Universul, octombrie 1939 (Anul 56, nr. 269-283)
1939-10-01 / nr. 269
A. y *■ Anul al 56»fea 12 r v Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov l<ttlnfe t »'WEKEMPCARUZ* I HOHWMnnwu I in străinătate 6 lei I*. SOS poștală plătită in numerar conform aprobării dir. G-re P. T. T. Nr. 24.4645*339^ 12 Pagini CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-23 CENTRALA .TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 193« PUN DIRECTOR ŞI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCUJ Combaterea speculei ilicite Măsurile ce s-au luat de ■ către autorităţile municipale şi urbane în vederea înlăturării scumpetei articolelor alimentare şi a combaterei speculei ilicite, prin fixarea preţului pâinei şi afişarea de către comercianţii detailişti a listelor de preţuri cuprinzând toate mărfurile declarate de necesitate generală, sunt îndreptăţite şi impuse de împrejurări. Nu este niciun motiv întemeiat pentru urcarea preţurilor articolelor alimentare şi a mărfurilor de necesitate generală, când dispunem de stocuri suficiente în ţară, iar aprovizionarea populaţiei este asigurată în condiţii normale. Avem rezerve de grâu şi cantităţi suficiente de porumb şi leguminoase. Fabricele de zahăr pot satisface în condiţiuni normate, consumul intern. Aprovizionarea cu mărfuri din afară ce intră în categoria celor necesare, a început să se facă ca şi înainte de izbucnirea războiului. Aşa, de ex. articolele zise „coloniale“ continuă să sosească cu vasele de comerţ din ţările mediteraneene, în cantităţi mari, aşa că piaţa internă este îndeajuns de aprovizionată. Cum navigaţiunea vaselor în Mediterana, Marmara şi Marea Neagră nu întâmpină neajunsuri, iar statele neutre, pe baza drepturilor lor ce sunt asigurate prin dispoziţiile regimului neutralităţii, transporturile comerciale pe mări şi pe uscat, aşa că numai statele beligerante suferă mai mult consecinţele stărei de război. In ce priveşte specula ilicită, legea ce s’a pus în aplicare de curând, este binevenită, căci nuse poate îngădui, nici în vremuri normale, exploatarea populaţiei nevoiaşe de către o parte din comercianţii ce urmăresc câştiguri mai mari prin urcarea nejustificată a preţurilor articolelor alimentare şi de primă necesitate. O reglementare a acestor preţuri, prin luarea în seamă a preţurilor de cumpărare fracturat a fost, deci, o necesitate de primul ordin, după cum sancţionarea celor ce practică specula ilicită, o datorie din partea autorităţilor publice, spre a stăvili tendinţele de scumpere a vieţei. Se impune, deci, aplicarea strictă a legei speculei ilicite şi raţionalizarea comerţului. Formidabilă explozie intr’o fabrică de muniţii din Anglia Londra, 28 (Rador).O formidabilă explozie s’a produs la ode explozibile din nordul Angliei. Agenţia „Reuter“ arată că prima explozie a fost urmată încă de alte două. Bubuitura a fost auzită pe o rază de cel puţin 25 km. Corespondentul agenţiei „Ştefani“ arată că în această explozie au căzut 15 morţi şi şase răniţi. Agenţia „Reuter“ spune că numărul răniţilor pare să fie mai mare de şase. Alt vas suedez scufundat de un submarin Oslo, 28 (Rador). Cargobotul suedez „Nyland“ de 3.325 tone s-a scufundat, azi dimineaţă, în afara apelor teritoriale norvegiene, în largul portului Stavanger. Corespondentul agenţiei „Havas“ crede că vasul ar fi fost atacat de un submarin străin. Echipagiul compus din 28 oameni a fost salvat. Vaporul „Nyland“ era trecut în registrele portului Gothenburg. Oslo, 28 (Rador). — Corespondentul agenției „Havas” transmite: Membrii echipagiului de pe cargobotul suedez „Nyland” au declarat că vasul a fost torpilat de un submarin german. Vas portughez oprit de un submarin german Lisabona, 28 (Raidor). — Vasul portughez de pescuit morunt „Labrador” a fost oprit în largul coastelor portugheze de un submarin german pe când se înapoia din Terra Nova. După ce a fost supus unei inspecţii amănunţite, „Labrador” a fost lăsat să-şi continue drumul. Dr. Argetoianu, noul președinte al consiliului de miniștri, însotit de d. Gr. Gafencu, ministrul externelor, coborînd scările Palatului Regal, după depunerea jurământului. . DEMISIA CABINETULUI PREZIDAT DE D. GENERAL GH. ARGEŞANU Membrii guvernului, prezidat de d. general Gh. Argeşanu, s-au întrunit joi la ora 19 la preşedinţia consiliului de miniştri. D. general Argeşanu, preşedintele consiliului de miniştri, a anunţat membrilor D. general Gh. Argeşanu, preşedintele consiliului de miniştri, a prezentat M. S. Regelui demisia întregului guvern. Demisia a fost primită. Majestatea Sa Regele a însărcinat cu formarea guvernului pe d. Constantin Argetoianu, consilier regal, preşedinte al Senatului. La ora 21 miniştrii au depus jurământul înaintea Majestăţii Sale Regelui, la Palatul Cotroceni. Guvernul a fost astfel constituit: Constantin Argetoianu, Consilier Regal, preşedinte al Senatului, preşedinte al Consiliului de miniştri. Victor Slăvescu, ministrul înzestrării armatei. Victor Iamandi, ministrul justiţiei. Ing. Ion Bujoiu, ministrul economiei naţionale. Silviu Dragomir, ministru secretar de stat, însărcinat cu conducerea minorităţilor. Mihail Ghelmegeanui, ministrul lucrărilor publice şi comunicaţiilor. Mitiţă Constantinescu, guvernator al Băncii Naţionale, ministrul finanţelor. G-rai adj. Paul Feodorescu, ministrul aerului şi marinei, guvernului că va prezenta M. S. Regelui demisiunea întregului cabinet. A mulţumit tuturor membrilor guvernului pentru neobosita muncă depusă în timpurile grele prin care toată lumea trece. Mihail Ralea, ministrul muncii. Medic general dr. N. Marinescu, ministrul sănătăţii şi asistenţei sociale. Petre Andrei, ministrul educaţiunii naţionale. Grigore Gafencu, ministrul afacerilor şitiuct Nicolae Zigre, ministrul cultelor şi artelor. Prof. N. D. Cornăţeanu, ministrul agriculturii şi domeniilor. Traian Pop, ministru, secretar de stat însărcinat cu întocmirea inventarului avuţiilor publice. General Gabriel Marinescu, ministru secretar de stat însărcinat cu ordinea publică. D. ministru Iamandi, în numele tuturor membrilor guvernului, a relevat că d. general Argeşanu a luat conducerea guvernului în împrejurări ce erau socotite tulburi şi a dus la bun sfârşit însărcinarea luată. General Ioan Ileus, ministrul apărării naţionale. Alex. Radian, ministru secretar de stat însărcinat cu propaganda. N. Ottescu, ministrul internelor. C. C. Giurescu, ministru secretar de stat însărcinat cu organizarea „FibiA»lui Renaşterii Na-Mihai Şerban, subsecretar de stat pe lângă ministerul agriculturii şi domeniilor. Mihail Măgureanu, subsecretar de stat pe lângă preşedinţia consiliului de miniştri. D. V. Toni, subsecretar de stat pe lângă ministerul educaţiunii naţionale. Ion Marin Sadoveanui, subsecretar de stat pe lângă ministerul cultelor şi artelor. General adj. Ghhiui, subsecretar de staat pe lângă ministerul apărării naţionale. Victor Jinga, subsecretar de stat pe lângă ministerul economiei naţionale. Coriolan Baratt, subsecretar de stat pe lângă ministerul internelor. August Filip, subsecretar de stat pe lângă preşedinţia