Universul, august 1939 (Anul 56, nr. 223-238)

1939-08-16 / nr. 223

PROGRESELE ECONOMICE ALE TRANSILVANIEI ŞI BANATULUI După alipirea ţinuturilor româneşti de peste Carpaţi, cu toată criza economică şi financiară ce s’a ivit din cau­za războiului mondial, indu­stria, comerţul şi agricultura din Transilvania şi Banat au luat o dezvoltare mai mare. In primul rând, reforma a­­grară ce s’a aplicat, prin re­partiţia justă a pământului rezervat culturei agricole fără nicio deosebire după origi­nea etnică a ţăranilor, a con­tribuit la dezvoltarea exploa­tărilor agricole, împroprietărirea ţăranilor români şi minoritari, în tot cuprinsul Transilvaniei şi Ba­natului, în aceleaşi condiţii, a dat apoi rezultate binefăcă­toare şi în viaţa familială şi socială, prin sporirea renta­bilităţii pământului, ca şi prin organizarea temeinică a gospodăriilor. Fenomenul, aparent ciudat, ce s-a înregistrat chiar după câţiva ani de la unire, sub for­ma noilor investiţii de capi­taluri în întreprinderile in­dustriale existente, ca şi în cele create, şi desvoltarea tu­turor categoriilor de indu­strii — alimentară, textilă, metalurgică, forestieră, pielă­rie, chimică ş. a. — îşi găsesc explicaţia în legăturile fireşti economice dintre Transilva­nia, Banat şi vechiul regat, ca şi în debuşeurile ce le-au găsit pentru producţiile lor în cuprinsul României între­gite. O comparaţie între situaţia economică a acestor ţinuturi din epoca dinainte de 1918 cu aceea de astăzi, confirmă progresele înregistrate in ul­timele două decenii, atât în domeniul agricol, industrial şi comercial, cât şi în cel so­cial şi cultural. O altă dovadă de progre­sele economice ale Transilva­niei şi Banatului o avem în datele statistice recente adu­nate de serviciile de studii şi cercetări ale ţinuturilor res­pective Numai în judeţele ce fac parte din ţinutul Someşului, dintre cari trei judeţe — So­meşul, Sălajul şi Maramure­şul — sunt cele mai sărace, sunt învestite următoarele capitaluri în întreprinderile industriale : 829 milioane lei în jud. Cluj; 641 milioane în jud. Bihor ; 435 milioane în jud. Satu Mare ; 165 milioane in jud. Sălaj ; 123 milioane în jud. Maramureş şi 78 milioa­ne în jud. Someş,­­ adică în total 2.271.000.000 lei. Acest capital este astfel re­partizat pe categorii de indu­strii : 539 milioane lei în industria metalurgică ; 456 milioane lei in industria chimică ; 312 milioane lei în industria pie­lăriei ; 248 milioane lei în in­dustria forestieră ; 172 mi­lioane lei în materiale de construcţie; 128 milioane lei în industria hârtiei şi a arte­lor grafice ; 125 milioane lei în industria textilă şi restul in industria sticlăriei, cera­micei ş. a. In alte judeţe din Transil­vania, investiţiile de capita­luri în întreprinderile indu­striale şi agricole, făcute în ultimul timp, sunt însemnate. In Banat, investiţiile în ex­ploatările agricole trec de 200 milioane lei. Producţia industriilor din ţinutul Mu­reşului, în ultimul an, a spo­rit cu aproape 45%, faţă de anii trecuţi. In urma măsurilor luate în vederea intensificării culturi­lor agricole şi a îmbunătăţi­­rei utilajului agricol ţărănesc, prin investiţii în valoare de aproape un miliard, a sporit producţia la hectar, atât can­­titativ, cât şi calitativ, iar buna stare a gospodăriilor ţă­răneşti reese din creşterea rentabilităţii agricole cu pe­ste 45 la sută. Bine­înţeles, că mai avem multe de făcut pentru îmbu­nătăţirea situaţiei economice a populaţiei româneşti din Maramureş şi Ţara Moţilor, ca şi în vederea modernizării exploatărilor agricole, a con­solidării gospodăriilor ţără­neşti şi a înlăturării feno­menului anormal al denatali­­tăţii populaţiei româneşti din Banat. BULETIN ARHEOLOGIC ŞI NUMISMATIC ORAŞUL ANTIC HISTRIA 2. —* Ceramica Oricine cercetează, măcar in­­ treacăt, ruinele unei aşezări an­tice, rămâne impresionat de marele