi în La Plata şi Al. Sibarita, tangouri; Paso doble de Steurs şi Paso doble de Novus. 23: Radio-jurnal (II). 23.15: Muzică variată (discuri): Paso doble şi Vals spaniol de Lucchesi; Melodie de Watts (voce: Dick Powell); Potpuriu de melodii de Plessow (pian: Herbert Jäger); Şansonetă de Nicolas şi Serenadă de Bouillon (voce: Cântăreţul fără nume); Aur de toamnă de Brusso şi intermezzo de Nucci. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și engleză. * VARȘOVIA: 1339,3 m. 224 kHz. 120 kw.: 21. Concert de muzică poloneză. 21.25. Pentru săteni. BUDAPESTA: 549,5 m. 546 kHz. 120 kw.: 22.05. Muzică de dans pe plăci. 22.40. Inf. 23.30. Concert de orchestră. 23.40. Inf. VIENA: 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. 21.15. Concert de muzică de dans. 23. Inf. 23.30. Concert de muzică variată. FRAGA: 470 m. 638 kHz. 120 kw. 20.45. Conf. 21. Brno. 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23.10. Concert I de muzică distractivă. 0.10. Plăci. BELGRAD: 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. 18.20. Concert. 18.50. Melodii 19.15. Plăci. 20.40. Ora naţiunii. 21. Seară populară. 22.30. Concert de orchestră. 23. Inf. 23.15. Concert de muzică variată. ROMA: 420,8 m. 713 kHz. 20.25. Plăci. 21. Ora, Inf., Radio-jurnal. 21.30. Muzică variată. 22. Teatru radiofonic. 23.30. Concert de muzică de dans. 24. Radio-jurnal. 0.15. Muzică de dans. UNIVERSUL Culmidati SAMBATA 15 IULIE Ort. Sfinţii Martiri Ciric si Juldta (1 299). Cat. Sf. Henric împărat. Prot. Hedda. Evreesc: 28 Tamuz 9699. Sabath. Mahomedan: 27 Gemadi-el-Aver 1358 DUMINICA 16 IULIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 8.30: Deschiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (disc.): Dans spaniol şi Bolero, de Lucchesi; Bacchanalia, fantezie. — Gimnastică ritmică. — Sfaturi gospodăreşti — Continuarea concertului dimineţii (discuri): Viena noaptea, potpuriu de Kornak; Potpuriu de valsuri de Robrecht; Uvertură la „O noapte în Veneţia”, de Johann Strauss. — Sfaturi medicale. — Incheerea programului dimineţii. 9.45. ORA RELIGIOASA. I. Clopote. II. Serviciul religios transmis de la Biserica Domniţa Bălaşa. 12. Muzică variată (discuri); Marijana, uvertură de Wallace (Orch. Operii din Berlin, dirij. de Schmidt-Isserstedt); Poloneză şi Vals din „Eugen Onegin” de Ceaikowsky (orch. filarm. din Berlin, dirij. de Schmidt-Isserstedt); Selecţiuni din operele lui Lortzing; Selecţiuni din „Iolanthe” de Sullivan; Selecţiuni din Clopotele din Corneville” de Planquette; Din ţări străine, suită de Moszkowski (Orch. Operii din Berlin, dirij. de Clemens Schmalstich); Comoara mea, vals de Beccucci. 13: Ora. Sport. Cota Dunării şi a barei Sulina. 13.05: Concert de prânz, Orchestra Victor Predescu: Povestiri din pădurea vieneză, vals de Strauss; Imi cânt iubirea, tango de Alexe şi Nu ştiu ce doresc, slow de Walter Vogel; Menuet de Mozart; Mereu, oricând, oriunde, tango şi In orice colţ din Bucureşti, slow de Mişu Constantinescu; Mihai nu goni caii tăi, romanţă veche şi la boerule trandafirul, cântec românesc de Radian şi Fieraru. , 13.45: SPECTACOLE. 13.55: Concert oferit de cassa Germandrée: Orchestra Victor Predescu (voce: Al. Grozuţă); Doine şi jocuri de Tiberiu Brediceanu; Toată lumea-i dintr’un neam, doină (voce: Al. Grozuţă); şi Mărunţelul, joc din Bihor; Măi bădiţă, copil prost (voce: Al. Grozuţă) şi Ardeleana. 14.10: RADIO-JURNAL. