Universul, august 1939 (Anul 56, nr. 223-238)
1939-08-16 / nr. 223
PROGRESELE ECONOMICE ALE TRANSILVANIEI ŞI BANATULUI După alipirea ţinuturilor româneşti de peste Carpaţi, cu toată criza economică şi financiară ce s’a ivit din cauza războiului mondial, industria, comerţul şi agricultura din Transilvania şi Banat au luat o dezvoltare mai mare. In primul rând, reforma agrară ce s’a aplicat, prin repartiţia justă a pământului rezervat culturei agricole fără nicio deosebire după originea etnică a ţăranilor, a contribuit la dezvoltarea exploatărilor agricole, împroprietărirea ţăranilor români şi minoritari, în tot cuprinsul Transilvaniei şi Banatului, în aceleaşi condiţii, a dat apoi rezultate binefăcătoare şi în viaţa familială şi socială, prin sporirea rentabilităţii pământului, ca şi prin organizarea temeinică a gospodăriilor. Fenomenul, aparent ciudat, ce s-a înregistrat chiar după câţiva ani de la unire, sub forma noilor investiţii de capitaluri în întreprinderile industriale existente, ca şi în cele create, şi desvoltarea tuturor categoriilor de industrii — alimentară, textilă, metalurgică, forestieră, pielărie, chimică ş. a. — îşi găsesc explicaţia în legăturile fireşti economice dintre Transilvania, Banat şi vechiul regat, ca şi în debuşeurile ce le-au găsit pentru producţiile lor în cuprinsul României întregite. O comparaţie între situaţia economică a acestor ţinuturi din epoca dinainte de 1918 cu aceea de astăzi, confirmă progresele înregistrate in ultimele două decenii, atât în domeniul agricol, industrial şi comercial, cât şi în cel social şi cultural. O altă dovadă de progresele economice ale Transilvaniei şi Banatului o avem în datele statistice recente adunate de serviciile de studii şi cercetări ale ţinuturilor respective Numai în judeţele ce fac parte din ţinutul Someşului, dintre cari trei judeţe — Someşul, Sălajul şi Maramureşul — sunt cele mai sărace, sunt învestite următoarele capitaluri în întreprinderile industriale : 829 milioane lei în jud. Cluj; 641 milioane în jud. Bihor ; 435 milioane în jud. Satu Mare ; 165 milioane in jud. Sălaj ; 123 milioane în jud. Maramureş şi 78 milioane în jud. Someş, adică în total 2.271.000.000 lei. Acest capital este astfel repartizat pe categorii de industrii : 539 milioane lei în industria metalurgică ; 456 milioane lei in industria chimică ; 312 milioane lei în industria pielăriei ; 248 milioane lei în industria forestieră ; 172 milioane lei în materiale de construcţie; 128 milioane lei în industria hârtiei şi a artelor grafice ; 125 milioane lei în industria textilă şi restul in industria sticlăriei, ceramicei ş. a. In alte judeţe din Transilvania, investiţiile de capitaluri în întreprinderile industriale şi agricole, făcute în ultimul timp, sunt însemnate. In Banat, investiţiile în exploatările agricole trec de 200 milioane lei. Producţia industriilor din ţinutul Mureşului, în ultimul an, a sporit cu aproape 45%, faţă de anii trecuţi. In urma măsurilor luate în vederea intensificării culturilor agricole şi a îmbunătăţirei utilajului agricol ţărănesc, prin investiţii în valoare de aproape un miliard, a sporit producţia la hectar, atât cantitativ, cât şi calitativ, iar buna stare a gospodăriilor ţărăneşti reese din creşterea rentabilităţii agricole cu peste 45 la sută. Bineînţeles, că mai avem multe de făcut pentru îmbunătăţirea situaţiei economice a populaţiei româneşti din Maramureş şi Ţara Moţilor, ca şi în vederea modernizării exploatărilor agricole, a consolidării gospodăriilor ţărăneşti şi a înlăturării fenomenului anormal al denatalităţii populaţiei româneşti din Banat. BULETIN ARHEOLOGIC ŞI NUMISMATIC ORAŞUL ANTIC HISTRIA 2. —* Ceramica Oricine cercetează, măcar in treacăt, ruinele unei aşezări antice, rămâne impresionat