număr de cioburi de d­â­­mie şi de fragmente , de alte obiecte de lut ars, ce întâlneşte la fiecare pas. Iar cei ce au pri­lejul să-şi facă vilegiatura la Constanţa, la Mangalia, la Bal­ele ori la Cetatea Albă, sau cei ce petrec mai mult timp în apro­pierea vechilor oraşe romane­ din interiorul ţării, rareori se îna­poiază de acolo fără vre’un vas antic, vre’un opaiţ, vre’un cap de figurină, vre’o toartă de am­foră ştampilată, toate de lut ars. Abondenţa fabricatelor cera­mice în aceste localităţi nu­tre­obişnuitele vase, oale, blide, căni, ulcioare, etc. necesare gos­podăriei, se făceau din lut ars şi alte obiecte casnice, cari astăzi se confecţionează din lemn sau din metal solniţe, opaiţe, hârdaie pentru apă, vin şi untdelemn, chiupuri mari pentru păstrarea cerealelor. Apoi diferite obiecte de toaletă: bor­­cănaşe pentru alifii, fiole pentru parfumuri, etc. In sfârşit idoli şi statuete de femei şi bărbaţi, jucării de copii şi altele. Dar pe lângă astfel de obiecte, cari se întrebuinţau în viaţa zilnică, se mai fabricau din lut şi vase de lux, împodobite cu de­sene sau figuri în relief sau in culori, cari se depuneau în tem­ple ca ofrande zeilor, ori se în­trebuinţau la ocazii solemne de către potentaţi şi marii bogă­taşi. Aceste vase erau executate din paste de lut foarte fine, aveau forme de o eleganţă desăvârşită şi erau împodobite cu un gust atât de rafinat, încât rivalizează cu cele mai vestite produse ale fabricelor de porţelan sau de sticlă din timpurile moderne. Din nenorocire însă acesta splendide fabricate ale cerami­cei antice nu se găsesc decât foarte rareori întregi, astfel că (Continuare in pag. 2­ a)­ buie să ne surprindă, căci în antichitate se confecţionau din lut cu mult mai numeroase obiecte, decât astăzi. Pe lângă Fig. 3 ZIUA JABINEI România, stăpânind gurile Dunării şi o parte din coasta mărei Negre de la Limanul Nistrului până la sud de E­­crene, pe o lungime de peste 400 km., are nevoe de o ma­m­a, comercială şi de război, impusă, de interesele sale e­­conomice şi de propria sa si­guranţă. Eşirea noastră la mare nu ar avea nici o valoare fără por­turi moderne bine utilate şi fără o flotă comercială, iar libertatea circulaţiei vaselor şi siguranţa navigaţiunei nu se poate menţine şi asigura numai prin tratate şi conven­­ţii internaţionale, ci prin for­­ţe navale. ■ Aceste forţe trebuesc ast­fel organizate, încât ele să răspundă scopului urmărit prin politica noastră mari­timă : apărarea gurilor Du­nărei şi a litoralului mărei şi garantarea circulaţiei libere a vaselor noastre pe întinsul mărilor. . Căci, nfo.se.. poate emeepg­, o eşire la mare, fără protec­ţie şi nici o flotă comercială şi căi de comunicaţie pe mare, fără existenţa unei puternice marine de război, care să le apere. Cum noi nu urmărim su­premaţia pe marea Neagră, flota română de război tre­­bue să fie astfel organizată încât să răspundă misiunii sale, mai mult defensive de­cât ofensive. Pe lângă vasele rapide, sub­marinele, contratorpiloarele, torpiloarele şi navele puitoa­­re de mine, ce intră în com­poziţia marinei noastre, mai trebue să dispunem de o baza navală şi de o bună organi­zare a apărărării litoralului prin mijloace terestre fixe şi mobile, prin hidroavioane de recunoaştere şi de bombarda­ment, precum şi prin staţiuni de radio, radio-gonic, hidro­­fonice, fotoelectrice şi aero­­fonice. Politica ce se urmă­reşte în această direcţie în vederea întăririi marinei noa­stre de război, prin înzestra­rea ei cu noi unităţi şi prin executarea lucrărilor de la la­cul Tasaul în vederea con­struirii bazei navale atât de necesare, este impusă de in­teresele superioare ale apă­rării naţionale. Acest program de înzestra­re şi de construcţii, după cum a declarat M. S. Regele Ca­rol II, se va îndeplini cu în­credere şi cu stăruinţă. Ziua tradiţională a mari­nei, ce se sărbătoreşte azi la Constanţa, e un bun pr­ej de a reaminti rolul însemnat ce-l are marina comercială şi de război, în dezvoltarea eco­­nomică a României Mari şi în apărarea intereselor noa­stre maritime. 