Universul, august 1939 (Anul 56, nr. 208-222)

1939-08-01 / nr. 208

S" Conferinţa administrativă de la Slatina, prezidată de d. Dinu Simian rezident regal al ţinutului Olt Slatina, 29 Iulie Vineri , la om 8 dimineaţa d. Dinu Simian, rezident regal al Ţinutului Olt, a sosit în localitate pentru a prezida conferinţa admi­nistrativă a judeţului Olt. Excelenţa Sa a fost primit la intrarea în judeţ de d. colonel E­­m­il Broişteamiu, prefectul judeţului Olt şi d. Emil Râureanul, primarul oraşului. Deschizând la palatul adminis­trativ, a fost primit in sala de şe­­dinţe a prefecturei de şefii autori­tăţilor, convocaţi in acest scop. D. rezident regal a deschis şedin­ţa şi roagă pe şefii serviciilor, ca cuvântări să fie cât mai sintetici, arătând care sunt proectele de înfăpt­uri ce a putut realiza până acum, ce se va putea termina­­ campania de lucru din acest an cum şi ce propuneai au de făcut. Se dă cuvântul după ordinea stabilită mai dinainte. D. TACHE PROTOPOPESCU, preşedintele căminului cultural ju­deţean arată că până în prezent s-a­u predat 90 cămine culturale. Prin căminele culturale se vor desface produsele agricole, se va in­tensifica cultura plantelor textile şi se va da o mare extindere cu con­cursul Camerei de agricultură, pen­tru industrializarea textilelor prin ateliere ce s­e v­or creia in sate. Activitatea Căminelor va începe pe o scară mai întinsă începând din luna A­ugust când munca câm­pului va mai scădea din intensi­­tatea de astăzi. D. STAN RADULESCU, secre­tar al Camerei de agricultură, în­vederează lipsa de personal în ju­deţ; neclarifcarea islazurilor co­munale, care nu sunt măsurate,­­bici bornate, comunele neștiinței îi stăpânesc ,cu toate că au plătit măsurătoarea, iar de­ altă parte, nu este stabilit realul anuităţilor is­lazurilor, în special cele constitu­ite după legea de la 1907. Propune luarea măsurilor nece­sare prin ministerul agricultura, iar la comune să se constitue co­­mitete, care să cerceteze gestiuni­le, pentru a se stabili adevărul. Activitatea Camerei agricole, se desfăşoară prin cele 7 centre agri­cole, cu peste 300 Ha. teren, care sunt înzestrate cu inventare agri­­cole. Arată situaţia grâului din acest an, care din cauza ruginei, este calitativ slab, in schimb porumbul va fi calitativ şi cantitativ foarte bun, de a­ceea ar fi n­ecesar şi pro­pune ca să se facă propagandă pentru consumul grâului, de către săteni, pentru a se pune în valori­ficare porumbul. an această propunere de rezident regal a cerut să se facă un raport, din partea Camerei de agricultură de acord cu morile locale, prin care să se arate propaganda ce ar urma să se facă pentru consumul grâului, cerând­u-se şi scutirea de taxe şi cum s’ar putea ajunge la această situaţie. D. Rădulescu semnalează lipsa sămânţei pentru cultura plantelor textile, deasemenea grâul de să­mânţă este necesar să se ceară mi­­nisterului agriculturii. D. INSEMBOIM BTIRIH, ingi­ner şef al judeţului, arată că acti­vitatea serviciului este în plină campanie de lucru. In prezent cu fondurile ce s’au primit dela ţinut se execută: lu­crări de poduri, puse în construc­ţie de anul trecut, şi neterminate; lucrări ce urmează a se executa după primirea proeotelor aprobate. Toate aceste lucrări însumează 6.0001.000 lei ,luându-şi angaja­mentul pentru a le termina în campania actuală. D. dr. EMIL GEORGESCTJ, medic primar al oraşului, arată că prin concursul dat de d. pri­mar al oraşului, s’a pus în func­­ţiune baia comunală şi serviciul de vidaj. Ca nevoi, procurarea unei etu­ve mobilă şi a unei ambulanţe sanitare, ce sunt strict necesare numai serviciului sanitar organi­zat Propune canalizarea periferiilor oraşului. D. dr. CORIOLAN DRAGOMIR medicul veterinar primar al jude­ţului justifică întrebuinţarea seru­rilor primite prin­­numărul ani­malelor vaccinate în contra, hoarte­lor epidemice. D. dr. BORUBSCHI, medicul primar al judeţului, arată că ser­viciul funcţionează cu 16 medici de circ. 4/10 agenţi sanitari 20 moaşe, 1 medic de spital mixt, un medic de spital de circ., 