Universul, august 1939 (Anul 56, nr. 208-222)
1939-08-01 / nr. 208
S" Conferinţa administrativă de la Slatina, prezidată de d. Dinu Simian rezident regal al ţinutului Olt Slatina, 29 Iulie Vineri , la om 8 dimineaţa d. Dinu Simian, rezident regal al Ţinutului Olt, a sosit în localitate pentru a prezida conferinţa administrativă a judeţului Olt. Excelenţa Sa a fost primit la intrarea în judeţ de d. colonel Emil Broişteamiu, prefectul judeţului Olt şi d. Emil Râureanul, primarul oraşului. Deschizând la palatul administrativ, a fost primit in sala de şedinţe a prefecturei de şefii autorităţilor, convocaţi in acest scop. D. rezident regal a deschis şedinţa şi roagă pe şefii serviciilor, ca cuvântări să fie cât mai sintetici, arătând care sunt proectele de înfăpturi ce a putut realiza până acum, ce se va putea termina campania de lucru din acest an cum şi ce propuneai au de făcut. Se dă cuvântul după ordinea stabilită mai dinainte. D. TACHE PROTOPOPESCU, preşedintele căminului cultural judeţean arată că până în prezent s-au predat 90 cămine culturale. Prin căminele culturale se vor desface produsele agricole, se va intensifica cultura plantelor textile şi se va da o mare extindere cu concursul Camerei de agricultură, pentru industrializarea textilelor prin ateliere ce se vor creia in sate. Activitatea Căminelor va începe pe o scară mai întinsă începând din luna August când munca câmpului va mai scădea din intensitatea de astăzi. D. STAN RADULESCU, secretar al Camerei de agricultură, învederează lipsa de personal în judeţ; neclarifcarea islazurilor comunale, care nu sunt măsurate,bici bornate, comunele neștiinței îi stăpânesc ,cu toate că au plătit măsurătoarea, iar de altă parte, nu este stabilit realul anuităţilor islazurilor, în special cele constituite după legea de la 1907. Propune luarea măsurilor necesare prin ministerul agricultura, iar la comune să se constitue comitete, care să cerceteze gestiunile, pentru a se stabili adevărul. Activitatea Camerei agricole, se desfăşoară prin cele 7 centre agricole, cu peste 300 Ha. teren, care sunt înzestrate cu inventare agricole. Arată situaţia grâului din acest an, care din cauza ruginei, este calitativ slab, in schimb porumbul va fi calitativ şi cantitativ foarte bun, de aceea ar fi necesar şi propune ca să se facă propagandă pentru consumul grâului, de către săteni, pentru a se pune în valorificare porumbul. an această propunere de rezident regal a cerut să se facă un raport, din partea Camerei de agricultură de acord cu morile locale, prin care să se arate propaganda ce ar urma să se facă pentru consumul grâului, cerându-se şi scutirea de taxe şi cum s’ar putea ajunge la această situaţie. D. Rădulescu semnalează lipsa sămânţei pentru cultura plantelor textile, deasemenea grâul de sămânţă este necesar să se ceară ministerului agriculturii. D. INSEMBOIM BTIRIH, inginer şef al judeţului, arată că activitatea serviciului este în plină campanie de lucru. In prezent cu fondurile ce s’au primit dela ţinut se execută: lucrări de poduri, puse în construcţie de anul trecut, şi neterminate; lucrări ce urmează a se executa după primirea proeotelor aprobate. Toate aceste lucrări însumează 6.0001.000 lei ,luându-şi angajamentul pentru a le termina în campania actuală. D. dr. EMIL GEORGESCTJ, medic primar al oraşului, arată că prin concursul dat de d. primar al oraşului, s’a pus în funcţiune baia comunală şi serviciul de vidaj. Ca nevoi, procurarea unei etuve mobilă şi a unei ambulanţe sanitare, ce sunt strict necesare numai serviciului sanitar organizat Propune canalizarea periferiilor oraşului. D. dr. CORIOLAN DRAGOMIR medicul veterinar primar al judeţului justifică întrebuinţarea serurilor primite prinnumărul animalelor vaccinate în contra, hoartelor epidemice. D. dr. BORUBSCHI, medicul primar al judeţului, arată că serviciul funcţionează cu 16 medici de circ. 4/10 agenţi sanitari 20 moaşe, 1 medic de spital mixt, un medic de spital de circ., 2 