1. MÂNDRU SAPTAMANA INTERNATIONALA Prima săptămână a lui August a fost dominată în deosebi de cuvântările d-lui Chamberlain şi a lordului Halifax, care au definit, înainte de închiderea parla­mentului britanic, politica externă britanică, arătând ultimul stadiu al negocieri­lor în curs şi confirmând o­­bligaţiunile de asistenţă luate în Europa răsăriteană. Săptămâna încheiată ori este, dimpotrivă, caracteri­zată în deosebi de activita­tea diplomatică a Statelor totalitare. Evenimentul de căpetenie al săptămânii trecute a fost — din punct de vedere al ră­sunetului lui internaţional — discursul d-lui Forster la Danzig. Aşteptată cu ne­linişte, cuvântarea conducă­torului naţional-socialist al oraşului liber nu a agravat în mod fundamental pozi­­ţiunile internaţionale exis­tente. D. Forster, după ce a reeditat cu vigoare teza danzigheză a dreptului de autodeterminare a popu­laţiei germane a oraşului li­ber, a precizat cu tărie re­vendicarea naţional-sociali­­stă a alipirii Danzigului la Reich, exprimându-şi spe­ranţa că ea se va produce în curând şi afirmând că — în eventualitatea unui atac po­lonez — Danzigul va avea sprijinul Fuehrerului şi al Reichului. Acesta este ele­mentul cel mai nou al con­troversei danzigheze. El îşi trage valoarea din faptul că această afirmaţie a fost fă­cută după vizita Fuehrer­ului din Danzig la Berchtes­gaden. Cum poziţiunea Rei­­chului în problema Danzi­gului este însă bine cunos­cută de la Aprilie încoace, reafirmarea ei de către d. Forster n’a trezit o reac­­ţiune prea puternică în opi­niile publice occidentale, un­de a fost întâmpinată cu răspunsul că discursul de la Danzig este începutul unei campanii de intimidare des­tinată să rămână fără efect, deoarece un nou Muenchen este imposibil. Guvernul bri­tanic a folosit totuşi prilejul manifestaţiei de la Danzig spre a reînnoi Poloniei, prin contele Raczynschi, amba­sadorul ei la Londra, asigu­rările ei pentru ipoteza unei agresiuni. „ Evoluţia chestiunii Dan­zigului­­nu­ a fost,­ desigur, fără influenţă asupra fixării datei, pe care contele Ciano şi d. von Ribbentrop au a­­les-o pentru întâlnirea lor de la Salzburg. Cei doi miniştri de externe nu mai avuseseră prilejul u­­nu­i contact direct de la 22 Mai, data semnării tratatu­lui de alianţă politică şi mi­litară de la Berlin. Evoluţia situaţiei internaţionale, în ultimele trei luni şi progre­sele politicii de „încercuire“ urmărite cu atâta atenţie de diplomaţia axei, justificau, desigur, o asemenea întâl­nire, în momentul de faţă. Rezultatele unor întrevederi ca cea de la Salzburg simt întotdeauna confidenţiale şi foarte puţine din realităţile politice pot pătrunde în do­meniul public prin unele in­formaţii autorizate. Fără îndoială, situaţia ge­nerală va fi făcut obiectul unei atente examinări iar problema Danzigului, a unei eventuale adeziuni a Japo­niei la tratatul de alianţă din Berlin, a rolului Unga­riei în politica ap­ei şi a în­drumării externe a politicei spaniole vor fi alimentat de­sigur consultările celor doi miniştri de externe, căci a­­semenea chestiuni simt ex­pres prevăzute de articolul 6 al tratatului de alianţă ita­­lo-german din Mai. In Extremul Orient s’au înregistrat două fapte inte­resante în ordinea diploma­tică : guvernul japonez a respins propunerile formu­late de delegaţia britanică, în legătură cu situaţia crea­tă la Tientsin supuşilor en­glezi în urma măsurilor de poliţie luate de autorităţile militare ocupante (japone­ze), dar şi-a rezervat drep­tul să ia o hotărîre, dacă va fi cazul să accepte reluarea conversaţiilor. O nouă conferinţă anglo­­japoneză nu pare a fi posi­­bilă, — după un