Universul, septembrie 1939 (Anul 56, nr. 239-268)

1939-09-01 / nr. 239

CADOURILE ABONATII.­­CASIGi­RARILE contractate în Secțiunea AM „UNIVERSUL" 1. La asigurări de 20.000 lei La o asigurare de 20.000 lei, cu rata lunară de lei 76, se acordă: 1) La achitarea ratei a 4-a lunare O casetă cu 6 linguriţe de cafea aurite și cizelate SAU O POŞETA DE DAMA FANTE­ZIE — MODERNA _ ORIGINALA DIN RULOU DE PLACAJ ȘI MATASICA. 2) La achitare® ratei a 12-a lunare O casetă cut un serviciu de 6 păhăruţe pentru lichior de metal fin cizelat sau o casetă de bani „Fichet” de nivel masiv. 2. La asigurări de 40.000 lei La o asigurare de 40.000 lei, cu rata lunară de lei 152 se acordă: 1) Chiar de la contractarea asigurării, UN PORT-VISITE de piele pentru bancnote sau acte, sau o garnitură compusă din UN NOTES şi UN PORT-ȚIGARETE. ____ 2) La achitarea ratei a 5-a lunare UN CEASORNIC „MAUTHE” deşteptător, cu minutare fosforescente şi puncte luminoase pe cadran. 3) La achitare® ratei a 12-a lunare o casetă cu 6 CEȘTI DE KARLSBAD cu farfurioarele lor. 3. La asigurări de 50.000 lei La o asigurare de 50.000 Iei, cu rata lunară de lei 190 se acordă în anul I de asigurare O BONIFICATIE TOTALA DE LEI 1200 in folderouri lunare de participare la tragerile loteriei Statului. Jucătorii la loteria Statului, cari au deja sferturi de loz cum­părate dela oricare colectară și cari contractează o asigurare de 50.000 lei, vor primi această bonificaţie în numerar, adică vor plăti numai lei 90 lunar, în loc de 190 lei. 4. La oricare din asigurările de mai sus se acordă scutirea completă de taxa poliţei precum şi par­ticiparea la tragerile generale şi speciale, cari au loc la 15 ale fiecărei luni. Ratele se vor trimite direct Soc. „Franco-Române“ Bucureşti, calea Griviţei 23, cu menţiunea „pentru o asigurare nouă de lei...“ Grăbiţi-vă, ca să puteţi lua parte la TRAGEREA DIN 15 SEPTEMBRIE 1939. SE POATE ACHITA DEODATA MAI MULTE RATE LUNARE ŞI PRIMI IMEDIAT OBIECTELE SUS­­ARATATE. BATALIONUL III ADMINIS­TRATIV Publicaţiune Nr. 12.326 Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că în ziua de 7 Sep­tembrie 1939, orele 10 dimineaţa, se ţine licitaţie publică, în localul Garnizoanei Galaţi, din strada Mihai Bravu, pentru reparaţia cuptoarelor Manfred Weiss şi Payer. Doritorii se pot prezenta cu o­­ferte închise şi garanţia legală de 5% din valoarea furniturei,­­ a­­ducând cu sine şi actele dovedi­toare că posedă ateliere şi firma înscrisă la oficiul registrului co­merţului de pe lângă Camera de Comerţ. Licitaţia se ţine în conformitate cu art. 88—110 din L. C. P. Caietul de sarcini se poate ve­dea în fiecare zi la reşedința Ba­talionului 3 Administrativ din Strada Azilul de copii Nr. 4 între orele 8—13 și 16—18. Comandantul Batal. III Ad-tiv Lt.-Colonel ss. LUCA I. IO­AN Mânuitor de materiale, Adm. sb.­Lt. ss. E. Radu 11372 REGIMENTUL I ARTILERIE GREA Serviciul Aprovizionare! PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi că in ziua de 31 August a. cu ora 10, se va ţine licitaţie pu­blică in localul cazărmii „GENERAL NĂSTUREL“ din Craiova, pentru aprovizionarea cu circa 2 (două) vagoane benzină uşoară şi 1.000 litri uleiu. Licitaţia se va ţine în conformi­tate cu art. 88—110 inclusiv din L. C. P. Reg. O. O. L. Ofertanţii vor depune şi garanţia de 5% din­ valoarea furniturii. Caietul de sarcini se poate ve­dea în fiecare zi între orele 8—10 în localul de mai sus. p. Comandantul Reg. I Art. Grea Colonel ss. indescifrabil Ofiţer cu aprovizionarea Lt. ss. indescifrabil 11389 —-—oxo ♦— oxo-----­ La îmbolnăviri ale căilor urinare şi prostatei, un pahar cu apă natu­rală purgativă FRANCISC IOSIF, băut dimineaţa pe stomacul gol, are drept urmare o completă şi lesni­cioasă evacuare a intestinului asi­gurând şi o excelentă digestie. Con­sultaţi medicul Dr. 5015 Întâmplări din Capitală Groaznică nenorocire la Cotroceni O căruţă sfărâmată de tren. Doi săteni ucişi şi unul grav rănit O impresionantă, nenorocire ’a întâmplat Marţi dimineaţă n apropierea gării Cotroceni. Pe când o căruţă trasă de loi cai şi In care se aflau trei săteni, traversa calea ferată, a fost surprinsă de un tren şi sfărâmată. Copilul