Universul, octombrie 1939 (Anul 56, nr. 269-283)

1939-10-01 / nr. 269

A. y *■ Anul al 56»fea 12 r v Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov l&l­tttlnfe t »'W­EKEMPCARUZ* I HOHWMnnwu I in străinătate 6 lei I*. SOS poștală plătită in numerar conform aprobării dir. G-re P. T. T. Nr. 24.4645*339^ 12 Pagini CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-23 CENTRALA .TELEFONICA­ A ZI­ARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 193« PUN­ DIRECTOR ŞI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCUJ Combaterea speculei ilicite Măsurile ce s-au luat de ■ către autorităţile municipale şi urbane în vederea înlătu­rării scumpetei articolelor a­­limentare şi a combaterei speculei ilicite, prin fixarea preţului pâinei şi afişarea de către comercianţii detailişti a listelor de preţuri cuprin­zând toate mărfurile decla­rate de necesitate generală, sunt îndreptăţite şi impuse de împrejurări. Nu este niciun motiv înte­meiat pentru urcarea preţu­rilor articolelor alimentare şi a mărfurilor de necesitate generală, când dispunem de stocuri suficiente în ţară, iar aprovizionarea populaţiei este asigurată în condiţii nor­male. Avem rezerve de grâu şi cantităţi suficiente de po­rumb şi leguminoase. Fabri­­cele de zahăr pot satisface în condiţiuni normate, consumul intern. Aprovizionarea cu mărfuri din afară ce intră în catego­ria celor necesare, a început să se facă ca şi înainte de iz­bucnirea războiului. Aşa, de ex. articolele zise „coloniale“ continuă să sosească cu va­­sele de comerţ din ţările me­diteraneene, în cantităţi mari, aşa că piaţa internă este îndeajuns de aprovizio­nată. Cum navigaţiunea va­selor în Mediterana, Marma­ra şi Marea Neagră nu întâm­pină neajunsuri, iar statele neutre, pe baza drepturilor lor ce sunt asigurate prin dispoziţiile regimului neutra­lităţii, transporturile comer­ciale pe mări şi pe uscat, aşa că numai statele beligerante suferă mai mult consecinţele stărei de război. In ce priveşte specula ilici­tă, legea ce s’a pus în aplica­re de curând, este binevenită, căci nu­­se poate îngădui, nici în vremuri normale, exploa­tarea populaţiei nevoiaşe de către o parte din comercian­ţii ce urmăresc câştiguri mai mari prin urcarea nejustifi­­cată a preţurilor articolelor alimentare şi de primă nece­sitate. O reglementare a a­­cestor preţuri, prin luarea în seamă a preţurilor de cum­părare fracturat a fost, deci, o necesitate de primul ordin, după cum sancţionarea celor ce practică specula ilicită, o datorie din partea autorităţi­lor publice, spre a stăvili ten­dinţele de scumpere a vieţei. Se impune, deci, aplicarea strictă a legei speculei ilicite şi raţionalizarea c­omerţului. Formidabilă explozie intr’o fabrică de muniţii din Anglia Londra, 28 (Rador).­­O formidabilă explozie s’a produs la o­de ex­plozibile din nordul An­gliei. Agenţia „Reuter“ ara­­tă că prima explozie a fost urmată încă de alte două. Bubuitura a fost auzi­­tă pe o rază de cel puţin 25 km. Corespondentul agen­ţiei „Ştefani“ arată că în această explozie au căzut 15 morţi şi şase răniţi. Agenţia „Reuter“ spu­ne că numărul răniţilor pare să fie mai mare de şase. Alt vas sued­ez scufundat de un submarin Oslo, 28 (Rador).