Universul, septembrie 1939 (Anul 56, nr. 239-268)
1939-09-01 / nr. 239
CADOURILE ABONATII.CASIGiRARILE contractate în Secțiunea AM „UNIVERSUL" 1. La asigurări de 20.000 lei La o asigurare de 20.000 lei, cu rata lunară de lei 76, se acordă: 1) La achitarea ratei a 4-a lunare O casetă cu 6 linguriţe de cafea aurite și cizelate SAU O POŞETA DE DAMA FANTEZIE — MODERNA _ ORIGINALA DIN RULOU DE PLACAJ ȘI MATASICA. 2) La achitare® ratei a 12-a lunare O casetă cut un serviciu de 6 păhăruţe pentru lichior de metal fin cizelat sau o casetă de bani „Fichet” de nivel masiv. 2. La asigurări de 40.000 lei La o asigurare de 40.000 lei, cu rata lunară de lei 152 se acordă: 1) Chiar de la contractarea asigurării, UN PORT-VISITE de piele pentru bancnote sau acte, sau o garnitură compusă din UN NOTES şi UN PORT-ȚIGARETE. ____ 2) La achitarea ratei a 5-a lunare UN CEASORNIC „MAUTHE” deşteptător, cu minutare fosforescente şi puncte luminoase pe cadran. 3) La achitare® ratei a 12-a lunare o casetă cu 6 CEȘTI DE KARLSBAD cu farfurioarele lor. 3. La asigurări de 50.000 lei La o asigurare de 50.000 Iei, cu rata lunară de lei 190 se acordă în anul I de asigurare O BONIFICATIE TOTALA DE LEI 1200 in folderouri lunare de participare la tragerile loteriei Statului. Jucătorii la loteria Statului, cari au deja sferturi de loz cumpărate dela oricare colectară și cari contractează o asigurare de 50.000 lei, vor primi această bonificaţie în numerar, adică vor plăti numai lei 90 lunar, în loc de 190 lei. 4. La oricare din asigurările de mai sus se acordă scutirea completă de taxa poliţei precum şi participarea la tragerile generale şi speciale, cari au loc la 15 ale fiecărei luni. Ratele se vor trimite direct Soc. „Franco-Române“ Bucureşti, calea Griviţei 23, cu menţiunea „pentru o asigurare nouă de lei...“ Grăbiţi-vă, ca să puteţi lua parte la TRAGEREA DIN 15 SEPTEMBRIE 1939. SE POATE ACHITA DEODATA MAI MULTE RATE LUNARE ŞI PRIMI IMEDIAT OBIECTELE SUSARATATE. BATALIONUL III ADMINISTRATIV Publicaţiune Nr. 12.326 Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că în ziua de 7 Septembrie 1939, orele 10 dimineaţa, se ţine licitaţie publică, în localul Garnizoanei Galaţi, din strada Mihai Bravu, pentru reparaţia cuptoarelor Manfred Weiss şi Payer. Doritorii se pot prezenta cu oferte închise şi garanţia legală de 5% din valoarea furniturei, aducând cu sine şi actele doveditoare că posedă ateliere şi firma înscrisă la oficiul registrului comerţului de pe lângă Camera de Comerţ. Licitaţia se ţine în conformitate cu art. 88—110 din L. C. P. Caietul de sarcini se poate vedea în fiecare zi la reşedința Batalionului 3 Administrativ din Strada Azilul de copii Nr. 4 între orele 8—13 și 16—18. Comandantul Batal. III Ad-tiv Lt.-Colonel ss. LUCA I. IOAN Mânuitor de materiale, Adm. sb.Lt. ss. E. Radu 11372 REGIMENTUL I ARTILERIE GREA Serviciul Aprovizionare! PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că in ziua de 31 August a. cu ora 10, se va ţine licitaţie publică in localul cazărmii „GENERAL NĂSTUREL“ din Craiova, pentru aprovizionarea cu circa 2 (două) vagoane benzină uşoară şi 1.000 litri uleiu. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88—110 inclusiv din L. C. P. Reg. O. O. L. Ofertanţii vor depune şi garanţia de 5% din valoarea furniturii. Caietul de sarcini se poate vedea în fiecare zi între orele 8—10 în localul de mai sus. p. Comandantul Reg. I Art. Grea Colonel ss. indescifrabil Ofiţer cu aprovizionarea Lt. ss. indescifrabil 11389 —-—oxo ♦— oxo----- La îmbolnăviri ale căilor urinare şi prostatei, un pahar cu apă naturală purgativă FRANCISC IOSIF, băut dimineaţa pe stomacul gol, are drept urmare o completă şi lesnicioasă evacuare a intestinului asigurând şi o excelentă digestie. Consultaţi medicul Dr. 5015 Întâmplări din Capitală Groaznică nenorocire la Cotroceni O căruţă sfărâmată de tren. Doi săteni ucişi şi unul grav rănit O impresionantă, nenorocire ’a întâmplat Marţi dimineaţă n apropierea gării Cotroceni. Pe când o căruţă trasă de loi cai şi In care se aflau trei săteni, traversa calea ferată, a fost