Al. Şerb­an, de 5 ani, in str. Mitropolitul Grigore 15, prind Marţi din remorca unui ramvai în parcul Rahova, a că­Fotografia pe care o repro­­­ucem odată cu aces­te rânduri ste aceia a unui periculos est­oc, căutat cu asiduitate de iliţie. Numele său este Leopold Juenberg, şi a sustras prin Unul din săteni a fost o­­morît pe loc. Ceilalţi doi, Ste­­rie Ciocoiu şi Vasile Ciocoiu, au fost internaţi in stare gra­vă la spitalul de urgenţă. Cu toate îngrijirile date, Sterie Ciocoiu a încetat din vaţă după o oră de chinuri­­zat în faţa maşinei 10.914 B. Tx. care l-a rănit grav. Fiind inter­nat la spitalul de copii, a înce­tat din­ viaţă, diferite manopere numeroase sume de bani de la diverse per­soane. .............. Cei înşelaţi de acest individ sunt rugaţi să se adreseze ser­­viciului poliţiei judiciare din­­prefectura poliţiei Capi­talei, d-lui comisar-şef Iancu Gheor­­ghiu. S-a aruncat înaintea unui auto­mobil Tânăra, Valentina Stucan, din str. Lascări Cataligta 15 a în­cercat să se sinucidă Marţi di­mineaţa pe b-dul Schitu Măgu­­reanu, aruncându-se înaintea automobilului 6818 B., care tre­cea pe acolo. Rănită grav, a fost interna­tă la spitalul de urgenţă. Focul din str. Pasului Marţi la amiază a fost un în­ceput de incendiu la locuinţa d-lui Diexer din str. Pasului 3. Focul a luat naştere în po­dul casei şi a fost stins de postul „Central“ de poimpieri, înainte de a lua proporţii. Sărind din tramvai, un copil este omorât de un automobil Cine-l cunoaşte? Leopold Grimbergţ In VESELIA de Joi 31 August 1939 BĂRBIERII de C. COSCO FABULE de HELTAI Revizuirea păcatelor capitale Nu e timp de pierdut Cocktail.—Ridendo castigat Morit.—Ecouri - 5 lei - Ccti&nxlat* JOI, 31 AUGUST Ortodox: Pomenirea Brâului Mai­cii Domnului. Catolic: Sf. Raimund. Protestant: Bertrand. Evreesc: 16 Elul 5699. Mahomedan: 15 Regele 1358. * Răsăritul soarelui 1 536; apusul 18.53­­ Aurel Vlaicu (1913) (%h­utL& JOI, 31 AUGUST RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 833 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 7. Deschiderea emisiunii; Concert de dimineaţă (discuri): Uvertură la „Orfeu în Infern“ de Offenbach, Vals din „Liliacul“ şi Valsul „Ziare de dimineaţă“ de Johan Strauss, Două melodii de Curţi; Gimnastică ritmică; Continuarea concertului dimineţii (discuri); Potpuriu de şla­găre; Selecţiuni din ,,La Dubarry“ de Millöcker; Sfaturi gospodăreşti şi Igienice; închiderea emisiunii. RADIO-ROMANIA 12. Concert de prânz. Orchestra „Alhambra“ cond. de Ion Vasilescu; Soarele, fox de Vidale; Iubire, slow de Colignon; Cer negru, fox hal de David Bee; Un tango de Anatol Albin (voce: Nicu Stoenescu); Hai noroc, slow de Vasilescu (voce: Liana Mihăilescu); Tumult in sala de bal, fox de David Bee; Fox de Terry Shand; Nu mai găsesc cuvinte tango de Vasilescu (voce: autorul); Trecutul să-l uităm, tango spaniol de Romeo; Imi placi prea mult, slow de Mălineanu (voce: Virginica Popescu şi Trio Hollywood); Fox de Part Castleton; Inima mea, slow de Kardos; De la mine la Ploeşti, cântec de Mişu Constantinescu (voce: Liana Mihăilescu); Dă-mi voe cel puţin să sper, slow de Vasilescu (voce: autorul); Cumbaruba, rumba de Fuhrmann; In seara aceea am plâns întâia oară, tango de Măli­­neanu (voce: Titi Botez); Lună nouă tango de Vasilescu (voce: Liana Mi­­hăilescu şi M. Petculescu); Bubli­­cika, fox de Nemo şi Mills. RADIO-ROMANIA . ţi RADIO-BUCUREŞTI 13. Ora, Sport, Cota Dunării şi a barei Sulina. 13.05. Continuarea concertului or­chestrei „Alhambra“: Embassy, Stomp de Bert Barness; Habar n’ai tu, blues de Vasilescu (voce, auto­rul); Te iubesc, tumba de Anatol Albin; Iar mi-e inima tristă, tango de Fuhrmann (voce: Nicu Aposto­­lescu); Barcarola, melodie de Vasi­lescu (ansamblu vocal); Cântecele de dor şi of, cântec de Ion Vasilescu (voce: Virginica Popescu, Titi Bo­tez şi Nicolaide). 13.39. Muzică variată (discuri): Serenadă de Stanke; Două melodii spaniole (voce: Cristina Marisiany); Metropolitana, potpuriu de melodii de Hollaender. 13.45. Spectacole. 13.55. Continuarea concertului (discuri): Uvertură la „Mireille“ de Gounod; Melodii din „Războiul ve­sel“ de Johan Strauss și „Gaspa­­rone“ de Millöcker (voce: Iulius Patzak); Dansul lanternelor de Yoshitomo. 