Universul, octombrie 1939 (Anul 56, nr. 284-299)

1939-10-16 / nr. 284

AH. t" TUŞI REBELA­ ŢI­U­N­E persistentă, ex­pectoraţii numeroase, lipsă de respiraţie, toate aceste simptome ale bron­şitei cronice sunt repede suprimate prin Sirop de Vosges Cazé, reputat de 30 de ani pentru rezul­tatele sale uimitoare. „Atinsă de mulţi ani de o bronşită cronică — scrie D-na LANINE, 24, rue Guillaume Tell, din Paris— sufeream in fiecare iarnă. ASTM EMFIZEM crize de tuse mă obligau să stau in pat; aveam dureri de cap şi în coaste, eram descurajată. Dela primele linguri de Sirop de Vos­ges Cazé, chintele mi s’au calmat. Am luat două fla­coane şi nu mai tuşesc. Cataroşi, răciţi, astmatici, nu mai continuaţi să tuşiţi, să expectoraţi, să respiraţi greu, dacă începeţi chiar de astăzi tratamentul sigur ce vă va permite de a trece cu bine iarna. Sn­op^Yos^es­­aze I Flaconul mare Lei 150 La farmacii şi drogueriii GUTURAIU BRONŞITE Concursurile şcoalelor de pilotaj organizate de ministerul aerului şi marinei Pentru stimularea şi încura­jarea aviaţiei particulare şi pentru propagarea ideii de a­­viaţiie, s-a organizat de minis­terul aerului şi marinei, sube auspiciile Federaţiei Aeronau­tice Regale a României, câte un concurs cu premii pe fiecare din Asociaţiile: A.R.P.A., C. F. R., Aeroclubul Braşov, şi Aero­clubul Prahova. Concursul este deschis tuitu­­ror piloţilor români de sex mas­culin brevetaţi gradul I în anii 1938 şi 1939 şi care nu sunt pi­loţi militari activi în aeronau­tică sau instructori de stat­ La concursurile pe asociaţii iau vor putea lua parte decât piloţii înscrişi în asociaţia res­pectivă. Primul concurs va fi al Asoc. Aviatice C. F. R. care se va desfăşura în ziua de 19 Octom­brie pe terenul de la Giiuleşti. Va urma apoi concursul A. R. P. A., la 22 Octombrie la Po­peşti Leordeni, concursul aero­clubului Prahova la Strejnac- Ploeşti în ziua de 24 Oct. şi în fine concursul aeroclubului Braşov, la 26 Oct. a. c., la Bra­şov. După aceasta concursul ge­neral, care formează quinte­­zeniţa celor de până atunci,­­ concursul ministerial interaso­­cinlații, se va disputa în ziua de 29 octombrie pe aeroportul Bă­­neasta. Programul concursului de admitere in şcoala Politehnică Politechnica „Regele Carol II” din Bucureşti aduce la cunoştin­ţa candidaţilor că programul concursului de admitere în anul I este fixat astfel: Pentru facultăţile de construc­ţii mecanică şi electricitate şi mine şi metalurgie: Proba I — Fizică Marţi 17 Oct. Proba II — Geom. şi geom-des­­crip. Miercuri 18 Oct. Proba III — Algebra şi trigo­­nom. Joi 19 Oct. Proba IV — Geom. anal. şi mecan. Vineri 20 Oct Pentru facultatea de chimie in­dustrială : Proba I — Fizica Marţi 17 Oct. Proba II—Geometria Miercuri 18 Oct. Proba III — Algebra şi trigo­­nom. Joi 19 Oct Proba IV — Chimia Vineri 20 Oct. Pentru facultatea de silvicul­tură: Proba I — Fizica şi chimia Marţi 17 Oct Proba II—Geometria Miercuri 18 Oct. Proba III — Algebra şi trigo­­nom. Joi 19 Oct. Proba IV — Botanica şi zoolog. Vineri 20 Oct. Probele a­u loc între orele 8-12 dim. Candidaţii sunt rugaţi să se prezinte la politechnică înainte de orele 8 dim, pentru a-şi ocupa locurile indicate în sălile de concurs. Fiecare candidat poartă un nu­măr de ordine, de care este obli­gat să ia cunoştinţă din listele de apel ce se găsesc afişate în avizierul politechnicei de la in­trarea nr. 4. Candidaţii vor intra prin poar­ta nr. 4 şi se vor ghida după in­dicatoarele speciale cari vor in­dica sălile respective de concurs. După ora 8 dim, sălile de con­curs se închid şi nici un candi­dat întârziat nu va mai fi primit. Epilogul fraudelor de la prefectura jud. Arad Arad, 13 Octombrie , nuiii încă în amintirea tutu­ror frudele comise la prefec­tura judeţului de către A. Vă­­leanu, fost funcţionar însărci­nat, cu attaintstituirea şi elilbe­­narea permiselor de vânătoare şi port armă. In această calita­te, A. Văleanu a încasat suma de 670. 