Universul, septembrie 1939 (Anul 56, nr. 239-268)

1939-09-01 / nr. 239

i&sml aI_56dUa 12 Pagini Fondator: LU5GI CAZZAVILLAN Proprietar: S. ß. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov tai ii­ji naționali Vestitoarea zilelor grele pentru nevoiaşi, toamna, îşi face apariţia pe calendarul ca constituie răbojul vremii, dar ea aduce în tolba ei în­grijorări din atmosfera inter­naţională, îngrijorări pe cari minţile şi sufletele prevăză­toare şi-au luat pretutindeni, mai totdeauna, sarcina de a le diminua, de a le uşura, a­­co­lo unde nu le pot înlătu­ra, cu desăvârşire. Sporind în mod fatal lip­surile şi nevoile, eventualită­ţile impun diriguitorilor a­­sistenţii publice o operă şi mai mare de ajutorare per­manentă, în vederea căreia trebue să se facă de pe acum o sistematizare a planurilor de lucru practic, pe teren, în afara biurocratismului rece, care îşi are totuşi şi el rostul lui statistic şi îndrumător. In mersul molcom al vre­murilor normale, omenia, mi­la faţă de cei în lipsă, un dram de iubire pentru se­meni, făceau ca, individual ori colectiv, ajutorul să a­­jungă mai mult sau mai pu­­ţi­n la timp, îndeplinind acea operă care face parte din pri­mele învăţături creştineşti şi căreia civilizaţia modernă i-a dat o formă metodică sub de­numirea de asistenţă socială. Europa va avea poate no­rocul şi înţelepciunea să ri­sipească nourii ce s’au adu­nat pe cerul preocupărilor internaţionale şi vântul toamnei care vine cu paşi re­pezi va zmulge doar, ca de o­­bicei, frunzele ruginite, veş­tejite, ale arborilor ce simt în ei înfiorarea prevestitoare a îngheţului pe care îl anun­ţă inevitabila succedare a a­­no­timpurilor. Poate că va fi redată ome­nirii p­ro.tit­u­dinea că nici un ,­ ciclon intempestiv nui-şi va întrebuinţa forţa să zgudue normala aşezare a vieţii, dar datoria tuturora e să vegheze , ca în toate domeniile eveni­­­­mentele să nu ne surprindă­m şi să ştim să facem faţă tu­turor împrejurărilor, din a­­­­cel câmp care altă dată se ] numea neprevăzutul.­­ Pregătiţi tehniceşte, căliţi ! sufleteşte în voinţa noastră­­ de a ne menţine atitudinea­­ pacifică, atitudine care s’ar­­ transforma în dârzenie neşo­­văelnică în clipa când ar fi nevoe să ne apărăm ogorul, trebue să completăm opera de prevedere prin o intensificare a mijloacelor de ajutorare a celor ce vor avea nevoe de sprijinul colectivităţii. De data aceasta nu e vorba numai de o operă socială, ci de una naţională care merge în ritm armonios cu toate celelalte măsuri de apărare ce se iau în toate domeniile. Dând tuturora conştiinţa că nimic nu este lăsat la voia întâmplării, că nevoile tutu­rora sunt cercetate şi soluţio­nate potrivit împrejurărilor, facem o operă pozitivă de în­tărire a forţelor ce sunt me­nite să ne ducă iarăşi la li­manul u­nor senine, conso­lidăm ci­­­nţa ce sălăşluieşte în inimele celor ce sunt gata să-şi facă până la capăt da­toria. O intensificare a pregătiri­lor pentru o largă asistenţă socială nu poate strica în nici un caz, chiar dacă toam­na n’ar vesti altceva decât în­cetarea zilelor când soarele generos încălzea pe toţi deo­potrivă... Sunt atâtea lipsuri de com­pletat şi atâtea suferinţi de alinat în lumea celor nevo­iaşi, în­cât nimic n’ar fi de prisos în acea vastă acţiune a ajutorării semenilor pe care am întreprinde-o în vederea unor eventualităţi, mai întu­necate, dar ar prinde bine şi în vremuri absolut pacinice și normale. r* Londra, 25 August­­ Marea Britanie, prin legea tre­cută ori de urgenţă prin parla­ment, se organizează pe picior de război. Unanimitatea Camerei Comunelor, care şi-a găsit ecoul în Camera Lorzilor, exprimă exact sentimentul naţiunii. Dacă ar fi cu putinţă, sau dacă ar trebui ca guvernul să procedeze