de marele număr de cioburi de dâmie şi de fragmente , de alte obiecte de lut ars, ce întâlneşte la fiecare pas. Iar cei ce au prilejul să-şi facă vilegiatura la Constanţa, la Mangalia, la Balele ori la Cetatea Albă, sau cei ce petrec mai mult timp în apropierea vechilor oraşe romane din interiorul ţării, rareori se înapoiază de acolo fără vre’un vas antic, vre’un opaiţ, vre’un cap de figurină, vre’o toartă de amforă ştampilată, toate de lut ars. Abondenţa fabricatelor ceramice în aceste localităţi nutreobişnuitele vase, oale, blide, căni, ulcioare, etc. necesare gospodăriei, se făceau din lut ars şi alte obiecte casnice, cari astăzi se confecţionează din lemn sau din metal solniţe, opaiţe, hârdaie pentru apă, vin şi untdelemn, chiupuri mari pentru păstrarea cerealelor. Apoi diferite obiecte de toaletă: borcănaşe pentru alifii, fiole pentru parfumuri, etc. In sfârşit idoli şi statuete de femei şi bărbaţi, jucării de copii şi altele. Dar pe lângă astfel de obiecte, cari se întrebuinţau în viaţa zilnică, se mai fabricau din lut şi vase de lux, împodobite cu desene sau figuri în relief sau in culori, cari se depuneau în temple ca ofrande zeilor, ori se întrebuinţau la ocazii solemne de către potentaţi şi marii bogătaşi. Aceste vase erau executate din paste de lut foarte fine, aveau forme de o eleganţă desăvârşită şi erau împodobite cu un gust atât de rafinat, încât rivalizează cu cele mai vestite produse ale fabricelor de porţelan sau de sticlă din timpurile moderne. Din nenorocire însă acesta splendide fabricate ale ceramicei antice nu se găsesc decât foarte rareori întregi, astfel că (Continuare in pag. 2 a) buie să ne surprindă, căci în antichitate se confecţionau din lut cu mult mai numeroase obiecte, decât astăzi. Pe lângă Fig. 3 ZIUA JABINEI România, stăpânind gurile Dunării şi o parte din coasta mărei Negre de la Limanul Nistrului până la sud de Ecrene, pe o lungime de peste 400 km., are nevoe de o mama, comercială şi de război, impusă, de interesele sale economice şi de propria sa siguranţă. Eşirea noastră la mare nu ar avea nici o valoare fără porturi moderne bine utilate şi fără o flotă comercială, iar libertatea circulaţiei vaselor şi siguranţa navigaţiunei nu se poate menţine şi asigura numai prin tratate şi convenţii internaţionale, ci prin forţe navale. ■ Aceste forţe trebuesc astfel organizate, încât ele să răspundă scopului urmărit prin politica noastră maritimă : apărarea gurilor Dunărei şi a litoralului mărei şi garantarea circulaţiei libere a vaselor noastre pe întinsul mărilor. . Căci, nfo.se.. poate emeepg, o eşire la mare, fără protecţie şi nici o flotă comercială şi căi de comunicaţie pe mare, fără existenţa unei puternice marine de război, care să le apere. Cum noi nu urmărim supremaţia pe marea Neagră, flota română de război trebue să fie astfel organizată încât să răspundă misiunii sale, mai mult defensive decât ofensive. Pe lângă vasele rapide, submarinele, contratorpiloarele, torpiloarele şi navele puitoare de mine, ce intră în compoziţia marinei noastre, mai trebue să dispunem de o baza navală şi de o bună organizare a apărărării litoralului prin mijloace terestre fixe şi mobile, prin hidroavioane de recunoaştere şi de bombardament, precum şi prin staţiuni de radio, radio-gonic, hidrofonice, fotoelectrice şi aerofonice. Politica ce se urmăreşte în această direcţie în vederea întăririi marinei noastre de război, prin înzestrarea ei cu noi unităţi şi prin executarea lucrărilor de la lacul Tasaul în vederea construirii bazei navale atât de necesare, este impusă de interesele superioare ale apărării naţionale. Acest program de înzestrare şi de construcţii, după cum a declarat M. S. Regele Carol II, se va îndeplini cu încredere şi cu stăruinţă. Ziua tradiţională a marinei, ce se sărbătoreşte azi la Constanţa, e un bun prej de a reaminti rolul însemnat ce-l are marina comercială şi de război, în dezvoltarea economică a României Mari şi în apărarea intereselor noastre maritime. 