14.10. Radio-jurnal. 14.30. Muzică executată din dife­rite instrumente (discuri): Nola, fox de Arndt şi Vals de Grock (armo­nică); Vis de dragoste de Czibulka şi Torna a Surriento (mandolină); Fox de Alter şi Vals de Cramer (hawaiană); Edelweiss de Peuscher şi Ländler de Löffelmeier (titeră); Aranjuez, tango de Alba (banjo); Două porci de Vossen (armonică); m­arina înt­r/­su ds WSüber şi îţîc­­lodie de Berlin (saxofon: Raymond Baird). 15.10. Actualităţi. RADIO-ROMANIA 19. Ora. Mersul vremii. 19.02. Actualităţi culturale. 18.17. Câţiva mari cântăreţi (disc.): Bolero de Delibes şi Cântec indian de Rimsky-Korsakoff (voce: Ame­­lita Galli-Curci); Vals de Chopin (voce: Amelita Galli-Curci); Dacă... de Denza (voce: Beniamino Gigli); Mai trist de Crescenzo (voce: Be­niamino Gigli); Pasărea în pădure de Tauber şi Ave Maria de Gounod (voce: Selma Kurz); Melodie de Mazzola şi Melodie de Doda (voce: Titta Ruffo); Melodie de Leonca­vallo (voce: Enrico Caruso); Mu­zică interzisă de Gastaldon şi Adio de Tosti (voce: Enrico Carusso). RADIO-ROMANI­ şi RADIO-BUCUREȘTI 20. Afirmarea românească peste ocean, de arhitect G. M. Cantacu­­zino. 20.15. Viena în muzică (discuri): Potpuriu de cântece vieneze; Sa­lută Viena din partea mea, arie din opereta „Contesa Maritza“ de Kalman (voce: Peter Anders); Vals vienez de Stolz; Cântec vienez de Jäger (voce: Eric Helgar); Scară la Viena de Strauss-Grünfeld (pian: Walter Rehberg); Primăvara la Vie­na și Viena noaptea, cântece de Stolz (voce: Eric Helgar); Sânge vienez, vals de Johan Strauss. 20.50. Concert simfonic (discuri): Uvertură la „Idomeneu“ de Mozart (arch. filarm. din Viena dirij. de Robert Heger); Concert No. 4 in re minor de Vieuxtemps (Jascha Heifetz, vioară și orch. filarm. din Londra dirij. de John Barbirolli); Simfonia No. 1 de Brahms (orch. filarm. din Viena dirij. de Bruno Walter). 22. Radio-jurnal (I), Sport. 22.15. Muzică de dans (discuri): Selecţiuni de fox-troluri; Slow fox de Gibish şi Tango de Miller; Rumba de Valdispl. 22.30. Muzică executată la „Wur-Htzer-Orgel“ (discuri): Nopţi în Hawai de Stahl şi Vals de Winkler; Noapte înstelată, serenadă de De Micheli şi Noapte vrăjită pe mare, de Warren; Melodie de Yoshitomo şi Idilă de Lincke; Lasă-ne să vi­săm, vals de Robrecht şi Melodie de Schonberg; Potpuriu de şlagăre de Borchert. 23. Radio-jurnal (II). 23.15: Muzică italiană (discuri); Fântânile Romei de Respighi (arch. simf. din Londra dirij. de Albert Coates). 23.30. Emisiune românească pen­tru Italia: I. Agricultura în Româ­nia de N. Cornățeanu, ministrul a­­griculturii; II. Muzică românească; III. Jurnal în limba italiană (faptele săptămânii). VARȘOVIA, 1339,3 m. 224 kHz. 120 kw. — 21.25: Emisie pentru să­teni. 21.40: Inf., Radiojurnal. 22 : Recital de vioară. 22.30: Montaj istoric. 23: Concert vocal. 23.30: Plăci. 24: Inf. 0.15: Concert de mu­zică de cameră. BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kHz. 120 kw.­­ 21.35: Teatru radiofo­nic. 22.40: Inf. 23: Recital de canto. 23.25: Muzică de dans pe plăci. 23.40: Inf. 0.30: Orchestră de țigani. 1.05: Inf. VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 150 kw.­­ 21.15: Teatru radiofonic. 22: Con­cert de muzică italiană. 23: Inf. 23.15: Conf. 23.30: Stuttgart . Concert de muzică variată și popu­lară. 7 * PRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kw. 20: Ora, Inf. Meteor. 20.20: M. Os­trava. 20.50: Brno. 22 : Ora. 23 : Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23.10: Plăci. 24: Concert nocturn. ROMA, 420,8 m. 713 kHz.­­ 20.25: Plăci. 21: Ora, Inf., Radiojurnal. 21.30: Muzică variată. 22: „Saffo“ operă de Pacini. După operă muzi­că de dans. VINERI, 1 SEPTEMBRIE RADIO- ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO - EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 7 . Deschiderea emisiunii. Concert de dimineaţă (discuri) : Două porci de Joh. Strauss; Vals de Familia şi Cântec de toamnă, vals de Waldteufel; Selecţiuni din „Geisa“ de Sidney Jones. Gimnastică ritmică. Continuarea concertului dimine­ţii (discuri). Fragment din baletul „Sylvia“ de Delibes . Uvertură la opereta „In regatul lui Indra“ de Lincke. Sfaturi gospodăreşti şi igienice. închiderea emisiunii. RADIO - ROMANIA 12 : Ora, Sport, Cota Dunării şi a barei Sulina. 