oficianţi de spitale şi 2 moaşe de spital. S’au vizitat 17.897 locuitori şi s’au găsit 275 tuberculoşi, 223 sifilitici, 305 pelagră, 24® malarie, 85 tuse convulsivă, 29 scarlatina. Din punct de vedere al salubrităţii publice şi edilitare s’au reconstruit 1171 fântâni, s’au reconstriit 46,0 latrine, s'au asanat bălţi de 35 m. p. S’a început construirea unei băi populare la dispensarul din Bârseşti, pentru a cărei punere in funcţiune mai necesită lei 86.000. Excelenta Sa întreabă, care este situaţia încasărilor fondului sanitar, la care d. medic răspunde că până în prezent nu s’a realizat decât 100.000 lei ,iar d. adtor financiar spune că debitul a fost dat prea târziu şi că, la acest fond să se conteze pe circa 500.000 lei. Mai semnalează chestiunea apei de băut în Nordul judeţului, arătând lipsa de fântâni şi a apei potabile. D. rezident regal arată că pentru judeţul Olt sa ordonanţat suma de 235.000 lei pentru construirea de fântâni, totuşi cere d-lui medic primar să facă un raport amănunţit, prin care să cea-ră un ajuuor la ministerul sănă- tăţii. Preoţii A. JPOPESCT şi I. &TMIONESCU, protoereii judeţului arată ce lucrări s’au executat la biserici şi rezultatele propagandei misionare şi culturale. D. dr. GH. KITZULESCU, medic şef al spitalului Slatina, arată cum a progresat acest spital care acum 40 ani avea numai 30 paturi. D. EMIL RAUREANTJ, primarul oraşului de reşedinţă, face o dare de seamă asupra lucrărilor înfăptuite până în prezent ,arată programul celor proectate, în care intră şi pavarea cu piatră de râu şi trotoare de asfalt pe străzi. D. rezident regal roagă pe d. primar să renunţe pentru acest an la lucrarea străzei şi să facă un program de alimentarea completă a oraşului cu apă. In acest scop va da un ajutor de 200.000 lei dela ţinut, ca întreg oraşul să aibă apă suficientă şi lumină. D. GH. ANTONESCU, preşedinte al Camerei de muncă, oficiul Slatina, expune activitatea care s’a îndreptat mai mult pe terenul calificărilor profesionale, în care scop s’au întrebuinţat diferite mijloace prin încunoştiinţări, ordonanţe etc. D. prefect al judeţului, colonel BROŞTEANU EMIL, arată ce s’a lucrat până în prezent, lucrările în curs şi cele ce se vor termina în campania de lucru a acestui an. Menţionând lipsurile dovedite în buna funcţionare a diferitelor servicii, se arată şi stuţiunile ce trebuesc adoptate pentru remedierea tuturor inconvenientelor. In general în întregul judeţ se lucrează cu rezultate vizibile de propăşire şi bună dezvoltare, începând cu mica gospodărie ţărănească. D. REZIDENT REGAL încheind conferinţa de lucru a mărturisit deplina sa mulţumire de înfăptuirile realizate, convingându-se că toţi subalternii l-au înţeles şi se străduesc de a-şi îndeplini îndatoririle ce au, spre binele obştesc. Dă soluţiunile necesare tuturor problemelor ce s’au pus în discuţiune, acordând sumele necesare atât instituţiunilor de cultură cât şi celor administrative, ca lucrările începute şi celle cari trebuesc înfăptuite să fie duse la bun sfârşit. Artatui artist este titlul unui studiu de pătrunzătoare analiză a conceptului de genialitate și a psihologiei artistului genial, pe care d. NICHIFOR CRAINIC îl publică în nr. 30 al revistei : „Universul literar“. In acelaș număr, apărut Sâmbătă 29 Iulie, colaborează prnii: MIRCEA ELIADE, GH. BAGULESCU, G. C. NICOLESCU, SIMION STOLNICU, NELA STROESCU, PAUL MIRACOVICI. Proză literară, poezii, cronici, iscălesc d-nii: Constantin Fântâneru, Mircea Mateescu, Ion Traianescu, Grigore Bugarin, N. Papadopol, Constantin Almajanu, Victor Spânu, I. O. Suceveanu, Ştefan Baciu, Traian Lalescu, C. Postelnicu şi Mihai Niculescu. Ilustraţiuni şi desene umoristice de Voinescu. Citiţi: rSTSSUl LITERAR UNIVERSUL Oalandei.