468 lei în contul statu­lui, dar pe care nu i-a vărsat, ci şi­­ i-a însuşit. Descoperirea fraudelor fiind iminentă, nu­mitul a dispărut din Araid şi chiar din ţară, fugind în stră­inătate, în societatea unei fe­mei. După doi ani, a fost adus în ţară şi a apărut în faţa tri­­bunal­ui, care l-a condamnat la închisoare, după ce acuzatul îşi recunoscuse vina în între­gime. Intre timp, cei păgubiţi, adi­că cei ce au cerut permise de vânătoare şi portarme, au plă­tit din nou taxele încasate de Văleanu. Văleaniu Aurel executânidu-iŞi pedeapsa a fo­st pus acum câte­va lumi în libertate. Statul însă l-a acţionat în judecată pentru daune civile, pretinzându-i suma mai sus a­­rătată. Tribunalul dezbătând această chestiune, după ce a ascultat susţinerile reprezen­tantului statului şi afle lui Vă­leaniu, a respins acţiunea pe motivele arătate de apărare, considerând că statul nu este păgubit de vreme ce el şi-a în­casat la timp preten­ţiunile. Cazul a fost judecat de com­pletul Alexand­rescu-Popescu, la secţia a doua. Ministerul Educaţiei Naţionale a dispus ca manualele de curs primar pentru clasa V-a, Vl-a şi VIl-a, aprobate anii trecuţi şi a căror valabilitate nu a expirat să fie utilizate­ în cursul anului şcolar 1939-1940 în şcoli, pe lângă cele a­­probate în conformitate cu noua programă ana­litică. » * Intre aceste cărţi sunt şi următoarele din edi­tura ziarului „Universul“: Cetire pt. cl. V de Petre Dulfu, G. I. Chela­­ru, Dr. A. Gradîncocu, Emil Palade şi Crizante Po­­pescu. Cetire pt. cl. V de Gh. Vlădescu-Albeşti, Geor­­geta Gr. Angelescu, Niculae Drosu. Gramatică pt. cl. V de Gh. Vlădescu-Albești, Georgeta Gr.­­.— Calmdor DUMINICA, 15 OCTOMBRIE Ortodox: t Duminica 21a după Rusalii. Sfântul Martir Lucian Preotul Antiochiei (t 311). Catolic:­­ Duminica 20-a după Rusalii. Sfânta Teresia (t 1582). Protestant: Duminica 19-a după Trinitate. Hedvig a. Evreesc : 2 Hesvan 5700. Mahomedan : 1 Ramazan 1358. începutul postului cel mare. Răsăritul soarelui 6.33 , apusul soarelui 17.32. încoronarea la Alba-Iulia a Re­gelui Ferdinand I și a Reginei Ma­ria (1922). DUMINICA, 15 OCTOMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. ISO kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32,5 923 MHz. 300 waţi 9.55: Ora religioasă: I. Clopote; II. Serviciul religios transmis de la Sf. Patriarhie. 11.30: Concert de orgă cu concur­sul orchestrei Radio, dirij. de N. Rădulescu (transmisie de la Ateneul Român). Concert în fa major pen­tru orgă şi orchestră de Haendel (orgă: prof. J. Stadelmann); Aria de Gaffi (voce: D-na Rosi Bau­­mann-Rădulescu); Suita in si mi­nor pentru flaut şi orchestră de J. S. Bach (flaut: V. S. Jianu); „In noapte line şi „Cântec religios“ de J. Brahms (corul :Madrigal). Fan­tezie în la minor pentru orgă de Cesar Franck orgă: prof. Joh. Sta­­ttlmann); Simfonia în si bemol de J. S. Bach. 13: Ora. Cota apei Dunării şi a barei Sulina. Sfaturi gospodăreşti şi igienice. Radiofonice. Sport. Di­verse. 