12.05­­ Muzică variată (discuri): Uvertură la „Căsătoria secretă“ de Cimarosa (Orch. simf. din Milano dirij. de Lorenzo Molajoli); La Na­­varraise şi Clar de lună din „Wer­­ther“ de Massenet; Tarantella din „Veneţia şi Neapole“ de Liszt (Or­chestra filarm. din Berlin dirij. de Kleiber); Selecţiuni din „O noapte în Veneţia“ de Joh. Strauss (voce: I Eugen Engels); Dansuri populare­­ româneşti de Bela Bartók (vioară: Josef Sbigeti); Potpuriu din „Vân­zătorul de păsări“ de Zeller (voce: Erna Berger şi Julius Fatzak); Vals din „O mie şi una de nopţi“ de Joh. Strauss (Orch. simf. dirij. de Felix von Weingartner). RADIO-ROMANIA ŞI RADIO­­BUCUREŞTI 13 : Ora. SPECTACOLE 13.10 : Concert de prânz al Or­chestrei Radio dirij. de Constantin Bobescu; Marş militar francez de Saint-Saens; Arie din „Samson şi Dalila“ de Saint Saens; Uvertură la opera „Fedra“ de Massenet; Mazur­că, Serenadă şi Mazurcă ţărănească de Borodin; Mignonete, arie de ba­let de Mommaert; Singurătate în noapte de Clemus; Dans ţărănesc de Const. Dimitrescu; Rapsodia ro­mânească nr. 2 în re major de George Enescu. 14.10 : Radio-jurnal, 14.30 : Continuarea concertului Orchestrei Radio : Bal costumat, suită de Rubinstein; Tot Parisul, vals de Waldteufel; Natha, vals de Ceaikovsky. 15.10 : Actualităţi. RADIO ROMANIA 19 : Ora. Mersul vremii. 19.02 : Viaţa literară şi artistică în Italia de Prof. Alexandru Marcu. 19.17 : Muzică veche (discuri) : Muzica apei de Haendel (Orch. simf. din Filadelfia dirij. de Leo­pold Stokowsky); Cel ce caută su­flete, de Bach (Cor din Igdlsb­ig); Le tic-tocchoc, de Couperin (clave­cin: Nicolae Rădulescu); Fragment din suita în la de Vivaldi (vioară: Adolf Busch); Arie din „Castor şi Polux“ fie Rameau (voce: Jane La­val) ; Concerto grosso in re minor de Vivaldi (Orch. Tonhalle din Zürich dir. de Andräe). RADIO ROMANIA ŞI RADIO­­BUCUREŞTI 20: Vânătoarea, de Demostene Botez. 20.15 : Recital CORTOT (disc.) : Dansatoarele din Delfi şi Voaluri, din „Preludiile“ de Debussy; Scene de copii de Schumann. 20.35 : Concert de flaut — Teo­dor Mihele (Braşov); Serenada de Theodor Blumer; Carnaval la Ve­neţia de Geniu; Mazurcă elegantă de Pop. 20.55 : „OTELLO“ operă în 4 acte de Verdi (discuri) . Distribuţia: Otelló: Nicolo Fu­­sati ; Jago: Apollo Granforte; Cas­sia: Piero Girardi; Desdemona : Maria Carbone; Emilia: Tamara Beltacche. Orchestra si Corul Operei Scala dirijate de Carlo Sabario. In pauza I-a (21.25 - 21.35) : Sport. In pauza H-a (22.15 - 22.25) : Radio-jurnal (I). In pauza IX­-a (23.05 - 23.20) : Radio-jurnal (II). 23.45 : Jurnal pentru străinătate în limba franceză, germană și ita­liană. VARȘOVIA, 1339,3 m. 224 kHz. 120 kw. _ 21.25: Pentru săteni. 21.40 : Info Radiojurnal. 22: Emisie muzicală. 22.25 : Quartet de coarde în re major (Borodine). 22.55 : Conf. 23.10 : Concert Schubert -Schumann. 23.30: Concert Mozart (Plăci). 24: Inf. BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kHz. 120 kw.­­ 21.10 : Selecţiuni din opere. 21.50: Conf. 22.40: Inf. 23: Orchestră de ţigani. 23.40: Inf. 0,30: Plăci. 1.05 : Inf.. VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. 21.15: Concert simfonic. 23: Inf. 23.30 : Concert de muzică variată și de dans. PRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kV. 21.10 : Montaj radiofonic. 21.30 : Cantată (Foerster). 22: Ora. 23 : Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23.15 : Plăci. 24 : Concert nocturn. ROMA, 420,8 m. 712 kHz.­ 20.25: Plăci. 21 : Ora, Inf. Radiojurnal. 22: Concert de muzică modernă. 23: Inf. 23.10: Concert de orches­tră. 24: Radiojurnal. 0.15 : Muzică de dans. BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 19.20: Plăci. 20.05 : Concert de quartet. 20.40: Ora naţiunii 21: Retransmitere. 21.30: Teatru radio­fonic. 23: Inf. 23.15: Recital de pian,. 