surprinsă de un tren şi sfărâmată. Copilul Al. Şerban, de 5 ani, in str. Mitropolitul Grigore 15, prind Marţi din remorca unui ramvai în parcul Rahova, a căFotografia pe care o reproucem odată cu aceste rânduri ste aceia a unui periculos estoc, căutat cu asiduitate de iliţie. Numele său este Leopold Juenberg, şi a sustras prin Unul din săteni a fost omorît pe loc. Ceilalţi doi, Sterie Ciocoiu şi Vasile Ciocoiu, au fost internaţi in stare gravă la spitalul de urgenţă. Cu toate îngrijirile date, Sterie Ciocoiu a încetat din vaţă după o oră de chinurizat în faţa maşinei 10.914 B. Tx. care l-a rănit grav. Fiind internat la spitalul de copii, a încetat din viaţă, diferite manopere numeroase sume de bani de la diverse persoane. .............. Cei înşelaţi de acest individ sunt rugaţi să se adreseze serviciului poliţiei judiciare dinprefectura poliţiei Capitalei, d-lui comisar-şef Iancu Gheorghiu. S-a aruncat înaintea unui automobil Tânăra, Valentina Stucan, din str. Lascări Cataligta 15 a încercat să se sinucidă Marţi dimineaţa pe b-dul Schitu Măgureanu, aruncându-se înaintea automobilului 6818 B., care trecea pe acolo. Rănită grav, a fost internată la spitalul de urgenţă. Focul din str. Pasului Marţi la amiază a fost un început de incendiu la locuinţa d-lui Diexer din str. Pasului 3. Focul a luat naştere în podul casei şi a fost stins de postul „Central“ de poimpieri, înainte de a lua proporţii. Sărind din tramvai, un copil este omorât de un automobil Cine-l cunoaşte? Leopold Grimbergţ In VESELIA de Joi 31 August 1939 BĂRBIERII de C. COSCO FABULE de HELTAI Revizuirea păcatelor capitale Nu e timp de pierdut Cocktail.—Ridendo castigat Morit.—Ecouri - 5 lei - Ccti&nxlat* JOI, 31 AUGUST Ortodox: Pomenirea Brâului Maicii Domnului. Catolic: Sf. Raimund. Protestant: Bertrand. Evreesc: 16 Elul 5699. Mahomedan: 15 Regele 1358. * Răsăritul soarelui 1 536; apusul 18.53 Aurel Vlaicu (1913) (%hutL& JOI, 31 AUGUST RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 833 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 7. Deschiderea emisiunii; Concert de dimineaţă (discuri): Uvertură la „Orfeu în Infern“ de Offenbach, Vals din „Liliacul“ şi Valsul „Ziare de dimineaţă“ de Johan Strauss, Două melodii de Curţi; Gimnastică ritmică; Continuarea concertului dimineţii (discuri); Potpuriu de şlagăre; Selecţiuni din ,,La Dubarry“ de Millöcker; Sfaturi gospodăreşti şi Igienice; închiderea emisiunii. RADIO-ROMANIA 12. Concert de prânz. Orchestra „Alhambra“ cond. de Ion Vasilescu; Soarele, fox de Vidale; Iubire, slow de Colignon; Cer negru, fox hal de David Bee; Un tango de Anatol Albin (voce: Nicu Stoenescu); Hai noroc, slow de Vasilescu (voce: Liana Mihăilescu); Tumult in sala de bal, fox de David Bee; Fox de Terry Shand; Nu mai găsesc cuvinte tango de Vasilescu (voce: autorul); Trecutul să-l uităm, tango spaniol de Romeo; Imi placi prea mult, slow de Mălineanu (voce: Virginica Popescu şi Trio Hollywood); Fox de Part Castleton; Inima mea, slow de Kardos; De la mine la Ploeşti, cântec de Mişu Constantinescu (voce: Liana Mihăilescu); Dă-mi voe cel puţin să sper, slow de Vasilescu (voce: autorul); Cumbaruba, rumba de Fuhrmann; In seara aceea am plâns întâia oară, tango de Mălineanu (voce: Titi Botez); Lună nouă tango de Vasilescu (voce: Liana Mihăilescu şi M. Petculescu); Bublicika, fox de Nemo şi Mills. RADIO-ROMANIA . ţi RADIO-BUCUREŞTI 13. Ora, Sport, Cota Dunării şi a barei Sulina. 13.05. Continuarea concertului orchestrei „Alhambra“: Embassy, Stomp de Bert Barness; Habar n’ai tu, blues de Vasilescu (voce, autorul); Te iubesc, tumba de Anatol Albin; Iar mi-e inima tristă, tango de Fuhrmann (voce: Nicu Apostolescu); Barcarola, melodie de Vasilescu (ansamblu vocal); Cântecele de dor şi of, cântec de Ion Vasilescu (voce: Virginica Popescu, Titi Botez şi Nicolaide). 13.39. Muzică variată (discuri): Serenadă de Stanke; Două melodii spaniole (voce: Cristina Marisiany); Metropolitana, potpuriu de melodii de Hollaender. 13.45. Spectacole. 