la alegeri imediat, d. Neville Chamberlain poate fi sigur că obţine o majo­ritate atât de mare, încât ar fi stânjenit. Căci sistemul parlamen­tar tradiţional în Anglia cere e­­xistenţa unei opoziţii parlamen­tare suficient de numeroasă şi activă. Acum putem declara în chip absolut sigur, că semnarea pac­tului ruso-german a produs în Marea Britanie un efect contra­riu aceluia pe care îl speraseră conducătorii politicei germane. Acest act al guvernului rus, în loc să facă pe englezi mai timizi, le-a întărit dimpotrivă voinţa de a îşi apăra interesele esenţiale a­­părând independenţa Poloniei a­­meninţate. D. Chamberlain şi tot astfel o­­pinia publică nu regretă negocie­rile de la Moscova şi tind spre concluzia că, la urma urmei, no­rocul le-a surâs de a nu fi înche­iat un pact oficial cu un guvern care a renunţat atât de repede la principiile esenţiale car­ până acu­m au guvernat politica sa. Dar guvern şi naţiune în Ma­rea Britanie sunt prea ocupate cu pregătirile de război, spre a-şi pierde timpul cu analizarea cau­zelor cari au adus Rusia să in­vite deodată la Moscova pe crea­torul pactului anti­comunist. Opi­nia noastră personală asupra a­­cestui punct, care pe viitor va o­­cupa atenţiunea istoricilor, e că, din punct de vedere al doctrinei comuniste, acordul cu Führerul nu este o trădare, ci o manevră strategică. Oare scopul politicii de la Moscova nu e de a provoca în Europa un război general, des­tul de lung ca învingătorii şi în­vinşii să fie slăbiţi, ceea ce ar per­mite ruşilor, cari s’au ţinut până atunci de o parte, să intervină cu forţele lor păstrate intacte ? Să ne reîntoarcem acum la unitatea britanică. Este remarca­bilă şi nu poate fi egalată decât (Continuare in pag. 2-a) SCRISORI DIN LONDRA UNITATE BRITANICĂ de AUGUR Nr. 239 Vineri 1 Septembrie 1939 12 Pagini PIUI o, DIRECTOR $l ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 FETELE PICTORULUI (Vezi articolul din pagina H-a) CORNELIS de VOS Declar­aţiile d-lui Ch­amberlain O activitate diplomatică în­frigurată a caracterizat ziua de Marţi. Paralel cu, ea s’a desfăşurat pretutindeni o in­tensă activitate militară- "In fapt, forţele armate ale ţărilor în conflict sunt mobilizate şi gata să intre in acţiune; ale celor neutre sunt gata pentru apărare în orice' epentualt» tate.­Totuși un fel de expecti-' tativă optimistă a. .(dominat, atmosfera internaţională■­­ ultimelor douăzeci și patru de . ceasuri, • ' ’’J 1.....'.­­ Această impresie de destin­­­­ăere se .intemeiază pe­rtitudi- i nea presei 'italiene', care a pus în relief străduinţele pentru pace ale d-lui Mussolini şi pe aşteptarea răspunsului englez la mesagiul d-lui Hitler, ca şi a replicii Fuhrerului la nota remisăLuni noaptea de d. Ne­ville.Henderson. .. Situaţia, pare­­totuşi , să fie neschimbată­ în termenii ei pozitivi. In urma schimbului de date dintre Marea Britanie şi Reicht­­ea's’ar­ putea. rezuma astfel: Totul depinde de An-, gliei,­­se spune la Berlin şii la Roma,, pacea e în mâinile d-lui Hitler,,,se afirmă ,la Lon­dra ]şi Ud. Paris. Până astăzi insă■ poziţiunil­e părţilor , sunt neschimbate şi impresia cea mai apropiată de realitate pare a fi că­ ne­ aflăm deocam­dată" în faţa­­unei simple amâ­nări". "7 . Declaraţiile de Marţi ale d-lui Chamberlain, la Camera Co­munelor, confirmă această impresie. Primul ministru bri­tanic a declarat că, de la ul­tima şedinţă a parlamentului britanic, situația a rămas ne­schimbată. Catastrofa nu s’a prodf­s, dar nu se poate spune că prime­jțlifl.Xa, m­icșoratic,în urma comunicării primite din partea d-lui Hitter. Din cuvântarea d-lui Cham­berlain se­­ poate reconstitui conținutul notei trimise ă*[ Führer, pu­ri ambasadorul bri- ’ tanic la Berlin, guvernului