Universul, octombrie 1939 (Anul 56, nr. 269-283)

1939-10-01 / nr. 269

. I­AH universul. ASIGURAREA „FRANCO ROMÂNĂ“ Secţiunea A. M. „UNIVERSUL“, Bucureşti, Griviţei 23. Asiguraţii, cari din cauza concentrărilor, a vacanţelor, sau din diferite alte motive bine justificate au rămas în urmă cu plata ratelor, Pot trimite ratele întârziate şi vor primi de îndată chitanţele pe lunile respective, precum şi cadourile oferite, potrivit publicaţiunilor noastre şi condiţiunilor din poliţele de asigurare. Asigurările rămân valabile şi în timp de răsboiu, dând loc la des­păgubirile normale, contra plăţii unui mic adaos de primă care se va achita numai în caz de răsboiu­ri al cărui cuantum se va fixa în cu­rând de ministerul Economiei Națio­nale și se va publica la timp. Consiliul superior al Minelor înalta Curte de casaţie s. II, prin deriziunea nr. 430 , admi­ţând recursurile făcute de Aca­­dem­ia Română şi de d. George Bellu, în proces cu ministerul economiei naţionale, a stator­nicit o interesantă jurispruden­­ţă în ce priveşte procedura în faţa Consiliului superior al Mi­nelor şi compunerea acestei jurisdicţii. " A precizat anume următoa­rele: , Văzând motivul de casare ba­zat, pe violarea art. 158 din le­­­gea minelor, prin aceea că con­­­silii­l superior de Mine a jude­cat afacerea fără citarea păr­ţilor. Considerând că pentru a da o garanție în plus pentru buna distribuire a justiției legiuito­rul a prevăzut prin art. 158 din legea minelor că, oridecâte ori Consiliul superior de Mine va exercita atribuțiuni de judeca­tă sau va hotărî asupra retra­­gerei permiselor de exploatare, sau concesiunilor, va lucra cu cel puţin 9 membri, din cari trei vor fi magistraţi iar la ju­decată vor fi chemate părţile cari vor putea depune şi me­morii scrise. Considerând că, în speţă, Con­siliul superior de Mine, în baza art. 57 şi următorii din legea minelor, dispunând evacuarea precum şi arendarea forţată a­­ unor terenuri fixând şi despă­gubirea cuvenită este cert că, prin aceasta consiliul şi-a exer­citat atribuţiunea de instanţă de judecată calitate ce-i este conferită de art. 157 al. 2 b, din lege.­­ Aşa fiind şi întrucât în speţă,­­ consiliul contrar dispoziţiunii­­ categorice din art. 158 citat, a , judecat afacerea fără citarea­­ părților, ea a violat acest text , și a nesocotit prin aceasta şi­­ dreptul de apărare al recuren­ților. Deci motivul de casare fiind întemeiat urmează a se admite ambele recursuri, fără a fi ne­cesară examinarea celorlalte motive, a se casa pentru o nouă judecare la aceiași instanță de fond. In materie de pen­sii înalta Curte de casaţie s. III a­ fixat deasemenea o jurispru­­denţă de vădit interes în ce priveşte norma de calculare a­­ quantumului pensiei cuvenite funcţionarilor publici. Recursul era al d-lui Ion Ce­­nuşe, în proces cu Casa gene­rală de pensiuni şi purta asu­pra chestiunei de a se şti ce se înţelege exact prin ideia de „ul­tima retribuţiune“ din art. 12 , litera r. din lege ? Se fixase, anume, recurentu­lui o pensie — egală cu ultima *. retribuţie, adică egală cu sala­riul ultim de bază, plus indem­nitatea de activitate şi ajutorul­­ de scumpete — fără să i se re­cunoască deci, în retribuţie, şi ch­iria, ajutorul familiar etc. »•­ sub cuvânt că — în speţă era­­ vorba de un militar — aceste plusuri ar fi afectate numai ce­lor din activitate, nu şi pensia­­! ‘ Parilor. . Partea nemulţumită a obiec­­­­­ tat, în recursul făcut, că o ase­­­­menea interpretare e protivnică textului legii,­­­­ înalta Curte a admis recursul si­ garat, hotărînd, între altele, următoarele: Având în vedere că această înaltă Curte a stabilit dreptul­­la pensie al numitului pensio­nar la întreaga retribuțiune co­respunzătoare funcțiunei pe ca­re o îndeplinea acesta la ieşirea sa din serviciu iar nu numai salariul de bază. Considerând că prin retribu­­ţiunea corespunzătoare funcţiu­­nei sale, se înţeleg toate sumele de bani primite de funcţionar în momentul ieşirei din funcţiu­ne şi cari nu erau plătite pentru preîntâmpinarea unor anumite cheltueli ce erau în directă le­gătură cu exercitarea meseriei sale. Astfel fiind, urmează a se în­lătura toate sumele pretinse pentru diversele avantaje pri­mite în natură (lemne, pâine, hrana) cât și sumele încasate drept indemnitate de echipa­ment, care se plătesc numai ce­lor în activitate, însă trebue a i se recunoaşte celelalte sume de bani pe care Ie primea recu­rentul drept indemnitate de chi­rie şi ajutor de familie, acestea intrând în ultima sa retribuţiu­ne. Prin urmare, numai cu viola­rea textelor menţionate în re-­­ curs, Curtea de conturi, a omis din calculul ultimei retribuţii aceste două indemnităţi de chi­rie şi familie şi ca atare recursul cată a fi admis din acest punct de vedere, decizia Curţii de conturi casată, iar dosarul a se retrimite aceleiaşi Curţi ,spre o nouă judecare. Au fost trimişi im jude­cată D. jude in str. Nicolau, al cap. 3, a dtat­roi ordonanţă definitivă­­ de urmărire contra inculpaţilor: 1. Gheorghe Dragomir, şofer (din str. aviator Drosu 