2 oficianţi de spitale şi 2 moaşe de spital. S’au vizitat 17.897 locuitori şi s’au găsit 275 tuberculoşi, 223 si­filitici, 305 pelagră, 24® malarie, 85 tuse convulsivă, 29 scarlatina. Din punct de vedere al salubri­tăţii publice şi edilitare s’au re­construit 1171 fântâni, s’au recon­­striit 46­,0 latrine, s'au asanat bălţi de 35 m. p. S’a început construirea unei băi populare la dispensarul din Bâr­­seşti, pentru a cărei punere in funcţiune mai necesită lei 86.000. Excelenta Sa întreabă, care este situaţia încasărilor fondului sani­­tar, la care d. medic răspunde că până în prezent nu s’a realizat decât 100.000 lei ,iar d. ad­tor fi­nanciar spune că debitul a fost dat prea târziu şi că, la acest fond să se conteze pe circa 500.000 lei. Mai semnalează chestiunea apei de băut în Nordul judeţului, ară­tând lipsa de fântâni şi a apei potabile. D. rezident regal arată că pentru judeţul Olt sa ordonan­ţat suma de 235.000 lei pentru con­struirea de fântâni, totuşi cere d-lui medic primar să facă un ra­­­port amănunţit, prin care să cea-­­­ră un ajuuor la ministerul sănă-­­ tăţii.­­ Preoţii A. JPOPESCT­ şi I. &T­­MIONESCU­, protoereii judeţului­ arată ce lucrări s’au executat la biserici şi rezultatele propagandei misionare şi culturale. D. dr. GH. KITZULESCU, me­dic şef al spitalului Slatina, arată cum a progresat acest spital care acum 40 ani avea numai 30 pa­turi. D. EMIL RAUREANTJ, prima­­rul oraşului de reşedinţă, face o dare de seamă asupra lucrărilor înfăptuite până în prezent ,arată programul celor proectate, în care intră şi pavarea cu piatră de râu şi trotoare de asfalt pe străzi. D. rezident regal roagă pe d. pri­mar să renunţe pentru acest an la lucrarea străzei şi să facă un pro­gram de alimentarea completă a oraşului cu apă. In acest scop va da un ajutor de 200.000 lei dela ţinut, ca întreg oraşul să aibă apă suficientă şi lumină. D. GH. ANTONESCU, preşedin­te al Camerei de muncă, oficiul Slatina, expune activitatea care s’a îndreptat mai mult pe terenul calificărilor profesionale, în care scop s’au întrebuinţat diferite mij­loace prin încunoştiinţări, ordo­nanţe etc. D. prefect al judeţului, colonel BROŞTEANU EMIL, arată ce s’a lucrat până în prezent, lucrările în curs şi cele ce se vor termina în campania de lucru a acestui an. Menţionând lipsurile dovedite în buna funcţionare a diferitelor ser­vicii, se arată şi s­tuţiunile ce tre­­buesc adoptate pentru remedierea tuturor inconvenientelor. In general în întregul judeţ se lucrează cu rezultate vizibile de propăşire şi bună dezvoltare, înce­pând cu mica gospodărie ţără­nească. D. REZIDENT REGAL încheind conferinţa de lucru a mărturisit deplina sa mulţumire de înfăptui­rile realizate, convingându-se că toţi subalternii l-au înţeles şi se străduesc de a-şi îndeplini înda­­toririle ce au, spre binele obştesc. Dă soluţiunile necesare tuturor problemelor ce s’au pus în discu­­ţiune, acordând sumele necesare atât instituţiunilor de cultură cât şi celor administrative, ca lu­crările începute şi celle cari tre­­buesc înfăptuite să fie duse la bun sfârşit. Arta­tui artist este titlul unui studiu de pătrunzătoare analiză a concep­tului de genialitate și a psihologiei artistului genial, pe care d. NICHIFOR CRAINIC îl publică în nr. 30 al revistei : „Universul literar“. In acelaș număr, apărut Sâmbătă 29 Iulie, colaborează p­­rnii: MIRCEA ELIADE, GH. BAGULESCU, G. C. NICO­­L­ESCU, SIMION STOLNICU, NELA STROESCU, PAUL MIRACOVICI. Proză literară, poezii, cronici, iscălesc d-nii: Constan­tin Fântâneru, Mircea Mateescu, Ion Traianescu, Grigore Bugarin, N. Papadopol, Constantin Almajanu, Victor Spânu, I. O. Suceveanu, Ştefan Baciu, Traian Lalescu, C. Postelnicu şi Mihai Niculescu. Ilustraţiuni şi desene umoristice de Voinescu. Citiţi: rSTSSUl LITERAR UNIVERSUL O­alandei.