­­ Cargobo­­tul suedez „Nyland“ de 3.325 tone s-a scufundat, azi diminea­ţă, în afara apelor teritoriale norvegiene, în largul portului Stavanger. Corespondentul agenţiei „Ha­vas“ crede că vasul ar fi fost atacat de un submarin străin. Echipagiul compus din 28 oameni a fost salvat. Vaporul „Nyland“ era trecut în registrele portului Gothenburg. Oslo, 28 (Rador). — Cores­pondentul agenției „Havas” transmite: Membrii echipagiului de pe cargobotul suedez „Nyland” au declarat că vasul a fost torpilat de un submarin german. Vas portughez oprit de un submarin ger­man Lisabona, 28 (Raidor). — Va­sul portughez de pescuit morunt „Labrador” a fost oprit în largul coastelor portugheze de un sub­marin german pe când se îna­­poia din Terra Nova. După ce a fost supus unei inspecţii amănunţite, „Labra­dor” a fost lăsat să-şi continue drumul. D­r. Argetoianu, noul președinte al consiliului de miniștri, însotit de d. Gr. Gafencu, mi­nistrul externelor, coborînd scările Palatului Regal, după depunerea jurământului. . DEMISIA CABINETULUI PREZIDAT DE D. GENERAL GH. ARGEŞANU Membrii guvernului, pre­zidat de d. general Gh. Ar­geşanu, s-au întrunit joi la ora 19 la preşedinţia consi­liului de miniştri. D. general Argeşanu, pre­şedintele consiliului de mi­niştri, a anunţat membrilor D. general Gh. Argeşanu, preşedintele consiliului de miniştri, a prezentat M. S. Regelui demisia întregului guvern. Demisia a fost primită. Majestatea Sa Regele a însărcinat cu formarea gu­vernului pe d. Constantin Argetoianu, consilier regal, preşedinte al Senatului. La ora 21 miniştrii au de­pus jurământul înaintea Majestăţii Sale Regelui, la Palatul Cotroceni. Guvernul a fost astfel con­stituit: Constantin Argetoianu, Consilier Regal, preşedin­te al Senatului, preşedin­te al Consiliului de mi­niştri. Victor Slăvescu, mi­­nistrul înzestrării arma­tei. Victor Iamandi, minis­trul justiţiei. Ing. Ion Bujoiu, minis­trul economiei naţionale. Silviu Dragomir, mi­nistru secretar de stat, însărcinat cu conducerea minorităţilor. Mihail Ghelmegeanui, ministrul lucrărilor publi­ce şi comunicaţiilor. Mitiţă Constantinescu, guvernator al Băncii Na­ţionale, ministrul finan­ţelor. G-rai adj. Paul Feodo­­rescu, ministrul aerului şi marinei, guvernului că va prezenta M. S. Regelui demisiunea întregului cabinet. A mulţu­mit tuturor membrilor gu­vernului pentru neobosita muncă depusă în timpurile grele prin care toată lumea trece. Mihail Ralea, ministrul muncii. Medic general dr. N. Marinescu, ministrul să­nătăţii şi asistenţei so­ciale. Petre Andrei, ministrul educaţiunii naţionale. Grigore Gafencu, mi­nistrul afacerilor şi­­t­iuct Nicolae Zigre, minis­trul cultelor şi artelor. Prof. N. D. Cornăţea­­nu, ministrul agriculturii şi domeniilor. Traian Pop, ministru, secretar de stat însărci­nat cu întocmirea inven­tarului avuţiilor publice. General Gabriel Mari­nescu, ministru secretar de stat însărcinat cu or­dinea publică. D. ministru Iamandi, în numele tuturor membrilor guvernului, a relevat că d. general Argeşanu a luat conducerea guvernului în împrejurări ce erau socotite tulburi şi a dus la bun sfâr­şit însărcinarea luată. General Ioan Ileus, mi­nistrul apărării naţionale. Alex. Radian, ministru secretar de stat însărci­nat cu propaganda. N. Ottescu, ministrul internelor. C. C. Giurescu, minis­tru secretar de stat în­sărcinat cu organizarea „FibiA­»lui Renaşterii Na-Mihai Şerban, subse­cretar de stat pe lângă ministerul agriculturii şi domeniilor. Mihail Măgureanu, sub­secretar de stat pe lângă preşedinţia consiliului de miniştri. D. V. Toni, subsecre­tar de stat pe lângă mi­nisterul educaţiunii na­ţionale. Ion Marin Sadoveanui, subsecretar de stat pe lângă ministerul cultelor şi artelor. General adj. Gh­­hiui, subsecretar de staat pe lângă ministerul apă­rării naţionale. Victor Jinga, subsecre­tar de stat pe lângă mi­nisterul economiei naţio­nale. Coriolan Baratt, sub­secretar de stat pe lângă ministerul internelor. August Filip, subsecre­tar de stat pe lângă pre­şedinţia consiliului de mi­niştri. NOUL GUVERN S’A CONSTITUIT SUB PREŞEDINŢIA D-LUI C. ARGETOIANU D. C. ARGETOIANU Preşedintele Consiliului de miniştri NOUL GUVERN E TOT O EMANAŢIE A FRONTULUI RENAŞTERII NAŢIONALE Guvernul prezidat de d. C.