4) pentru crima că a ucis, prin imprudenţă, pe pietonul D. I. G. Manea d in ziua de 17 August a. c . strivin­­du-l cu maşina în preajma comu­nei Săftica, pe şoseaua Bucureşti- Floeşti; şi 2. Constantin B. Goia (din b-dul Colonel Ghica 7) şi Reghi­­­na Kopaksz, servitoare, pentru că au furat bani, valori şi biju­terii în sumă de peste 400 mii . lei de la reclamantul ing. Eug. Missirliu. Escrocherie A, fost arestat joi şi depus la Văcăreşti VIŞAN MARIN zis MARIAN zis VIŞINESCU (din­­ str. Nifon 43), învinuit de escro­cherie. Inculpatul e învinuit de furt, comis prin aceea că a sustras deja, ministerul educaţiei naţio­nale o foaie albă pe care a apli­cat ştampilele departamentului şi a­­ semnat fals numele minis­trului de resort, confecţionându-şi astfel dintr’ânsa atestat că e.. avocat în Contenciosul instruc­ţiei. A traficat apoi cu influenţa sa de avocat public la Casa de Cre­dit a Corpului didactic mijlocind împrumuturi pe care tot el le-a încasat prin fraudă. Faliţi bancatari D, prim procuror Octav Vasi­­liu a deschis joi acţiune publică împotriva următorilor comer­cianţi faliţi: 1. Alex. Libermann, fost patron de depozit de accesorii de auto­mobile ((din str. Sf. Vineri 30); 2. Niculae Dumitrescu, colo­niale (din str. Străbună 48) , şi 3. Steinbrecher E. (din str. Ar­tei 2). Primi doi sunt învinuiţi de bancrută simplă, ultimul de ban­crută simplă şi frauduloasă şi câte trei au fost trimişi de adren­­tul în judecata tribunalului co­­recţional. CURTEA CRIMINALĂ CONDAMNAŢI LA MUN­CA SILNICĂ PENTRU OMOR Secţia 2-a a Cu­rţii criminale, prezidată de d. preşedinte M. I. Barpadopol, procuror fiind d. C. Ionescu iar prim grefier d. Al. Lucacescu, a condamnat în lipsă pe Alexandru Bogdan zis Ro­mnică, la­ muncă silnică pe toată viaţa, pe Gheorghe Teî­­şamiu, Orăcăleanca Văduva zis Baldovin, Constantin­ Mărghi­­tan, în prezenţă şi pe Stan Ilie, în lipsă, la câte 15 anii muncă Silnică; pe Vitaiiul Zodca, la 20­­ ani muncă silni­că, pentru o­­■moruri şi furturi. Numiţii alcătuiseră o bandă, spre a da diferite „lovituri” în Cartierele mărginaşe ale Capi­talei. In seara de 15 Martie 1933, "după reuşita unei asemenea lovituri, s’aiu dus de s’au îmbă­tat la o cârciumă în cartierul Fipreasca şi aiu început să facă scandal. Venind gardianul Stancu­­ Dungu, au tăbărât asupra-i, l-au lungit pe podea, l-au de­zarmat şi l-a­u ucis cu propriu-i revolver. Apoi a dispărut. După câteva zile au intrat în locuinţa femeii Gherghina Ma­rin Crăcană, din str. Şertoan 29, cu intenţia de a fura. Fe­­m­eea dând alarma şi tâlharii dându-şi seama că vor fi des­­coperiţi, au omorât-o. Curtea a condamnat şi pe complicii lor la furt, anume Ion şi Niculae Zamfir, la câte trei luiii închisoare corecţională. PROCESUL PREOTULUI CRIMINAL CRUCEANU S’A AMÂNAT Pentru eli era sorocită jude­carea preotului criminal Gr. Cruceanu, care şi-a ucis fratele în ştiutele împrejurări bestiale, întrucât însă nu s’a depus încă raportul comisiei medi­cale. judecată s’a amânat la un termen ce se va fixa ul­terior. CITIŢI Biblioteca agricolă a ziarului „Universul“ sub îngrijirea d-lui prof. E. GRINŢESCU O enciclopedie agricolă populară: Agricultură—Creşterea vitelor—Pomicul­tură—G­rădinărie — Apicultură—Pisci­cultura—Vânătoare—Gospodărie rurală. Broşurile sunt reunite pe specialităţi Catalogul pe coperta fie­cărei broşuri Fie­care număr 10 lei Calmida,r! SÂMBĂTĂ, 30 SEPTEMBRIE Ort.: Sf. Părinte Grigore Episco­pul Armeniei Mari. Cat.: Sf. Ieronim. Prot.: Ieronim. Evreesc: 17 Tisri 5700. Supoth CCustile), ziua Hl­a. Saibath. Mahomedan: 15 Saban 1358. «■ Răsăritul soarelui 6.13. Apusul soarelui 17.58. Este ales Domn al Munteniei Matei Basarab (1633). C&cicea? SAMBATA, 30 SEPTEMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m­. 9.23 MHz. 300 wați RADIO ROMANIA 12 : Ora. — Cota Dunării și a barei Sulina. 12.03: Muzică variată (discuri) . Uvertură la opereta „Băeții veseli“, de Suppé (arch. filarm. din Ber­lin) ; Melodie, de Delmet (voce: Yvonne Gall); Floare de lotus, melodie de Paul Linke; Tango şi Paso doble din filmul „Iubesc toa­te femeile“, de Stolz (voce: Peter Anders); Melodie, de Jerochnick; Două melodii populare englezeşti (voce: Joseph Hislop); Iţi sărut ochii, de Rudolphe; Canzonetă din filmul „Cântecul dragostei“, de Cherubini-Bixio şi Adio vis fru­­mos, de Curtis (voce: Beniamino Gigli); Vals din „Faust“, de Gou­nod; Iţi cer iertare c’am plecat, romanţă de Casvan; Două cântece canadiene, de Loth; Plimbare cu sania la Petersburg, de Eilenberg. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13. Ora. — Sport. 13.05. Concert de prânz. — Or­chestra Radio, dirij. de Const. Bo­­bescu; Uvertură la opereta „Fru­moasa Galatea“, de Suppé; Ploaie de aur, vals de Waldteufel; Bale­tul din opera „Herodiade“, de Mas­senet; Două valsuri, de Chopin. 14: Spectacole; Ştiri artistice. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului orchestrei Radio; Balet din opera „Cidul“, de Massenet; Uvertură la „Voevodul Ţiganilor“, de Strauss; Suita I-a Arteziana, de Bizet. 