13.55. Continuarea concertului (discuri): Uvertură la „Mireille“ de Gounod; Melodii din „Războiul vesel“ de Johan Strauss și „Gasparone“ de Millöcker (voce: Iulius Patzak); Dansul lanternelor de Yoshitomo. 14.10. Radio-jurnal. 14.30. Muzică executată din diferite instrumente (discuri): Nola, fox de Arndt şi Vals de Grock (armonică); Vis de dragoste de Czibulka şi Torna a Surriento (mandolină); Fox de Alter şi Vals de Cramer (hawaiană); Edelweiss de Peuscher şi Ländler de Löffelmeier (titeră); Aranjuez, tango de Alba (banjo); Două porci de Vossen (armonică); marina într/su ds WSüber şi îţîclodie de Berlin (saxofon: Raymond Baird). 15.10. Actualităţi. RADIO-ROMANIA 19. Ora. Mersul vremii. 19.02. Actualităţi culturale. 18.17. Câţiva mari cântăreţi (disc.): Bolero de Delibes şi Cântec indian de Rimsky-Korsakoff (voce: Amelita Galli-Curci); Vals de Chopin (voce: Amelita Galli-Curci); Dacă... de Denza (voce: Beniamino Gigli); Mai trist de Crescenzo (voce: Beniamino Gigli); Pasărea în pădure de Tauber şi Ave Maria de Gounod (voce: Selma Kurz); Melodie de Mazzola şi Melodie de Doda (voce: Titta Ruffo); Melodie de Leoncavallo (voce: Enrico Caruso); Muzică interzisă de Gastaldon şi Adio de Tosti (voce: Enrico Carusso). RADIO-ROMANI şi RADIO-BUCUREȘTI 20. Afirmarea românească peste ocean, de arhitect G. M. Cantacuzino. 20.15. Viena în muzică (discuri): Potpuriu de cântece vieneze; Salută Viena din partea mea, arie din opereta „Contesa Maritza“ de Kalman (voce: Peter Anders); Vals vienez de Stolz; Cântec vienez de Jäger (voce: Eric Helgar); Scară la Viena de Strauss-Grünfeld (pian: Walter Rehberg); Primăvara la Viena și Viena noaptea, cântece de Stolz (voce: Eric Helgar); Sânge vienez, vals de Johan Strauss. 20.50. Concert simfonic (discuri): Uvertură la „Idomeneu“ de Mozart (arch. filarm. din Viena dirij. de Robert Heger); Concert No. 4 in re minor de Vieuxtemps (Jascha Heifetz, vioară și orch. filarm. din Londra dirij. de John Barbirolli); Simfonia No. 1 de Brahms (orch. filarm. din Viena dirij. de Bruno Walter). 22. Radio-jurnal (I), Sport. 22.15. Muzică de dans (discuri): Selecţiuni de fox-troluri; Slow fox de Gibish şi Tango de Miller; Rumba de Valdispl. 22.30. Muzică executată la „Wur-Htzer-Orgel“ (discuri): Nopţi în Hawai de Stahl şi Vals de Winkler; Noapte înstelată, serenadă de De Micheli şi Noapte vrăjită pe mare, de Warren; Melodie de Yoshitomo şi Idilă de Lincke; Lasă-ne să visăm, vals de Robrecht şi Melodie de Schonberg; Potpuriu de şlagăre de Borchert. 23. Radio-jurnal (II). 23.15: Muzică italiană (discuri); Fântânile Romei de Respighi (arch. simf. din Londra dirij. de Albert Coates). 23.30. Emisiune românească pentru Italia: I. Agricultura în România de N. Cornățeanu, ministrul agriculturii; II. Muzică românească; III. Jurnal în limba italiană (faptele săptămânii). VARȘOVIA, 1339,3 m. 224 kHz. 120 kw. — 21.25: Emisie pentru săteni. 21.40: Inf., Radiojurnal. 22 : Recital de vioară. 22.30: Montaj istoric. 23: Concert vocal. 23.30: Plăci. 24: Inf. 0.15: Concert de muzică de cameră. BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. 21.35: Teatru radiofonic. 22.40: Inf. 23: Recital de canto. 23.25: Muzică de dans pe plăci. 23.40: Inf. 0.30: Orchestră de țigani. 1.05: Inf. VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. 21.15: Teatru radiofonic. 22: Concert de muzică italiană. 23: Inf. 23.15: Conf. 23.30: Stuttgart . Concert de muzică variată și populară. 7 * PRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kw. 20: Ora, Inf. Meteor. 20.20: M. Ostrava. 20.50: Brno. 22 : Ora. 23 : Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23.10: Plăci. 24: Concert nocturn. ROMA, 420,8 m. 713 kHz. 20.25: Plăci. 21: Ora, Inf., Radiojurnal. 21.30: Muzică variată. 22: „Saffo“ operă de Pacini. După operă muzică de dans. VINERI, 1 SEPTEMBRIE RADIO- ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO - EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 7 . Deschiderea emisiunii. Concert de dimineaţă (discuri) : Două porci de Joh. Strauss; Vals de Familia şi Cântec de toamnă, vals de Waldteufel; Selecţiuni din „Geisa“ de Sidney Jones. Gimnastică ritmică. Continuarea concertului dimineţii (discuri). Fragment din baletul „Sylvia“ de Delibes . Uvertură la opereta „In regatul lui Indra“ de Lincke. Sfaturi gospodăreşti şi igienice. închiderea emisiunii. RADIO - ROMANIA 12 : Ora, Sport, Cota Dunării şi a barei Sulina. 