23.45. Plăci. ­oxO «J» Oxo-Sălbăticia unui soţ beat Târgovişte, 29 August Ion P. Parian, din comuna Vârfuri, venind acasă beat, s’a luat la ceartă cu soţia, Aritina, fiindcă nu găsia nişte bani, ce soţia îi ascunsese. Părian Înfuriat, a luat toporul, cu care şi-a lovit soţia de mai multe ori. Când a văzut-o rănită şi cu sângele curgând şiroaie, incon­ştientul soţ, a dispărut. Femeia a fost transportată la spital, unde se află in stare foarte gravă. Sălbaticul soţ a fost pus la ur­mărire UNIVERSUL Sfinţirea bisericii ortodoxe din Topliţa-Mureş, in prezenţa P. S. Nicolae Colan, episcopul Vadului, Feleacului şi Clujului Topliţa, 28 August Biserica ortodoxă, din com. Topliţa Rămână, sal­iull natal al prea fericitiul lui Minau, primul patriarh al României, a avut parte de o soartă cu totul vi­tregă. Prima ibiserică construită din lemn, ca aproape toate bi­sericile Ardealului, a dăinuit până în 1867, când s’a început zidirea bisericii de astăzi. Lu­crările acestei biserici au durat până în 1871, când au fost în­trerupte din lipsă de fonduri. Au fost reluate m­umiali în 1893, după 25 de anii, şi a fost sim­ţită abia la­­1903. Fondurile fiind complet epuizate la con­strucţie, în Interior nu s’a putut face decât o pictură provizorie, împrejurările vitrege a­u conti­nuat să dăn­m­un­tescă până la vana trecută, când prin stă­ruinţa Patriarhului Miran, mi­nisterul de interne a contribuit la pictarea bisericii cu suma de 300.000 lei, începutul fiind făcut, s-au mai putut strânge încă aproape 300.000 lei, dela Banca Naţională 50.000 lei prim stăruinţa părintelui C. Moldo­­van cu consilier la Patriarhie, 50.000 lei de la composesoratul com­. Topliţa, 10.000 lei de la pre­fectura ju­d. Mureş, 10.000 lei de la ministerul cultelor, 75.000 lei subvenţii di­n partea com. Top­liţa, iar credincioşii din parohie au contribuit şi ei cu­­aproape 100.000 lei, întreaga lu­crare costând aproape 600.000 lei. Cu executarea lucrării a fost însărcinat cunoscutul pictor bisericesc d. D. Belizarie. Ca să răsplătească străduin­ţele a­şa de îndelungate ale cre­dincioşilor ortodocşi din To­­pliiţia, P. B. S. episcopu­! Nicolae Colan a ţinut să ia parte la sfinţirea picturii din această biserică. Prea Sfinţia Sa a so­sit în localitate Sâmbătă 28 August la vederea sfinţirii ce avea să se facă a doua an­, fiind găzduit la Marea Sf­­lie, cti­torie a Patriarhului Minon. Duminică, 27 c„ la ora 0 şi jum., P. S. episcop Nicolae Colan, însoţit de consilierii dr. Sebastian Stanica, Ioan Caron şi diaconul V. Bogdan, statu în­dreptat spre biserica ortodoxă, fiind întâmpinaţi de un bande­­rta de 50 de călăreţi. In poarta bisericii episcopul a fost aştep­tat de preoţii din protopopiatul Reghin şi un mare număr de credincioşi din Topliţa şi din comunele vecine. Cuvinte de bun sosit au rostit d. Ştefan Pintea prefectul jud. Mureş şi pr. Ioan Maloş protopopul trac­ta lui Reghin. Corul catedralei din Tg. Mu­reş şi al preoţilor a tatonat imnul ■ arhieresc. • • Afară de umanele număr de credithicioşi din localitate şi­­din toate comunele din­ jurul To­­pliţei, un mai, fost de faţă: P. S. arhiereu. Emilian Târgoviş­­teanu­l, vicarul Sf. Patriarhii, d-nil I. Popescu, primarul, ora­şului Reghin, T. Lascu, poli­ţaiul arcuşului Reghin, şef con­trolor al jud. duc D. Galeş, I. Cristea Lungu controlor fiscal Reghin, dr. I. Suceava, pretorul plăşii Topliţa, dr. N. Vasu me­dic de circ­. P. Laiu, notar, FI.­­ Com­an primar, pr. I. Vodă- Bucureşti, dr. Eugen Nicoară, comandantul legiuniii de s­tră­­jeri Mureş,­­dr. V. Niicolesciu- Reghin, pietonii D. Belizarie, Mir­cea Mortilovanu avocat. Bu­cureşti, V. Netea institutor-pu­­blicist, V. Boneu preşed., desp. „Astra”, N. Gheorghiu, oficiant P. T. T.