15.10: Actualităţi. RADIO ROMANIA 18: Ora străjerilor (ora literară şi artistică) : I. Preot Gh. Pasch­ia, Duhovnicul Străjii Ţării: De vorbă cu străjerii. II. „Popa Tanda“, ticluire radio­fonică de Ion Dăianu, după nuvela de I. Slavici. 19: Ora. M Mresul vremii 19.02: Ţara : Sibiul, de Alexan­dru Hodoş. 19.17: Concert coral (discuri) : Sanctus, Benedictus şi Osana, din Missa „îngropată de este“, de Pa- Iestina (Corul catedralei din Di­jon) ; Coral şi fugă din motetul pentru două­ coruri, de Bach (Tho­manerchor-Leipzig) ; Fugă din ao­­tetul „Să cântăm pre­ Domnul‘'‘ Bach (Thomanerchor - Leipzig) "; Motet, de Mortey şi Ave verum corpus, de Mozart (Westminster Abbey Chor); Două coruri din „Requiem“, de Brahms; Crezul, de Gretchaninoff şi Rugăciune, de Archangelsky (Corul Bisericei ruse din Paris); Litanie, de Gretchani­noff (Corul Bis. ruse din Paris). RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI 20: Clasicismul în cultura româ­nească, de prof. N. I. Herescu. 20.15: Muzică de pian de J. S. Bach (discuri). • Allegro din „Con­certul Italian“ (pian : Wilhelm­­ Kempff); Suită engleză în sol mi­nor pentru pian (solist: Alex. Bo­­rowsky). 20.30: Quintet de mandoline: A. Gheorghiu, E. Petrescu, R. Jorow­­schi, I. Cazacu şi G. Cabiaglia; Meditaţie, de A. Orenberg; Dan­satoarea Lotchen, de Max Rhode; Printre chiparoşi, de Giacomo Sar­­tori; Poloneză, aranj. de Arthur Scholz; Flori di Prato, vals de G. Sar­tori; Pepita, vals spaniol de V. Bib­i; Privighetoarea, polca aran­jată de I. Fazla. 21. Poşta Radio 21.15: Dansuri de azi (discuri) : Foxtrot din filmul „Masca albastră“, de Raymond; Două tangouri, de Winkler şi Schmidseder (voce: Eric Heiger); Conga, de Romance; Vals din filmul „Nu mă uita“, de Curtis şi Vals, de Richartz; Fox, de Fried şi Fox, de Stock; Tango, de Mei­ßel; Fox, de Cocile şi Vals lent, de Wayne; Două foxtroturi din ope­reta „Balul naţiunilor“, de Ray­mond. 20: Radio-jurnal (I); Sport. 22.25: Muzică de dans pentru di­ferite instrumente (discuri): Saxo­fonul vesel, tango de Kletsch: Se­­ducţiune, tango de Nogetti (arch. Dinicu); Foxtrot, de Sartori şi Vals de Piatoni (Cercul mandolniştilor din Livorno); Slowfox, de Hordegg şi Fox, de Georgescu (pian: Peter Kreuder); Mazurca, de Arienzo I (mandolină: Giuseppe Gargano); l'Fox, de Colicchio şi Fox, de Reser­­ (banjo: Michael Danzie); Paso do­bie de Ariotto (solo castagnete). 23: Radio-jurnal (II). 23.15: Muzică variată (discuri): Fox de Gordon şi Fox de Berlin; Două tangouri spaniole (voce: Ro­sită Barrias); Potpuriu de Derksen; Soartă, soartă — melodie populară de Dendrino; Două foxtroturi de Leslie și Friend; Rumba de Cueva. ■& BUDAPESTA. 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 20.25. Concert Rossini— Respighi (plăci); 20.50. Conf.; 21.15. „Sfârșitul lui Septembrie“. Emisie muzicală; 22.40. Inf.; 23. Recital de canto; 23.25. Muzică de dans; 23.40. Inf. în germană, ita­liană, engleză și franceză; 24. Or­­r­chestră de țigani; 1.05. Inf. VIENA. 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. 20. Concert de orchestră; 20.30. I Inf.; 21. Concert de muzică milita­ră; 23. Inf.; 23.30. Concert de sea­ră; 1. Concert nocturn. PRAGA. 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 20.30. Microfonul călător; 21. Brno; 22.05. Melnik; 23. Ora, Inf.. Cronica zilei. Sport; 23.15. Concert instrumental; 0.15. Sketch radio­fonic. ROMA I. 420,8 m. 713 kHz. — 21.30. Concert de orchestră; 22. Teatru radiofonic; 22.20. Concert de muzică de cameră; 23. Conf.; 23.10. Concert de orchestră; 24. Ra­diojurnal; 0.15. Muzică de dans; 1. Inf. in franceză; 1.16. Inf. în en­gleză. -.BRESLAU. 315,8 m. 950. kHz. 100 ■Uw. — 19.45. Concert de marșuri in trei secole; 20.30. Inf.; 21. Rej transmitere; 23. Inf.; 23.30. Berlin. Program variat. ■ ^ - Campania edilitară la Botoşani Ce s’a realizat?­ Date şi cifre elocvente. Proecte Botoşani, 27 Sept. Administraţia comunală ac­tuală, de auto conducerea d-lui av. Ion Iaciovlev, primarul ora­şului, secondat cu aceeaşi vred­nicie de d. av. N. Obreja, a des­făşurat, în vara ce a trecut, o intensă campanie edilitară. DRUMURILE Prima grijă a acestei admi­nistraţii au loat drumurile ora­şului cari, în ultimul timp, de­veniseră aproape impractica­bile.­­ Pentru repararea lor s’au fă- I cut angajări de material şi per­sonal in valoare totală de 12.0190.000 îtei. Cu materialele aprovizionate în careul ultimilor doi ani, s-au executat următoarele lucrări: A fost pavată cu pavele de asfalt strada Com. Ursian pe porţiunea Matvrogheni-Marchij­­an şi­ prelungirea străzii Mihai Viteazul, exacultându-se, mai I­­ntâi, alinierea acestei prelung­i­giri.