Universul, septembrie 1939 (Anul 56, nr. 239-268)
1939-09-01 / nr. 239
i&sml aI_56dUa 12 Pagini Fondator: LU5GI CAZZAVILLAN Proprietar: S. ß. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov tai iiji naționali Vestitoarea zilelor grele pentru nevoiaşi, toamna, îşi face apariţia pe calendarul ca constituie răbojul vremii, dar ea aduce în tolba ei îngrijorări din atmosfera internaţională, îngrijorări pe cari minţile şi sufletele prevăzătoare şi-au luat pretutindeni, mai totdeauna, sarcina de a le diminua, de a le uşura, acolo unde nu le pot înlătura, cu desăvârşire. Sporind în mod fatal lipsurile şi nevoile, eventualităţile impun diriguitorilor asistenţii publice o operă şi mai mare de ajutorare permanentă, în vederea căreia trebue să se facă de pe acum o sistematizare a planurilor de lucru practic, pe teren, în afara biurocratismului rece, care îşi are totuşi şi el rostul lui statistic şi îndrumător. In mersul molcom al vremurilor normale, omenia, mila faţă de cei în lipsă, un dram de iubire pentru semeni, făceau ca, individual ori colectiv, ajutorul să ajungă mai mult sau mai puţin la timp, îndeplinind acea operă care face parte din primele învăţături creştineşti şi căreia civilizaţia modernă i-a dat o formă metodică sub denumirea de asistenţă socială. Europa va avea poate norocul şi înţelepciunea să risipească nourii ce s’au adunat pe cerul preocupărilor internaţionale şi vântul toamnei care vine cu paşi repezi va zmulge doar, ca de obicei, frunzele ruginite, veştejite, ale arborilor ce simt în ei înfiorarea prevestitoare a îngheţului pe care îl anunţă inevitabila succedare a anotimpurilor. Poate că va fi redată omenirii pro.titudinea că nici un , ciclon intempestiv nui-şi va întrebuinţa forţa să zgudue normala aşezare a vieţii, dar datoria tuturora e să vegheze , ca în toate domeniile evenimentele să nu ne surprindăm şi să ştim să facem faţă tuturor împrejurărilor, din acel câmp care altă dată se ] numea neprevăzutul. Pregătiţi tehniceşte, căliţi ! sufleteşte în voinţa noastră de a ne menţine atitudinea pacifică, atitudine care s’ar transforma în dârzenie neşovăelnică în clipa când ar fi nevoe să ne apărăm ogorul, trebue să completăm opera de prevedere prin o intensificare a mijloacelor de ajutorare a celor ce vor avea nevoe de sprijinul colectivităţii. De data aceasta nu e vorba numai de o operă socială, ci de una naţională care merge în ritm armonios cu toate celelalte măsuri de apărare ce se iau în toate domeniile. Dând tuturora conştiinţa că nimic nu este lăsat la voia întâmplării, că nevoile tuturora sunt cercetate şi soluţionate potrivit împrejurărilor, facem o operă pozitivă de întărire a forţelor ce sunt menite să ne ducă iarăşi la limanul unor senine, consolidăm cinţa ce sălăşluieşte în inimele celor ce sunt gata să-şi facă până la capăt datoria. O intensificare a pregătirilor pentru o largă asistenţă socială nu poate strica în nici un caz, chiar dacă toamna n’ar vesti altceva decât încetarea zilelor când soarele generos încălzea pe toţi deopotrivă... Sunt atâtea lipsuri de completat şi atâtea suferinţi de alinat în lumea celor nevoiaşi, încât nimic n’ar fi de prisos în acea vastă acţiune a ajutorării semenilor pe care am întreprinde-o în vederea unor eventualităţi, mai întunecate, dar ar prinde bine şi în vremuri absolut pacinice și normale. r* Londra, 25 August Marea Britanie, prin legea trecută ori de urgenţă prin parlament, se organizează pe picior de război. Unanimitatea Camerei Comunelor, care şi-a găsit ecoul în Camera Lorzilor, exprimă exact sentimentul naţiunii. Dacă ar fi cu putinţă, sau dacă ar trebui ca guvernul să procedeze