­­ Argetoianu a păstrat la de­partamentele cele mai im-­ portante, cu excepţia minis­terului de interne, aceiaşi ti­tulari ai fostului cabinet. Prin decretul de numire a noului guvern s’au mai creat trei departamente şi anume : ministerul ordinei publice, al cărui titular este d. general Gabriel Marinescu; ministe­rul propagandei, condus de d. Al. Radian­­ şi ministerul privind organizarea „Frontu­lui Renaşterii Naţionale“ în­credinţat d-lui profesor C. Giurescu, fost rezident regal al ţinutului Dunărea de jos. La ministerul de interne a fost numit titular d. N. Ottes­cu, fost rezident regal al ţi­nutului Marea. Un subsecretar de stat nou, d. August Filip, a fost numit la preşedinţia consiliului de miniştri. Nu mai fac parte din noul guvern d. Eugen Titeanu, care a condus subsecretariatul de stat al propagandei şi p­r. Nae Popescu, fost subsecre­tar de stat la ministerul cul­telor. Păstrarea aproape identică a aceleiaşi formaţiuni minis­teriale, precum şi numirea unui ministru însă­rcinat cu organizarea „Frontului Re­naşterii Naţionale“, denotă că noul guvern, ca şi prece­dentul, este o emanaţie a Frontului şi îşi va desfăşura activitatea în acelaş cadru de până acum, ţie baza princi­piilor înscrise în programul „Frontului Renaşterii Naţio­nale“. Un com­­un­ autorizat german in legătură cu declaraţiile d-lui Chamberlain cu privire la blocadă Berlin, 28. (Rador). — „Deut­sche Diplomatisch Politische Kor­respondenz“, comentând declara­ţiile d-lui Chamberlain în Came­ra Comunelor, scrie că ministerul economic britanic a fost înte­meiat acum doi ani, după măr­turisirile primului ministru en­glez, spre a pregăti măsurile me­nite a sdruncina sistemul econo­mic german. In acest scop, scrie ziarul, An­glia duce un război al înfometă­rii. Ea a introdus în lista de con­trabandă o serie de produse a că­ror confiscare ar fi admisibilă, după dreptul internaţional, nu­mai dacă ele ar f­i destinate ar­matelor germane. D. Chamberlain se scuză, pre­tinzând că blocusul maritim se aseamănă cu un asediu terestru. Niciodată nu s’a gândit nimeni să ceară comandantului, care ase­diază, ca el să lase să treacă a­­limente în oraşul asediat. Ziarul arată­­că dacă s’ar adi­­miti" ideia" că o ţară t­ulgsrantă trebue considerată şi tratată ca un oraş asediat, măsurile admisi- I bile faţă de un oraş asediat ar trebui extinse asupra ţării în­tregi şi nu ar mai exista „oraşe deschise", „obiecte fără caracter militar“ şi „populaţii civile", deşi după declaraţiile britanice de la începutul războului, acestea tre­bue să fie respectate de ambele­­ părţi. --------OXO ❖ OXo-------­ Transatlanticul „Bremen“ se află in portul Murmansk din Oceanul îngheţat de Nord Londra, 28 (Rador). — Agen­ţia „Reuter“ află din Copen­haga că marinarii sosiţi azi în portul suedez Limieanu declară că au văzut transatlanticul . „Bremen“ ancorat în portul ru­sesc Murmansk, în Oceanul In- n ghețat de Nord.