en­c­glez, d. Hitler s’a străduit să convingă­­■guvernul din Londra despre dorinţa sa de a ajunge, la o înţelegere anglo-germci. mă,­completă şi durabilă. In­ schimb, Führerul n‘a lăsat nicio îndoială asupra revendic­­ărilor germane faţă de­ Polo­nia — cesiunea Dănzigului şi coridorulu­i—şi a necesităţii­­rezolvării lor grabnice. Mesa­. ,jul , trimis d-lui Chamberlain este deci asemănător cu vel remis d-lui Daladier şi are a­­celaş obiectiv: o discriminare intre Polonia şi­ Puterile occi­dentale, cu care Reichul do­reşte să încheie înţelegeri du­rabile, cu condiţia ca în prea­labil revendicările gerbiane faţă de­ Polonia să­ fie imediat satisf­ăcute. .. [ , ■ Primul ministru britanic­ nu primeşte acest punct de­­ve­dere. Nicio schimbare nu ■ s’a produs în politica ’guvernului englez, spiinte d-sa. Obligaţiile Marei Britanii faţă de Polo­nia vor fi respectate. Guver-­ nul englez ar fi fericit să în­cheie un acord permanent­ cu Germania,­ dar aceasta depin­de­ de­ felul cum pot fi tratate divergenţele, germano-polone şi de natura propunerilor fă­cute de Germania pentru re­zolvarea lor. D. Chamberlain socoteşte — ceia ce a afirmat de altfel în repetate rânduri —că neînţe­legerile germano-polone pot fi rezolvate prin mijloace paşpi­­­ce. Două condiţii sunt necesa­re in acest scop: pe deoparte realizarea unei destinderi, prin­ evitarea­­ ciocnirilor de la frontieră ",şi a informaţiilor tendenţioase ,sau polemicelor de presă, pe de altă parte acceptarea­­ de libere nego­cieri,­ al­­căror­­succes ar pu­tea face posibilă o reglemen­tare generală. Intro peroraţie, care a fost călduros, aplaudată de Parla­ment, primul ministru a fă­cut o impresionantă enume­rare a pregătirilor militare ale Angliei,­ arătând că po­porul englez nădăjdueşte că va avea­ pacea­ şi lucrează în acest scop, dar că, dacă ea nu este posibilă, va urma cu o hotărîre nestrămutată linia de conduită,­ pe care­­ şi-a fixat-o. Aclamaţiile, care au subli­niat cuvântarea primului mi­nistru şi aprobările fără re­zervă ale fruntaşilor opoziţiei îngădue să se considere de­claraţiile d-lui Chamberlain ca expresia credincioasă a hotărîrii poporului britanic. Aceste declaraţii rezumă de­sigur, nota transmisă Luni de ambasadorul Angliei la Berlin Fuehrerului. Marţi seară răs­punsul d-lui­­Hitler a fost­ re­mis la­ Londra,­unde va nece­sita- de­sigur, o examinare a­(Comtinuare in pag. 2-a) LA MOSCOVA I Rifebgntrop (xx) și consilierul de legație Hencke, după semnarea pac­tului de neagresiune germano - rus. EXEMPLARUL 1In BoiaanU 8 m­­in străinătate 6 lei .* » W. ,W|* • f I Parlamentul din Moscova nu va ratifica luna aceasta pactul de neagresiune gerroano-sovietic Moscova, 29 (Rador).­ Corespondentul agenţiei Reuter transmite: Parlamentul sovietic nu va ratifica luna aceasta pactul de neagresiune germano-sovietic. In cercurile competente se crede că această amâ­nare a ratificării constitue o încercare intenţionată de a reţine pe d. Hitler, până ce va fi ajuns la un plan de soluţionare pe cale paşnică a chestiunii Dan­­zigulu­i. * Moscova, 29 (Rador).­Corespondentul agenţiei Havas transmite: In cercurile străine din Moscova se afirmă că în­târzierea ratificării pactu­lui germano-sovietic este intenţionată. Se pare că guvernul so­vietic doreşte să ştie exact care sunt şansele de pace sau războiu în Europa, în­­nainte ca d. Molotov să rostească cuvântarea sa de politică externă, cu pri­lejul examinării în Par­lament a pactului de ne­agresiune Fostul prim ministru si Lităsnisi Vais tas, a fost din nou internat Kaunas, 29 (Rador). — D. Vol­­demaras, fost președinte al con­siliului de miniștri,. care a. încer­cat să intre în Lituania, a, fost a­­restat la­ Kibartai, la’ftoh&eră, și condus, din nou într’­un.săd­.