* LUNI 31 IULIE Ort.: Sfântul Eudochim Cat.: Sfântul Ignaţiu de Loyola (­ 1556). Prot.: Germania. Evreesc: 15 Av 5699. Zi de veselie. Mahomedan: 13 Gemadi-el-Ahir 1358. Răsăritul soarelui 5.2. Apusul soarelui 19.48. LUNI, 31 IULIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32,5 m. 9,23 MHz. 300 waţi 7. Deschiderea emisiunii. Concert de dimineaţă (discuri) : Uvertură la ,,Boccaccio“ de Suppé; Copiii satului de Kalman şi Viaţa în Prater de Translateur; Două porci de Johan Strauss. Gimnastică ritmică. Continuarea concertului dimineţii I (Discuri): Selecţiuni din „Geisha“ de Sidney Jones; Valsul păpuşilor de Bayer şi Luxemburg, vals de Lehar; Marş de Bolton. Sfaturi pentru gospodine: închiderea emisiunii. 12. Muzică variată (discuri): O noapte în Granada, uvertură de Brahms (pian: Walter Rehberg); Selecţiuni din „Ţar şi testar“ de Lortzing; Erotic şi Primăverii de Grieg; Potpuriu din „Frasquita“ şi „Eva“ de Lehar; Potpuriu de me­lodii din Berchert; Selecţiuni din „Tenorul Ducesei“ de Kiiineke. 13. Ora, Sport, Sfaturi medicale, Cota Dunării şi a barei Sulina. 13.08: Concert de prânz. Orches­tra Petrică Moţoi: Liebelule, vals intermezzo de Carabin; Serenada galantă de Carabin; Meriţi tu a­­tâtea lacrimi, tango de Walter Vo­gel; Eu nu’nţeleg a cui e vina, ro­manţă de Gheorghiu; Salutul a­­morului, melodie de Edward Elgar; Cântecelor mele, romanţă de Eliza Petrescu; Două cântece naţionale de Nicuşor Predescu. 13,45: Spectacole. 13,55: Continuarea concertului: Ce-ai făcut din inima mea, tango de Paraschivescu; Mi-a cântat un rus din balalaică, tango de Vasi­­lescu; Ca rotogoalele de fum, slow de Roman. 14,10: Radio-jurnal. 14,30: Continuarea concertului orchestrei Petrică Moţoi: Bagă Doamne luna’n nor şi Cântă puiul cucului de Brediceanu; S’a dus a­­morul, romanţă de Ceaikovsky Te-am ertat, boston de Stiploşek; Două învârtite din Făgăraş; Trei fete am iubit, tango de Nello Man­­zatti; Două învârtite de la Sibiu şi O haţegană; Romanţe şi Arii ro­mâneşti. 15,10: Actualităţi. 19: Ora. Mersul vremii. 19,02: Cronica literară. 19,17: Muzică de cameră (di­scuri) ; Quartet No. 2 în re major de Borodin (Quartetul Pro Arte); Sonata pentru vioară şi pian („Tri­lul Diavolului“) de Tartini­ Kreisler (vioară: Yehudi Menuhin, pian : Arthur Balsam). 20: Ospeţele domneşti de odi­nioară, de Alex. Iordan. 20,15: Suite franceze (discuri) ; Fragment din „Namouna“ de Lalo (orch. Conservatorului, dirij. de Piero Coppola); Scene alsacienc de Massenet (orch. simf. din Londra, dirij. de Piero Coppola); Daphnis şi Chloe de Ravel (orch. simf. din Boston, dirij. de Serge Kousse­­witsky). 21. Gogu Rădulescu (bariton); Prologul din ,,Paiaţe“ de Leonca­vallo; Arie din „Traviata“ de Ver­di; Cavatina din „Bărbierul din Sevilla“ de Rossini; Sergentul, ba­ladă de Th. Fuchs. 21,25: Sonata „KREUTZER“, de Beethoven (discuri); (pian şi vioa­ră: Hephizi Bach şi Yehudi Menu­hin). 22: Radio-jurnal (I); Sport. 22,15: Muzică de dans (discuri); Prima dragoste şi Un cântec vechi, valsuri de Stoliksky ; Tango de Llossas; Fox de Aibert şi Fox de Vallee. 22.30: Muzică italiană uşoară (di­scuri): Violete de Scarlatti (voce: Guglielmetti); Melodie de Crescen­­zo (voce: Beniamino Gigii) şi Tor­na amore de Buzzi-Peccia; Melodii de Mario şi Bovio (voce: Enzo de Mur­o Lamanto); Pentru tine Lu­cia de Cherubini şi Adio vis fru­mos de De Curtis (voce: Beniamino Gigli); Două melodii de Tagliaferri (voce: Aureliano Pertille). 23: Radio-jurnal (II). 23,15: Concert de noapte al or­chestrei Vasile Julea, transmis de la restaurantul „Coşna“, voce: Nicu Stoenescu şi Rodica Bujor. 23,45: Jurnal pentru străinătate in limba germană si italiană. VARȘOVIA, 1339,3 m. 224 kHz. 120 kw. — 20,30: Muzică de came­ră. 21,25: Muzică variată. 22,35: Plăci. 21,40: Inf. 22: Muzică varia­tă. 22,35: Plăci. 22,50: Conf. 23:­­ Plăci. 24: Inf. BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kHz.­­ 120 kw. — 21: „Artiştii ambulanţi“, I operă de Fioraventi. 22,40: Inf. 23: Orchestră de ţigani. 23,40: Inf. 24: Concert de muzică militară. I VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. — 20,15: Breslau: Lunea leneşilor. I 23: Inf. 23,30: Concert de orches- I tră I PRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kw. I — 20,55: Conf. 21,10: Muzică va- I riată. 