1. MÂNDRU SAPTAMANA INTERNATIONALA Prima săptămână a lui August a fost dominată în deosebi de cuvântările d-lui Chamberlain şi a lordului Halifax, care au definit, înainte de închiderea parlamentului britanic, politica externă britanică, arătând ultimul stadiu al negocierilor în curs şi confirmând obligaţiunile de asistenţă luate în Europa răsăriteană. Săptămâna încheiată ori este, dimpotrivă, caracterizată în deosebi de activitatea diplomatică a Statelor totalitare. Evenimentul de căpetenie al săptămânii trecute a fost — din punct de vedere al răsunetului lui internaţional — discursul d-lui Forster la Danzig. Aşteptată cu nelinişte, cuvântarea conducătorului naţional-socialist al oraşului liber nu a agravat în mod fundamental poziţiunile internaţionale existente. D. Forster, după ce a reeditat cu vigoare teza danzigheză a dreptului de autodeterminare a populaţiei germane a oraşului liber, a precizat cu tărie revendicarea naţional-socialistă a alipirii Danzigului la Reich, exprimându-şi speranţa că ea se va produce în curând şi afirmând că — în eventualitatea unui atac polonez — Danzigul va avea sprijinul Fuehrerului şi al Reichului. Acesta este elementul cel mai nou al controversei danzigheze. El îşi trage valoarea din faptul că această afirmaţie a fost făcută după vizita Fuehrerului din Danzig la Berchtesgaden. Cum poziţiunea Reichului în problema Danzigului este însă bine cunoscută de la Aprilie încoace, reafirmarea ei de către d. Forster n’a trezit o reacţiune prea puternică în opiniile publice occidentale, unde a fost întâmpinată cu răspunsul că discursul de la Danzig este începutul unei campanii de intimidare destinată să rămână fără efect, deoarece un nou Muenchen este imposibil. Guvernul britanic a folosit totuşi prilejul manifestaţiei de la Danzig spre a reînnoi Poloniei, prin contele Raczynschi, ambasadorul ei la Londra, asigurările ei pentru ipoteza unei agresiuni. „ Evoluţia chestiunii Danziguluinu a fost, desigur, fără influenţă asupra fixării datei, pe care contele Ciano şi d. von Ribbentrop au ales-o pentru întâlnirea lor de la Salzburg. Cei doi miniştri de externe nu mai avuseseră prilejul unui contact direct de la 22 Mai, data semnării tratatului de alianţă politică şi militară de la Berlin. Evoluţia situaţiei internaţionale, în ultimele trei luni şi progresele politicii de „încercuire“ urmărite cu atâta atenţie de diplomaţia axei, justificau, desigur, o asemenea întâlnire, în momentul de faţă. Rezultatele unor întrevederi ca cea de la Salzburg simt întotdeauna confidenţiale şi foarte puţine din realităţile politice pot pătrunde în domeniul public prin unele informaţii autorizate. Fără îndoială, situaţia generală va fi făcut obiectul unei atente examinări iar problema Danzigului, a unei eventuale adeziuni a Japoniei la tratatul de alianţă din Berlin, a rolului Ungariei în politica apei şi a îndrumării externe a politicei spaniole vor fi alimentat desigur consultările celor doi miniştri de externe, căci asemenea chestiuni simt expres prevăzute de articolul 6 al tratatului de alianţă italo-german din Mai. In Extremul Orient s’au înregistrat două fapte interesante în ordinea diplomatică : guvernul japonez a respins propunerile formulate de delegaţia britanică, în legătură cu situaţia creată la Tientsin supuşilor englezi în urma măsurilor de poliţie luate de autorităţile militare ocupante (japoneze), dar şi-a rezervat dreptul să ia o hotărîre, dacă va fi cazul să accepte reluarea conversaţiilor. O nouă conferinţă anglojaponeză nu pare a fi posibilă, — după un