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei Victor Predescu; voce: Al. Grozuţă: Tango, bolero de Llossas şi Mai spune-mi că nu m’ai uitat, vals lent de Dendrino. La fântâna cu găleată de Monţia şi Mugur, mugurel de Gh. Dima (voce: Al. Grozuţă); Mică conversaţie, vals capriciu de Ochi Albi; M’au făcut să te iubesc, tango de Radian şi Fieraru şi Eu te-am crezut cuminte, tango de Mihail Daia; Călugărul din vechiul schit şi Mână Gheorghe boii bine (voce: AI. Grozuţă); Noapte bună îngeraş, slow şi Omul grăbit, foxtrot de Manceri; Ardeleana de pe Mureş, O romanţă şi Arii din Muntenia. 15.15: Veşti şi sfaturi agricole. 15.20: ORA SERVICIULUI SOCIAL PENTRU SĂTENI: I. Semnalul: H. Rugăciune „Cu noi este Dumnezeu”. III. Şcolile pregătitoare. IV. Corul comandanţilor şi al comandantelor Serviciului Social. V. Gazeta Căminului Cultural. VI. Cetire din Cartea Echipelor: „Ţara Nouă”. VII. Cântece din tabăra de pregătire: Voce, frunză, fluer. VIII. „Venim la voi!” Cuvânt către săteni. IX. Imn de închidere. X. Semnalul orei. 18.00: Ora. Mersul vremii. 18.02: Expoziţia „Muncă şi voe bună” de Virgil Molin. 18.17: Jazzul ,,Swing Club”, cond. de Jean Ionescu şi Gaston Ursu: Singurătate, slow de Fred Uhlemann; Harlem, fox de James; Duelo Creolo, tango de Baco; Con Elegancia tango de Marcel Pagnoul; Daina, fox aranjat de Gaston Ursu şi Jean Ionescu; Canto Indio rumba; Primer Bese, tango de José Barco; Cuba Melano, rumba de Pomaco; Hot fox, aranjat de Jean Ionescu şi Gaston Ursu; Bei Bei Biu, fox aranjat de Jean Ionescu. 19. Cronica medicală. 19.25: Muzică de dans (discuri): Slowfox de Freed şi Quikstep de Gordon; Donna Maria tango de Kröger şi Katharina, fox de Kötscher; Micul nostru drum, vals de Steurs; Vals de Winkler; Tango de Fresedo şi Tango de Gardel; Fox de Gordon şi Fox de Freed; Rumba de Grenet; Gonga de Calle şi Conga de Romance. 19.58: SPORT. Rezultate technice. 20: SAPTAMANA. 20.15: Muzică românească: Rodica Bujor (voce) şi Taraful Ion Carabiţă; Sârba de la Târnava; Hora din Săscioare; A dracului noapte mică (voce; Rodica Bujor); Fetiţă cu casa ’naltă (voce; Rodica Bujor); Hora Brezenilor; Pe deal pe la Comăţel (voce: Rodica Bujor); Voi, mândrelor, voi (voce: Rodica Bujor); Hora lui Saul Cafegiu de Ion Carabiţă; Fir-ai să fii măi băete (voce: Rodica Bujor) ; Ciocârlia; Colo ’n vale la fântână; Hora lui Carabiţă. 21. Concert de seară, D-ra Constanţa Bădescu (voce) şi Orchestra Radio, dirij. de Const. Bobescu: Uvertură la opera ,,Dama Se pică” de Suppé; Viena e oraşul visurilor mele de Sieczynski; Iubesc, de Lehar (voce: D-ra Constanţa Bădescu); Potpuriu de Urbach pe motive de Ceaikowsky; Viena e frumoasă noaptea, de Stolz; Dunărea albastră de Johann Strauss (voce: D-ra Constanţa Bădescu); Orientul modern de Rust. 22 : Rezultatele sportive. 22.15: Liviu Şerban (voce) acomp. la pian de Corneliu Hugo: Romanţe de Alex. Leon şi Ionel Fermie : Pentru ochii tăi cei dulci de Alex. Leon, pe versuri de Cincinat Pavelescu: Să te iubesc pe tine de Alex. Leon, pe versuri de Gr. Perieţeanu; Mi-eşti dras fis Alex. Leon, pe versuri de Gr. Perieţeanu ; Iţi mai aduci aminte doamnă de Ionel Femic, pe versuri de Cincinat Pavelescu. 22.30 : Dansuri de azi (discuri) : Rumba de Moréján; Aranjuez tango de d’Alba; Fox de Meisel; Nu mă uita, vals lenit de Curtis; Congo de Valdespi. 22.45 : Jocuri românești (discuri): Sârba lui Buzdună (nai : Fănică Luca); Brâul Şincanilor; Potrivita, joc; Hora lui Dobrică. 