13.15: Concert de prânz Orchestra Petrică Moţoi; voce: Alex. Gro­­zuţă: Hora boerească şi Sârba mun­tenească. Pribeagă, romanţă de Martin Vereşan (voce: Alex. Gro­­zuţă); Două învârtite de la Sibiu; Mai spune-mi că nu m’ai uitat, vals lent de Dendrino; Icoana sfân­tă, romanţă de Martin Vereşan (voce: Alex. Grozuţă); Cătărioară bănăţeană de Filaret Barbu (voce: Alex. Grozuţă); Două învârtite de la Făgăraş şi O Haţiegană; Dacă’n douăzeci de toamne, romanţă de Carlson (voce: Alex. Grozuţă); De acum ne vom despărţi, tango de Postupa şi Dumitrescu; Romanţe şi Arii naţionale. 14. Radio-jurnal. 14.20: Continuarea concertului or­chestrei Petrică Moţoi: Titiana, doină de Filaret Barbu (voce: Alex. Grozuţă); La bădiţă-al meu la poartă şi Tucu-ţi mândru ochi tăi (voce: Alex. Grozuţă); Jocuri ro­mâneşti. 14.35: Stroe şi Vasilache: Ora veselă. 14.50: Spectacole; Ştiri artistice şi culturale. 15: Veşti şi sfaturi agricole. 15.15: Ora satului organizată de Serviciul Social: I. Rugăciune; II. Din viaţa „Căminelor culturale“ de Eugen Ionescu Darzeu; III. Taraful Alex. Ridicil: Cântece şi jocuri din Bucovina; IV. Gazeta Căminului Cultural de Pr. Gr. Popescu; V. Cântece bucovinene; VI. Scrie­rile lui Simion Fl. Marian; VII. Jo­cul cel mare din Câmpulung. 16.15. Ora premilitară: I. Semna­lul orei; II. Marșul pregătirii pre­­militare; III. G. D. Mugur; IV. „Buiu“, scenariu radiofonic de Dem. Flatta; V. Fapte premilitare de cpt. Al. Dimitriu; VI. Semnalul orei. 17.15: Ora „Munca și voe bună“: I. Accidentul de muncă, de avocat Const. Popov; II. Sauvager, inven­tatorul elicei de Th. Brudin; III. Orchestra asociaţiei generale a ab­solvenţilor din învăţământul mun­citoresc, cond. de d. căpitan Bon­­gard; IV. Jurnalul muncitorului. 18.15: Ora. Mersul vremii. 18.17: Fanfara batalionului de gardă, cond. de d. it. D. Crăciunes­­cu; Marşul batalionului de gardă, de Schubert; I­ Guarany, uvertură de A. C. Gomes; Preferata mea, polcă de concert, de Roth; Regina balului, vals de Manovici; Sparks de Alford (solo de xilofon); Hora Vâlceanca şi Sârba cu fluerături; Biruinţa, marş de It. D. Crăciu­­nescu. 19: Cronica medicală. 19.15: Mari cântăreţi (disc.); Arii din „Cavaleria rusticană“ de Mas­cagni şi „Tosca“ de Puccini (voce: Maria Jeritza); Arie din „Jongleu­­rul de la Notre-Dame“ de Massenet (voce: Marcel Journet); Variaţiuni de Adam pe o temă de Mozart (voce: Guglielmetti); Lied de Leh­mann şi Melodie No. 6 de Ceaikov­­sky (voce: Lawrance Tibett); Visul Elsei şi Arie din „Lohengrin“ de Wagner (voce: Tiana Lemnitz) Cre­do din „Otello“ de Verdi (voce: Titta Ruffo); Straja de noapte de Glinka (voce: Theodor Șaliapin). RADIO ROMANIA 19.48: Radio-jurnal în limba ma­ghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.58: Sport: Rezultate tehnice. 20: Săptămâna. 20.15: Muzică de dans, orchestra „Luceafărul": Un foxtrot de Schrö­der; Un Slowfox de Bozant; Un foxtrot de Borchert; Domingo, con­go de Powel; Meriţi tu atâtea la­crimi, tango de Walter Vogel; Cân­tecele mele, tango de Andreescu; Havana, foxtrot Cuban de Haentz­­chen. 20.45: Radio-jurnal (I). Rezulta­tele sportive. 21. De ziua Marelui Străjer, cu­vânt omagial de d. Teofil Sidoro­­vici, comandantul Străjei Târei. 