12.05 Muzică variată (discuri): Uvertură la „Căsătoria secretă“ de Cimarosa (Orch. simf. din Milano dirij. de Lorenzo Molajoli); La Navarraise şi Clar de lună din „Werther“ de Massenet; Tarantella din „Veneţia şi Neapole“ de Liszt (Orchestra filarm. din Berlin dirij. de Kleiber); Selecţiuni din „O noapte în Veneţia“ de Joh. Strauss (voce: I Eugen Engels); Dansuri populare româneşti de Bela Bartók (vioară: Josef Sbigeti); Potpuriu din „Vânzătorul de păsări“ de Zeller (voce: Erna Berger şi Julius Fatzak); Vals din „O mie şi una de nopţi“ de Joh. Strauss (Orch. simf. dirij. de Felix von Weingartner). RADIO-ROMANIA ŞI RADIOBUCUREŞTI 13 : Ora. SPECTACOLE 13.10 : Concert de prânz al Orchestrei Radio dirij. de Constantin Bobescu; Marş militar francez de Saint-Saens; Arie din „Samson şi Dalila“ de Saint Saens; Uvertură la opera „Fedra“ de Massenet; Mazurcă, Serenadă şi Mazurcă ţărănească de Borodin; Mignonete, arie de balet de Mommaert; Singurătate în noapte de Clemus; Dans ţărănesc de Const. Dimitrescu; Rapsodia românească nr. 2 în re major de George Enescu. 14.10 : Radio-jurnal, 14.30 : Continuarea concertului Orchestrei Radio : Bal costumat, suită de Rubinstein; Tot Parisul, vals de Waldteufel; Natha, vals de Ceaikovsky. 15.10 : Actualităţi. RADIO ROMANIA 19 : Ora. Mersul vremii. 19.02 : Viaţa literară şi artistică în Italia de Prof. Alexandru Marcu. 19.17 : Muzică veche (discuri) : Muzica apei de Haendel (Orch. simf. din Filadelfia dirij. de Leopold Stokowsky); Cel ce caută suflete, de Bach (Cor din Igdlsbig); Le tic-tocchoc, de Couperin (clavecin: Nicolae Rădulescu); Fragment din suita în la de Vivaldi (vioară: Adolf Busch); Arie din „Castor şi Polux“ fie Rameau (voce: Jane Laval) ; Concerto grosso in re minor de Vivaldi (Orch. Tonhalle din Zürich dir. de Andräe). RADIO ROMANIA ŞI RADIOBUCUREŞTI 20: Vânătoarea, de Demostene Botez. 20.15 : Recital CORTOT (disc.) : Dansatoarele din Delfi şi Voaluri, din „Preludiile“ de Debussy; Scene de copii de Schumann. 20.35 : Concert de flaut — Teodor Mihele (Braşov); Serenada de Theodor Blumer; Carnaval la Veneţia de Geniu; Mazurcă elegantă de Pop. 20.55 : „OTELLO“ operă în 4 acte de Verdi (discuri) . Distribuţia: Otelló: Nicolo Fusati ; Jago: Apollo Granforte; Cassia: Piero Girardi; Desdemona : Maria Carbone; Emilia: Tamara Beltacche. Orchestra si Corul Operei Scala dirijate de Carlo Sabario. In pauza I-a (21.25 - 21.35) : Sport. In pauza H-a (22.15 - 22.25) : Radio-jurnal (I). In pauza IX-a (23.05 - 23.20) : Radio-jurnal (II). 23.45 : Jurnal pentru străinătate în limba franceză, germană și italiană. VARȘOVIA, 1339,3 m. 224 kHz. 120 kw. _ 21.25: Pentru săteni. 21.40 : Info Radiojurnal. 22: Emisie muzicală. 22.25 : Quartet de coarde în re major (Borodine). 22.55 : Conf. 23.10 : Concert Schubert -Schumann. 23.30: Concert Mozart (Plăci). 24: Inf. BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. 21.10 : Selecţiuni din opere. 21.50: Conf. 22.40: Inf. 23: Orchestră de ţigani. 23.40: Inf. 0,30: Plăci. 1.05 : Inf.. VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. 21.15: Concert simfonic. 23: Inf. 23.30 : Concert de muzică variată și de dans. PRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kV. 21.10 : Montaj radiofonic. 21.30 : Cantată (Foerster). 22: Ora. 23 : Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23.15 : Plăci. 24 : Concert nocturn. ROMA, 420,8 m. 712 kHz. 20.25: Plăci. 21 : Ora, Inf. Radiojurnal. 22: Concert de muzică modernă. 23: Inf. 23.10: Concert de orchestră. 24: Radiojurnal. 0.15 : Muzică de dans. BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 19.20: Plăci. 20.05 : Concert de quartet. 20.40: Ora naţiunii 21: Retransmitere. 21.30: Teatru radiofonic. 23: Inf. 23.15: Recital de pian,. 