comunicat oficios din Tokio — decât în căzul când delegaţia britanică va avea instrucţii şi îm(Continuare in pag. 2-a) r MAREȘALUL DE BONO care a inspectat de curând linia de apărare de la frontiera occidentală a Italiei Pregătirile in vederea întocmirei „registrului naţional“ al populaţiei in Anglia Primul pas spre introducerea serviciului militar obligator Londra, 13 (Rador). „ ..Sunday Express” anunţă că s’au dat instrucţiuni administraţiilor locale pentru a face pregătirile necesare în vederea întocmirii ,,registrului naţional” al populaţei. Se ştie că acest registru este socotit drept primul pas spre introducerea serviciului militar obligator. Formularele necesare întocmirei registrului naţional au şi fost trimise spre a fi distribuite tuturor capilor de familie. Se ştie că instituirea registrului naţional a fost preconizată de numeroşi parlamentari. De altfel, de la introducerea recrutării în Anglia, registrul naţional nu mai priveşte decât pe cei cari n’au făcut serviciul nici în miliţie, nici în armata teritoriali. Deraierea trenului Bucureşti-SMI 12 morţi şi 28 de răniţi In noaptea de 13 August c., la ora 2:18, trenul personal No. 2(K)1, îndrumat din Bucureşti spre Sibiu, a deraiat peste acete de intrare ale staţiei Pietroaie. In urma accidentului, au fost sfărâmate vagonul de bagaje al trenului şi un vagon de ci lut-a, iar un vagon de clasa ll-a a deraiat. Sunt 13 morţi, a căror înmormântarea a fost autorizată de către parchet. Au fost şi 38 răniţi, cari au primit la timp ajutoare medicale, în prezent găsindu-se internaţi în spitalul I. C. Brătianu şi în spitalul militar din Piteşti. Circulaţia trenurilor în direcţiunea Piteşti a fost închisă până la ora 12. Cauzele accidentului nu sunt încă determinate. O comisiune de directori instituită de direcţiunea generală C. F. R., este la faţa locului pentru cercetări. Cauzele accidentului vor fi comunicate îndată după stabilirea lor. Cum au trecut trupele noastre Carpaţi (14-15 August 1916) Ipoteza 7. — Planul de operaţiuni.■— Trecerea trecătorilor Carpaţilor. — Entuziasmul Roimânilor.— Demoralizarea armatelor austro-ungare In vederea intrării României în acţiune s’au studiat de marele stat major mai multe ipoteze cu o serie de variante impuse de modificările ce interveneau în cursul războiului continental în situaţiile strategice şi politice din apropierea frontierelor noastre. Faţă de situaţia existentă la începutul lunii August 1916 — politică şi strategici — şi în urma încheerii tratatului nostru de alianţă cu Franţa, Anglia, Italia şi Rusia în Ziua de 4 ale acelei luni, s’a studiat ipoteza Z. In Ipoteza Z se prevăzuse războiul pe două fronturi operative: frontul de N. şi N. V., contra Puterilor centrale şi frontul de sud, contra Bulgariei şi aliaţilor ei. Pentru aplicarea ei, în legătură cu atingerea scopului urmărit prin războiul nostru, s’a dispus ca armatele I, II şi IV să opereze ofensiv în Transilvania, Banat şi Ungaria, îndreptând atacul în direcţia generală Budapesta, iar armata de sud, să asigure libertatea de acţiune a grosului forţelor, să apere teritoriul naţional şi să respingă atacurile bulgarilor şi aliaţilor lor dinspre sud. In planul nostru de operaţiuni se indicase misiunile armatelor I, II şi IV: înaintarea în Transilvania şi Banat, cu scopul de a se concentra în vederea unei bătălii generale în zona Ciucea — spre Nord — şi Caransebeş, spre sud. Cele trei armate urmau să opereze în legătură cu armatele ruseşti din Bucovina, linia lor de separaţie între zonele de operaţii fiind formată de valea râului Someşul Mare. Ambele maluri ale acestui râu erau în zona de operaţii a armatei ruseşti. TRUPELE NOASTRE DE ACOPERIRE PRIMESC ORDIN IN ZIUA DE 13 AUGUST In ziua de 13 August 1916, — în ajunul mobilizării armatei