23 : Radio-jurnal. 23.15: Muzică variată (discuri): Giannina de Frimi și Melodie de Owens; Polca de Nici şi Polca de Borders; Hawai-vals lent de Winklers şi vals de Romberg; Fox de Valler şi fox de Morey; Tango argentinian de Cordevilla şi Tango de Schmidseder; Marieta, passo doble de Richartz şi Tango bolero de Llossas; Rumba de Valdespi şi Svores. VARŞOVIA. 1339.3 m. 224 kHz. 120 kw. — 18.30: Concert de orchestră. Teatru radiofonic. 20.30: Plăci. 21.10: Inf. 22.15: Muzică de dans. 24: Inf. BUDAPESTA. 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 20.25: „Balerină” Operetă de Szirmai. 23: Trio de pian în si bemol major (Schubert). 23.40: Inf. 24: Orchestră de țigani. 1.05. Inf. VIENA. 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. : 23.30: Frankfurt. Concert de muzică variată şi de dans. 1. 1 Köln. Concert nocturn. BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. ; 19.35. Recital de melodii ruseşti: 20.05. Plăci; 20.30. Reportaj ; 20.40. Ora naţiunii; 21. Concert de muzică militară; 22. Cântece populare ; 22.30. Plăci; 23. Inf.; 23.15. Muzică ușoară; 23.45. Muzică de dans. ROMA I 420,8 m. 713 kHz.; 20.25. Plăci; 21. Ora, Inf., Radiojurnal ; 21.30. Muzică variată; 22. Concert de muzică de cameră; 23. Conf.; 23.10. Concert de orchestră; 24. Radiojurnal; 0.15. Muzică de dans. PRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kw.; 17. Concert de orchestră; 21. Selecțiuni din operete ; 22.25. Concert de pian în do minor (Beethoven); 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport ; 23.20. Concert de muzică distractivă ; 0.20. Plăci. # Din plângerile podgorenilor arădani De ce laboratorul din Arad nu poate face analiza vinului destinat exportului Arad, 13 Iulie In rândurile podgorenilor arădanii, păunea şi credinţa că via şi vinul nu mai prezintă rentabilitatea din treciuit, câştigă din ce în ce teren. Este vorba die analiza vitmului destimait exportului. Regulamentul respectiv prevede că proba destinată analizei nu se poate lua decât din butoiul încărcat în vagonul ce urmează să-l transporte peste hotare. Lucrul e just, pentru că s’ar putea întâmpla să se aducă proba dintr’un vinn şi după ce s-a obţinut analiza favorabilă, să se încarce alt vin. Teoretic e uşor şi logic. Practic, chestiunea are un alt aspect, pentru că vama are un tablou, trimis de ministerul de finanţe, în care sunt indicate laboratoarele a căror analiză e acceptată şi bună pentru expedierea vinului în străinătate. In ce priveşte exportul de vin al podgorenior arădani, el se face prin punctul vamia Curtirii. Deci exportatorul de vin, după ce a încărcat vinul în vagon, ia proba şi se duce cu ea la laboratorul din Timişoara trecând pe lângă cel din Arad deoarece analizele acestuia nu sunt acceptate de bune, cu toate că e identic cu cel din capitala Banatului. Drumul acesta al probei de vin pentru analiză, delta Arad la Timişoara şi înapoi, costă 3-4 zile, timp pentru care exportatorul trebue să plătească, în plus, o taxă de locaţie, ceea ce aduce după sine urcarea cheltuelilor de transport, deci scumpirea vinului. Podgorenii arădani vor adresa ministerului de finanțe un memoriu, cerând trecerea laboratorului din Arad în rândul celor ale căror analize sunt luate în considerare la export. Lucrul acesta va trebuii cât mai grabnic realizat, deoarece exportul de vin diin podgoria Aradului este în plină desvointate şi ar fi păcat ca pe lângă piedicile actuale, să