consiliului de miniştri. NOUL GUVERN S’A CONSTITUIT SUB PREŞEDINŢIA D-LUI C. ARGETOIANU D. C. ARGETOIANU Preşedintele Consiliului de miniştri NOUL GUVERN E TOT O EMANAŢIE A FRONTULUI RENAŞTERII NAŢIONALE Guvernul prezidat de d. C. Argetoianu a păstrat la departamentele cele mai im- portante, cu excepţia ministerului de interne, aceiaşi titulari ai fostului cabinet. Prin decretul de numire a noului guvern s’au mai creat trei departamente şi anume : ministerul ordinei publice, al cărui titular este d. general Gabriel Marinescu; ministerul propagandei, condus de d. Al. Radian şi ministerul privind organizarea „Frontului Renaşterii Naţionale“ încredinţat d-lui profesor C. Giurescu, fost rezident regal al ţinutului Dunărea de jos. La ministerul de interne a fost numit titular d. N. Ottescu, fost rezident regal al ţinutului Marea. Un subsecretar de stat nou, d. August Filip, a fost numit la preşedinţia consiliului de miniştri. Nu mai fac parte din noul guvern d. Eugen Titeanu, care a condus subsecretariatul de stat al propagandei şi pr. Nae Popescu, fost subsecretar de stat la ministerul cultelor. Păstrarea aproape identică a aceleiaşi formaţiuni ministeriale, precum şi numirea unui ministru însărcinat cu organizarea „Frontului Renaşterii Naţionale“, denotă că noul guvern, ca şi precedentul, este o emanaţie a Frontului şi îşi va desfăşura activitatea în acelaş cadru de până acum, ţie baza principiilor înscrise în programul „Frontului Renaşterii Naţionale“. Un comun autorizat german in legătură cu declaraţiile d-lui Chamberlain cu privire la blocadă Berlin, 28. (Rador). — „Deutsche Diplomatisch Politische Korrespondenz“, comentând declaraţiile d-lui Chamberlain în Camera Comunelor, scrie că ministerul economic britanic a fost întemeiat acum doi ani, după mărturisirile primului ministru englez, spre a pregăti măsurile menite a sdruncina sistemul economic german. In acest scop, scrie ziarul, Anglia duce un război al înfometării. Ea a introdus în lista de contrabandă o serie de produse a căror confiscare ar fi admisibilă, după dreptul internaţional, numai dacă ele ar fi destinate armatelor germane. D. Chamberlain se scuză, pretinzând că blocusul maritim se aseamănă cu un asediu terestru. Niciodată nu s’a gândit nimeni să ceară comandantului, care asediază, ca el să lase să treacă alimente în oraşul asediat. Ziarul aratăcă dacă s’ar adimiti" ideia" că o ţară tulgsrantă trebue considerată şi tratată ca un oraş asediat, măsurile admisi- I bile faţă de un oraş asediat ar trebui extinse asupra ţării întregi şi nu ar mai exista „oraşe deschise", „obiecte fără caracter militar“ şi „populaţii civile", deşi după declaraţiile britanice de la începutul războului, acestea trebue să fie respectate de ambele părţi. --------OXO ❖ OXo------- Transatlanticul „Bremen“ se află in portul Murmansk din Oceanul îngheţat de Nord Londra, 28 (Rador). — Agenţia „Reuter“ află din Copenhaga că marinarii sosiţi azi în portul suedez Limieanu declară că au văzut transatlanticul . „Bremen“ ancorat în portul rusesc Murmansk, în Oceanul In- n ghețat de Nord. Situaţia Statelor baltice Diferendul dintre Rusia Sovietică şi Estonia. — Chestia insulelor din marea Baltică de R. SEIŞANU arate a fi rendulen totteveniii între Rusia Sovietică şi Estonia, din cauza condiţiilor in care un submarin polon refugiat şi reţinut pe baza obligaţiilor neutralităţii în portul Tallin die pe coasta estoniană, a reuşit să recâştige libertatea — diferend ce s’a agravat apoi prin torpilarea unui vas de război rus în apele