22: Brno. 23: Ora, Meteor,­­ Sport. 23,10: Plăci. 24: Muzică cehă. I BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 20,40: Ora naţiunii. 21: Cân-­­­tece populare. 21,30: Muzică varia- I tă. 22: Reportaj. 22,10: Concert de­­ vioară. 22,40: Plăci. 23: Inf. 23,15: I Cântece și arii variate. ROMA. 420,8 m. 713 kHz. 20,25:­­ Plăci. 21: Ora, Inf., Radio­ jurnal.­­ 21,30: Muzică variată. 22: Operetă radiofonică. 24: Radiojurnal. 0,15: Muzică de dans. MARȚI, 1 AUGUST RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 kHz. 300 waţi 7. Deschiderea emisiunii. — Mazurca de Strobl şi Vals de Waldteufel. Selecţiuni de melodii de Meyer. — Gimnastică ritmică. — Continuarea concertului dimi­­neţii (discuri): Marie Luise, de Mei­­sel şi Melodie de Schulenberg; Pot­puriu de foxtroturi; Fandango de Dupony şi Faury. — Sfaturi pentru gospodine. — închiderea emisiunii. 12. Muzică variată (discuri): Ba­gatele ,uvertură de Rixner; Paso doble de Marquina şi Tango de Reisfeld; Potpuriu din „Doamna Luna’’ de Lincke; Katia-dansatoa­­rea, vals de Gilbert şi Fata mun­ţilor, vals de Fraser; Când te-am întâlnit de Brown şi Revino de Fragson (voce: Janette MacDonald); Piesă de MacDowell (pian: Myra Hess) şi Dans­slav nr. 1, de Dvorak (2 piane: Hess şi Harry); Melodie de Perry şi Melodie de Pryor; Se­lecţiuni din „Popa prostul’’, de Schultze- Fanetzie pe motivele cân­tecului „Mătăniile” de Nevin. 13: Ora, Sport, Sfaturi medicale, Cota Dunării și a barei Sulina. 13 08: Quintetul de balalaici ,,Bai­kal”, cond. de Boris Vulpe: Intr’o vâlcea, cântec popular; Vals în la minor de Chopin; Mazurca de An­dreev (balalaică: D. Turoverov); Melodie de Rubinstein; Sub un măr (balalaică: D. Turoverov); Scenă de băiet din „Faust” de Gounod; Flori din Sevilla de Albaiz; Două cân­tece napolitane; Potpuriu ucrai­nean. 13.45: Spectacole. 13.55: Taraful Carabiţă (voce: Ma­ria Lătăreţu). Şi băgai eu cucu’n plug, sârbă ca la Gorj; Şi mi-am pus un gând pe lume; Cântă cucu la poiană, Nană, Nană; Tu mamă când m’ai făcut, sârbă; Şi ad­ică neică Dincă, sârbă. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului ta­rafului Carabiţă: Hora brezenilor; La salul cel negru, cântec româ­nesc; Trecui printre zorele, cântec popular; Unde eşti, romanţă de Ca­­vadia; Hora lui Carabiţă; Cine bate noaptea la fereastra mea, cântec popular; E mult de-atunci mai ştii Mimi, romanţă; Hora lui Radu Du­­mitrescu; Trecui pe lângă o cruce, romanţă; Frumoasă îmi fu viaţa, cântec românesc; Cimpoiul; Brâul ca la munte, bătută. 15.10: Actualităţi. 19: Ora. Mersul vremii. 19.02: Cronica ştiinţifică. 19.17: Muzică din filme (discuri); Cântec din „S’au cunoscut în luna Mai”, de Young (voce: Janette Mac­Donald şi Nelson Eddy); Cântec din „Bărbierul din Sevilla” de Mostazo (voce: Estrellita Castro); Slowfox din „A trăi” de Bixio (voce: Fer­­nando Orlandis); Mars­ fox din „Mo­nika” de Winkler (voce: Carmen Lahrmann); Fox din „Uraganul”, de Loesser; Lied din „Stelele strălu­cesc” de Leux (voce: Rosita Ser­rano); Melodie din „Criza s’a sfâr­şit”, de Lenoir (voce: Albert Pré­­jean); Melodie din „Marietta” de Übung (voce: Jeanette MacDonald Si Nelson Eddy); Te iubesc, melodie din „Farmecul Boemei”, de Stolz (voce: Peter Anders); Melodii din „Albă ca zăpada”, de Churchill; Melodie din „Hollywood Hotel” de Mercer (voce: Frances Langford); Vals din „Vocea dragostei”, de Kiinneke (voce: Marcel Wittrisch). 20: O carte de căpătâi pentru ti­neret: „Brazda nouă”, de N. Mihă­­escu. 20.15: Cântăreţi români de operă (discuri); Arie din flautul fermecat” de Mozart (voce: Traian Grozăve­­scu); Arie din „Turandot”, de Puc­cini (voce: Viorica Ursuleac); Arie din „Boema”, de Puccini (voce: Di­­mitrie Onofrei). 