23.45. Plăci. oxO «J» Oxo-Sălbăticia unui soţ beat Târgovişte, 29 August Ion P. Parian, din comuna Vârfuri, venind acasă beat, s’a luat la ceartă cu soţia, Aritina, fiindcă nu găsia nişte bani, ce soţia îi ascunsese. Părian Înfuriat, a luat toporul, cu care şi-a lovit soţia de mai multe ori. Când a văzut-o rănită şi cu sângele curgând şiroaie, inconştientul soţ, a dispărut. Femeia a fost transportată la spital, unde se află in stare foarte gravă. Sălbaticul soţ a fost pus la urmărire UNIVERSUL Sfinţirea bisericii ortodoxe din Topliţa-Mureş, in prezenţa P. S. Nicolae Colan, episcopul Vadului, Feleacului şi Clujului Topliţa, 28 August Biserica ortodoxă, din com. Topliţa Rămână, saliull natal al prea fericitiul lui Minau, primul patriarh al României, a avut parte de o soartă cu totul vitregă. Prima ibiserică construită din lemn, ca aproape toate bisericile Ardealului, a dăinuit până în 1867, când s’a început zidirea bisericii de astăzi. Lucrările acestei biserici au durat până în 1871, când au fost întrerupte din lipsă de fonduri. Au fost reluate mumiali în 1893, după 25 de anii, şi a fost simţită abia la1903. Fondurile fiind complet epuizate la construcţie, în Interior nu s’a putut face decât o pictură provizorie, împrejurările vitrege au continuat să dănmuntescă până la vana trecută, când prin stăruinţa Patriarhului Miran, ministerul de interne a contribuit la pictarea bisericii cu suma de 300.000 lei, începutul fiind făcut, s-au mai putut strânge încă aproape 300.000 lei, dela Banca Naţională 50.000 lei prim stăruinţa părintelui C. Moldovan cu consilier la Patriarhie, 50.000 lei de la composesoratul com. Topliţa, 10.000 lei de la prefectura jud. Mureş, 10.000 lei de la ministerul cultelor, 75.000 lei subvenţii din partea com. Topliţa, iar credincioşii din parohie au contribuit şi ei cuaproape 100.000 lei, întreaga lucrare costând aproape 600.000 lei. Cu executarea lucrării a fost însărcinat cunoscutul pictor bisericesc d. D. Belizarie. Ca să răsplătească străduinţele aşa de îndelungate ale credincioşilor ortodocşi din Topliiţia, P. B. S. episcopu! Nicolae Colan a ţinut să ia parte la sfinţirea picturii din această biserică. Prea Sfinţia Sa a sosit în localitate Sâmbătă 28 August la vederea sfinţirii ce avea să se facă a doua an, fiind găzduit la Marea Sflie, ctitorie a Patriarhului Minon. Duminică, 27 c„ la ora 0 şi jum., P. S. episcop Nicolae Colan, însoţit de consilierii dr. Sebastian Stanica, Ioan Caron şi diaconul V. Bogdan, statu îndreptat spre biserica ortodoxă, fiind întâmpinaţi de un banderta de 50 de călăreţi. In poarta bisericii episcopul a fost aşteptat de preoţii din protopopiatul Reghin şi un mare număr de credincioşi din Topliţa şi din comunele vecine. Cuvinte de bun sosit au rostit d. Ştefan Pintea prefectul jud. Mureş şi pr. Ioan Maloş protopopul tracta lui Reghin. Corul catedralei din Tg. Mureş şi al preoţilor a tatonat imnul ■ arhieresc. • • Afară de umanele număr de credithicioşi din localitate şidin toate comunele din jurul Topliţei, un mai, fost de faţă: P. S. arhiereu. Emilian Târgovişteanul, vicarul Sf. Patriarhii, d-nil I. Popescu, primarul, oraşului Reghin, T. Lascu, poliţaiul arcuşului Reghin, şef controlor al jud. duc D. Galeş, I. Cristea Lungu controlor fiscal Reghin, dr. I. Suceava, pretorul plăşii Topliţa, dr. N. Vasu medic de circ. P. Laiu, notar, FI. Coman primar, pr. I. Vodă- Bucureşti, dr. Eugen Nicoară, comandantul legiuniii de străjeri Mureş,dr. V. Niicolesciu- Reghin, pietonii D. Belizarie, Mircea Mortilovanu avocat. Bucureşti, V. Netea institutor-publicist, V. Boneu preşed., desp. „Astra”, N. Gheorghiu, oficiant P. T. T.