* LUNI 31 IULIE Ort.: Sfântul Eudochim Cat.: Sfântul Ignaţiu de Loyola ( 1556). Prot.: Germania. Evreesc: 15 Av 5699. Zi de veselie. Mahomedan: 13 Gemadi-el-Ahir 1358. Răsăritul soarelui 5.2. Apusul soarelui 19.48. LUNI, 31 IULIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32,5 m. 9,23 MHz. 300 waţi 7. Deschiderea emisiunii. Concert de dimineaţă (discuri) : Uvertură la ,,Boccaccio“ de Suppé; Copiii satului de Kalman şi Viaţa în Prater de Translateur; Două porci de Johan Strauss. Gimnastică ritmică. Continuarea concertului dimineţii I (Discuri): Selecţiuni din „Geisha“ de Sidney Jones; Valsul păpuşilor de Bayer şi Luxemburg, vals de Lehar; Marş de Bolton. Sfaturi pentru gospodine: închiderea emisiunii. 12. Muzică variată (discuri): O noapte în Granada, uvertură de Brahms (pian: Walter Rehberg); Selecţiuni din „Ţar şi testar“ de Lortzing; Erotic şi Primăverii de Grieg; Potpuriu din „Frasquita“ şi „Eva“ de Lehar; Potpuriu de melodii din Berchert; Selecţiuni din „Tenorul Ducesei“ de Kiiineke. 13. Ora, Sport, Sfaturi medicale, Cota Dunării şi a barei Sulina. 13.08: Concert de prânz. Orchestra Petrică Moţoi: Liebelule, vals intermezzo de Carabin; Serenada galantă de Carabin; Meriţi tu atâtea lacrimi, tango de Walter Vogel; Eu nu’nţeleg a cui e vina, romanţă de Gheorghiu; Salutul amorului, melodie de Edward Elgar; Cântecelor mele, romanţă de Eliza Petrescu; Două cântece naţionale de Nicuşor Predescu. 13,45: Spectacole. 13,55: Continuarea concertului: Ce-ai făcut din inima mea, tango de Paraschivescu; Mi-a cântat un rus din balalaică, tango de Vasilescu; Ca rotogoalele de fum, slow de Roman. 14,10: Radio-jurnal. 14,30: Continuarea concertului orchestrei Petrică Moţoi: Bagă Doamne luna’n nor şi Cântă puiul cucului de Brediceanu; S’a dus amorul, romanţă de Ceaikovsky Te-am ertat, boston de Stiploşek; Două învârtite din Făgăraş; Trei fete am iubit, tango de Nello Manzatti; Două învârtite de la Sibiu şi O haţegană; Romanţe şi Arii româneşti. 15,10: Actualităţi. 19: Ora. Mersul vremii. 19,02: Cronica literară. 19,17: Muzică de cameră (discuri) ; Quartet No. 2 în re major de Borodin (Quartetul Pro Arte); Sonata pentru vioară şi pian („Trilul Diavolului“) de Tartini Kreisler (vioară: Yehudi Menuhin, pian : Arthur Balsam). 20: Ospeţele domneşti de odinioară, de Alex. Iordan. 20,15: Suite franceze (discuri) ; Fragment din „Namouna“ de Lalo (orch. Conservatorului, dirij. de Piero Coppola); Scene alsacienc de Massenet (orch. simf. din Londra, dirij. de Piero Coppola); Daphnis şi Chloe de Ravel (orch. simf. din Boston, dirij. de Serge Koussewitsky). 21. Gogu Rădulescu (bariton); Prologul din ,,Paiaţe“ de Leoncavallo; Arie din „Traviata“ de Verdi; Cavatina din „Bărbierul din Sevilla“ de Rossini; Sergentul, baladă de Th. Fuchs. 21,25: Sonata „KREUTZER“, de Beethoven (discuri); (pian şi vioară: Hephizi Bach şi Yehudi Menuhin). 22: Radio-jurnal (I); Sport. 22,15: Muzică de dans (discuri); Prima dragoste şi Un cântec vechi, valsuri de Stoliksky ; Tango de Llossas; Fox de Aibert şi Fox de Vallee. 22.30: Muzică italiană uşoară (discuri): Violete de Scarlatti (voce: Guglielmetti); Melodie de Crescenzo (voce: Beniamino Gigii) şi Torna amore de Buzzi-Peccia; Melodii de Mario şi Bovio (voce: Enzo de Muro Lamanto); Pentru tine Lucia de Cherubini şi Adio vis frumos de De Curtis (voce: Beniamino Gigli); Două melodii de Tagliaferri (voce: Aureliano Pertille). 23: Radio-jurnal (II). 23,15: Concert de noapte al orchestrei Vasile Julea, transmis de la restaurantul „Coşna“, voce: Nicu Stoenescu şi Rodica Bujor. 23,45: Jurnal pentru străinătate in limba germană si italiană. VARȘOVIA, 1339,3 m. 224 kHz. 120 kw. — 20,30: Muzică de cameră. 21,25: Muzică variată. 22,35: Plăci. 21,40: Inf. 22: Muzică variată. 22,35: Plăci. 22,50: Conf. 23: Plăci. 24: Inf. BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 21: „Artiştii ambulanţi“, I operă de Fioraventi. 22,40: Inf. 23: Orchestră de ţigani. 23,40: Inf. 24: Concert de muzică militară. I VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. — 20,15: Breslau: Lunea leneşilor. I 23: Inf. 23,30: Concert de orches- I tră I PRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kw. I — 20,55: Conf. 21,10: Muzică va- I riată. 