­ Situaţia Statelor baltice Diferendul dintre Rusia Sovietică şi Estonia. — Chestia insulelor din marea Baltică de R. SEIŞANU arate a­ fi r­endu­len­ totte­veniii între Rusia Sovietică şi Estonia, din cauza condiţiilor in care un submarin polon re­fugiat şi reţinut pe baza obli­gaţiilor neutralităţii în portul Tallin die pe coasta estoniană, a reuşit să recâştige libertatea — diferend ce s’a agravat a­­poi prin torpilarea unui vas de război rus în apele Balti­cei — s’a anunţat că guver­nul din Moscova ar fi cerut următoarele garanţii: 1) Estonia să cedeze Rusiei sovietice insulele Oesel şi Da­go situate la intrarea golfu­lui Riga , St­ Estonia să recunoască dreptul de staţionare şi pa­trulare al unor vase de război sovietice în porturile sale , ca şi controlul comerţului său exterior de către agenţii cali­ficaţi ai guvernului din Mos­cova. Nu ştim întru cât aceste ce­reri corespund punctului de vedere al guvernului sovietic. Fapt este că, până acum, diferendul dintre marea re­publică rusă sovietică şi mica republică estoniană, — care are o suprafaţă de 47.550 kmp. cu o populaţie de 1.350.000 loc. —, n’a fost încă aplanat. Cu acest prilej, s’a pus în discuţie, atât situaţia celor trei state baltice dela sudul golfului f­inland­ic — Estonia, Letonia şi Lituania —, cât şi aceea a insulelor din marea Baltică, interesante din punc­tul de vedere strategic : insu­lele Aland, finlandeze şi in­sulele Oesel şi Dago, esto­­niene. Reamintim, că insulele A­­land au fost obiect de litigiu între Suedia şi Finlanda, după sfârşitul războiului mondial şi Consiliul Societăţei Naţiu­nilor, care s’a considerat în drept să se pronunţe în acea­stă chestiune, a recunoscut „interesul particular pe care Rusia îl acordă soartei insu­lelor Aland şi a observat că doreşte să asculte şi vocea sa atunci când ea va fi eşit din starea excepţională în care se găseşte azi“. Cu toată această rezervă, Consiliul Societăţii Naţiuni­lor a atribuit aceste insule, Finlandei. Celelalte state baltice, Es­tonia, Letonia şi Lituania, s’au constituit după războiul mondial şi au fost recunoscu­te de jure, atât de către pu­terile victorioase, cât şi de Germania şi Rusia Sovietică, prin tratatele din 1920. Se poate insă desprinde din evenimentele ce s’au petrecut cu câteva luni mai înainte de constituirea acestor s­tate, care a fost politica orientală a Germaniei şi în special ce a urmărit ea în ţinuturile baltice , şi care a fost politi­ca Rusiei sovietice în aceeaş epocă, în chestiunile baltice. Apr­oape de sfârşitul răriI.­Mu, (mondial, conducătorii politici şi militari ai Germa­niei au urmărit să formeze un ducat al Curlandei, care să fie unit cu regatul Prusiei printr-o uniune personală şi un stat baltic în vecinătatea sa, constituit din teritoriile Letoniei şi Estoniei. Bineîn­ţeles că şi statul baltic proec­­tat ar­ fi fost sub influenţa şi dominaţia germană. In acest scop, mareşalul Hindenburg a semnat decre­tul din 17 iulie 1918, în care s-au prevăzut dispoziţii pentru colonizarea Curlandei cu su­puşi germani; exproprierea a trei părţi din domeniile ma­rilor proprietari bălţi şi anu­larea pe o durată de 30 ani a validităţii dreptului privat baltic relativ la contractele fondate. Odată cu proectele relative la crearea ducatului Curlandei şi a statului baltic, format din reuniunea Esto­niei cu Letoniei, conducătorii politici şi militari ai Germa­niei voiau să restitue Rusiei teritoriul numit Latgalia, cu scopul de a da iredentismului polon o altă direcţie. Proectele acestea nu s’au putut realiza în urma înfrân­gerii Germaniei în toamna a­­nului 1918. Sub aripa principiului na­ţionalităţilor şi a liberei de­terminări, estonienii, letonâe­în m­u­­ M II II l n­i ,îi t­­u prech­roat independenţa lor şi prin re­prezentanţii lor din consiliile naţionale au căutat să obţi­nă din partea Conferinţei pă­cii de la Paris recunoaşterea existenţei statelor baltice. Activitatea politică a Con­siliului naţional ,leton a fost întreruptă de intrarea trupe­lor sovietice în Letonia, care au