­­ Această lucrare a costat gama­­ de 600.000 lei, masându-se, cu­­ acest prilej, un punct principal din circulaţia oraşului. A fost bituminată str. I. G. Duca, lucrare care a costat 500.000 lei. S-i au executat trotoaice în su­prafaţă de 2.700 m. p. din care mai­ mult de jumătate sunt gata asfaltate, restul fiind încă în lucru. S’a canalizat Calea Naţională pe porţiunea Sfântul loan — spitalul de izolare în lungime de 930 m, in valoare de 500.000 lei. S’au plantat pe diferite străzi 1000 poeţi de tei. MARIREA DEBITULUI DE APA Se ştie că, de câţiva ani, apa de băut în oraşul nostru era in­suficientă, din cauza scăderii debitului din galeriile de cap­tare de la Bucecea. După studii şi experienţe în­delungate, administraţia, comu­nală adoptă ideea captării unor noui isvoare. Lucrările au fost începute şi au costat până într’un anumit punct, 1.000.000 lei dar, fondu­rile secund, au fost întrerupte. Acele lucrări, constau în con­strucţia unei fântâni cu un dia­metru de 6 m. şi o adâncime de 12 m. în matca Siretului şi a unei conducte de racordare lun­gă de 1 km. care să ducă apă in vechea instalaţie de trimi­tere a ei spre oraş. Scoaterea apei din fântână şi trimiterea ei pe această conduc­tă de racordare se făcea, până acum o lună, cu o instalaţie me­canică primitivă. In campania acestui an, ser­viciul apelor trecând la „între­prinderile Comunale”, acestea au continuat şi intensificat cap­tările, construind încă două fântâni de beton armat racor­­dându-se cu prima fântână în­tr’un sistem de pompat care va rămâne definitiv şi va fi acţio­nat de un motor’cumpărat de ,,întreprinderi”. Prin aceste lucrări, debitul de apă necesar oraşului este asigurat. Apoi va urma­ construcţia unui rezervor mai mare de de­cantare a apei, o staţie de stei­­lizare, instalarea unui motor d­e rezervă pentru pompaj, lucrări care necesită un capitol de cir­ca 1.000.000 lei. ÎNTREŢINEREA ŞCOLILOR ŞI BISERICILOR In ce priveşte întreţinerea lo­calurilor de şcolii, proprietatea comunei, s’au cheltuit 140.000 lei. Pentru reconstrucţia tur­nului bisericei „Vovideniia”­­ şi înlocuirea tablei de pe biserica Sf­tul Ilie s’au angajat lucrări în valoare de 200.000 leii, din cari 150.000 lei au fost daţi ca ajutorr de ţinutul Prut. Se lucrează la reparaţia tea­trului „M. Eminescu”, în exte­rior şi interior, lucrare ce costă 400.000 lei şi va fi terminată la 1 Octombrie a. c. In curs de angajare este tetr­­i­minarea construcţiei băii co­munale, lucrarte care necesite 11500.000 lei, din care 500.000 lei au fost daţi de ţinut. O bună şi frumoasă iniţia­tivă a fost ’ amenajarea pieţii Ferdinand, unde s’au distrus vechile gherete de târg orien­tal şi s’au construit altele, după un anumit model, higienic ba chiar elegant. Au fost dărâmate multe imo­bile insalubre şi periculoase pentru locatari şi pietoni şi vor mai fi încă şi alte dărâmări până la complecta curăţire a oraşului1. Dar pentru refacierea oraşului mai este­ nevoie şi de sincera colaborare a tuturor cetăţeni­lor, care au îndatorirea, nu nu­mai să-şi achite dările la timp, dar şi să respecte ordonanţele date de comună, precum şi să vegheze ca avutul public să nu fie nesocotit. Moarte bănuită Chişinău, 28 Sept. Ieri noapte, a fost chemată te­lefonic. Salvarea la locuiţa d-nei Maria Popescu, funcţionară la Imprimeriile statului, din str. Tighinei 3, şi care se afla în sta­re de comă. Când medicul de gardă a sosit la faţa locului, d-na murise. Cauza acestei morţi subite nu s’a putut stabil Dar căzut dă de bănuit. Din ancheta întreprinsă printre cei din casă, s’a constatat că la 26 Septembrie d-na Popescu a venit dela serviciu, plângându-se de dureri grozave la stomac. A luat un medicament şi s’a culcat Dar după puţin timp, durerile au re­început şi nefericita a murit, întrucât se crede că a fost o­­trăvită, poliţia cercetează. întâmplări din Capitală încercare de sinucidere D-na Paraschiva Vlahuţă, în vârstă de 31 ani, văduvă, cu lo­cuinţa în str. Cobălcescu 54, a în­cercat să se sinucidă, — din ce cauză nu se ştie, — luând două pastile de sublimat. In stare gravă, a fost trans­portată cu o ambulanţă a „Salvă­rii“ la spitalul Brâncovenesc, unde a fost internată. Furtul din str. dr. Felix D. Mauriciu Rosenthal, dentist, domiciliat în str. dr. Felix 107, a reclamat poliţiei că, un oarecare Gheorghe Sergentu zis Duţu, în etate de 18 ani, de fel din Piatra Neamţ, str. Mătăsari 50, — pe care-l găzduia la dânsul, — a dis­părut acum câteva zile, după ce i-a furat însă dintr’un şifonier, suma de 150.000 lei, ce-i avea a­­colo. Numitul individ prezintă următoarele semnalmente : sta­tura mijlocie, ochii căprui şi poartă o cămaşe albastră cu ca­reuri. Poliţia a luat măsurile necesa­re pentru arestarea hoțului. --------0x0 Oxo-------­ înscrierile la Academia naţională de educaţie fizica La examenul de admitere în Academia naţională de educaţie fizică se pot înscrie candidate cu vârsta de maximum 23 ani şi candidaţi cu vârsta de ma­ximum 25 ani, care au ca stu­dii de bază bacalaureatul sau un titlu echivalent (diploma de capacitate eliberată de Școalele normale cu opt clase de studii și echivalată cu bacalaureatul), înscrierile se primesc la se­cretariatul academiei, str. Maior Ene nr. 12, până la 14 octom­brie a. c. Actele necesare la înscriere sunt: cererea de înscriere tim­brată legal, diploma de studii, extractul de naştere, actul de naţionalitate şi religie, actul de starea materială a părinţilor numai pentru cei ce solicită bursă sau semibursă, act dove­ditor că a satisfăcut legea pre­­militară sau militară, recipisa de plata taxei pentru examen (300 lei). Examenul începe la 15 oc­tombrie și durează 7—8 zile. Chestionarele cu materiile pentru examen se pot ridica de la secretariatul Academiei sau bere prin poștă. —-—0X0 «— Oxo-------­ Turneul „Extemporalul“ Ion Morţunu porneşte mâine în turneu cu comedia „Extempora­lul“, cu V. Brezeanu, Victoria Miulescu, Aura Radovici, I. Pella, etc. Primele oraşe vor fi: 1 Oct. Focşani; 2 Oct. Brăila; 3 Oct. Ploeşti; 4 Oct Braşov;­ 5 Oct. Sibiu; 6 Oct. Tg.