în a­ propiere de Zatasai, -unde'-fusese internat înainte de încercarea de lovitură de stat■ din Iunie"1934. HT* înaltul Pontif, în apelul său a spus: „Nimic nu se pierde cu pace — totul se poate pierde prin război“. Adevărul acestor cuvinte, in ciuda încordărei care persistă, pare a pătrunde cu greutate şi încet, şi desigur graţie sforţări­lor supreme din ce în ce mai stăruitoare pentru evitarea răz-­­­boiului; graţie atitudinei hotă­­rîte a Angliei şi Franţei dar în a­­celaş timp gata să conttribue la o soluţionare pacinică a conflic­tului germano-polon, dacă se va arăta aceeaşi bunăvoinţă şi sinceritate din partea Germa­niei; graţie calmului şi pruden­ţei Poloniei; graţie atitudinei Italiei unde, judecând după to­nul presei, după activitatea o­­ficială diplomatică, după ener­gica reacţiune a autorităţilor italiene care au confiscat două mari ziare „Popolo di Roma“ cât şi „Stampa“ acuzate de a­­larmism excesiv fiindcă au a­­nunţat războiul ca iminent, se poate spune că opinia publică italiană doreşte o soluţionare pacinică a conflictului şi în fine graţie simptomelor din ce în ce mai aparente că şi în Germania factorii conducători ezită să-şi asume răspunderea dezlănţuirei unui război. Pe ziua de Marţi s’a adăugat în favoarea păcei un nou spri­jin. Regele Leopold al Belgiei şi Regina Wilhelmina a Olan­dei au oferit mediaţiunea lor binevoitoare pentru găsirea u­­nei soluţii pacinice. Guvernele din Paris, Londra, Berlin, Roma şi Varşovia au fost informate oficial de această binevoitoare intenţiune a celor doi şefi de stat, Parisul şi Londra» au răs­puns favorabil la propunerea făcută în sprijinul menţinerea păcei. Polonia a răspuns la rân­dul ei că acceptă mediaţiunea, după cum a comunicat preşe­dintele republicei şi d-lui Roo­sevelt, dar constată că aceste apeluri n’au ecou în Germania. Toate aceste ştiri au creiat pe ziua fi-' Marţi o atmosferă mai puţin alarmantă. Desigur situa­ţia se menţine tot atât de pri­mejdioasă — nu se poate pro­nunţa cuvântul „destindere“. E pur şi simplu o stagnare — sau poate numai un moment de e­­zitare în faţa răspunderei dez­lănţuirei unui cataclism. Schimbul de note între Marea Britanie şi Reich a determinat desigur această stagnare sau această ezitare. Este evident că d. Hitler, după consultările a­­vute cu colaboratorii săi prin- I cipali, a găsit că nu poate lăsa mesagiul d-lui Chamberlain rer­mic de d. Henderson Luni sea­ră, fără răspuns. Acest răspuns a fost trimis Marţi seara la Lon­dra. Deocamdată atât Londra cât şi Berlinul au socotit că e mai bine să nu se dea încă pu­blicităţii textele mesagiilor schimbate. Această discreţiune reciprocă indică grija de a nu se îngreuna schimbul de vederi printr-o dezbatere publică a unor comunicări ce nu par a fi socotite ca cele din urmă. O te­legramă din Roma anunţă chiar că nu este exclus ca dis­cuţiile anglo-germane să conti­nue şi azi şi mâine şi „poate şi zilele următoare“. Este imposibil de tras o con­cluzie precisă lipsind elementul de apreciere pe care nu-l poate forma decât răspunsul cance­larului Hitler. Nu avem până­­in momentul când scriem aceste rânduri decât un singur ele­ment de apreciere: discursul d-lui Chamberlain rostit Marţi în Camera Comunelor. Din el se poate deduce că d. Hitler a fă­cut și Marei Britanii propuneri aproape identice cu acelea cu­prinse în scrisoarea adresată d-lui Daladier adică a cerut înainte de toate Danzigul și Co­ridorul, cu adausul că e dispus să negocieze pentru celelalte probleme. D. Chamberlain a fost cât se poate de precis în discursul său, care rezumă de­sigur mesajul trimis la Ber­lin prin d. Henderson. Anglia ca şi Franţa consideră că liti­giul germano-polon poate fi so­luţionat prin