la alegeri imediat, d. Neville Chamberlain poate fi sigur că obţine o majoritate atât de mare, încât ar fi stânjenit. Căci sistemul parlamentar tradiţional în Anglia cere existenţa unei opoziţii parlamentare suficient de numeroasă şi activă. Acum putem declara în chip absolut sigur, că semnarea pactului ruso-german a produs în Marea Britanie un efect contrariu aceluia pe care îl speraseră conducătorii politicei germane. Acest act al guvernului rus, în loc să facă pe englezi mai timizi, le-a întărit dimpotrivă voinţa de a îşi apăra interesele esenţiale apărând independenţa Poloniei ameninţate. D. Chamberlain şi tot astfel opinia publică nu regretă negocierile de la Moscova şi tind spre concluzia că, la urma urmei, norocul le-a surâs de a nu fi încheiat un pact oficial cu un guvern care a renunţat atât de repede la principiile esenţiale car până acum au guvernat politica sa. Dar guvern şi naţiune în Marea Britanie sunt prea ocupate cu pregătirile de război, spre a-şi pierde timpul cu analizarea cauzelor cari au adus Rusia să invite deodată la Moscova pe creatorul pactului anticomunist. Opinia noastră personală asupra acestui punct, care pe viitor va ocupa atenţiunea istoricilor, e că, din punct de vedere al doctrinei comuniste, acordul cu Führerul nu este o trădare, ci o manevră strategică. Oare scopul politicii de la Moscova nu e de a provoca în Europa un război general, destul de lung ca învingătorii şi învinşii să fie slăbiţi, ceea ce ar permite ruşilor, cari s’au ţinut până atunci de o parte, să intervină cu forţele lor păstrate intacte ? Să ne reîntoarcem acum la unitatea britanică. Este remarcabilă şi nu poate fi egalată decât (Continuare in pag. 2-a) SCRISORI DIN LONDRA UNITATE BRITANICĂ de AUGUR Nr. 239 Vineri 1 Septembrie 1939 12 Pagini PIUI o, DIRECTOR $l ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 FETELE PICTORULUI (Vezi articolul din pagina H-a) CORNELIS de VOS Declaraţiile d-lui Chamberlain O activitate diplomatică înfrigurată a caracterizat ziua de Marţi. Paralel cu, ea s’a desfăşurat pretutindeni o intensă activitate militară- "In fapt, forţele armate ale ţărilor în conflict sunt mobilizate şi gata să intre in acţiune; ale celor neutre sunt gata pentru apărare în orice' epentualt» tate.Totuși un fel de expecti-' tativă optimistă a. .(dominat, atmosfera internaţională■ ultimelor douăzeci și patru de . ceasuri, • ' ’’J 1.....'. Această impresie de destinăere se .intemeiază pertitudi- i nea presei 'italiene', care a pus în relief străduinţele pentru pace ale d-lui Mussolini şi pe aşteptarea răspunsului englez la mesagiul d-lui Hitler, ca şi a replicii Fuhrerului la nota remisăLuni noaptea de d. Neville.Henderson. .. Situaţia, paretotuşi , să fie neschimbată în termenii ei pozitivi. In urma schimbului de date dintre Marea Britanie şi Reichtea's’ar putea. rezuma astfel: Totul depinde de An-, gliei,se spune la Berlin şii la Roma,, pacea e în mâinile d-lui Hitler,,,se afirmă ,la Londra ]şi Ud. Paris. Până astăzi insă■ poziţiunile părţilor , sunt neschimbate şi impresia cea mai apropiată de realitate pare a fi că ne aflăm deocamdată" în faţaunei simple amânări". "7 . Declaraţiile de Marţi ale d-lui Chamberlain, la Camera Comunelor, confirmă această impresie. Primul ministru britanic a declarat că, de la ultima şedinţă a parlamentului britanic, situația a rămas neschimbată. Catastrofa nu s’a prodfs, dar nu se poate spune că primejțlifl.Xa, micșoratic,în urma comunicării primite din partea d-lui Hitter. Din cuvântarea d-lui Chamberlain se poate reconstitui conținutul notei trimise ă*[ Führer, puri ambasadorul bri- ’ tanic la Berlin, guvernului