-Tg. Mureş, etc. SFINŢIREA BISERICII Slujba sfinţirii s’a săvârşit de P. S. S. episcopul Nicolae Co­lan In­conju­rat de preoţii Gri­­gore Antal-Bucureşti, M. Grecu- Deda, Chirrilă McEldiovian-Deda Bistna, I. Popescu-Dumbrava, Gh. Caaan-Filea, I. Sămârgi­­ţan-Gurghiui, V. Goga-Ibăne.Vi­sat, Aurel Nicolescu-Mirel Pă­dure, Alex. Olteanu-Lueriu, T. Moldovan - Răstoljiţa, I. Buiu- Râpa-de-jos, T. Bucta-Urisiu, P. Şemdrea - Vâtava, Aurel Gli­­ga-Topi­iţa, Ieromonah Gavril Pamţu M-rea Topiţa­, diacon V. Bogdan, Ierodiaconi Grigore Ţur­cănu­ -Topliţa şi Eliodor Hăl­­gean-M-rea Dub­ău. S’a făcut sfinţirea apei, apoi s’a oficiat Liturghia arhierea­scă, răspunsurile fiind citate de corul catedralei­ ordoxe i dîn Tg. Mureş, sub conducerea mae­strului C. Alexandrescu. La sfârşitul liturghiei s-a oficiat un parastas pentru odihna su­fletului prea­fericitului­ Patriarh Mireni P. S. Nicolae Colan, episcopul Vadului, Feleacului şi Clujului a rostit o pătrunzătoare şi înăl­ţătoare predică. La recepţia din casele paro­hiale, a­u vorbit reprezen­tanţii bisericilor ortodoxe, gre­­co-cat., rom. cat., reformate, comunităţii izraelite, admini­straţiei­, şcolii, „Străile­ Ţării”, Serviciului social, Frăţiei Orto­doxe Române. Tuturor le-a mulţumit P. S. Episcop Nicolae. S’a servit apoi o gustare tot la casele parohiale. Banchetul s’a dat la restau­rantul „Transilvania”, unde au­toastat P. S. episcop Nicolae Colan pentru M. S. Regele, d. prefect pentru P. S. episcop Niicoflae, p. s. arhiereu Emilian Târgovişteanul pentru corn. To­­pliţa şi parohul bisericei, pr. Aurel Gliga. D. dr. Sebastian Stanca a adus contribuţii istorice la cu­noaşterea Topli­ţei. D. dr. Eugen Nicolară a vorbit pentru­ pictorul Ben­zaritte, pro­topopul I. Maloş pentru ar­hiereul Emulam. Tuturor le-a­ răspuns preotul A. Gliga. Seara, s’a dat îşi, sala cine­matografului „Astra” un con­cert de muzică religioasă și po­pulară de corul catedralei din Tg. Mureș sub conducerea d-lui C. Alexandrescu. * Cornells de Vos (1535-1651) FETELE PICTORULUI (înălţimea 0.78 m., lăţimea 0.92 m. Museul Kaiser Friedrich Berlin) (Vezi ilustraţia din pag. I-a) Cornells de Vos a­ fost un por­tretist de vază la Anvers, mai tânăr ca Rubens, mai bătrân ca Van Dyck, şi atâta timp cât a trăit la Italia, fără îndoială primul în ramura picturei. De obicei, Rubens picta tablouri bisericești, Van Dyck făcea por­tretele nobilimei. După scurt timp se stabili în Anglia Cor­nelis de Vas, care niciodată nu părăsise patria lui. A învățat­­ de la cei doi pictori, fără însă­­ să-i imite.­­ Cu timpul meritele lui Cor­nelis fură foarte apreciate și el deveni la scurt timp picto­­rul-portretist al clasei înstărite.­­ Multe tablouri pictate de Cor­­­­nelis, care înainte să credea că I sunt operele lui Van Dyck, Ru- I­bens sau ale altor pictori olan­­­­dezi, cu trecerea anilor, s’a sta­bilit cu precizie ca fiind pictate de Cornells. Au mai rămas câ­teva tablouri neidentificate, ne­­putându-se stabili, până la pre­zent, dacă şi acestea sunt sau nu opera pictorului. Spre a-şi da seamă de valoa­rea tablourilor lui Cornells, tre­bue neapărat să viziteze mu­zeul din Anvers, ca şi unele muzee din Germania, cu excep­ţia cehii din Dresda. Cornelis a fost un artist sentimental, care a reprodus in picturile sale, în­­tr’un mod foarte simplu, pe cel din cercurile pe care le fre­­cventa. In muzeul din Anvers, se află un tablou al familiei sale în mărime naturală, pictat cam în anul 1625. Cele două fetiţe blonde sun­t ale pictorului pe care le-a pic­tat tot în anul 1625, una din fetiţe depune la şorţul celei­lalte cireşi. Aceeaşi strălucire are şi poziţia în care au fost aşezaţi copiii, comozi şi în­tr-o dispoziţie veselă, ca şi modul cum a fost decorat tabloul în genere. Culorile îmbrăcămintei copiilor sunt admirabile şi în toate detaliile pictate cu foarte multă îngrijire. Tot atât de ca­racteristică e stofa rochiei ca şi haina grea din lână a celor două fetiţe, a căror modelare ne a­­rată implicit marea valoare a operei lui Cornelis. Deasemenea pantoflorii de pâslă, cu talpa lor groasă, aparţin caracteristice­ unui copil din ţările de jos, E. P. Tipuri eminesciene In n-rul 34, de Sâmbătă, 26 August, al revistei „Uni­versul literar”, d. SIMION STOLNICU publică un admira­bil articol asupra influenţei lui Eminescu, sub titlul: „Ti­puri eminesciene“. Mai colaborează d-nii: ŞERBAN CIOCULESCU, STE­FAN NENIŢESCU, MIRCEA ELIADE, RADU GYR, NI­COLAE ROŞU, MIRCEA STREINUL, PAUL CONSTANT, TRAIAN LALESCU. Mai iscălesc articole, nuvele, cronici, d-nii: Victor Po­pescu, Mircea Mateescu, Romeo Alexandrescu, Ion D. Traianescu, Ştefan Baciu, C. Postelnicu şi Constantin Fântâneru. Ilustraţii şi desene humoristice de VOINESCU. Cereţi cu preţul de 5 lei, la toate chioşcurile şi li­brăriile