22: Brno. 23: Ora, Meteor, Sport. 23,10: Plăci. 24: Muzică cehă. I BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 20,40: Ora naţiunii. 21: Cân-tece populare. 21,30: Muzică varia- I tă. 22: Reportaj. 22,10: Concert de vioară. 22,40: Plăci. 23: Inf. 23,15: I Cântece și arii variate. ROMA. 420,8 m. 713 kHz. 20,25: Plăci. 21: Ora, Inf., Radio jurnal. 21,30: Muzică variată. 22: Operetă radiofonică. 24: Radiojurnal. 0,15: Muzică de dans. MARȚI, 1 AUGUST RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 kHz. 300 waţi 7. Deschiderea emisiunii. — Mazurca de Strobl şi Vals de Waldteufel. Selecţiuni de melodii de Meyer. — Gimnastică ritmică. — Continuarea concertului dimineţii (discuri): Marie Luise, de Meisel şi Melodie de Schulenberg; Potpuriu de foxtroturi; Fandango de Dupony şi Faury. — Sfaturi pentru gospodine. — închiderea emisiunii. 12. Muzică variată (discuri): Bagatele ,uvertură de Rixner; Paso doble de Marquina şi Tango de Reisfeld; Potpuriu din „Doamna Luna’’ de Lincke; Katia-dansatoarea, vals de Gilbert şi Fata munţilor, vals de Fraser; Când te-am întâlnit de Brown şi Revino de Fragson (voce: Janette MacDonald); Piesă de MacDowell (pian: Myra Hess) şi Dansslav nr. 1, de Dvorak (2 piane: Hess şi Harry); Melodie de Perry şi Melodie de Pryor; Selecţiuni din „Popa prostul’’, de Schultze- Fanetzie pe motivele cântecului „Mătăniile” de Nevin. 13: Ora, Sport, Sfaturi medicale, Cota Dunării și a barei Sulina. 13 08: Quintetul de balalaici ,,Baikal”, cond. de Boris Vulpe: Intr’o vâlcea, cântec popular; Vals în la minor de Chopin; Mazurca de Andreev (balalaică: D. Turoverov); Melodie de Rubinstein; Sub un măr (balalaică: D. Turoverov); Scenă de băiet din „Faust” de Gounod; Flori din Sevilla de Albaiz; Două cântece napolitane; Potpuriu ucrainean. 13.45: Spectacole. 13.55: Taraful Carabiţă (voce: Maria Lătăreţu). Şi băgai eu cucu’n plug, sârbă ca la Gorj; Şi mi-am pus un gând pe lume; Cântă cucu la poiană, Nană, Nană; Tu mamă când m’ai făcut, sârbă; Şi adică neică Dincă, sârbă. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului tarafului Carabiţă: Hora brezenilor; La salul cel negru, cântec românesc; Trecui printre zorele, cântec popular; Unde eşti, romanţă de Cavadia; Hora lui Carabiţă; Cine bate noaptea la fereastra mea, cântec popular; E mult de-atunci mai ştii Mimi, romanţă; Hora lui Radu Dumitrescu; Trecui pe lângă o cruce, romanţă; Frumoasă îmi fu viaţa, cântec românesc; Cimpoiul; Brâul ca la munte, bătută. 15.10: Actualităţi. 19: Ora. Mersul vremii. 19.02: Cronica ştiinţifică. 19.17: Muzică din filme (discuri); Cântec din „S’au cunoscut în luna Mai”, de Young (voce: Janette MacDonald şi Nelson Eddy); Cântec din „Bărbierul din Sevilla” de Mostazo (voce: Estrellita Castro); Slowfox din „A trăi” de Bixio (voce: Fernando Orlandis); Mars fox din „Monika” de Winkler (voce: Carmen Lahrmann); Fox din „Uraganul”, de Loesser; Lied din „Stelele strălucesc” de Leux (voce: Rosita Serrano); Melodie din „Criza s’a sfârşit”, de Lenoir (voce: Albert Préjean); Melodie din „Marietta” de Übung (voce: Jeanette MacDonald Si Nelson Eddy); Te iubesc, melodie din „Farmecul Boemei”, de Stolz (voce: Peter Anders); Melodii din „Albă ca zăpada”, de Churchill; Melodie din „Hollywood Hotel” de Mercer (voce: Frances Langford); Vals din „Vocea dragostei”, de Kiinneke (voce: Marcel Wittrisch). 20: O carte de căpătâi pentru tineret: „Brazda nouă”, de N. Mihăescu. 20.15: Cântăreţi români de operă (discuri); Arie din flautul fermecat” de Mozart (voce: Traian Grozăvescu); Arie din „Turandot”, de Puccini (voce: Viorica Ursuleac); Arie din „Boema”, de Puccini (voce: Dimitrie Onofrei). 