Balticei — s’a anunţat că guvernul din Moscova ar fi cerut următoarele garanţii: 1) Estonia să cedeze Rusiei sovietice insulele Oesel şi Dago situate la intrarea golfului Riga , St Estonia să recunoască dreptul de staţionare şi patrulare al unor vase de război sovietice în porturile sale , ca şi controlul comerţului său exterior de către agenţii calificaţi ai guvernului din Moscova. Nu ştim întru cât aceste cereri corespund punctului de vedere al guvernului sovietic. Fapt este că, până acum, diferendul dintre marea republică rusă sovietică şi mica republică estoniană, — care are o suprafaţă de 47.550 kmp. cu o populaţie de 1.350.000 loc. —, n’a fost încă aplanat. Cu acest prilej, s’a pus în discuţie, atât situaţia celor trei state baltice dela sudul golfului finlandic — Estonia, Letonia şi Lituania —, cât şi aceea a insulelor din marea Baltică, interesante din punctul de vedere strategic : insulele Aland, finlandeze şi insulele Oesel şi Dago, estoniene. Reamintim, că insulele Aland au fost obiect de litigiu între Suedia şi Finlanda, după sfârşitul războiului mondial şi Consiliul Societăţei Naţiunilor, care s’a considerat în drept să se pronunţe în această chestiune, a recunoscut „interesul particular pe care Rusia îl acordă soartei insulelor Aland şi a observat că doreşte să asculte şi vocea sa atunci când ea va fi eşit din starea excepţională în care se găseşte azi“. Cu toată această rezervă, Consiliul Societăţii Naţiunilor a atribuit aceste insule, Finlandei. Celelalte state baltice, Estonia, Letonia şi Lituania, s’au constituit după războiul mondial şi au fost recunoscute de jure, atât de către puterile victorioase, cât şi de Germania şi Rusia Sovietică, prin tratatele din 1920. Se poate insă desprinde din evenimentele ce s’au petrecut cu câteva luni mai înainte de constituirea acestor state, care a fost politica orientală a Germaniei şi în special ce a urmărit ea în ţinuturile baltice , şi care a fost politica Rusiei sovietice în aceeaş epocă, în chestiunile baltice. Aproape de sfârşitul răriI.Mu, (mondial, conducătorii politici şi militari ai Germaniei au urmărit să formeze un ducat al Curlandei, care să fie unit cu regatul Prusiei printr-o uniune personală şi un stat baltic în vecinătatea sa, constituit din teritoriile Letoniei şi Estoniei. Bineînţeles că şi statul baltic proectat ar fi fost sub influenţa şi dominaţia germană. In acest scop, mareşalul Hindenburg a semnat decretul din 17 iulie 1918, în care s-au prevăzut dispoziţii pentru colonizarea Curlandei cu supuşi germani; exproprierea a trei părţi din domeniile marilor proprietari bălţi şi anularea pe o durată de 30 ani a validităţii dreptului privat baltic relativ la contractele fondate. Odată cu proectele relative la crearea ducatului Curlandei şi a statului baltic, format din reuniunea Estoniei cu Letoniei, conducătorii politici şi militari ai Germaniei voiau să restitue Rusiei teritoriul numit Latgalia, cu scopul de a da iredentismului polon o altă direcţie. Proectele acestea nu s’au putut realiza în urma înfrângerii Germaniei în toamna anului 1918. Sub aripa principiului naţionalităţilor şi a liberei determinări, estonienii, letonâeîn mu M II II l ni ,îi tu prechroat independenţa lor şi prin reprezentanţii lor din consiliile naţionale au căutat să obţină din partea Conferinţei păcii de la Paris recunoaşterea existenţei statelor baltice. Activitatea politică a Consiliului naţional ,leton a fost întreruptă de intrarea trupelor sovietice în Letonia, care au ocupat această ţară până la 22 