ocupat această ţară până la 22 Mai 1919, când au fost nevoite să o evacueze. Germanii au încercat, cu o armată sub conducerea gene­ralului Bermondt să reocupe ţările baltice , dar, în urma intervenţiei forţelor navale franco-engleze din Baltica, ei au renunţat la orice acţiune. După aceea, atât Germania, cât şi Rusia sovietică au recu­noscut noile state baltice. De la intrarea lor în forma­ţia statelor europene, Estonia, Letonia şi Lituania au făcut sforţări să se consolideze. Li­tuania a avut un diferend cu Polonia, din cauza ţinutului Vilnei, care a fost rezolvat în favoarea Poloniei şi Rusia so­vietică a recunoscut numai frontierele orientale ale aces­tui stat. Rămâne acum să ve­dem cum se va rezolva dife­rendul dintre Rusia sovietică şi Estonia. D. N. OTTESCU D. ALEX. RADIAN D.­ C. GIURESCU Evenimentele internaţionale sie joi Şi pe ziua de Joi, Moscova, a atras atenţiunea generală. Capi­tala sovietică a devenit de câteva site centrul unei acţiuni diplo­matice caracterizată printr’un element de surpriză şi de senza­ţional neobicinuit până acum. Presa din toate ţările comentează întrevederile de la Moscova şi fac felurite ipoteze asupra scopuri- lor şi rezultatelor posibile. Oficial, atât din izvor german cât şi sovietic, se precizează că vizita d-lui Ribbentrop n’ar urmări decât reglementarea problemelor privitoare la viitorul statut al Polo­niei. Presa franceză însă consideră insuficient acest motiv oficial. Agenţia „Havas“ află din Ankara că în cercurile bine informate din capitala Turciei, vizita d-lui Ribbentrop în timpul prezenţei d-lui Sarachoglu la Moscova, a provocat „o profundă surprindere“. In ce priveşte prezenţa d-lui Selter, ministrul de externe esto­­nian, în capitala Rusiei Sovietice, corespondentul agenţiei „Reu­ter“ află din sursă oficială că între Rusia şi Estonia a intervenit un acord pe baza căruia Rusia obţine baze navale şi aeriene în insulele estone Oesel şi Dagoe. Agenţia „Havas“ transmite că „neutralitatea binevoitoare“ faţa de Anglia, adoptată oficial de Portugalia la începutul răz­boiului, tinde să se transforme în ostilitate faţă de Reich, din cauza acordului germano-sovietic. Guvernul portughez a luat măsuri să ajute pe aliaţi în domeniul maritim. ..Bugetul de război al Angliei prezintă sporuri considerabile cerând contribuabililor sacrificii „fără precedent“ spre a face faţă unor cheltueli de circa două miliarde de lire sterline. Parlamen­tul, fără deosebire de partide, a recunoscut necesitatea acestor sacrificii. Cercurile financiare şi presa britanică văd în noul buget dovada hotărîrei Marei Britanii de a continua războiul şi în ace­­laş timp dovada imenselor resurse de care dispune Marea Britanie. — Ambasadorul sovietic la Londra, d. Maisky, a remis lordu­lui Halifax răspunsul la cererea adresată guvernului din Moscova de a da lămuriri asupra acţiunii sovietice în Polonia. Ziarul „Daily Telegraph“ crede a şti că guvernul sovietic a răspuns că nu­ poate da deocamdată o declaraţie definitivă, întrucât „acţiunea sovietică în Polonia e legată de factori şi evenimente pe care guvernul din Moscova nu le poate controla“. — Campania în favoarea proectului d© lege privitor la des­fiinţarea embargo-ului asupra armelor continuă în Statele Unite. Senatorul Pittmann, preşedintele comisiei afacerilor străine a Senatului, a ţinut o conferinţă la postul de radio în favoarea aces­tui proect. Comisiunea de afaceri străine a Senatului a adoptat proectul. Discuţia în Senat va începe Luni. — Joi au început la Stokholm conversaţiile economice între reprezentanţii statelor nordice­. iiU­W.u­i , j

Next