20.30: Concert simfonic „Richard Wagner” (discuri); Faust uvertură (arch. filarm. din Londra, dirij. de Thomas Beecham); Visuri și Dureri (voce: Frid Leider); Preludiu act I din „Lohengrin” (orch. simf. din Filadelfia, dirij. de Stokowski); Preludiu act 3 din „Lohengrin” (orch. filarm. din New York, dirij. de Arturo Toscanini); Quintet din „Maeştrii cântăreţi” (voce: Yoder, Kindermann, Roswoenge, Kuttner, Reinmar); Dansul ucenicilor şi Intrarea maeştrilor din „Maeştrii Cântăreţi” (arch. Operii din Berlin, dirij. de Leopold Ludwig); Preludiu şi Moartea Isoldei din „Tristan şi Isolda” (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Wilhelm Furtwängler); Scena finală din act. I din „Walkiria” (voce: Franz Völlker); şi Maria Müller); Marş funebru din „Amurgul Zeilor” (arch. Operii de stat din Berlin, dirij. de Karl Muck); Scena finală din „Amurgul Zeilor” (voce: Florence Austral şi orch. simf. din Londra, dirij. de Albert Coates). 22. Radio-jurnal (I); Sport. 22.15: Muzică de dans (discuri): Fox de Carlson şi Fox de Wever; Tango de Pioli; Vals şi Quick step de Hassau. 22.30: Arii din operetele franceze f discuri): Două arii din „Clopotele din Corneville” de Planquette (voce: Edmond Rambaud); Arie din „Mascota” de Audran (voce: Georges Villier); Arie şi Duet din „Amorul mascat” de Messager (1) voce: Yvonne Printemps; 2) Yvonne Printemps şi Sacha Guitry); Arie din „Nunta Jeanetei” de Massé (voce: Pierre Deldi); Arie din „Micul Duce”, de Lecocq (voce: Cha marys); Arie din „Rip”, de Planquette (voce: Pierre Deldi); Arie clin „Dragonii lui Villars” de Maillart (voce: André Baugé). 23: Radio-jurnal (II). 23.15: Concert de noapte al orchestrei Ionel Cristea, transmis de la restaurantul „Terasei Cercului Militar”. 23.25: Jurnal pentru străinătate in limba franceză și engleză.s* VARȘOVIA, 1339,3 m. 224 kHz. 120 kw. — 20.30. Concert de orchestră. 21.25. Pentru țărani. 21.40. Inf. 22. Bărbierul din Sevilla, operă de Rossini. 24. Inf. BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 21.15. Recitări. 21.35. Program variat. 22.40. Inf. 23. Plăci. 23.40. Inf. 24. Orchestră de țigani. 1.05. Inf. VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. — 20.30. Actualităţi. 20.50. Inf., Meteor. 21.15. Suită radiofonică. 22.15. Selecţiuni din opere şi operete. 20. Inf. 23.15. Reportaj. 23.30. Concert de muzică de dans. PRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 20.21. Muzică uşoară. 20.45. Conf. 20.50. Brno. 22. Concert de orchestr. 23. Ora. Sport. 23.10. Plăci. 24. Muzică cehă. BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. 20.40. Ora naţiunii. — 21. Cântece variate. 21.30. Concert de pian. 22. Reportaj. 22.10. Concert de saxofon. 22.40. Plăci. ROMA, 420,8 m. 713 kHz. — 20.25. Plăci. 21. Ora, Inf., Radiojurnal. 21.30. Muzică variată. 22. Concert de orchestră. 23. Conf. 23.10. Concert de muzică modernă. 24. Radiojurnal. 0.15. Muzică de dans. Aprecieri de prieteni (Urmare din pagina I-a) studia pe poporul român în toate ramurile de activitate“. Să dăm», în traducere şi următoarei rânduri: »Marea Neagră este întindere (textual, mai- Idan). iDe o parte e casa noastră turcească, de partea cealaltă e I casa României. Stăm faţă în faţă că doi prieteni încrezători unul într’altul“. Aceste aprecieri aşa de prieteneşti şi măgulitoare arată şi sentimentele de care este însufleţit şi autorul lucrării. Insă, aşa cum am pomenit mai sus, sentimentele de simpatie nu l-au abătut pe d. Nejad Aytaman de la datoria obiectivităţii şi de la sarcina ce şi-a luat şi de care s-a achitat cu un succes deplin de a da o lucrare completă şi documentată. Avem date amănunţite şi măestrit puse în evidenţă despre geografia României, despre drumurile şi situaţia ei ‘demografică, despre organizaţia politică şi administrativă, despre starea agriculturei, despre păduri, mine, despre industria şi comerţul exterior, despre organizaţia financiară şi — ultimul capitol, care nu este cel mai puţin important — despre relaţiile comerciale între Turcia şi România. Felicitând pe autor, încheiem amintind dictonul francez: „noblesse oblige“. Adică, la rândul nostru, o lucrare similară despre ţara prietenă, care este Turcia. N. BATZARIA D. consilier regal G. G. Mironescu a tipărit în broşură, care se găseşte la toate