-Mureş; 7 Oct. Cluj; 8 Oct. Satu Mare; 9 Oct. Oradia; 10 Oct Arad şi 11 Oct. Timişoara. -------exO ❖ 0X0------­ Deschiderea stagiunei Filarmonica Joia viitoare (5 Octombrie) are loc la Ateneu deschiderea stagiunei de concerte simfonice (a 17-a de l­a înfiinţare) a or­chestrei Filarmonica a Funda­ţiilor Culturale Regale. Concertul de deschidere va fi dirijat de maestrul George Geor­­gescu şi va avea ca solist pe Dinu Lipatti, tânărul şi mult apreciatul pianist român, care s-a reîntors de curând de la Pa­ris. Programul concertului începe cu un „concerto grosso“ de Co­­relli­ Geminiani (prelucrat de Mortali), după care urmează prima audiţie a unei suite cla­sice de Dinu Lipatti, în care compozitorul însuşi va ţine par­tea pianului obligat. Virtuozitatea pianistică a lui Dinu Lipatti va străluci apoi în concertul în „La major“ de Liszt, cu care a triumfat astă primăvară în concertele „La­­moureux“ din Paris. . Partea a doua a programului cuprinde grandioasa simfonie a Alpilor de Richard Strauss, exe­cuție gândită ca o omagiere a compozitorului care la 11 iunie a împlinit 75 ani. ---------- • ---------­Delegaţia Sfatului negustoresc central alimentar la d. primar general Dombrovschi O delegaţie a Sfatului negus­toresc central alimentar, condu­să de d. senator N. S. Penescu, vice-preşedinte al Sfatului ne­gustoresc central, s’a prezentat joi d-lui primar general Dom­­brovschi. Delegaţia compusă din d-nii: N. Butnaru, Manole Constanti­­nescu, Titi Dimitriu, Tudor Tâl­­pan, Teodorică Bebec, a expus pe larg d-lui primar general do­leanţele comerţului alimentar cu privire la legea speculei, fixa­rea preţurilor, debitele din jurul bisericilor şi şcolilor şi la regi­mul debitelor din comunele sub­urbane. D. primar general a ascultat cu multă bunăvoinţă expunerile făcute de delegaţie şi a consim­ţit, în ceea ce priveşte debitele din jurul şcolilor şi bisericilor să poată funcţiona mai depar­te până la expirarea contracte­lor de închiriere a fiecărui de­­bitant. In ce priveşte aplicarea ordo­nanţei emise în legătură cu fixarea la alimentele de primă necesitate, a dispus ca orice ne­mulţumire să-i fie d-sale direct adusă la cunoştinţă de comer­cianţii alimentari şi le va satis­face. Cât priveşte debitele din co­munele suburbane doleanţele a­­cestora vor fi satisfăcute în în­tregime. D. Manole Constantinescu, in numele delegaţiei, a exprimat mulţumiri d-lui primar general pentru atenţiunea ce acordă co­mercianţilor şi pentru solicitu­dinea ce le-o arată. Anul al 56-lea Nr. 269 Du­minică 1 Octo­mbrie 193­1 Măsuri pentru apărarea contra avioanelor Primim următorul comunicat: Prin I. D. R. Nr. 938, din 3 Mar­tie 1939, publicat în Mon. Of. 55 din 6 Martie 1939, s-a promulgat­­ legea pentru apărarea antiaeriană activă și pasivă a teritoriului, cu­prinzând principiile de bază în or­ganizarea și îndrumarea măsurilor destinate a face faţă pericolului aerochimic. In scopul ca aceste principii să fie cunoscute de întreaga popu­laţie a ţării, pentru ca astfel fie­care cetăţean să-şi cunoască în­datoririle şi să nu se expună sanc­ţiunilor legii, se publică în rezumat aeste dispoziţiuni. 1. Organizarea apărării antiae­riene — activă şi pasivă a terito­riului — este obligatorie pe întreg teritoriul ţării şi se conduce de către M.A.M. — care va da în a­­cest scop directivele şi instrucţiu­nile necesare (art. 1). 2. Hotărârile şi dispoziţiunile date de ministerul aerului şi ma­rinei, referitor la apărarea antia­eriană activă şi pasivă a teritoriu­lui, sunt obligatorii pentru toate departamentele, regiile autonome, autorităţile, întreprinderile indus­triale şi comerciale, stabilimentele publice şi particulare, societăţi şi asociaţii de orice fel, aflate sau cele ce se vor crea pe teritoriul ţării, precum şi pentru întreaga populaţie. Aceste hotărîri şi dispoziţiuni se aduc la cunoştinţă prin organele de resort militare şi civile (art. 24). 3. Având ca bază directivele şi instrucţiunile M.A.M., fiecare de­partament, regie autonomă, insti­tuţie, ţinut, judeţ, municipiu, co­mună urbană, rurală, stabiliment industrial, proprietar de imobil, lo­cal public, etc., este obligat a-şi organiza pe cont propriu întreaga apărare antiaeriană pasivă a loca­lului, personalului, materialelor şi instalaţiilor de tot felul (art. 13). Fiecare cetăţean de asemenea are obligaţia a se îngriji de măsurile necesare prin care să facă faţa pericolului aerochimic (art. 22). 