20.30: Concert simfonic „Richard Wagner” (discuri); Faust uvertură (arch. filarm. din Londra, dirij. de Thomas Beecham); Visuri și Dureri (voce: Frid Leider); Preludiu act I din „Lohengrin” (orch. simf. din Filadelfia, dirij. de Stokowski); Preludiu act 3 din „Lohengrin” (orch. filarm. din New York, dirij. de Arturo Toscanini); Quintet din „Maeştrii cântăreţi” (voce: Yoder, Kindermann, Roswoenge, Kuttner, Reinmar); Dansul ucenicilor şi In­trarea maeştrilor din „Maeştrii Cântăreţi” (arch. Operii din Berlin, dirij. de Leopold Ludwig); Preludiu şi Moartea Isoldei din „Tristan şi Isolda” (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Wilhelm Furtwängler); Scena finală din act. I din „Wal­kiria” (voce: Franz Völlker); şi Ma­ria Müller); Marş funebru din „A­­murgul Zeilor” (arch. Operii de stat din Berlin, dirij. de Karl Muck)­; Scena finală din „Amurgul Zeilor” (voce: Florence Austral şi orch. simf. din Londra, dirij. de Albert Coates). 22. Radio-jurnal (I); Sport. 22.15: Muzică de dans (discuri): Fox de Carlson şi Fox de Wever; Tango de Pioli; Vals şi Quick step de Hassau­. 22.30: Arii din operetele franceze f discuri): Două arii din „Clopotele din Corneville” de Planquette (voce: Edmond Rambaud); Arie din „Mascota” de Audran (voce: Geor­ges Villier); Arie şi Duet din „A­­morul mascat” de Messager (1) voce: Yvonne Printemps; 2) Yvonne Printemps şi Sacha Guitry); Arie din „Nunta Jeanetei” de Massé (voce: Pierre Deldi); Arie din „Mi­cul Duce”, de Lecocq (voce: Cha­­ marys); Arie din „Rip”, de Plan­­quette (voce: Pierre Deldi); Arie clin „Dragonii lui Villars” de Mail­­lart (voce: André Baugé). 23: Radio-jurnal (II). 23.15: Concert de noapte al orche­strei Ionel Cristea, transmis de la restaurantul „Terasei Cercului Mi­litar”. 23.25: Jurnal pentru străinătate in limba franceză și engleză.­­s* VARȘOVIA, 1339,3 m. 224 kHz. 120 kw. — 20.30. Concert de orche­stră. 21.25. Pentru țărani. 21.40. Inf. 22. Bărbierul din Sevilla, operă de Rossini. 24. Inf. BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 21.15. Recitări. 21.35. Pro­gram variat. 22.40. Inf. 23. Plăci. 23.40. Inf. 24. Orchestră de țigani. 1.05. Inf. VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. — 20.30. Actualităţi. 20.50. Inf., Me­teor. 21.15. Suită radiofonică. 22.15. Selecţiuni din opere şi operete. 20. Inf. 23.15. Reportaj. 23.30. Concert de muzică de dans. PRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 20.21. Muzică uşoară. 20.45. Conf. 20.50. Brno. 22. Concert de orche­­str. 23. Ora. Sport. 23.10. Plăci. 24. Muzică cehă. BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. 20.40. Ora naţiunii. — 21. Cân­tece variate. 21.30. Concert de pian. 22. Reportaj. 22.10. Concert de saxo­fon. 22.40. Plăci. ROMA, 420,8 m. 713 kHz. — 20.25. Plăci. 21. Ora, Inf., Radiojurnal. 21.30. Muzică variată. 22. Concert de orchestră. 23. Conf. 23.10. Con­cert de muzică modernă. 24. Radio­jurnal. 0.15. Muzică de dans. Aprecieri de prieteni (Urmare din pagina I-a) studia pe poporul român în toate ramurile de activitate“. Să dăm», în traducere şi urmă­toarei rânduri: »Marea Neagră este întindere (textual, mai- Idan). iDe o parte e casa noastră turcească, de partea cealaltă e I casa României. Stăm faţă în faţă că doi prieteni încrezători unul într’altul“. Aceste aprecieri aşa de prie­teneşti şi măgulitoare arată şi sentimentele de care este însu­fleţit şi autorul lucrării. Insă, aşa cum am pomenit mai sus, sentimentele de simpatie nu l-au abătut pe d. Nejad Ayta­­man de la datoria obiectivităţii şi de la sarcina ce şi-a luat şi de care s-a achitat cu un succes deplin de a da o lucrare com­pletă şi documentată. Avem date amănunţite şi mă­­estrit puse în evidenţă despre geografia României, despre dru­murile şi situaţia ei ‘demografi­că, despre organizaţia politică şi administrativă, despre starea agriculturei, despre păduri, mi­ne, despre industria şi comer­ţul exterior, despre organizaţia financiară şi — ultimul capitol, care nu este cel mai puţin im­portant — despre relaţiile co­merciale între Turcia şi Româ­nia. Felicitând pe autor, încheiem amintind dictonul francez: „no­blesse oblige“. Adică, la rândul nostru, o lucrare similară des­pre ţara prietenă, care este Tur­cia. N. BATZARIA D. consilier regal G. G. Miro­­nescu a tipărit în broşură, care se găseşte la toate librăriile, stu­diul