-Tg. Mureş, etc. SFINŢIREA BISERICII Slujba sfinţirii s’a săvârşit de P. S. S. episcopul Nicolae Colan Inconjurat de preoţii Grigore Antal-Bucureşti, M. Grecu- Deda, Chirrilă McEldiovian-Deda Bistna, I. Popescu-Dumbrava, Gh. Caaan-Filea, I. Sămârgiţan-Gurghiui, V. Goga-Ibăne.Visat, Aurel Nicolescu-Mirel Pădure, Alex. Olteanu-Lueriu, T. Moldovan - Răstoljiţa, I. Buiu- Râpa-de-jos, T. Bucta-Urisiu, P. Şemdrea - Vâtava, Aurel Gliga-Topiiţa, Ieromonah Gavril Pamţu M-rea Topiţa, diacon V. Bogdan, Ierodiaconi Grigore Ţurcănu -Topliţa şi Eliodor Hălgean-M-rea Dubău. S’a făcut sfinţirea apei, apoi s’a oficiat Liturghia arhierească, răspunsurile fiind citate de corul catedralei ordoxe i dîn Tg. Mureş, sub conducerea maestrului C. Alexandrescu. La sfârşitul liturghiei s-a oficiat un parastas pentru odihna sufletului preafericitului Patriarh Mireni P. S. Nicolae Colan, episcopul Vadului, Feleacului şi Clujului a rostit o pătrunzătoare şi înălţătoare predică. La recepţia din casele parohiale, au vorbit reprezentanţii bisericilor ortodoxe, greco-cat., rom. cat., reformate, comunităţii izraelite, administraţiei, şcolii, „Străile Ţării”, Serviciului social, Frăţiei Ortodoxe Române. Tuturor le-a mulţumit P. S. Episcop Nicolae. S’a servit apoi o gustare tot la casele parohiale. Banchetul s’a dat la restaurantul „Transilvania”, unde autoastat P. S. episcop Nicolae Colan pentru M. S. Regele, d. prefect pentru P. S. episcop Niicoflae, p. s. arhiereu Emilian Târgovişteanul pentru corn. Topliţa şi parohul bisericei, pr. Aurel Gliga. D. dr. Sebastian Stanca a adus contribuţii istorice la cunoaşterea Topliţei. D. dr. Eugen Nicolară a vorbit pentru pictorul Benzaritte, protopopul I. Maloş pentru arhiereul Emulam. Tuturor le-a răspuns preotul A. Gliga. Seara, s’a dat îşi, sala cinematografului „Astra” un concert de muzică religioasă și populară de corul catedralei din Tg. Mureș sub conducerea d-lui C. Alexandrescu. * Cornells de Vos (1535-1651) FETELE PICTORULUI (înălţimea 0.78 m., lăţimea 0.92 m. Museul Kaiser Friedrich Berlin) (Vezi ilustraţia din pag. I-a) Cornells de Vos a fost un portretist de vază la Anvers, mai tânăr ca Rubens, mai bătrân ca Van Dyck, şi atâta timp cât a trăit la Italia, fără îndoială primul în ramura picturei. De obicei, Rubens picta tablouri bisericești, Van Dyck făcea portretele nobilimei. După scurt timp se stabili în Anglia Cornelis de Vas, care niciodată nu părăsise patria lui. A învățat de la cei doi pictori, fără însă să-i imite. Cu timpul meritele lui Cornelis fură foarte apreciate și el deveni la scurt timp pictorul-portretist al clasei înstărite. Multe tablouri pictate de Cornelis, care înainte să credea că I sunt operele lui Van Dyck, Ru- Ibens sau ale altor pictori olandezi, cu trecerea anilor, s’a stabilit cu precizie ca fiind pictate de Cornells. Au mai rămas câteva tablouri neidentificate, neputându-se stabili, până la prezent, dacă şi acestea sunt sau nu opera pictorului. Spre a-şi da seamă de valoarea tablourilor lui Cornells, trebue neapărat să viziteze muzeul din Anvers, ca şi unele muzee din Germania, cu excepţia cehii din Dresda. Cornelis a fost un artist sentimental, care a reprodus in picturile sale, într’un mod foarte simplu, pe cel din cercurile pe care le frecventa. In muzeul din Anvers, se află un tablou al familiei sale în mărime naturală, pictat cam în anul 1625. Cele două fetiţe blonde sunt ale pictorului pe care le-a pictat tot în anul 1625, una din fetiţe depune la şorţul celeilalte cireşi. Aceeaşi strălucire are şi poziţia în care au fost aşezaţi copiii, comozi şi într-o dispoziţie veselă, ca şi modul cum a fost decorat tabloul în genere. Culorile îmbrăcămintei copiilor sunt admirabile şi în toate detaliile pictate cu foarte multă îngrijire. Tot atât de caracteristică e stofa rochiei ca şi haina grea din lână a celor două fetiţe, a căror modelare ne arată implicit marea valoare a operei lui Cornelis. Deasemenea pantoflorii de pâslă, cu talpa lor groasă, aparţin caracteristice unui copil din ţările de jos, E. P. Tipuri eminesciene In n-rul 34, de Sâmbătă, 26 August, al revistei „Universul literar”, d. SIMION STOLNICU publică un admirabil articol asupra influenţei lui Eminescu, sub titlul: „Tipuri eminesciene“. Mai colaborează d-nii: ŞERBAN CIOCULESCU, STEFAN NENIŢESCU, MIRCEA ELIADE, RADU GYR, NICOLAE ROŞU, MIRCEA STREINUL, PAUL CONSTANT, TRAIAN LALESCU. Mai iscălesc articole, nuvele, cronici, d-nii: Victor Popescu, Mircea Mateescu, Romeo Alexandrescu, Ion D. Traianescu, Ştefan Baciu, C. Postelnicu şi Constantin Fântâneru. Ilustraţii şi desene humoristice de VOINESCU. Cereţi cu preţul de 5 lei, la toate