comunicat oficios din Tokio — decât în căzul când delegaţia brita­­nică va avea instrucţii şi îm­(Continuare in pag. 2-a) r MAREȘALUL DE BONO care a inspectat de curând linia de apărare de la frontiera occi­dentală a Italiei Pregătirile in vederea întocmirei „registrului naţional“ al populaţiei in Anglia Primul pas spre introducerea serviciului militar obligator Londra, 13 (Rador). „ ..Sun­day Express” anunţă că s’au dat instrucţiuni administraţii­lor locale pentr­u a face pre­gătirile necesare în vederea întocmirii ,,registrului naţio­nal” al populaţei. Se ştie că acest registru este socotit drept primul pas spre introducerea serviciului mili­tar obligator. Formularele necesare întoc­­mirei registrului naţional au şi fost trimise spre a fi distri­buite tuturor capilor de fami­lie. Se ştie că instituirea regi­strului naţional a fost preconi­zată de numeroşi parlamen­tari. De altfel, de la introducerea recrutării în Anglia, registrul naţional nu mai priveşte decât pe cei cari n’au făcut serviciul nici în miliţie, nici în armata teritori­ali. Deraierea trenului Bucureşti-SMI 12 morţi şi 28 de răniţi In noaptea de 13 Au­gust c., la ora 2:18, trenul personal No. 2(K)1, îndru­mat din Bucureşti spre Sibiu, a deraiat peste a­­cete de intrare ale staţiei Pietroaie. In ur­ma accidentului, au fost sfărâmate vago­nul de bagaje al trenului şi un vagon de ci­ lut-a, iar un vagon de clasa ll-a a deraiat. Sunt 13 morţi, a căror înmormântarea a fost au­torizată de către parchet. Au fost şi 38 răniţi, cari au primit la timp a­jutoare medicale, în pre­zent găsindu-se internaţi în spitalul I. C. Brătianu şi în spitalul militar din Piteşti. Circulaţia trenurilor în direcţiunea Piteşti a fost închisă până la ora 12. Cauzele accidentului nu sunt încă determinate. O comisiune de directori in­stituită de direcţiunea ge­nerală C. F. R., este la faţa locului pentru cerce­tări. Cauzele accidentului vor fi comunicate îndată după stabilirea lor. Cum au trecut trupele noastre Carpaţi (14-15 August 1916) Ipoteza 7. —­ Planul de operaţiuni.­­■— Trecerea trecătorilor Carpaţilor. —­ Entuziasmul Roimânilor.— Demoralizarea armatelor austro-ungare In vederea intrării României în acţiune s’au studiat de ma­rele stat major mai multe ipoteze cu o serie de variante impuse de modificările ce interveneau în cursul războiului continental în situaţiile strategice şi politice din apropierea frontierelor noastre. Faţă de situaţia existentă la începutul lunii August 1916 — politică şi strategici — şi în ur­ma încheerii tratatului nostru de alianţă cu Franţa, Anglia, Italia şi Rusia în Ziua de 4 ale acelei luni, s’a studiat ipoteza Z. In Ipoteza Z se prevăzuse răz­boiul pe două fronturi operative: frontul de N. şi N. V., contra Puterilor centrale şi frontul de sud, contra Bulgariei şi aliaţi­lor ei. Pentru aplicarea ei, în legătură cu atingerea scopului urmărit prin războiul nostru, s’a dispus ca armatele I, II şi IV să opereze ofensiv în Transilvania, Banat şi Ungaria, îndreptând atacul în di­recţia generală Budapesta, iar armata de sud, să asigure liber­tatea de acţiune a grosului for­ţelor, să apere teritoriul naţio­nal şi să respingă atacurile bul­garilor şi aliaţilor lor dinspre sud. In planul nostru de operaţiuni se indicase misiunile armatelor I, II şi IV: înaintarea în Transil­vania şi Banat, cu scopul de a se concentra în vederea unei bătă­lii generale în zona Ciucea — spre Nord — şi Caransebeş, spre sud. Cele trei armate urmau să opereze în legătură cu armatele ruseşti din Bucovina, linia lor de separaţie între zonele de o­­peraţii fiind formată de valea râului Someşul Mare. Ambele maluri ale acestui râu erau în zona de operaţii a armatei ru­seşti. TRUPELE NOASTRE DE ACO­PERIRE PRIMESC ORDIN IN ZIUA DE 13 AUGUST In ziua de 13 August 1916, — în ajunul mobilizării armatei noastre — marele stat