encglez, d. Hitler s’a străduit să convingă■guvernul din Londra despre dorinţa sa de a ajunge, la o înţelegere anglo-germci. mă,completă şi durabilă. In schimb, Führerul n‘a lăsat nicio îndoială asupra revendicărilor germane faţă de Polonia — cesiunea Dănzigului şi coridorului—şi a necesităţiirezolvării lor grabnice. Mesa. ,jul , trimis d-lui Chamberlain este deci asemănător cu vel remis d-lui Daladier şi are acelaş obiectiv: o discriminare intre Polonia şi Puterile occidentale, cu care Reichul doreşte să încheie înţelegeri durabile, cu condiţia ca în prealabil revendicările gerbiane faţă de Polonia să fie imediat satisfăcute. .. [ , ■ Primul ministru britanic nu primeşte acest punct devedere. Nicio schimbare nu ■ s’a produs în politica ’guvernului englez, spiinte d-sa. Obligaţiile Marei Britanii faţă de Polonia vor fi respectate. Guver- nul englez ar fi fericit să încheie un acord permanent cu Germania, dar aceasta depinde de felul cum pot fi tratate divergenţele, germano-polone şi de natura propunerilor făcute de Germania pentru rezolvarea lor. D. Chamberlain socoteşte — ceia ce a afirmat de altfel în repetate rânduri —că neînţelegerile germano-polone pot fi rezolvate prin mijloace paşpice. Două condiţii sunt necesare in acest scop: pe deoparte realizarea unei destinderi, prin evitarea ciocnirilor de la frontieră ",şi a informaţiilor tendenţioase ,sau polemicelor de presă, pe de altă parte acceptarea de libere negocieri, alcărorsucces ar putea face posibilă o reglementare generală. Intro peroraţie, care a fost călduros, aplaudată de Parlament, primul ministru a făcut o impresionantă enumerare a pregătirilor militare ale Angliei, arătând că poporul englez nădăjdueşte că va avea pacea şi lucrează în acest scop, dar că, dacă ea nu este posibilă, va urma cu o hotărîre nestrămutată linia de conduită, pe care şi-a fixat-o. Aclamaţiile, care au subliniat cuvântarea primului ministru şi aprobările fără rezervă ale fruntaşilor opoziţiei îngădue să se considere declaraţiile d-lui Chamberlain ca expresia credincioasă a hotărîrii poporului britanic. Aceste declaraţii rezumă desigur, nota transmisă Luni de ambasadorul Angliei la Berlin Fuehrerului. Marţi seară răspunsul d-luiHitler a fost remis la Londra,unde va necesita- desigur, o examinare a(Comtinuare in pag. 2-a) LA MOSCOVA I Rifebgntrop (xx) și consilierul de legație Hencke, după semnarea pactului de neagresiune germano - rus. EXEMPLARUL 1In BoiaanU 8 min străinătate 6 lei .* » W. ,W|* • f I Parlamentul din Moscova nu va ratifica luna aceasta pactul de neagresiune gerroano-sovietic Moscova, 29 (Rador). Corespondentul agenţiei Reuter transmite: Parlamentul sovietic nu va ratifica luna aceasta pactul de neagresiune germano-sovietic. In cercurile competente se crede că această amânare a ratificării constitue o încercare intenţionată de a reţine pe d. Hitler, până ce va fi ajuns la un plan de soluţionare pe cale paşnică a chestiunii Danzigului. * Moscova, 29 (Rador).Corespondentul agenţiei Havas transmite: In cercurile străine din Moscova se afirmă că întârzierea ratificării pactului germano-sovietic este intenţionată. Se pare că guvernul sovietic doreşte să ştie exact care sunt şansele de pace sau războiu în Europa, înnainte ca d. Molotov să rostească cuvântarea sa de politică externă, cu prilejul examinării în Parlament a pactului de neagresiune Fostul prim ministru si Lităsnisi Vais tas, a fost din nou internat Kaunas, 29 (Rador). — D. Voldemaras, fost președinte al consiliului de miniștri,. care a. încercat să intre în Lituania, a, fost arestat la Kibartai, la’ftoh&eră, și condus, din nou într’un.săd.