Mai 1919, când au fost nevoite să o evacueze. Germanii au încercat, cu o armată sub conducerea generalului Bermondt să reocupe ţările baltice , dar, în urma intervenţiei forţelor navale franco-engleze din Baltica, ei au renunţat la orice acţiune. După aceea, atât Germania, cât şi Rusia sovietică au recunoscut noile state baltice. De la intrarea lor în formaţia statelor europene, Estonia, Letonia şi Lituania au făcut sforţări să se consolideze. Lituania a avut un diferend cu Polonia, din cauza ţinutului Vilnei, care a fost rezolvat în favoarea Poloniei şi Rusia sovietică a recunoscut numai frontierele orientale ale acestui stat. Rămâne acum să vedem cum se va rezolva diferendul dintre Rusia sovietică şi Estonia. D. N. OTTESCU D. ALEX. RADIAN D. C. GIURESCU Evenimentele internaţionale sie joi Şi pe ziua de Joi, Moscova, a atras atenţiunea generală. Capitala sovietică a devenit de câteva site centrul unei acţiuni diplomatice caracterizată printr’un element de surpriză şi de senzaţional neobicinuit până acum. Presa din toate ţările comentează întrevederile de la Moscova şi fac felurite ipoteze asupra scopuri- lor şi rezultatelor posibile. Oficial, atât din izvor german cât şi sovietic, se precizează că vizita d-lui Ribbentrop n’ar urmări decât reglementarea problemelor privitoare la viitorul statut al Poloniei. Presa franceză însă consideră insuficient acest motiv oficial. Agenţia „Havas“ află din Ankara că în cercurile bine informate din capitala Turciei, vizita d-lui Ribbentrop în timpul prezenţei d-lui Sarachoglu la Moscova, a provocat „o profundă surprindere“. In ce priveşte prezenţa d-lui Selter, ministrul de externe estonian, în capitala Rusiei Sovietice, corespondentul agenţiei „Reuter“ află din sursă oficială că între Rusia şi Estonia a intervenit un acord pe baza căruia Rusia obţine baze navale şi aeriene în insulele estone Oesel şi Dagoe. Agenţia „Havas“ transmite că „neutralitatea binevoitoare“ faţa de Anglia, adoptată oficial de Portugalia la începutul războiului, tinde să se transforme în ostilitate faţă de Reich, din cauza acordului germano-sovietic. Guvernul portughez a luat măsuri să ajute pe aliaţi în domeniul maritim. ..Bugetul de război al Angliei prezintă sporuri considerabile cerând contribuabililor sacrificii „fără precedent“ spre a face faţă unor cheltueli de circa două miliarde de lire sterline. Parlamentul, fără deosebire de partide, a recunoscut necesitatea acestor sacrificii. Cercurile financiare şi presa britanică văd în noul buget dovada hotărîrei Marei Britanii de a continua războiul şi în acelaş timp dovada imenselor resurse de care dispune Marea Britanie. — Ambasadorul sovietic la Londra, d. Maisky, a remis lordului Halifax răspunsul la cererea adresată guvernului din Moscova de a da lămuriri asupra acţiunii sovietice în Polonia. Ziarul „Daily Telegraph“ crede a şti că guvernul sovietic a răspuns că nu poate da deocamdată o declaraţie definitivă, întrucât „acţiunea sovietică în Polonia e legată de factori şi evenimente pe care guvernul din Moscova nu le poate controla“. — Campania în favoarea proectului d© lege privitor la desfiinţarea embargo-ului asupra armelor continuă în Statele Unite. Senatorul Pittmann, preşedintele comisiei afacerilor străine a Senatului, a ţinut o conferinţă la postul de radio în favoarea acestui proect. Comisiunea de afaceri străine a Senatului a adoptat proectul. Discuţia în Senat va începe Luni. — Joi au început la Stokholm conversaţiile economice între reprezentanţii statelor nordice. iiUW.ui , j