domniei sale: „Inovaţiunile Constituţiei din 1938“, publicat în „Analele Facultăţii de Drept din Bucureşti“ No. 2—3 pe Iunie — Septembrie. Lucrarea se împarte în 8 capi­tole, primele şapte privind pro­blemele esenţiale şi anume: I. în­tâietatea Naţională; II. Noua structură a Corpului electoral şi noua eligibilitate. Profesionişti şi Corporatişti; III. Principiul mun­cii efective; IV. Acordarea drep­turilor politice femeilor; V. O modificare de principiu în com­punerea senatului: senatori nu­miţi; VI. Ierarhia puterilor în Stat. Extinderea puterilor Regale şi VI. Restrângerea puterilor parlamentului. Al optulea capitol se referă la principalele inovaţiuni de deta­liu, între care se enumără: noul mod de acordare a naturalizării, introducerea pedepsei cu moar­tea, proprietatea subsolului, obli­gativitatea benedicţiunei religioa­se, amănunte relative la organi­zaţia corpurilor legiuitoare şi desfiinţarea juriului. Studiul se închee cu o conclu­zie despre configuraţia generală a nouei Constituţii. Analizând toate chestiunile de mai sus, d. prof. G. G. Mirones­cu le-a însoţit de o serie întrea­gă de observaţii personale, de cel mai mare interes, indicând toto­dată comentariile cele mai de seamă apărute până acum şi sub­liniind controversele ivite în dis­cuţiile specialiştilor în legătură cu tendinţele legiuitorului consti­tuant. Astfel, între altele, d-sa expu­ne consideraţiunile după care so­­coate, contrar părerilor altora, că noua Constituţie nu a suprimat individualismul şi nici nu a des­fiinţat cu totul statul politic, spre a-l transforma în stat „comuni­tar“ sau profesionisto-corporativ „Părerea noastră — spune d.­­ profesor Mironescu — este că le­ l­giuitorul constituant din 1938 a voit să creeze un sistem interme­diar, reprezentând o conciliaţiune sau un echilibru între individua­lism şi solidarism, precum şi în­tre statul politic şi statul profe­­sional-corporativ“. Deasemeni d. Mironescu îşi ex­primă părerea că dreptul Regelui de-a face Decrete-legi trebue con­siderat ca o emanaţie a puterii legiuitoare şi nu ca o emanaţie a puterii sale executive. Numeroase alte precizări şi constatări fac din studiul d-lui prof. G. G. Mironescu un exce­lent îndreptar pentru cei ce se interesează de această mare pro­blemă a dreptului nostru public. CĂRŢI NOUI G. G. MIRONESCU: INOVAŢIUNILE CONSTITUŢIEI DIN 1938 MAHATMA GANDHI Intr’o foarte bună traducere românească, a apărut cartea lui C. F. Andrews, intitulată Mahat­ma Gandhi la lucru. Cartea care e o istorie a luptei dusă timp de 20 de ani de Gan­dhi în Africa de sud pentru scoaterea indienilor emigraţi acolo din situaţia de paria în care îi aduseseră guvernele engleze şi bure şi a mişcării gandhiste, cu­noscută sub numele de apărare pasivă, numită insă de Gandhi şi de indieni cu numele indian de Satyagraha adică „Forţa Adevă­rului” sau „Forţa Sufletului”. Pentru creştini nu e lipsit de interes să afle că principiile care stau la baza acestei învăţături sunt foarte apropiate de învăţă­turile din Predica de pe Munte. Şi Gandhi însuşi recunoaşte cât datoreşte acestor învăţături su­blime. Citind cartea stăm de vorbă cu Gandhi însuşi, pentru că An­drews a alcătuit-o chiar din scrierile lui Gandhi. Şi o convor­bire cu Gandhi înseamnă ridica­rea pe un plan superior, în­seamnă o înaltă înţelegere a vie­ţii şi a lumii. Şi învăţându-ne că, dacă lup­tăm pentru adevăr şi dreptate, cu deplină credinţă în Dumne­zeu, nu ni se poate întâmpla ni­mic rău, sădeşte în noi un opti­mism sănătos şi binefăcător. ­ Un muncitor din jud.Tulcea se îneacă in Dunăre lângă Orşova Lugoj, 29 Iulie Muncitorul Moise Alexan­dru, de 18 ani, originar din comuna Greci (Jud. Tulcea), de la cariera de granit „Mala“ din Ogradena veche, s’a dus cu alţi prieteni să se scalde în Dunăre. La un moment dat, a fost luat de curentul apei şi dus mai departe­ de mal. Neştiind să înoate,­s’a înecat, înainte ca prietenii săi, să-i poată da vre-un aju­tor. Cadavrul a fost pescuit după 2 zile şi predat comunei Eşelniţa pentru înmormân­tare. «♦♦4 ♦♦♦♦♦♦ ♦+♦♦♦» + ♦♦♦♦»+­+ Anul al 58-lea Nr. 208 Marţi 1 August 1939 Serviciul submarinelor engleze (Urmare din pag. 1-a) lume. Submarine de categoria „Thames“ înarmate cu torpile de 50 c. și tunuri de 10 c. sunt cele mai rapide, iar echipagiul lor e ales dintre cei mai destoinici ma­rinari. Flota britanică nu nai e azi o flotă „defensivă“ și flotilele de submarine, prin natura lor, alcătuesc arme principale de atac. După ce ofiţeri şi soldaţi au învăţat să mânuiască vasele, ei studiază tactica de atac şi, eu unul pot vorbi din experienţă proprie de abilitatea lor în tac­tică şi tehnică. Chiar în ziua în care submari­nul „Thetis“ sfârşi atât de tragic, eram pe bordul unui submarin din „serviciul general“ eşit în largul mării, în timp de 9 ore am urmărit lupta dintre ofiţerii sub­marinului şi distrugătorul care le servea drept „ţintă“. Aceste exerciţii au un aer de realitate care lipseşte manevre­lor de la suprafaţa mării. Bineîn­ţeles drumul pe care îl va lua „ţinta“ e cunoscut de echipagiul submarinului, dar nu e uşor lu­cru să poţi lovi un distrugător waceaask*?, care navighează în zig-zag cu o viteză de 20 de noduri. Pentru cei din cabina aparatelor de con­trol a submarinului, aceste exer­­ciţii prezintă toate emoţiile răz­boiului şi sunt realmente pri­mejdioase. Din când în când că­pitanul ridică periscopul ca să „fixeze" la iuţeală poziţia distru­gătorului. Apoi după ce „ţinta“ a fost reperată se aude o scurtă co­mandă şi fiecare om de pe bord aşteaptă cu nervii încordaţi. Câteva clipe submarinul navi­ghează cu toată viteza, în timp ce căpitanul şi observatorul fac ultimele calcule. încet, periscopul e ridicat; se aude din nou o co­mandă scurtă. Apoi, submarinul aşteaptă ca torpila să atingă „ţinta“ spre a-şi continua apoi cursa. In timp de război ori atac ca acela la care am asistat ar fi fost urmat de zgomotul înăbuşit al unei explozie sub apă. Totuşi când eşirăm la supra­faţă la lumina zilei, drapelul semnal, care arăta că distrugă­torul fusese atins, ne dete dova­da cea mai bună a­ îndemânării cu care fusese atacat. Toată ziua se făcură astfel de atacuri. Nu toate erau încununate de succes, dar loviturile care nimereau în plin erau destul de numeroase. De două ori „ţ­a“ zdri peris­­copul nostru şi scăpă, schimbăn­­du-şi direcţia. Alteori, greşeli de calcul din partea noastră făcură imposibil atacul. Odată ne apro­­piarăm prea mult de „ţintă“ şi ne afundarăm iute la 20 de metri în vreme ce deasupra noastră apa spumega răscolită de proiec­tilele crucişătorului. Târziu după amiază ne îna­­poiarăm la baza noastră unde a­­flarăm tragica întâmplare din Marea Irlandeză. Nu ştiu ce gân­deau în acele clipe ofiţerii şi oa­menii de pe­ submarin, dar i-am văzut ce făceau. Fiecare îşi ve­dea înainte de serviciu, pregătind totul pentru exerciţiile de a doua zi, căci pe bordul submarinelor nu e timp pentru durerile per­sonale. HERBERT DAWSON Viaţa pe submarine: Ora mesii sub apă I­NFORMAŢII ® Comitetul de construcţie ai , ® La liceul internat de băeţi­i din TÎAÎi i v­, Tv\nf Acti i 11 I /­I T» Â A : ~ I @ Comitetul de construcţie al bisericii din Ipoteşti, jud. Bo­toşani, dorind să înzestreze mu­zeul „M. Eminescu’’ din locali­tate cu obiecte ce ar fi în legă­tură cu viaţa marelui poet, mi­nisterul educaţiei naţionale a aprobat ca şcoalele care posedă astfel de obiecte să trimită sus­menţionatului comitet piesele în original sau copii fotografiate. • Secţiunea IlI-a a femeilor voluntare F. R. M. convoacă a­­dunarea generală ordinară pen­tru Marţi 15 August a. c., ora 17 la sediul central al asoc. „Făuritorii României Mari“ din Bucureşti, str. Isvor nr. 3. Mem­­bele asociaţiei femeilor volun­tare F. R. M. sunt invitate a trece la sediul asociaţiunei pen­tru a li se da instrucţiuni pen­tru plecarea la Mărăşeşti. Biroul deschis în fiecare sea­­­­ră la orele 19—20.