librăriile, studiul domniei sale: „Inovaţiunile Constituţiei din 1938“, publicat în „Analele Facultăţii de Drept din Bucureşti“ No. 2—3 pe Iunie — Septembrie. Lucrarea se împarte în 8 capitole, primele şapte privind problemele esenţiale şi anume: I. întâietatea Naţională; II. Noua structură a Corpului electoral şi noua eligibilitate. Profesionişti şi Corporatişti; III. Principiul muncii efective; IV. Acordarea drepturilor politice femeilor; V. O modificare de principiu în compunerea senatului: senatori numiţi; VI. Ierarhia puterilor în Stat. Extinderea puterilor Regale şi VI. Restrângerea puterilor parlamentului. Al optulea capitol se referă la principalele inovaţiuni de detaliu, între care se enumără: noul mod de acordare a naturalizării, introducerea pedepsei cu moartea, proprietatea subsolului, obligativitatea benedicţiunei religioase, amănunte relative la organizaţia corpurilor legiuitoare şi desfiinţarea juriului. Studiul se închee cu o concluzie despre configuraţia generală a nouei Constituţii. Analizând toate chestiunile de mai sus, d. prof. G. G. Mironescu le-a însoţit de o serie întreagă de observaţii personale, de cel mai mare interes, indicând totodată comentariile cele mai de seamă apărute până acum şi subliniind controversele ivite în discuţiile specialiştilor în legătură cu tendinţele legiuitorului constituant. Astfel, între altele, d-sa expune consideraţiunile după care socoate, contrar părerilor altora, că noua Constituţie nu a suprimat individualismul şi nici nu a desfiinţat cu totul statul politic, spre a-l transforma în stat „comunitar“ sau profesionisto-corporativ „Părerea noastră — spune d. profesor Mironescu — este că le lgiuitorul constituant din 1938 a voit să creeze un sistem intermediar, reprezentând o conciliaţiune sau un echilibru între individualism şi solidarism, precum şi între statul politic şi statul profesional-corporativ“. Deasemeni d. Mironescu îşi exprimă părerea că dreptul Regelui de-a face Decrete-legi trebue considerat ca o emanaţie a puterii legiuitoare şi nu ca o emanaţie a puterii sale executive. Numeroase alte precizări şi constatări fac din studiul d-lui prof. G. G. Mironescu un excelent îndreptar pentru cei ce se interesează de această mare problemă a dreptului nostru public. CĂRŢI NOUI G. G. MIRONESCU: INOVAŢIUNILE CONSTITUŢIEI DIN 1938 MAHATMA GANDHI Intr’o foarte bună traducere românească, a apărut cartea lui C. F. Andrews, intitulată Mahatma Gandhi la lucru. Cartea care e o istorie a luptei dusă timp de 20 de ani de Gandhi în Africa de sud pentru scoaterea indienilor emigraţi acolo din situaţia de paria în care îi aduseseră guvernele engleze şi bure şi a mişcării gandhiste, cunoscută sub numele de apărare pasivă, numită insă de Gandhi şi de indieni cu numele indian de Satyagraha adică „Forţa Adevărului” sau „Forţa Sufletului”. Pentru creştini nu e lipsit de interes să afle că principiile care stau la baza acestei învăţături sunt foarte apropiate de învăţăturile din Predica de pe Munte. Şi Gandhi însuşi recunoaşte cât datoreşte acestor învăţături sublime. Citind cartea stăm de vorbă cu Gandhi însuşi, pentru că Andrews a alcătuit-o chiar din scrierile lui Gandhi. Şi o convorbire cu Gandhi înseamnă ridicarea pe un plan superior, înseamnă o înaltă înţelegere a vieţii şi a lumii. Şi învăţându-ne că, dacă luptăm pentru adevăr şi dreptate, cu deplină credinţă în Dumnezeu, nu ni se poate întâmpla nimic rău, sădeşte în noi un optimism sănătos şi binefăcător. Un muncitor din jud.Tulcea se îneacă in Dunăre lângă Orşova Lugoj, 29 Iulie Muncitorul Moise Alexandru, de 18 ani, originar din comuna Greci (Jud. Tulcea), de la cariera de granit „Mala“ din Ogradena veche, s’a dus cu alţi prieteni să se scalde în Dunăre. La un moment dat, a fost luat de curentul apei şi dus mai departe de mal. Neştiind să înoate,s’a înecat, înainte ca prietenii săi, să-i poată da vre-un ajutor. Cadavrul a fost pescuit după 2 zile şi predat comunei Eşelniţa pentru