21.15: Continuarea concertului­­ orchestrei „Luceafărul“: Jes,­sie, tango, fox de Benatzky; Când, tan­go de Eugen; Cu tine, boston de Pola; Ritorna, slow de Pola; Ce-ai făcut din inima mea, tango de Pa­­raschivescu; Dragoste în junglă, foxtrot de Robin; Un foxtrot de Ourdine; Espana, pasa­doble de Borchert. 21.45: Cântece şi Jocuri româ­neşti (discuri), învârtită ca’n Ba­nat (taraful Novac); Când eram un sat la mine (taraful Luţă loviţă, voce: loviţă); Bătuta şi Brâuleţul (taraful Ioniţă Bădiţă); Doina Jiu­lui (voce: Ion Matache) şi Bate vântul de la munte, doină; Sârba svăpăiată (orchestră naţională); Hora din Găsteşti şi Sârba din Cimpoiu (vioară şi cobză); Doina Oltului, Ciocârlia şi Hora lui Fă­­nică (taraful Fănică Vişan); Nu-i bai (voce: Zavaidoc); Brâul şinca­­nilor (taraful Ticuşeanu). 22.30: Radio-jurnal (II). Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 22.50—24. Muzică variată (disc.): Rumba de Cubano şi Rumba de Valchespi; Melodii de Walter Kollo (pian: Peter Kreuder); Fox de Men­­des şi Donna Maria, tango de Ras­­telli (voce: Fernando Orlandis); Nunta greenilor de Glah şi Polca de Veyvoda; Fox de Pingault (voce: Adrien Lamy) şi Vals de Heymann (voce: Albert Caurat); Serenadă şi Melodie de Frimi; Două melodii de Mostazo (voce: Imperio Argentina); Secretul şi Bolivia, tangouri de Hellmann; Potpuriu de şlagăre; Se­renadă mexicană de Kaschubec; Manuela de Maduro şi Paso dobla de Villajos (voce: Pilar Arcos). RADIO BASARABIA 212,6 m. 1411,1 kHz. 20 kw. 14: Program muzical. 14.30: Radio-jurnal. 21: Program muzical. 22: Radio-jurnal. * BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kH* 120 kw. — 20.25. Muzică variați. 21.25. Sport. 21.35. Teatru radiofo­nic. 22.15. Recital de violoncel. 22.40. Inf. in slovacă şi ruteană. 23.05. Mu­zică de dans pe plăci. 24. Inf. In germană, italiană, franceză şi en­gleză. 0.20. Orchestră de ţigani. 1.05. Inf. VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 150 kw.­­ 20. Program cerut. 20.30. Inf. in română, ungară şi sârbo-croată. 21.15. Concert de muzică ușoară. 23. Inf. în germană. 23.20. Inf. în sârbo­­croaăt, ungară și română. 23.50. Concert de seară. 1. Inf. în germa­nă. 1.10. Concert nocturn. ROMA I, 420,8 m. 713 kHz.­­ 20.35. Sport. 21. Ora, Inf., Radio­jurnal, Plăci. 21.30. Orchestră de dans. 22. „Fedra“, operă de Pizzetti. După operă, muzică de dans. 1. Inf. in franceză. 1.16. Inf. în en­gleză. * Primăria Aradului iu luptă cu speculanţii Nouă brutari au Arad, 13 Octombrie Fa­ţă de tendinţele de urcare a preţurilor articolele de primă necesitate, şi în special la ali­mente, primăria municipiului nostru, aplicând prevederile le­gii pen­tru reprimarea speculei, a făcut mai multe razii în rân­durile comercianţilor de ali­mente. Cu ocaziiuinea uneia din aceste razii, făcută la brutarii din localitate, controlorii au constatat că un număr mai mare din aceştia speculează în mod neruşinat populaţia con­sumatoare, vânzând pâinea c­u preţuri mult mai mari decât cele fixate de autorităţi. Ca urmare, au fost dresate procese verbale de comtrave a­ fost sancţionaţi I ţie — şi care dealtfel au fost I trimise ’ instanţelor judecăto- I reşti sipre Sancţionare — urmă­torilor brutari: Ioan Botta, din strada Sava Raicu, Fritteric Reicher din Strada Căp. Ignat, Ştefan Tottoc, din Calea Aurel Vladiciu, Ştefan Böhm, din str. Cuza Vodă, Dimitrie B'Ott, din strada Buzdugan, loan Cristof, din strada Poetului, Petru Ri­­stea, din strada Vântului, loan Ispas Aibaroviei, din str. Doro­banţilor. Acţiunea de control a preţu­rilor, după cum este