în a propiere de Zatasai, -unde'-fusese internat înainte de încercarea de lovitură de stat■ din Iunie"1934. HT* înaltul Pontif, în apelul său a spus: „Nimic nu se pierde cu pace — totul se poate pierde prin război“. Adevărul acestor cuvinte, in ciuda încordărei care persistă, pare a pătrunde cu greutate şi încet, şi desigur graţie sforţărilor supreme din ce în ce mai stăruitoare pentru evitarea răz-boiului; graţie atitudinei hotărîte a Angliei şi Franţei dar în acelaş timp gata să conttribue la o soluţionare pacinică a conflictului germano-polon, dacă se va arăta aceeaşi bunăvoinţă şi sinceritate din partea Germaniei; graţie calmului şi prudenţei Poloniei; graţie atitudinei Italiei unde, judecând după tonul presei, după activitatea oficială diplomatică, după energica reacţiune a autorităţilor italiene care au confiscat două mari ziare „Popolo di Roma“ cât şi „Stampa“ acuzate de alarmism excesiv fiindcă au anunţat războiul ca iminent, se poate spune că opinia publică italiană doreşte o soluţionare pacinică a conflictului şi în fine graţie simptomelor din ce în ce mai aparente că şi în Germania factorii conducători ezită să-şi asume răspunderea dezlănţuirei unui război. Pe ziua de Marţi s’a adăugat în favoarea păcei un nou sprijin. Regele Leopold al Belgiei şi Regina Wilhelmina a Olandei au oferit mediaţiunea lor binevoitoare pentru găsirea unei soluţii pacinice. Guvernele din Paris, Londra, Berlin, Roma şi Varşovia au fost informate oficial de această binevoitoare intenţiune a celor doi şefi de stat, Parisul şi Londra» au răspuns favorabil la propunerea făcută în sprijinul menţinerea păcei. Polonia a răspuns la rândul ei că acceptă mediaţiunea, după cum a comunicat preşedintele republicei şi d-lui Roosevelt, dar constată că aceste apeluri n’au ecou în Germania. Toate aceste ştiri au creiat pe ziua fi-' Marţi o atmosferă mai puţin alarmantă. Desigur situaţia se menţine tot atât de primejdioasă — nu se poate pronunţa cuvântul „destindere“. E pur şi simplu o stagnare — sau poate numai un moment de ezitare în faţa răspunderei dezlănţuirei unui cataclism. Schimbul de note între Marea Britanie şi Reich a determinat desigur această stagnare sau această ezitare. Este evident că d. Hitler, după consultările avute cu colaboratorii săi prin- I cipali, a găsit că nu poate lăsa mesagiul d-lui Chamberlain rermic de d. Henderson Luni seară, fără răspuns. Acest răspuns a fost trimis Marţi seara la Londra. Deocamdată atât Londra cât şi Berlinul au socotit că e mai bine să nu se dea încă publicităţii textele mesagiilor schimbate. Această discreţiune reciprocă indică grija de a nu se îngreuna schimbul de vederi printr-o dezbatere publică a unor comunicări ce nu par a fi socotite ca cele din urmă. O telegramă din Roma anunţă chiar că nu este exclus ca discuţiile anglo-germane să continue şi azi şi mâine şi „poate şi zilele următoare“. Este imposibil de tras o concluzie precisă lipsind elementul de apreciere pe care nu-l poate forma decât răspunsul cancelarului Hitler. Nu avem pânăin momentul când scriem aceste rânduri decât un singur element de apreciere: discursul d-lui Chamberlain rostit Marţi în Camera Comunelor. Din el se poate deduce că d. Hitler a făcut și Marei Britanii propuneri aproape identice cu acelea cuprinse în scrisoarea adresată d-lui Daladier adică a cerut înainte de toate Danzigul și Coridorul, cu adausul că e dispus să negocieze pentru celelalte probleme. D. Chamberlain a fost cât se poate de precis în discursul său, care rezumă desigur mesajul trimis la Berlin prin d. Henderson. Anglia ca şi Franţa consideră că litigiul germano-polon poate fi soluţionat prin