major a comuni­cat comandanţilor armatelor I, II şi IV (generalii Culcer, Ave­­rescu şi Presan), ordinul primu­lui ministru şi­ ministrului de răz­boi, Ion I. C. Brătianu, privitor la trecerea trupelor de acoperire prin suprindere, a trecătorilor Carpaţilor, în seara zilei de 14 Augu­st, ora 10 p. m. Pentru executarea în bune con­diţii a trecerii Carpaţilor, s’a pus în vedere comandanţilor respec­tivi de armate „că în ziua şi la ora hotărîtă pentru trecerea frontierei, capetele de coloană ale grupurilor de acoperire să se gă­­sea­scă astfel dispuse, încât să aibă aceeaş distanţă măsurată în I timp (ore de marş) de parcurs­­ până la frontieră“. Toate grupurile de acoperire din zona frontierei, echipate şi înzestrate cu cele necesare pen-­­ tru luptă, s’au găsit în ziua de­­ 14 August, printr’un aşa zis marş­­ de exerciţiu, în situaţia ^ pregăti- 1 toare de atac; iar comandanţii I coloanelor primiseră un plic cu I menţiunea „a se deschide la ora­­ 5 d. a.". Plicul cuprindea ordinul­­ amănunţit de atac,, în care era­­ fixată — bine­înţeles — şi ora de pornire a fiecărei coloane. CONSILIUL DE COROANA. — MOBILIZAREA In urma curentului puternic ce se creiase în ţară de către frun­taşii naţionalişti Take Ionescu, Niculae Filipescu, Barbu Dela­­vrarucea şi ceilalţi membrii ai „Acţiunii naţionale“ în vederea intrării în acţiune a României pentru înfăptuirea idealului nos­tru naţional, consiliul de coroană ce a fost convocat în ziua de 14 August 1916, la palatul Cotro­­ceni, de Regele Ferdinand I, n’a făcut altceva decât să ia act de voinţa poporului român şi să a­­nunţe marele act istoric aştep­tat : declararea războiului Au­­stro-Ungariei şi mobilizarea ar­matei române. Ştirea aceasta, răspândită ca fulgerul în tot cu­prinsul ţării, a stârnit un entu­ziasm de nedescris.­­ Ordinul de mobilizare al ar­matei noastre a fost dat în Bu­curești în ziua de 14 August, ziua întâia de mobilizare fiind considerată începută la ora 12 din noaptea de 14—15 August. El a (Continuare în pag. 2­ a) Concentrările pentru manevrele din toamnă şi pentru instrucţie Comunicatei­ Marelui Stat Major Marele Stat Major ne trimete COMUNICATUL Nr. 2 Marele Stat Major a luat hotărîrea ca unităţile ce vor participa la manevrele din a­­ceastă toamnă să-şi concen­treze rezerviştii in cursul lu­nilor August şi Septembrie. In acest scop, în afară de personalul de la vatră care a primit şi va mai primi ordine individuale de culoare verde, se vor mai prezenta, la unită­ţile respective, în ziua de 15 August, numai ofiţerii, subo­fiţerii şi trupa, care au asupra­­ lor ordine de chemare urgen­­­­tă, de culoare galbenă cu: — 2 STELE purtând ştam­pila: A. T .1 sau C. S. 1 sau B. T. 1 sau C. T. 1 sau D. T. 1. — 3 STELE, purtând ştam­pila: D. U. 1 sau B. T. 1. — 4 STELE purtând ştam­pila: A. U. 1. Deasemen­ea sunt concen­traţi pentru instrucţie şi ur­mează a se prezenta la unită­ţile lor, pe data de 15 August, subofiţerii şi trupa dela va­tră din CONTINGENTUL 1936 care posedă ORDINE DE CHE­MARE ROŞII cu 2 stele, ştam­pila A. U. I. Ofiţerii, subofiţerii şi tru­pa dela vatră care urmează a se prezenta, se vor conforma instrucţiunilor scrise pe con­tra-pagina ordinului de che­mare. Cei care nu se vor prezenta la unităţile lor în termenul prevăzut în ordinele de che­mare, vor fi trimişi în jude­cată conform Codului Justi­ţiei Militare. ACEST COMUNICAT COM­PLETEAZĂ COMUNICATELE DIFUZATE PANA ASTAZI PRIN RADIO SI PRESA. Comunicatul nr. 3 al Marelui Stat Major Se mai concentrează pen­tru instrucţie şi manevre ur­mând a se prezenta la uni­tăţile lor, pe data de 15 Au­gust 1939, toţi cei care fac parte numai din grupările 1,­­ 2, 3 şi 4 apărare contra aero-­­ acest an. navelor şi care au asupra lor ordin de chemare urgentă de culoare galbenă, cu 5 stele şi ştampila F. A. 1, chiar dacă au mai fost concentraţi în

Next