i se mai pună şi altele. Prin autorizarea laboratorului din Arad, s’ar face o mare economie de timp şi de cheltueli fără folos. Atragem atenţiunea, factoriiitor autorizaţi asupra acestor doleanţe ale podgorenilor arădani. -------xx© • xxx------- Iia vacanţă La Manete, ca şi la mare Imbogăţiţi-vă cunoştinţele agricole Din broşurile editate de Ziarul Universul Sub îngrijirea d-lui prof. E. Crinţescu Noul proect de lege a breslelor înfiinţarea consiliului naţional al breslelor şi organizarea camerelor profesionale (URMARE) CAPITOLUL VII Disolvarea breslei ART. 38. — Breasla se dizolvă: a) Prin retragerea recunoaşterii; b) Prin deciziunea adunării generale; c) De plin drept, în cazurile determinate de prezenta lege-ART. 39. — In cazurile când s’ar constata că o breaslă îşi desfăşoară activitatea împotriva Constituţiei şi legilor ţării, împotriva statutelor, consiliul de miniştri, în urma raportului ministrului respectiv, întocmit pe baza aviziuilui comisiunii prevăzute la art. 5, va putea hotărî retragerea recunoașterii personalității juridice a breslei respective, dispunând totodată lichidarea sa patrimonială. Această retragere, precum și hotărirea de lichidare se face prin decret regal, pe temeiul jurnalului consiliului de miniştri. ART. 40. — Breasla se dizolvă prin deriziunea adunării generale. Pentru aceasta este necesar a se obţine o majoritate de cel puţin 23 din numărul total al membrilor prezenţi şi absenţi. ART. 41. — Breasla se dizolvă de plin drept: a) Când scopul breslei nu mai poate fi realizat; b) Când din cauză de insolvabilitate nu-și mai poate continua activitatea; c) Când comitetul de direcție nu mai poate fi constituit în conformitate cu statutele; d) Când numărul membrilor va fi scăzut sub limita fixată prin prezenta lege. ART. 42. — In toate cazurile de dizolvare, ministerul respectiv, pentru breslele cu sediu. In Capitala ţării, rezidentul ţinutului, pentru acelea care îşi au sediul în capitala ţinutului respectiv, vor numi pe lichidator. După lichidarea pasivului sorită repartizarea activului net se va face prin decret regal, atribuindu-se uniunii din care face parte breasla dizolvată, sau în lipsa acesteia, unei bresle din aceeaşi categorie profesională, cu sediul în alt ţinut al ţării. Adunare ceferistă la Braşov Braşov, 13 Iulie Pentru Duminică 16 c. este convocată a doua mare adunare ceferistă la Braşov, în sala „Redute“, sub preşedinţia d-lui inginer inspector conducător Munteanu. Cu această ocazie se vor definitiva planurile de începere a lucrărilor cartierului c. f. r., din localitate, care este menit să rezolve una din importantele probleme ale muncitorilor din localitate și Sudul Ardealului, care în ultimul timp a devenit atât de acută. Anul al 56-lea Nr. 192 Duminică 16 Iulie 1939 TITLUL II Despre Uniuni de bresle ART. 43. — Două sau mai multe bresle, de aceeaș specie, cărora li s’a recunoscut personalitatea juridică în baza prezentei legi, se pot grupa între ele, pe categorii de profesiuni, în uniuni. In profesiunile în care sunt constituite prin legi speciale corpuri, colegii sau uniuni, ca organe însărcinate cu calificarea şi paza prestigiului profesional, nu se vor mai putea creia uniuni. Toate aceste instituţiuni au, pe lângă atribuţiunile ce le deţin în baza legilor lor organice, şi acele înşirate la art. 46. Corpurile şi colegiile existente până la promulgarea prezentei legi, îşi schimbă titulatura, denumindu-se