înmormântare. «♦♦4 ♦♦♦♦♦♦ ♦+♦♦♦» + ♦♦♦♦»++ Anul al 58-lea Nr. 208 Marţi 1 August 1939 Serviciul submarinelor engleze (Urmare din pag. 1-a) lume. Submarine de categoria „Thames“ înarmate cu torpile de 50 c. și tunuri de 10 c. sunt cele mai rapide, iar echipagiul lor e ales dintre cei mai destoinici marinari. Flota britanică nu nai e azi o flotă „defensivă“ și flotilele de submarine, prin natura lor, alcătuesc arme principale de atac. După ce ofiţeri şi soldaţi au învăţat să mânuiască vasele, ei studiază tactica de atac şi, eu unul pot vorbi din experienţă proprie de abilitatea lor în tactică şi tehnică. Chiar în ziua în care submarinul „Thetis“ sfârşi atât de tragic, eram pe bordul unui submarin din „serviciul general“ eşit în largul mării, în timp de 9 ore am urmărit lupta dintre ofiţerii submarinului şi distrugătorul care le servea drept „ţintă“. Aceste exerciţii au un aer de realitate care lipseşte manevrelor de la suprafaţa mării. Bineînţeles drumul pe care îl va lua „ţinta“ e cunoscut de echipagiul submarinului, dar nu e uşor lucru să poţi lovi un distrugător waceaask*?, care navighează în zig-zag cu o viteză de 20 de noduri. Pentru cei din cabina aparatelor de control a submarinului, aceste exerciţii prezintă toate emoţiile războiului şi sunt realmente primejdioase. Din când în când căpitanul ridică periscopul ca să „fixeze" la iuţeală poziţia distrugătorului. Apoi după ce „ţinta“ a fost reperată se aude o scurtă comandă şi fiecare om de pe bord aşteaptă cu nervii încordaţi. Câteva clipe submarinul navighează cu toată viteza, în timp ce căpitanul şi observatorul fac ultimele calcule. încet, periscopul e ridicat; se aude din nou o comandă scurtă. Apoi, submarinul aşteaptă ca torpila să atingă „ţinta“ spre a-şi continua apoi cursa. In timp de război ori atac ca acela la care am asistat ar fi fost urmat de zgomotul înăbuşit al unei explozie sub apă. Totuşi când eşirăm la suprafaţă la lumina zilei, drapelul semnal, care arăta că distrugătorul fusese atins, ne dete dovada cea mai bună a îndemânării cu care fusese atacat. Toată ziua se făcură astfel de atacuri. Nu toate erau încununate de succes, dar loviturile care nimereau în plin erau destul de numeroase. De două ori „ţa“ zdri periscopul nostru şi scăpă, schimbăndu-şi direcţia. Alteori, greşeli de calcul din partea noastră făcură imposibil atacul. Odată ne apropiarăm prea mult de „ţintă“ şi ne afundarăm iute la 20 de metri în vreme ce deasupra noastră apa spumega răscolită de proiectilele crucişătorului. Târziu după amiază ne înapoiarăm la baza noastră unde aflarăm tragica întâmplare din Marea Irlandeză. Nu ştiu ce gândeau în acele clipe ofiţerii şi oamenii de pe submarin, dar i-am văzut ce făceau. Fiecare îşi vedea înainte de serviciu, pregătind totul pentru exerciţiile de a doua zi, căci pe bordul submarinelor nu e timp pentru durerile personale. HERBERT DAWSON Viaţa pe submarine: Ora mesii sub apă INFORMAŢII ® Comitetul de construcţie ai , ® La liceul internat de băeţii din TÎAÎi i v, Tv\nf Acti i 11 I /I T» Â A : ~ I @ Comitetul de construcţie al bisericii din Ipoteşti, jud. Botoşani, dorind să înzestreze muzeul „M. Eminescu’’ din localitate cu obiecte ce ar fi în legătură cu viaţa marelui poet, ministerul educaţiei naţionale a aprobat ca şcoalele care posedă astfel de obiecte să trimită susmenţionatului comitet piesele în original sau copii fotografiate. • Secţiunea IlI-a a femeilor voluntare F. R. M. convoacă adunarea generală ordinară pentru Marţi 15 August a. c., ora 17 la sediul central al asoc. „Făuritorii României Mari“ din Bucureşti, str. Isvor nr. 3. Membele asociaţiei femeilor voluntare F. R. M. sunt invitate a trece la sediul asociaţiunei pentru a li se da instrucţiuni pentru plecarea la Mărăşeşti. Biroul deschis în fiecare seară la orele 19—20. Cu începere de la 16 iulie ziarele germane „Südost“ din Sibiu şi „Deutsche Tageszeitung“ din Braşov şi-au suspendat apariţia, comunicând cititorilor lor, că vor primi pe viitor