negocieri între cele două guverne dar Marea Britanie, ca şi Franţa nu va to­lera o acţiune de forţă contra Poloniei faţă de care îşi va ţine fără şovăire angajamentele lu­ate. Tot din discursul d-lui Chamberlain rezultă că propu­nerile d-lui Hitler n’au schim­bat cu nimic situaţia care ră­mâne primejdioasă şi că pacea sau războiul atârnă numai de hotărârea Fuehrer-ului. Unanimita­tea. opiniei publice britanice a aprobat atitudinea și discursul d-lui Chamberlain. De altfel­ telegramele din Ber­lin arată că acolo discursul a fost considerat ca având un ton calm. Impresiunea care s’ar degaja din știrile sosite din Germania este că acolo se speră într’o pre­siune pe care ar face-o Anglia asupra Poloniei. „Dacă prin răspunsul Angli­(Continuare in pag. 2-a) Situaţia internaţională Intre război şi pace Regele Belgiei şi Regina Olandei propun întrunirea unei conferinţe pentru rezolvarea crizei Paris, 29 (Radpr )\---­ Agenţia „Havas“ trans­mite: Regele Belgiei şi Regi­na Olandei au căzu­tt de acord pentru a oferi ser­­vicile lor în vederea­­în­trunirii unei conferinţe la care ar urma să ia parte Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi Polo­nia, pentru a găsi o solu­ţie crizei actuale. Guvernul olandez a fă­cut pe lângă reprezentan­ţii diplomatici din­ Haga ai celor cinci puteri ace­­laş demers pe care l-a fă­cut la Bruxelles, d. Pier­­rot, preşedintele consiliu­lui de miniştri ai Belgiei. Guvernul francez se pregăteşte să răspundă in mod favorabil la pro­punerea Suveranilor O­­landei şi Belgiei. ♦ Paris, 29 (Rador). — Agenţia „Havas“ anunţă: D. Pierrot, primul mi­nistru al Belgiei, a convo­cat astănoapte pe amba­sadorul Franţei căruia i-a făcut cunoscut că Regina Olandei şi Regele Belgiei au căzut de acord pentru a-şi oferi serviciile în ve­derea găsirii unei soluţii a crizei actuale. Ei şi-au adresat aceas­­tă propunere guvernelor Franţei, Angliei, Germa­niei, Italiei şi Poloniei. Guvernul Olandei a fă­cut desigur o comunicare asemănătoare reprezen­tanţilor diplomatici din Haga ai celor cinci puteri. * Haga, 29 (Rador). — Agenţia Algemeen Neder­­landsch Pressblureau co­munică următoarele: Se confirmă că Regina Wilhelmina şi Regele Leo­pold au oferit bunele Ier­arh­ii Angliei, Franţei, Germaniei, Italiei şi Polo­niei, pentru soluţionarea crizei. REGINA WILHELMINA Franţa şi Anglia răspund favorabil Paris, 29 (Rador). — Guvernele francez şi bri­tanic au răspuns Marţi după amiază în mod fa­vorabil la propunerea de bune oficii transmisă de guvernul belgian în vede­rea găsirii unei soluţii pa­cifice pentru actuala cri­ză. Se crede că în răspun­sul lor, cele două guverne au arătat că „rămân pro­fund ataşate păcii“ şi „sunt gata să colaboreze cu toată bunăvoinţa la orice iniţiativă menită să soluţioneze pe cale paş­nică criza actuală“. Comunicarea guvernu­­lui olandez ce urmează să fie făcută guvernului francez in acelaşi sens cu­­ inițiativa belgiană, nu a­­ sosit încă la Paris. RĂSPUNSUL GUVERNULUI POLON Varşovia, 29 (Rador). — Agenţia „Pat“ comunică: Miniştrii Belgiei şi Olan­dei, din ordinul Suveranilor I­lor, au comunicat guverne­lor polon, francez, german, englez şi italian că Regele Leopold şi Regina Wilhel­­mina şi-au oferit bunele Lor oficii, pentru soluţiona­rea pacifică a controverselor ce există între aceste state. In răspunsul său, guver­­nul polon s’a referit la tele­grama pe care preşedintele republicii polone a adre­­sat-o preşedintelui Roose­velt şi în care Polonia ac­cepta principiul unei me­diaţii de acest fel. Aprobând apoi această iniţiativă paşnică a Suvera­nilor Belgiei şi Olandei, gu­vernul polon subliniază fap­tul că niciuna din, iniţiati­vele de acest fel nu au găsit până acum răsunet la gu­vernul Reichului.

Next