negocieri între cele două guverne dar Marea Britanie, ca şi Franţa nu va tolera o acţiune de forţă contra Poloniei faţă de care îşi va ţine fără şovăire angajamentele luate. Tot din discursul d-lui Chamberlain rezultă că propunerile d-lui Hitler n’au schimbat cu nimic situaţia care rămâne primejdioasă şi că pacea sau războiul atârnă numai de hotărârea Fuehrer-ului. Unanimitatea. opiniei publice britanice a aprobat atitudinea și discursul d-lui Chamberlain. De altfel telegramele din Berlin arată că acolo discursul a fost considerat ca având un ton calm. Impresiunea care s’ar degaja din știrile sosite din Germania este că acolo se speră într’o presiune pe care ar face-o Anglia asupra Poloniei. „Dacă prin răspunsul Angli(Continuare in pag. 2-a) Situaţia internaţională Intre război şi pace Regele Belgiei şi Regina Olandei propun întrunirea unei conferinţe pentru rezolvarea crizei Paris, 29 (Radpr )\--- Agenţia „Havas“ transmite: Regele Belgiei şi Regina Olandei au căzutt de acord pentru a oferi servicile lor în vedereaîntrunirii unei conferinţe la care ar urma să ia parte Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi Polonia, pentru a găsi o soluţie crizei actuale. Guvernul olandez a făcut pe lângă reprezentanţii diplomatici din Haga ai celor cinci puteri acelaş demers pe care l-a făcut la Bruxelles, d. Pierrot, preşedintele consiliului de miniştri ai Belgiei. Guvernul francez se pregăteşte să răspundă in mod favorabil la propunerea Suveranilor Olandei şi Belgiei. ♦ Paris, 29 (Rador). — Agenţia „Havas“ anunţă: D. Pierrot, primul ministru al Belgiei, a convocat astănoapte pe ambasadorul Franţei căruia i-a făcut cunoscut că Regina Olandei şi Regele Belgiei au căzut de acord pentru a-şi oferi serviciile în vederea găsirii unei soluţii a crizei actuale. Ei şi-au adresat această propunere guvernelor Franţei, Angliei, Germaniei, Italiei şi Poloniei. Guvernul Olandei a făcut desigur o comunicare asemănătoare reprezentanţilor diplomatici din Haga ai celor cinci puteri. * Haga, 29 (Rador). — Agenţia Algemeen Nederlandsch Pressblureau comunică următoarele: Se confirmă că Regina Wilhelmina şi Regele Leopold au oferit bunele Ierarhii Angliei, Franţei, Germaniei, Italiei şi Poloniei, pentru soluţionarea crizei. REGINA WILHELMINA Franţa şi Anglia răspund favorabil Paris, 29 (Rador). — Guvernele francez şi britanic au răspuns Marţi după amiază în mod favorabil la propunerea de bune oficii transmisă de guvernul belgian în vederea găsirii unei soluţii pacifice pentru actuala criză. Se crede că în răspunsul lor, cele două guverne au arătat că „rămân profund ataşate păcii“ şi „sunt gata să colaboreze cu toată bunăvoinţa la orice iniţiativă menită să soluţioneze pe cale paşnică criza actuală“. Comunicarea guvernului olandez ce urmează să fie făcută guvernului francez in acelaşi sens cu inițiativa belgiană, nu a sosit încă la Paris. RĂSPUNSUL GUVERNULUI POLON Varşovia, 29 (Rador). — Agenţia „Pat“ comunică: Miniştrii Belgiei şi Olandei, din ordinul Suveranilor Ilor, au comunicat guvernelor polon, francez, german, englez şi italian că Regele Leopold şi Regina Wilhelmina şi-au oferit bunele Lor oficii, pentru soluţionarea pacifică a controverselor ce există între aceste state. In răspunsul său, guvernul polon s’a referit la telegrama pe care preşedintele republicii polone a adresat-o preşedintelui Roosevelt şi în care Polonia accepta principiul unei mediaţii de acest fel. Aprobând apoi această iniţiativă paşnică a Suveranilor Belgiei şi Olandei, guvernul polon subliniază faptul că niciuna din, iniţiativele de acest fel nu au găsit până acum răsunet la guvernul Reichului.