chioşcurile şi librăriile din ţară. UNIVERSUL LITERAR Vierii Septembrie 1939 Deciarsfffle fiui Chamberlain (Urmare din pag. 1 a a mănunţita. Pânăă la cunoaşterea conţinutului lui, orice prevedere sau apreciere ar fi prematură. Pentrumoment, ne mărginim a constata că la Varşovia şi Paris, declaraţiile d-lui Chamberlain au fost primite — cum era de aşteptat — cu satisfacţie şi, ceea ce e interesant de observat, este că şi la Berlin, în ciuda fertilităţii arătate de guvernul britanic, afirmarea dorinţei de pace a Angliei, ca şi acceptarea ideii unei reglementări generale, au făcut o impresie favorabilă şi au trezit un oarecare optimism. Totuşi Ziare cu autoritatea lui Hamburger Fremdenblatt şi Frankfurter Zeitung constată că nu s-a produs nici o nouă destindere, nici o nouă încordare şi că, dacă guvernul britanic tiu este în măsură să ceară Poloniei o soluţie conformă curevendicările Ret-(chului, orice nou schimb de vederi este inutil. Aceste observaţii par a da nota situaţiei reale. Precizarea hotărâtă a atitudinii britanice poate atârna greu, în cumpăna evenimemtelor în curs. Adeseori, slăbiciunile Imperiului Britanic au fost,enumerate de prieteni, ca şi de adversari şi, în primul rând, de englezi ei înşişi. Dar puterea imensei comunităţi britanice este şi ea, în balanţa forţelor în prezent, un element decisiv, mai ales atunci când acest popor, care se hotărăşte încet, şi-a format convingerea că existenţa sau libertăţile lui sunt ameninţate şi că trebue să pună în acţiune toate energiile şi posibilităţile lui cu o necruţătoare îndârjire. Situaţia internaţională (Urmare dist pagina la) eî, Franţei şi Poloniei — scrie ziarul „Frankfurter Zeitung“ — se va arăta,că guvernul englez nu este în stare de a cere Poloniei o soluţie conformă cu revendicările Germaniei, orice schimb de vederi va fi intutil”. Speranţele Berchuhn în această privinţă par dinainte destinate decepţiei. Hotărîrea Angliei e luată: Polonia are libertatea judecărei intereselor ei şi Anglia o va sprijini în orice caz, conform cu angajamentele cunoscute. Dealtfel presa britanică este unanimă a susţine guvernul englez în această atitudine. Se subliniază sugestia pe care presa engleză şi cea polonă o fac în privinţa minorităţii germane din Polonia. Se propune un schimb de populaţii care ar face să înceteze îngrijorarea şi nemulţumirile Reichului în ce priveşte tratamentul minoritaţii german® din Polonia. Ziarul „Times“ însă nu are încredere că Germania va accepta o asemenea sugestie, care ar face să înceteze o sursă de tulburări, fiindcă — scrie ziarul englez — „tocmai această consideraţie face o soluţie de acest fel puţin simpatică unui regim care trăeşte din nemulţumiri şi are nevoie de una sau două crize pe an pentru a putea stăpâni ţara”. Intre timp măsurile militare continuă a fi luate pretutindeni. Se subliniază pe ziua de eri că Rusia Sovietică a luat la rândul ei măsuri să întărească garnizoanele de la frontiera de Vest şi a motivat această întărire cu trrita peraregravitatea situaţiei internaţionale. Deasemenea în diferite ţări s’a prohibit exportul diferitelor materii prime, şi în deosebi produsele petrolifere. Ratificarea pactului de neagresiune germano-sovietic a fost amânată. Corespondenţii agenţilor Havas şi Reuter la Moscova cred că această amânare se datoreşte dorinţei guvernului sovietic de a şti exact care sunt şansele de pace sau război în Europa, înainte ca d. Molotov să rostească cuvântarea de politică externă. Comunicaţiile feroviare, aeriene şi telefonice între diferitele mari puteri sunt întrerupte. Traficul pe şosele a fost întrerupt în diferite părţi şi redus în altele. La Roma, ziarele nu mai pot apare decât cel mul în 6 pagini. Un comunicat oficial italian sfătueşte evacuarea femeilor şi copiilor din centrele urbanedin Piemont, Lombardia, Ligurno, Toscana, Sicilia şi Sardinia şi transferarea lor în centrul ţării. La Budapesta se manifestă nelinişte din cauza pătrunderii trupelor germane în Slovacia. Ziarul „Kis Urszag“ scrie că vestea aceasta „a lovit pe unguri până în fundul inimii“. Societăţile de asigurare