4. Toţi locuitorii valizi ai ţării sunt obligaţi să participe la toate serviciile necesare apărării antiae­riene active şi pasive a teritoriului după cum urmează : a) Fiecare cetăţean valid, între 16—55 ani, este obligat a presta 2 zile de lucru pe an, în scopul exe­cutării lucrărilor referitoare la­­ pregătirea materialelor şi instalaţiu­­nilor de tot felul necesare terito­riului pentru a face faţă pericolu­lui aerian. Participarea la muncă se va face în legătură cu îndeletnicirea pro­fesională a fiecărui participant, după cum se va stabili de M.A.N. prin regulamentul legii (art. 11). b) Toţi cetăţenii de orice sex intre 7—60 ani, sunt obligaţi să participe la instrucţie 24 ore pe an (2 ore pe lună), în scopul de a se deprinde cu utilizarea în cele mai bune condiţiuni a materialelor şi instalaţiunilor de tot felul necesare apărării antiaeriene activă şi pa­sivă a tritoriului (art. 11). c) Tineretul din şcoli, funcţio­narii autorităţilor şi muncitorii stabilimentelor industriale vor pri­mi această instrucţie în cadrul ins­tituţiilor respective, care sunt obli­gate a introduce în programele lor „ora de apărare pasivă săptămâ­nală“. (art. 7). ........... Restul populaţiei va executa cele 24 ore de apărare pasivă anuale, arătate mai sus, la centrele de instrucţie organizate prin grija au­torităţilor comunale respective. d) Toţi locuitorii ţării de orice sex, între 16—55 ani, sunt obligaţi a participa la încadrarea serviciilor şi formaţiunilor de apărare antiae­riană de interes general, hotărâte de autorităţile comunale şi jude­ţene. Această îndatorire revine numai locuitorilor cari nu au alte între­buinţări în serviciul armatei. (art. 11). . . c) Persoanele încadrate in servi­ciile şi formaţiunile de apărare antiaeriană a teritoriului, nu au voie să se folosească sau să comu­nice la alţii nici o relaţie de ser­viciu pe care ar deţine-o datorită activităţii lor. (art. 11). 5. Neputinţa fizică, boala, sau forţa majoră constatate prin acte eliberate de autoritatea comunală, constitue scutire definitivă sau temporară, după caz, a obligativi­tății participării la serviciile ne­cesare apărării antiaeriene (art. 67). 6. Nici o persoană, funcționar de stat, sau particular, indiferent de ocupația ce ar avea, nu va putea activa în domeniul apărării antiae­riene activă și pasivă a teritoriului, sub nici o formă ca: conferinţe la radio, sau publice, articole de zia­re, broşuri, tablouri murale, insig­ne filme, fabricări şi vânzări de materiale în legătură cu apararea antiaeriană, organizări de standuri, expoziţia de apărare pasivă, etc dacă nu a urmat în prealabil cursurile unui centru de instrucţie AP. al M.A.M. sau a unui depar­tament şi n’a obţinut un brevet sau certificat cu menţiunea ..bine (art. 8). 7 Toţi proprietarii de imobile, localuri publice, întreprinderi co­merciale şi industriale, etc., sunt obligaţi a lăsa liberă executarea oricărei instalaţii dictată­­ de inte­resul general al apărării antiae­­riene activă şi pasivă a teritoriu­lui în interiorul, exteriorul, subso­lul, acoperişul imobilului, sau în curte, grădină, loc viran, etc. fără drept de despăgubire. (art. 14). 8. Toate autorităţile, regiile au­tonome, stabilimentele industriale de stat şi particulare, proprietarii de imobile, etc., sunt obligaţi ca la construcţia de noui clădiri sau repararea celor existente să res­pecte dispoziţiunile cu privire la sistematizarea şi regimul de cons­trucţie pentru a face faţa atacu­rilor aeriene, (art. 15). 9. Pentru protecţia contra bom­bardamentelor aviaţiei inamice cu bombe brizante, toxice şi incen­diare, se stabileşte pe întreg teri­toriul ţării următorul regim : a) Toate clădirile nou- construi­te care intră în prevederile art. 153 din legea administrativă, precum şi construcţiile autorităţilor pu­blice de orice suprafaţă şi înălţime vor avea câte un adăpost şi P“*1e­şeurile clădirilor astfel construite, ca să asigure locatarii contra lovi­turilor în plin a bombelor de cel puţin 100 kg., precum şi contra ga­zeCapacitatea acestora va fi astfel calculată, încât să adăpostească pe lângă locatarii imobilului, inca un număr echivalent cu 1/3 din nu­mărul locatarilor, sau funcţiona­rilor. (art. 15). 1b. In cazul că stabilimentele industriale, instituţiile, societăţile şi asociaţiile, precum şi proprie­tarii imobilelor nu execută întoc­mai condiţiile regimului construc­ţiilor de adăposturi arătate mai sus, ministerul aerului şi marinei are dreptul să angajeze prin pri­măria respectivă construcţiile şi instalaţiile de tot felul in contul acestora. In acest scop primăria va putea să facă popriri pe veniturile anului in curs şi următorii, până la acoperirea investigaţiilor făcute, cu o majorare de 20% pentru spo­rirea fondului apărării antiaeriene a teritoriului (art. 18). 11. Toate ministerele, regiile au­tonome, societăţile, asociaţiile, ins­tituţiile, stabilimentele publice şi industriale de orice fel, întreprin­derile comerciale şi populaţia în­săşi, sunt obligate ca la exerciţiile de apărare antiaeriană activă şi pasivă a teritoriului, anunţate sau neanunţate, ce se vor organiza pe cuprinsul ţării, să execute întoc­mai dispoziţiunile afişate, sau pu­blicate prin presă şi radio (art. 12). 