din ţară. UNIVERSUL LITERAR Vierii Septembrie 1939 Deciarsfffle fiui Chamberlain (Urmare din pag. 1­ a a mănunţita. Pânăă la cunoaşte­rea conţinutului lui, orice prevedere sau apreciere ar fi prematură. Pentru­­moment, ne mărginim a constata că la Varşovia şi Paris,­ declaraţiile d-lui Chamberlain au fost primite — cum era de aştep­tat — cu satisfacţie şi, ceea ce e interesant de observat, este că şi la Berlin, în ciuda fer­tilităţii arătate de guvernul britanic, afirmarea­­ dorinţei de pace a Angliei, ca şi ac­ceptarea ideii unei reglemen­tări generale, au făcut o im­presie favorabilă şi au trezit un oarecare optimism. Totuşi Ziare cu autoritatea lui Ham­burger Fremdenblatt şi Frank­­­furter Zeitung constată că nu s-a produs nici o nouă de­stindere, nici­ o nouă încor­dare şi că, dacă guvernul bri­tanic­ tiu este în măsură să ceară Poloniei o soluţie con­formă cu­­revendicările Ret-(­­chului, orice nou schimb de vederi este inutil. Aceste observaţii par a da nota si­tuaţiei reale. Preciza­rea hotărâtă a atitu­dinii britanice poate atârna greu, în cumpăna evenimem­telor în curs. Adeseori, slăbi­ciunile Imperiului Britanic au fost,enumerate de prieteni, ca şi de adversari şi, în primul rând, de englezi ei înşişi. Dar puterea imensei comunităţi britanice este şi ea, în balan­ţa forţelor în prezent, un ele­ment decisiv, mai ales atunci când acest popor, care se ho­tărăşte încet, şi-a format con­vingerea că existenţa sau li­bertăţile lui sunt ameninţate şi că trebue să pună în ac­ţiune toate energiile şi posibi­lităţile lui cu o necruţătoare îndârjire. Situaţia internaţională (Urmare dist pagina l­a) eî, Franţei şi Poloniei — scrie ziarul „Frankfurter Zeitung“ — se va arăta,că guvernul englez nu este în stare de a cere Polo­niei o soluţie conformă cu re­vendicările­ Germaniei, orice schimb de vederi va fi intutil”. Speranţele Berchuhn­ în această privinţă par dinainte destinate decepţiei. Hotărîrea Angliei e luată: Polonia are libertatea ju­­decărei intereselor ei şi Anglia o va sprijini în orice caz, con­form cu angajamentele cunos­cute. Dealtfel presa britanică este unanimă a susţine guver­nul englez în această atitudine. Se subliniază sugestia pe ca­re presa engleză şi cea polonă o fac în privinţa minorităţii germane din Polonia. Se pro­pune un schimb de populaţii care ar face să înceteze îngri­jorarea şi nemulţumirile Reich­­ului în ce priveşte tratamentul min­ori­taţii german® din Polo­nia. Ziarul „Times“ însă nu are încredere că Germania va ac­cepta o asemenea sugestie, care ar face să înceteze o sursă de tulburări, fiindcă — scrie zia­rul englez — „tocmai această consideraţie face o soluţie de acest fel puţin simpatică unui regim care trăeşte din nemul­ţumiri şi are nevoie de una sau două crize pe an pentru a putea stăpâni ţara”. Intre timp măsurile militare continuă a fi luate pretutin­deni. Se subliniază pe ziua de eri că Rusia Sovietică­ a luat la rândul ei măsuri să întărească garnizoanele de la frontiera de Vest şi a motivat această întă­rire cu trrita p­­erare­gravitatea situaţiei internaţio­nale. Deasemenea în diferite ţări s’a prohibit exportul diferite­­lor materii prime, şi în deosebi produsele petrolifere. Ratificarea pactului de nea­gresiune germano-sovietic a fost amânată. Corespondenţii agen­ţilor Havas şi Reuter la Mosco­va cred că această amânare se datoreşte dorinţei guvernului sovietic de a şti exact care sunt şansele de pace sau război în Europa, înainte ca d. Molotov să rostească cuvântarea de po­litică externă. Comunicaţiile feroviare, aerie­ne şi telefonice între diferitele mari puteri sunt întrerupte. Traficul pe şosele a fost între­rupt în diferite părţi şi redus în altele. La Roma, ziarele nu mai pot apare decât cel mul în 6 pagini. Un comunicat oficial italian sfătueşte evacuarea fe­meilor şi copiilor din centrele urbane­­din Piemont, Lombardia, Ligurno, Toscana, Sicilia şi Sar­dinia şi transferarea lor în cen­­­­trul ţării. La Budapesta se manifestă nelinişte din cau­za pătrunderii trupelor germane în Slovacia. Ziarul „Kis Urszag“ scrie că ve­stea aceasta „a lovit pe unguri până în fundul inimii“. Societăţile de asigurare ame­ricane