în viitor uniuni. ART. 44. — Uniunile vor dobândi personalitatea juridică, conformându-se dispoziţiunile art. 8 al. 2 şi 3 şi art. 9 din prezenta lege. ART. 45. — Toate dispoziţiunile relative la recunoaşterea personalităţii juridice a breslelor, cuprinse în articolele 9, 10, 11, 13 şi 14 precum şi dispoziţiile relative la dizolvarea breslelor, cuprinse în art. 38—42, sunt aplicabile şi uniunilor, cu următoarele modificări : a) Nu se poate recunoaşte decât o singură uniune pe ţară, pentru fiecare categorie de profesie sau profesii conexe; b) Uniunile vor avea sediul în Capitala ţării; c) Statutele uniunilor trebue să cuprindă regulile după care breslele vor fi reprezentate în comitetele de direcţie şi adunările generale, precum şi condiţiile sub care se face aderarea; d) In afară de statute, uniunea în constituire va prezenta lista breslelor, care au aderat la ea, cu copie de pe actul de adeziune și statutele fiecărei bresle; e) In caz de dizolvare, patrimoniul uniunii va fi atribuit uniunii camerelor profesionale-ART. 46. — Uniunile care se bucură de personalitatea juridică au dreptul: a) Să stea în justiţie pentru atingerile aduse personalităţii sau patrimoniului lor; b) Să desemneze delegaţi şi consilieri tehnici, la cererea ministerelor respective, precum şi la orice alte manifestaţiuni internaiţionale; c) Să desemneze reprezentanţi dintre membri comitetului său, sau dintre membri breslelor ce reprezintă în consiliul naţional al breslelor, consiliul casei centrale a asigurărilor sociale, în consiliul superior economic şi în orice alte comisiuni, la cererea ministerelor, respective, sau altor autorităţi; d) Să editeze şi să imprime publicaţiuni pentru desvoltarea culturală şi tehnică a membrilor şi pentru apărarea intereselor profesionale TITLUL III Registrul breslelor şi al Uniunilor ART. 47. — Se înfiinţează la ministerul muncii un registru denumit registrul breslelor şi al uniunilor, în care se vor înscrie toate breslele şi uniunile profesionale, cărora li s’a recunoscut personalitatea juridică, în conformitate cu prevederile prezentei legi. Tot în acest registru se vor trece cuprinsul actului constitutiv şi al statutului, toate actele privind viaţa socială a breslelor şi uniunilor, orice modificare relativă la compunerea, atribuţiunile, numirea şi înlocuirea organelor de direcţie, de control şi lichidare. Preşedintele breslei sau uniunii este obligat a face declaraţii de înscrierea actelor de trai sus, anexând documentele justificative în termen de cel mult 15 zile dela data când s-a produs actul a cărui menţionare se cere Toate actele supuse înscrierii vor fi publicate în Monitorul Oficial şi Buletinul mujicii. Orice act supus înscrierii şi neînscris sau nepublicat nu va fi opozabil terţilor. Asemenea act rămâne opozabil terţilor dacă se constată că ei l-au cunoscut pe altă cale. TITLUL IV Consiliul naţional al breslelor CAPITOLUL I Constituirea şi scopul consiliului ART. 48. — Se înfiinţează pe lângă preşedinţia consiliului de miniştri un consiliu al breslelor, având următoarele atribuţiuni: a) Să îndrumeze şi să coordoneze activitatea breslelor şi uniunilor după cerinţele solidarităţii sociale şi producţiei naţionale; b) Să propună studii, cercetări şi anchete în domeniul problemelor economice şi sociale în strânsă legătură cu organizarea şi funcţionarea breslelor şi uniunilor; c) Să propună măsuri de ordin legal sau regulamentar pentru