noastre — marele stat major a comunicat comandanţilor armatelor I, II şi IV (generalii Culcer, Averescu şi Presan), ordinul primului ministru şi ministrului de război, Ion I. C. Brătianu, privitor la trecerea trupelor de acoperire prin suprindere, a trecătorilor Carpaţilor, în seara zilei de 14 August, ora 10 p. m. Pentru executarea în bune condiţii a trecerii Carpaţilor, s’a pus în vedere comandanţilor respectivi de armate „că în ziua şi la ora hotărîtă pentru trecerea frontierei, capetele de coloană ale grupurilor de acoperire să se găsească astfel dispuse, încât să aibă aceeaş distanţă măsurată în I timp (ore de marş) de parcurs până la frontieră“. Toate grupurile de acoperire din zona frontierei, echipate şi înzestrate cu cele necesare pen- tru luptă, s’au găsit în ziua de 14 August, printr’un aşa zis marş de exerciţiu, în situaţia ^ pregăti- 1 toare de atac; iar comandanţii I coloanelor primiseră un plic cu I menţiunea „a se deschide la ora 5 d. a.". Plicul cuprindea ordinul amănunţit de atac,, în care era fixată — bineînţeles — şi ora de pornire a fiecărei coloane. CONSILIUL DE COROANA. — MOBILIZAREA In urma curentului puternic ce se creiase în ţară de către fruntaşii naţionalişti Take Ionescu, Niculae Filipescu, Barbu Delavrarucea şi ceilalţi membrii ai „Acţiunii naţionale“ în vederea intrării în acţiune a României pentru înfăptuirea idealului nostru naţional, consiliul de coroană ce a fost convocat în ziua de 14 August 1916, la palatul Cotroceni, de Regele Ferdinand I, n’a făcut altceva decât să ia act de voinţa poporului român şi să anunţe marele act istoric aşteptat : declararea războiului Austro-Ungariei şi mobilizarea armatei române. Ştirea aceasta, răspândită ca fulgerul în tot cuprinsul ţării, a stârnit un entuziasm de nedescris. Ordinul de mobilizare al armatei noastre a fost dat în București în ziua de 14 August, ziua întâia de mobilizare fiind considerată începută la ora 12 din noaptea de 14—15 August. El a (Continuare în pag. 2 a) Concentrările pentru manevrele din toamnă şi pentru instrucţie Comunicatei Marelui Stat Major Marele Stat Major ne trimete COMUNICATUL Nr. 2 Marele Stat Major a luat hotărîrea ca unităţile ce vor participa la manevrele din această toamnă să-şi concentreze rezerviştii in cursul lunilor August şi Septembrie. In acest scop, în afară de personalul de la vatră care a primit şi va mai primi ordine individuale de culoare verde, se vor mai prezenta, la unităţile respective, în ziua de 15 August, numai ofiţerii, subofiţerii şi trupa, care au asupra lor ordine de chemare urgentă, de culoare galbenă cu: — 2 STELE purtând ştampila: A. T .1 sau C. S. 1 sau B. T. 1 sau C. T. 1 sau D. T. 1. — 3 STELE, purtând ştampila: D. U. 1 sau B. T. 1. — 4 STELE purtând ştampila: A. U. 1. Deasemenea sunt concentraţi pentru instrucţie şi urmează a se prezenta la unităţile lor, pe data de 15 August, subofiţerii şi trupa dela vatră din CONTINGENTUL 1936 care posedă ORDINE DE CHEMARE ROŞII cu 2 stele, ştampila A. U. I. Ofiţerii, subofiţerii şi trupa dela vatră care urmează a se prezenta, se vor conforma instrucţiunilor scrise pe contra-pagina ordinului de chemare. Cei care nu se vor prezenta la unităţile lor în termenul prevăzut în ordinele de chemare, vor fi trimişi în judecată conform Codului Justiţiei Militare. ACEST COMUNICAT COMPLETEAZĂ COMUNICATELE DIFUZATE PANA ASTAZI PRIN RADIO SI PRESA. Comunicatul nr. 3 al Marelui Stat Major Se mai concentrează pentru instrucţie şi manevre urmând a se prezenta la unităţile lor, pe data de 15 August 1939, toţi cei care fac parte numai din grupările 1, 2, 3 şi 4 apărare contra aero- acest an. navelor şi care au asupra lor ordin de chemare urgentă de culoare galbenă, cu 5 stele şi ştampila F. A. 1, chiar dacă au mai fost concentraţi în