ziarul ,,Siebenbürgisch Deutsches Tageblatt“ din Sibiu, organul conducător al germanilor din România. © Adunarea generală a cercului aerotehnic s’a amânat pentru ziua de 4 August a. c. la sediul din str. Brezoianu 62 cu aceiaş ordine de zi, când se va ţine, oricare ar fi numărul de membri prezenţi. © Coloniile şcolare ale sectorului IV Verde’ se Înapoiază de la Predeal şi Carmen-Sylva, Luni 31 c., ora 12 ziua, în gara de Nord. • In colecţiunea Bibliotecii agricole a ziarului „Universul“ se găsesc toate subiectele din orice specialitate. Este o enciclopedie completă pe înţelesul tuturor. • D. Eugen Titeanu, subsecretar de stat al propagandei, a primit o telegramă din partea d-lui Vuia, profesor la Universitatea din Cluj, conducătorul trupei de căluşari care a plecat să reprezinte jocurile româneşti la Stockholm, prin care îi mulţumeşte pentru sprijinul acordat spre a putea participa la congresul şi festivalul internaţional de dansuri populare din Stockholm şi o telegramă din partea comunei Costeşti jud. Argeş prin care i se mulţumeşte pentru propaganda prin cinematograf şi conferinţe desfăşurată în comună. Colonia sectorului II Negru de la Cristian-Braşov, seria II, băeţi, din luna August, pleacă Miercuri, 2 August, ora 5 dimineaţa, din gara de Nord. ■ • La liceul internat de băeţi „Constantin Brâncoveanu“ din Bucureşti sunt vacante următoarele locuri: cl. I 27, cl. II 14, dlii 18, cl. IV 10, cl. V 12, cl. VI 8, c VII 6, dl. VIII 7. înscrierile se primesc în fiecare zi în strada Alexandru Lahovary 38 la secretariatul liceului. Comiteul şcolar comunal al municipiului Bucureşti aduce la cunoştinţă că pentru supravegherea şi controlul executării lucrărilor la şcolile începute în municipiul Bucureşti, este nevoie de conductori, cari vor fi angajaţi imediat. Doritorii, cari îndeplinesc condiţiunile de conductor de lucrări, se vor adresa de urgenţă pentru a fi angajaţi, la Comitetul central şcolar, localul primăriei sectorului IV Verde, str. Basarabei nr. 7, etajul II, între orele 8—18/2 şi 16—19. La institutul surorilor de ocrotire şi caritate ,,M. S. Elena“ din Bucureşti, calea Vergului 21, au început înscrierile în anul I. Se cer: actul de naştere, certificat de cetăţenie, certificat şcolar, prin care să dovedească absolvirea a cel puţin patru clase secundare, certificat de moralitate, certificat de sănătate. Candidatele admise vor locui în căminul institutului şi vor fi bursiere. Colonia sectorului II Negru, de la Carmen-Sylva, seria II, băeţi, din luna August, pleacă Marţi, 1 August, ora 12, din gara de Est (obor). STRAJEREŞTI • Straja Ţării aduce la cunoştinţă d-lor librari că pentru controlul caetelor de şcoală prevăzute cu emblema „Străjii Ţării“ se va aplica un timbru de control după cum urmează" Pentru caetele până la 30 file un timbru de 0,10 bani, peste acest număr un timbru de 0,20 bani. Cererile pentru obţinerea timbrelor de control va trebui să fie însoţită de un certificat al Camerei de comerţ, că firma este înre- gistrată în registrul comerţului de modelele în dublu al copertei precum şi de suma reprezentând costul timbrelor ce se cere. Timbre de control sub 50.000 bucăţi nu se dau. „Straja Ţării“ aduce la cunoştinţă d-lor autori de cărţi străjereşti cari au pe coperte emblema „Străjii Ţării“ că trebue să ceară autorizaţie de la direcţia comercială, urmând să aplice pentru fiecare volum al cărui preţ de vânzare e până la 40 de lei un timbru de control în valoare de 0,50 bani, iar pentru volumele de la 40 lei în sus un timbru de control de 1 leu. Orice publicaţiune neoficială având tipărită pe ea emblema „Străjii Ţării“ şi neprevăzută cu acest timbru de control, va fi socotită ca o călcare a legii şi autorul răspunzător de această încălcare. •♦♦♦♦♦+♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ Aveţi audiţii proaste din cauza paraziţilor? Citiţi astăzi, în numărul nou „Radio-Universul” un articol amănunţit asupra paraziţilor şi combaterea for = 5 LEI EXEMPLARUL =