au anulat toate asigu­rările contra riscurilor de răz­boi pentru vasele germane şi italiene precum şi asupra expe­diţiilor, a­vând destinaţia sau provenienţa porturile germane sau italiene sau fiind în transit prin aceste porturi. Consiliul federal elveţian a hotărît închiderea parţială a frontierei. Deasemenea s’a ho­tărît ca serviciile technice, căile ferate, poşta, telegraful, telefo­nul şi spitalele să treacă sub control militar. La Stockholm s’a ţinut un consiliu de Coroană şi e proba-­ţi­bil că azi sau mâine se va ţine un al doilea consiliu de Coroană. Vasele comerciale suedeze au fost sfătuite să nu mai meargă la Danzig şi Gdynia. Iugoslavia e hotărîtă să stea Joopint« U­ U X- V till‘det flict. D. Svetcovici a rostit, Marţi, la Niş, o cuvântare spunând următoarele: „Singurul lucru pe care-l dorim este să fim lă­saţi să lucrăm în pace. Dar în aceste clipe grave trebue să spunem limpede şi hotărît: nu râvnim la ce este al altuia, dar nu vom ceda cu nici un preţ ceea ce este al nostru“, întrevederile diplomatice în diferitele capitale europene con­tinuă. Răspunsul d-lui Hitler sosind aseară la Londra guvernul bri­tanic se va pronunța azi. Scrisori din Londra (Urmare din pag­­ina) de sângele rece cu care această naţiune paşnică se adaptează ne­cesităţilor unei, situaţii nespus de periculoase. Acei cari au ascultat ori declaraţiile oficiale ale guver­nului, au înţeles că Anglia şi-a luat în serios rolul de a scăpa în­­sfârşit Europa de demonul rău, care de atâta timp nu-i dă ră­gaz. In această ordine de idei, vom da un amănunt, interesant: când Sir Neville Henderson, ambasa­dorul nostru, a vizitat pe Führer la Berchtesgaden, spre a-i înmâ­na mesagiul personal al d-lui Chamberlain, i-a mai exprimat deasemenea, din ordinul primu­­lui ministru, ideea că războiul va fi lung. Aceasta este caracteristi­ca temperamentului englez. Ii tre­bue timp să se emoţioneze, dar îi trebue şi timp să se liniştească. In vreme ce d. Hitler se gândea la un război fulgerător, Marea Britanie nu se gândeşte decât să procedeze în tihnă, dar fără în­trerupere, ca să-şi poată atingă scopul final. Acest scop, este timpul s-o spunem, nu e nici o mărire a teritoriului ei, nici îm­bogăţirea ei, ci exclusiv îndepăr­tarea din Europa a elementelor cari nu-i permit să-şi vadă în li­nişte de ocupaţiile zilnice. AUGUR Serbarea echipierelor Serviciului social de la Turda Turda. 29 August In localul liceului de băeţi din oraşul nostru este instalată şcoala de pregătire a echipiere­lor serviciului social, cu un efectiv de 105 echipiere cu 10 comandante, repartizate în pa­tru grupe. Grupa I-a sub conducerea d-rei Mărioara Savu a lucrat în corn. Poiana; grupa 2-a sub conducerea d-rei Stoicescu Ste­­liana, a lucrat în corn. Opri­­şani; grupa a 3-a sub conduce­rea d-rei Filofteia Niculaescu a lucrat în corn. Luna iar grupa 4-a sub conducerea d-rei Feli­cia Popescu, a lucrat în com Sănduleşti. Şcoala a început la 1 August­, şi durează până la 1 Sept. în care timp s’a lucrat intens în satele alese, la legătură cu că­minul cultural. Fiecare grupă în satul respec­tiv a dat în fiecare Duminică şi sărbătoare, serbări la care a participat satul întreg. Au luat o parte activă la a­­ceste serbări şi tineri, şi bătrâ­ni din comună. Ca o încoronare a activităţii s’a organizat o serbare comună a celor patru sate,­ la Turda în curtea liceului de băeţi la care au luat­ parte un însemnat nu­t,­­­măr de Intelectuali şi oficiali­tăţile. Serbarea a fost organizată de către echipiere, însă întreg pro­­♦gramul format din dansuri şi cântece a fost dat de populaţia celor patru sate. La sfârşit, s’au dat următoa­rele premii: La jocurile naţionale : Pre­miul I bătrânii din Sănduleşti; premiul II bătrânii din Opri­­şani şi Luna; Premiul I bă­trânii din Poiana. La cântece : Premiul I bătrâ­nii şi tinerii din corn Luna; Premiul II bătrânii şi tinerii din corn. Oprişani şi Poiana; Premiul III bătrânii şi tinerii din corn. Sănduleşti. S’au împărţit premii în cărţi şi bomboane. După serbare s’a încins o horă mare. Domnii profesori de L. Latină sunt gaţi să consulte m­arele de L. do­m-nii G. Pop Zimnicea şi V. editate de

Next