12. Acel care distruge un obiect, o lucrare, sau o instalaţie destina­tă protecţiei contra atacurilor ae­riene, chiar dacă este a sa proprie­tate, comite delictul de provocare de pericol public prin stricarea mijloacelor de apărare antiaeriană şi se pedepseşte cu închisoarea co­recţională dela unul, la 5 ani, a­­mendă dela 10.000 la ÎOO.OOO lei şi interdicţia corecţională dela unul, la 2 ani. Dacă faptul a cauzat moartea, sau o vătămare gravă a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, se aplica pedeapsa prevăzută de art. 352, aliniatul ultim nr. 1 sau 2 din codul penal Carol II-lea; b) Acela care nu execută, întâr­zie sau sabotează măsurile de pro­tecţie contra atacurilor aeriene, se pedepseşte cu închisoare corecţio­­nală dela 6 luni, la 2 ani şi amen­dă dela 5000, la 50.000 lei; c) Acela care se face vinovat de neglijenţă sau rea voinţă in res­pectarea măsurilor de apărare an­tiaeriană hotărâte de autorităţi, atât cu ocazia exerciţiilor de a­­părare pasivă cât şi în ce priveşte organizarea şi încadrarea în for­maţiunile de apărare antiaeriană ale teritoriului, precum şi acela care lipseşte nemotivat de la cursu­rile Centrelor de instrucţie sau o­­rele de apărare pasivă, organizate de autorităţi, se pedepseşte cu a­­mendă dela 500, la 2.000 lei, sau cu închisoare poliţienească dela o zi, la o lună, in caz de recidivă ; d) Aceia cari contravin la dis­­poziţiunile aflate de autorităţi cu ocazia exerciţiilor de apărare an­tiaeriană activă­­ pasivă, se pe­depseşte cu amendă dela 200 la 1000 lei; e) Acela care fabrică obiecte sau orice materiale în legătură cu apă­rarea antiaeriană activă şi pasivă a teritoriului şi acela care pune aceste obiecte sau materiale în circulaţie fără a fi omologate de ministerul aerului şi marinei, în acord cu ministerul înzestrării ar­matei, precum şi acela care acti­vează în domeniul apărării anti­aeriene a teritoriului, fără a avea­­ prealabila aprobare a ministerului aerului şi marinei, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi cu amendă dela 20.000 la 100.000 lei. f) Acela care construeşte fără autorizaţiile Serviciilor de apărare pasivă ale oraşelor sau conduce lu­crări de adăpostire, precum şi in­stalaţii de utilitate publică ce nu îndeplinesc condiţiunile prevăzute de prezenta lege şi regulamentul ei, precum şi acela care va încerca­­ vre-o înşelăciune sau inducere în­­ eroare a autorităţilor în legătură­­ cu cele de mai sus, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6­­­­luni la 2 ani şi cu amendă dela 20.000 la 100.000 lei. g) Acela care divulgă sau predă la agenţi străini diferite date, acte sau planuri referitoare la apărarea antiaeriană activă şi pasivă a te­ritoriului, se pedepseşte, conform art. 191 din codul penal Carol II-lea, dacă este cetățean român, sau conform art. 194 din codul pe­nal, dacă este străin. (Art. 63). Moartea cântăreţei Maria Cojocăreanu Joi d. a. s’a stins di­n­ via­ţă valoroasa, primă cântăreaţă a Operei din Buicuireşti Maria Co­­jocăreanu. Maria Cojocăreanu a debutat pe scena Operei din Bucureşti la 4 ianuarie 1926, cântând ro­lul Anina din opera Ielele de Puccini. De atunci cariera sa a înflo­rit mereu, contribuind la ri­dicarea prestigiului instituţiei pe care cu multă dragoste ai slujit-o. Deşi încă foarte tânără, Ma­ria Cojocăreanu avea un bogat repertoriu din care amintim: Aida, Balul Mascat, Cavaleria Rusticană, Ebreea, Emani, Lo­hengrin, Prinţul Igor, Truba­durul, Giuvaerele Madonnei, Parsifal, Nunta lui Figaro, Toaca, Tiefland, Voevodul Ți­ganilor. Cluj, Septembrie Serviciul Social a început pri­ma fază a organizării asistenţei la satei, dând în această prvinţă­­ circulară­ normativă către că­minele culturale. Deocamdată, cadrul de activitate este limitat şi bine s’a procedat că celor che­maţi să aplice programul nu li s’au dat însărcinări prea nume­roase, cari n’ar putea fi îndepli­nite. In primul rând, circulara pre­vede organizarea muncii obşteşti în sensul specificat şi de către legile speciale ale guvernului. Astfel, fiecare sat va fi împărţit în sectoare şi sectoarele în grupe de către 10 gospodari având în fruntea lor un conducător. Aceas­tă organizare va fi pusă de pre­şedintele căminului cultural la­­dispoziţia autorităţilor locale, pe care le vor ajuta ca să poată exe­cuta cât mai bine şi mai repede măsurile autorităţii de stat Insă, acţiunea nu se mărgineş­te numai la o organizare forma­lă, ci tinde a satisface în mod practic şi realităţile din viaţa lo­cală. Se specifică anume, că nici o familie în suferinţă nu poate rămâne fără asistenţă. Serviciul Social îşi ia asupra sa sarcina de a executa muncile de toamnă gospodarilor concentraţi şi de a asigura prin intervenţia cămine­lor că producţia agricolă nu va fi stânjenită cu nimic Un asemenea sistem de asis­tenţă a fost organizat în toamna trecută de către guvernul Milan Hodza al fostei republice