promovarea muncii naţionale în toate sectoarele vieţii economice; d) Să stabilească normele pentru armonizarea intereselor economice între diferitele categorii profesionale, reprezentate prin bresle şi uniuni; e) Să-şi dea avizul, fie din oficiu, fie la cererea guvernului sau oricărei alte autorităţi asupra tuturor problemelor, proiectelor de legi şi regulamentelor, care interesează organizarea, reglementarea şi ocrotirea muncii ART. 49. — Consiliul naţional al breslelor se compune din: 1. Preşedintele consiliului de miniştri. 2. Ministrul muncii. 3. Ministrul economiei naţionale. 4. Ministrul educaţiei naţionale. 5. Ministrul comunicaţiilor. 6. Ministrul agriculturii şi domeniilor. 7. Preşedintele uniunii camerelor profesionale. 8. Un reprezentant al industriei.9. Un reprezentant al comerţului. 10. Un reprezentant al salariaţilor 11. Un reprezentant al agriculturii. 12. Un reprezentant al profesiunilor intelectuale 13. Trei specialişti în problemele de legislaţie socială şi de organizare profesională. ART. 50. — Membrii de la articolul precedent punctele: 8, 9, 10, 11, 12, vor fi numiţi dintre persoanele ce se vor recomanda de către uniunile aparținând celor 5 categorii profesionale la art. 2 ART. 51. — Persoanele de la art. 49 punctul 13, vor fi desemnate prin jurnalul consiliului de miniştri ART. 52. — Numirea și confirmarea membrilor consiliului naţional al breslelor se va face prin decret regal, potriivt propunerilor făcute de către preşedintele consiliului de miniştri. ART. 53. — Mandatul membrilor este valabil pentru o perioadă de 6 ani. Membrii de la art. 49, punctele 8, 9, 10, 11 și 12 pierd mandatul în caz când prin natura ocupaţiunii lor, încetează de a face parte din una din grupările ce reprezintă. ART. 54. — Pentru categoriile de membri prevăzuţi la art. 49, punctele: 8, 9, 10, 11 şi 12 se vor desemna un număr corespunzător de supleanţi în condiţiile art. 50 . In caz de vacanță declarată prin deces, demisiune sau altă cauză, completarea consiliului se va face prin confirmarea prin decret regal a supleantului respectiv. Mandatul membrului supleant este valabil până la data la care ar fi expirat mandatul membrului înlocuit. CAPITOLUL II FUNCŢIONAREA CONSILIULUI ART. 65. — Preşedintele de laa drept al consiliului naţional al breslelor este preşedintele consiliului de miniştri sau, în lipsa sa, ministrul muncii. ART. 56. — Consiliul naţional al breslelor se întruneşte în şedinţă ordinară de 4 ori pe an, iar în şedinţă extraordinară ori de câte ori nevoia o va cere, convocat fiind de preşedinte. Preşedintele fixează data şi ordinea de zi a şedinţelor care trebue să fie comunicată tuturor membrilor cu 8 zile înainte de data convocării ART. 57. — Toate încheierile consiliului naţional al breslelor au caracterul de avize şi devin executorii prin jurnal al consiliului de miniştri. ART. 58. — Şedinţele consiliului nu simt publice. Procesele-verbale ale şedinţelor, precum şi hotărîrile luate, se vor publica în Monitorul Oficial şi Buletinul muncii. ART. 59. — Consiliul naţional al breslelor va putea desemna din sânil său comisiunile de specialitate de care se va simţi nevoia. Ele vor putea fi completate temporar 014 reprezentanţi ai altor autorităţi sau cu persoane particulare de specialitate. Secretarul general al consiliului naţional al breslelor va fi directorul general al muncii. ART. 60. — Personalul secretariatului general va fi delegat