­­ Cu începere de la 16 iulie ziarele germane „Südost“ din Si­biu şi „Deutsche Tageszeitung“ din Braşov şi-au suspendat apa­riţia, comunicând cititorilor lor, că vor primi pe viitor ziarul ,,Sie­­benbürgisch Deutsches Tage­blatt“ din Sibiu, organul condu­cător al germanilor din România. © Adunarea generală a cer­cului aerotehnic s’a amânat pen­tru ziua de 4 August a. c. la se­diul din str. Brezoianu 62 cu a­­ceiaş ordine de zi, când se va ţi­ne, oricare ar fi numărul de membri prezenţi. © Coloniile şcolare ale secto­rului IV Verde’ se Înapoiază de la Predeal şi Carmen-Sylv­a, Luni 31 c., ora 12 ziua, în gara de Nord. • In colecţiunea Bibliotecii agricole a ziarului „Universul“ se găsesc toate subiectele din ori­ce specialitate. Este o enci­clopedie completă pe înţelesul tuturor. • D. Eugen Titeanu, subse­cretar de stat al propagandei, a primit o telegramă din partea d-lui Vuia, profesor la Universi­tatea din Cluj, conducătorul tru­pei de căluşari care a plecat să reprezinte jocurile româneşti la Stockholm, prin care îi mulţu­meşte pentru sprijinul acordat spre a putea participa la congre­sul şi festivalul internaţional de dansuri populare din Stockholm şi o telegramă din partea comu­nei Costeşti jud. Argeş prin care i se mulţumeşte pentru propa­ganda prin cinematograf şi con­ferinţe desfăşurată în comună.­­ Colonia sectorului II Negru de la Cristian-Braşov, seria II, băeţi, din luna August, pleacă Miercuri, 2 August, ora 5 dimi­neaţa, din gara de Nord. ■ • La liceul internat de băeţi „Constantin Brâncoveanu“ din Bucureşti sunt vacante următoa­rele locuri: cl. I 27, cl. II 14, d­­lii 18, cl. IV 10, cl. V 12, cl. VI 8, c VII 6, dl. VIII 7. înscrierile se primesc în fie­care zi în strada Alexandru La­­hovary 38 la secretariatul liceu­lui.­­ Comiteul şcolar comunal al municipiului Bucureşti aduc­e la cunoştinţă că pentru supra­vegherea şi controlul executării lucrărilor la şcolile începute în municipiul Bucureşti, este ne­voie de conductori, cari vor fi angajaţi imediat. Doritorii, cari îndeplinesc condiţiunile de conductor de lucrări, se vor adresa de urgen­ţă pentru a fi angajaţi, la Co­mitetul central şcolar, localul primăriei sectorului IV Verde, str. Basarabei nr. 7, etajul II, între orele 8—1­8/2 şi 16—19.­­ La institutul surorilor de ocrotire şi caritate ,,M. S. Elena“ din Bucureşti, calea Vergului 21, au început înscrierile în anul I. Se cer: actul de naştere, certi­ficat de cetăţenie, certificat şco­lar, prin care să dovedească ab­solvirea a cel puţin patru clase secundare, certificat de morali­tate, certificat de sănătate. Candidatele admise vor locui în căminul institutului şi vor fi bursiere.­­ Colonia sectorului II Ne­gru, de la Carmen-Sylva, seria II, băeţi, din luna August, pleacă Marţi, 1 August, ora 12, din ga­ra de Est (obor). STRAJEREŞTI • Straja Ţării aduce la cunoş­tinţă d-lor librari că pentru con­trolul caetelor de şcoală prevăzu­te cu emblema „Străjii Ţării“ se va aplica un timbru de control după cum urmează" Pentru caetele până la 30 file un timbru de 0,10 bani, peste a­­cest număr un timbru de 0,20 bani. Cererile pentru obţinerea tim­brelor de control va trebui să fie însoţită de un certificat al Came­rei de comerţ, că firma este înre-­ gistrată în registrul comerţului de modelele în dublu al copertei precum şi de suma reprezentând costul timbrelor ce se cere. Timbre de control sub 50.000 bucăţi nu se dau.­­ „Straja Ţării“ aduce la cuno­ştinţă d-lor autori de cărţi stră­­jereşti cari au pe coperte emble­ma „Străjii Ţării“ că trebue să ceară autorizaţie de la direcţia co­mercială, urmând să aplice pentru fiecare volum al cărui preţ de vânzare e până la 40 de lei un timbru de control în valoare de 0,50 bani, iar pentru volumele de la 40 lei în sus un timbru de con­trol de 1 leu. Orice publicaţiune neoficială a­­vând tipărită pe ea emblema „Străjii Ţării“ şi neprevăzută cu acest timbru de control, va fi so­cotită ca o călcare a legii şi au­torul răspunzător de această în­călcare. •♦♦♦♦♦+♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ Aveţi audiţii proaste din cauza paraziţilor? Citiţi astăzi, în numărul nou „Radio-Universul” un articol amănunţit asupra paraziţilor şi combaterea for = 5 LEI EXEMPLARUL =

Next