ceho­slovace şi el a dat rezultate foar­te bune. In 20 zile, autorităţile statului reuşiseră să obţină un plus de câteva sute de mii ore de muncă. In acelaş interval a­­provizionase cu rezerve alimen­tare pentru o lună fiecare fa­milie. In ce priveşte Ardealul, el are nevoie de un număr considerabil de echipe de asistenţă. Nu ştim dacă Serverul Social va putea or­ganiza un număr corespunzător prin căminele culturale, însă, din moment ce problema a fost pusă şi ea se actualizează, trebue să ne gândim foarte serios la soluţio­narea ei integrală. Condiţiunile provinciei noastre sunt deosebite de ale celorlalte regiuni ale ţării. Aşa de pildă, în satele cu popu­laţie mixtă, nu putem conta de­cât pe echipele româneşti. Nu mai puţin trebue să avem în ve­dere că îndeletnicirile ţărăneşti sunt foarte variate dincoace de munţi, ele cuprinzând în afară de munca agricolă, păşunatul, creşterea vitelor, oieritul şi ex­ploatarea pădurilor. E necesar deci, ca pe lângă echipele stator­nice cu destinaţia exclusivă de a asigura producţia plantelor ali­mentare, să avem şi altele mo­bile, cu putinţa de a satisface nevoile din afară de ograda sa­tului. Totodată trebue să ţinem cont, că din oraşe ne putem pro­cura în cazuri excepţionale prea puţine braţe de muncă. Cum ma­joritatea centrelor urbane au un caracter pur industrial, acestea absorb un număr considerabil de lucrători pentru nevoile apărării naţionale şi ale produselor de strictă necesitate, aşa că depla­sarea lor în sectorul agrar ar fi anevoioasă. In al doilea rând, Serviciul So­cial şi-a propus să organizeze o importantă asistenţă de natură socială. Circulara recentă arată că toate căminele culturale sunt obligate să se îngrijească de îm­brăcăminte şi funcţionarea canti­nelor pentru populaţia şcolară. In privinţa această circulara re­centă sună astfel: ,,Veţi întocmi lista copiilor cari trebue hrăniţi la cantină cu lap­te, ceai, mâncare caldă şi pâine cum şi a celor cari trebuesc îm­brăcaţi. Veţi căuta să adunaţi în bani, sau natură, ceea ce este ne­cesar pentru îmbrăcăminte şi cantină. Vi­ fi face apel la toţi cei din sat cari au să dea câte puţin pentru cei cari nu au. Vă veţi a­­dresa în scris tuturor fiilor satu­lui, cerându-la să trimită obolul lor de recunoştinţă pentru cei din mijlocul şi cu jertfa cărora s’au înălţat pe treptele sociale. In orice caz, pentru organizarea cantinelor va trebui să vă ajute şi primăria“. Poate că în legătură cu aceas­tă circulară n’ar strica să se lă­murească atât caracterul ce tre­bue să-l aibă cantinele şcolare, cât şi sarcinie în organizarea lor. După câta ştim, în unele sate ardelene, cantinele au luat fiinţă dintr’un spirit umanitar şi filan­tropic, fie că erau ajutate din o­­bolul public, fie că se întreţineau din bugetele locale. Acum con­cepţia asupra cantinelor şcolare se lărgeşte şi ele nu se mai limi­tează numai la o operă de cari­tate, ci intră în domeniul asis­tenţii organizate de către stat. Deci, pentru vremuri excepţio­nale, acţiunea nu se mărgineşte la câteva zeci sau sute de sate, ci trebue extinsă în întreg secto­rul agrar, corespunzând unei ne­cesităţi primordiale. Ori, acest lucru presupune uni­formizarea mijloacelor, asigura­rea unor fonduri permanente şi creearea unor astfel de posibili­tăţi, ca aprovizionarea populaţiei şcolare să fie făcută în condiţiuni optime. Căci, ce se întâmplă dacă nu în toate satele se găsesc oa­meni milostivi şi posibilităţi bu­getare ? Intr’o asemenea împre­jurare, îndemnul Serviciului So­­­­cial rămâne fără rezultat şi can­tina, în cazul cel mai bun, func­ţionează cu o asistenţă mediocră. De aceea, din moment ce s’a a­­juns la o idee atât de sănătoasă ca viaţa satelor să fie ocrotită de orice intemperie a secolului, ea trebue pusă în aplicare pe baze solide şi având putinţa să dea maximum de roade. V. M. ANCHETELE NOASTRE IN ARDEAL MIMA ASISTENŢEI LA SATE O importantă circulară a Serviciului social privitoare la modul cum trebue să funcţioneze celula agrară in vremuri excepţionale -ox© *:♦ 0XO­ Inteligenţa dobitoacelor CÂINII NU SUNT PRIMIŢI IN METRO Câinii nu sunt primiţi în me­­tro, la Paris. Ei totuşi îşi înso­ţesc stăpânii alergând după me­­tro, după cum, pe vremea tram­vaielor cu cai, alergau după stă­pânii lor, în Bucureşti, căci după cele electrice s’au resemnat să mai alerge. Un ziar din Paris ne povestește: câinele parizian era însă antrenat de stăpânul său, care făcea foarte des pe comis­­voiajorul. Intr’o zi i-a spus : — Du-te de m’așteaptă la Mar­­beuf sau la Dupleix... In altă zi, îi dete numele altei stații, dar se întâmplă o scenă dramatică: câinele începu să geamă și, în loc s’o ia la goană ca ’n alte dăți, se culcă pe loc, în drum: — Dar ce ai tu ? Refuz de ser­viciu ? Du-te repede la Pereire, marș ! Câinele se porni pe un plâns în toată regula. Ce se întâmplase ? ^ Stăpânul privi harta metroului și-și dădu seama că, de când cu alarma contra avioanelor duș­mane, stația Pereire a fost în­chisă. Câinele simțise aceasta prin instinct, , _uiesaujci£eL'!xU*lxi*L.:___i­ui

Next