americane au anulat toate asigurările contra riscurilor de război pentru vasele germane şi italiene precum şi asupra expediţiilor, având destinaţia sau provenienţa porturile germane sau italiene sau fiind în transit prin aceste porturi. Consiliul federal elveţian a hotărît închiderea parţială a frontierei. Deasemenea s’a hotărît ca serviciile technice, căile ferate, poşta, telegraful, telefonul şi spitalele să treacă sub control militar. La Stockholm s’a ţinut un consiliu de Coroană şi e proba-ţibil că azi sau mâine se va ţine un al doilea consiliu de Coroană. Vasele comerciale suedeze au fost sfătuite să nu mai meargă la Danzig şi Gdynia. Iugoslavia e hotărîtă să stea Joopint« U U X- V till‘det flict. D. Svetcovici a rostit, Marţi, la Niş, o cuvântare spunând următoarele: „Singurul lucru pe care-l dorim este să fim lăsaţi să lucrăm în pace. Dar în aceste clipe grave trebue să spunem limpede şi hotărît: nu râvnim la ce este al altuia, dar nu vom ceda cu nici un preţ ceea ce este al nostru“, întrevederile diplomatice în diferitele capitale europene continuă. Răspunsul d-lui Hitler sosind aseară la Londra guvernul britanic se va pronunța azi. Scrisori din Londra (Urmare din pagina) de sângele rece cu care această naţiune paşnică se adaptează necesităţilor unei, situaţii nespus de periculoase. Acei cari au ascultat ori declaraţiile oficiale ale guvernului, au înţeles că Anglia şi-a luat în serios rolul de a scăpa însfârşit Europa de demonul rău, care de atâta timp nu-i dă răgaz. In această ordine de idei, vom da un amănunt, interesant: când Sir Neville Henderson, ambasadorul nostru, a vizitat pe Führer la Berchtesgaden, spre a-i înmâna mesagiul personal al d-lui Chamberlain, i-a mai exprimat deasemenea, din ordinul primului ministru, ideea că războiul va fi lung. Aceasta este caracteristica temperamentului englez. Ii trebue timp să se emoţioneze, dar îi trebue şi timp să se liniştească. In vreme ce d. Hitler se gândea la un război fulgerător, Marea Britanie nu se gândeşte decât să procedeze în tihnă, dar fără întrerupere, ca să-şi poată atingă scopul final. Acest scop, este timpul s-o spunem, nu e nici o mărire a teritoriului ei, nici îmbogăţirea ei, ci exclusiv îndepărtarea din Europa a elementelor cari nu-i permit să-şi vadă în linişte de ocupaţiile zilnice. AUGUR Serbarea echipierelor Serviciului social de la Turda Turda. 29 August In localul liceului de băeţi din oraşul nostru este instalată şcoala de pregătire a echipierelor serviciului social, cu un efectiv de 105 echipiere cu 10 comandante, repartizate în patru grupe. Grupa I-a sub conducerea d-rei Mărioara Savu a lucrat în corn. Poiana; grupa 2-a sub conducerea d-rei Stoicescu Steliana, a lucrat în corn. Oprişani; grupa a 3-a sub conducerea d-rei Filofteia Niculaescu a lucrat în corn. Luna iar grupa 4-a sub conducerea d-rei Felicia Popescu, a lucrat în com Sănduleşti. Şcoala a început la 1 August, şi durează până la 1 Sept. în care timp s’a lucrat intens în satele alese, la legătură cu căminul cultural. Fiecare grupă în satul respectiv a dat în fiecare Duminică şi sărbătoare, serbări la care a participat satul întreg. Au luat o parte activă la aceste serbări şi tineri, şi bătrâni din comună. Ca o încoronare a activităţii s’a organizat o serbare comună a celor patru sate, la Turda în curtea liceului de băeţi la care au luat parte un însemnat nut,măr de Intelectuali şi oficialităţile. Serbarea a fost organizată de către echipiere, însă întreg pro♦gramul format din dansuri şi cântece a fost dat de populaţia celor patru sate. La sfârşit, s’au dat următoarele premii: La jocurile naţionale : Premiul I bătrânii din Sănduleşti; premiul II bătrânii din Oprişani şi Luna; Premiul I bătrânii din Poiana. La cântece : Premiul I bătrânii şi tinerii din corn Luna; Premiul II bătrânii şi tinerii din corn. Oprişani şi Poiana; Premiul III bătrânii şi tinerii din corn. Sănduleşti. S’au împărţit premii în cărţi şi bomboane. După serbare s’a încins o horă mare. Domnii profesori de L. Latină sunt gaţi să consulte marele de L. dom-nii G. Pop Zimnicea şi V. editate de