dintre funcţionarii ministerului muncii. ART. 61. — Un regulament întocmit de ministerul muncii, aprobat de consiliul de miniştri şi promulgat prin decret regal, va stabili în amănunt normele da organizare şi funcţionare al consiliului naţional al breslelor. TITLUL V PENALITĂŢI ART. 62. — Se vor pedepsi cu amendă dela 1.000—10.000 lei conducătorii sau mandatarul special al unei bresle, sau al unei uniuni, care au călcat una din dispoziţiile prohibitive ale legii de faţă, precum şi aceia care au făcut în mod nesincer arătările cerute de art. 9 şi anume: cela privitoare la conţinutul statutelor şi al actului constitutiv, precum şi cele privitoare la numele, calitatea, cetăţenia persoanelor însărcinate cu conduceterea şi administrarea breslei sau uniunii. Se vor pedepsi cu aceeaşi pedeapsă acei care nu se vor conforma obligaţiunii de a cere înscrierea şi publicarea actelor prevăzute la art. 47 din registrul breslelor şi uniunilor. ART. 63. — Oricine se va dovedi că prin violenţe, ameninţări, refuz de primire la lucru sau concedieri, daruri sau promisiuni, a adus o vătămare exerciţiului dreptului de liberă asociere profesională pentru scopurile şi limitele prevăzute de această lege, împiedecând sau obligând pe una sau mai multe persoane de a face parte sau de a ieși dintr’o breaslă, se va pedepsi cu amendă dela lei 5.000—20.000 și cu închisoare dela 15 zile la 3 luni, sau cu una din aceasta, fără prejudiciul dreptului de daune-interese, pe care cel vătămat este în drept e-1 reclama. ART. 64. — Amenzile din această lege au un caracter penal şi se pronunţă în favoarea statului, cu aplicarea art. 54 din codul penal în caz de insolvabilitate. ART. 65. — Conducătorii breslei sau uniunilor care au suferit vreo condamnare pe baza acestei legi, vor pierde dreptul de a mai funcţiona în această localitate şi de a mai fi însărcinaţi cu conducerea şi administrarea vreunei bresle sau uniuni. ART. 66. — Toate infracţiunile la prezenta lege se vor judeca de tribunalul sediului breslei pentru cele care privesc breasla, la tribunalul Ufov, pentru cele care privesc uniunile. ART. 67 — Constatarea infracţiunilor se va face prin agenţii de poliţie judiciară, precum şi prin organele ministerelor respective, special împuternicite, acestea putând sesiza direct instanţa de judecată. ART. 68- — Executarea pedepselor pronunţate în baza art. 62 şi 63 din această lege, se va putea suspenda de tribunal pentru cei condamnaţi pentru prima oară pe termen de un an de la data rămânerii lor definitive. Suspendarea se va trece în sentinţă, fiind lăsată la aprecierea tribunalului. Cei căzuţi în recidivă nu beneficiază de această suspendare, iar dacă recidiva se produce în cursul aceluiași an, condamnatul execută ambele pedepse pronunțate împotriva sa. (Va urma) ----------------------------- Sălbăticia unui paznic Mizil, 12 Iulie Pomicul Andrei Focşa dm serviciul viei d-lui Marghiloman— din comuna Ulmenii — sub pretext că doi copii, Haralambie C. Daniil, de nouă ani şi Gheorghe M. Dumitru, de opt ani, i-ar fii furat «toi pepeni", în vra anului' trecut, a pus mâna pe ei şi i-a dus în curtea viei unde i-a bătut până la sânge, i-a jucat cu picioarele şi le-a dat drumul, în pielea goală, să meargă acisă. Isprava paznicului Focşa venind spre judecare în instanţa locală, acesta a fost condamnat la patru luni închisoare corecţională, două mia saţ amendă şî două minl lei despăgubiri ciivfile. -xX®*®Xx-