de l­a sine înțeles, nu se va limita aci, ea continuând în rândurile tutu­ror comercianților și magazi­nelor de alimente. NOUI EMISIUNI POŞTALE Direcţiunea generală P. T. T. aduce la cunoştinţa publicului că a pus în vânzare nouă valori poştale şi anume: cărţi poştale cu răspuns plătit, formulare pentru telegrame de lux şi car­nete de timbre. Cărţi poştale cu răspuns plă­tit. Pentru a veni în ajutorul publicului şi a stimula răspun­surile la diversele corespon­denţe, Direcţiunea generală P. T. T. a pus în vânzare cărţile poştale cu răspuns plătit. Expeditorii au avantajul şi siguranţa că scriindu-şi adresa pe cartea poştală răspuns ex­clud posibilitatea întârzierii sau neprimirii răspunsului aşteptat din cauza eventualei eronări a adresei de către destinatari. Aceste cărţi poştale se vând cu preţul de 7 lei şi fac funcţia de două cărţi poştale simple ca­re costă 8 lei. Formulare pentru telegrame de lux. S’au pus în vânzare o serie de 11 nouă formulare spe­ciale pentru telegramele de lux, având gravuri care simbolizea­ză atât evenimentele importan­te din viaţa omului cât şi cele fem­pre. Carnete de timbre conţinând timbre poştale de diferite va­lori şi pentru orice fel de cate­gorii de trimiteri. Ele sunt de dimensiuni mici, conţin un număr de 30 sau 40 timbre, sunt uşor de purtat în buzunar şi sunt foarte utile prin instrucţiunile ce se găsesc în ele pentru lămurirea publi­cului. Carnetele de timbre conţi­nând şi reclame particulare, comercianţii şi liber profesio­niştii pot să-şi facă reclamele profesionale prin acest nou mij­loc de propagandă. Preţul de vânzare al unui carnet este inferior valorii tim­brelor ce conţin. Aceste nouă valori poştale, care prin forma, redactarea şi taxele reduse de care se bucu­ră reprezintă noui înlesniri a­­cordate marelui public. Tot­odată se aduce la cunoş­tinţa publicului că s’a interve­nit la C. A. M. pentru a dis­pune ca toţi debitanţii să fie aprovizionaţi cu toate valorile poştale şi pentru a sancţiona pe acei ce nu se conformează acestor UNIVERSUL Şedinţa Academiei Romane Comunicarea d-lui prof. N. Bănescu despre Maurocastrum-Mon­castro-Cetatea Alba. Academia Română a ţinut joi d. a. şedinţă publică sub preşe­dinţia d-lui C. Rădulescu-Motru. D. PROF. N. BANESCU a fă­cut o comunicare despre Mauro­­castrum — Moncastro — Cetatea Albă. D-sa a arătat însemnătatea ce prezintă pentru istoria noastră chestiunea numelor cu care ora­şul dela limanul Nistrului apare în documentele medievale. O dis­cuţie s’a iscat în ultimul timp în jurul acestor nume; de aceia, e bine să se lămurească definitiv chestiunea. Lucrarea d-lui N. Iorga, asupra Chiliei şi Cetăţii-Albe, tipărită acum 40 de ani, expunea întâia oară, în lumea izvoarelor, istoria acestor însemnate cetăţi, din cele mai vechi timpuri până aproape pe noi. Cercetări ulterioare au precizat tot mai mult legăturile de comerţ pe care Cetatea-Albă le-a avut, în veacurile al XIV-lea şi al XV-lea, cu Genovezii şi Ve­­neţienii, mai cu seamă cu cei dintâi, stăpâni, în acea vreme, pe comerţul Mării Negre. Nimic nu noi s’a păstrat în iz­voare cu privire la cetatea bizan­tină, pe care o însemnare gre­cească din veacul al X-lea o po­meneşte sub numele de Mauro­­kastron. Relaţiile ei comerciale încep a fi cunoscute odată cu stă­pânirea genoveză, care nea păs­trat asupra lor o bogată informa­ţie. Aceste relaţii se continuă şi după ce oraşul dela limanul Nis­trului ajunge în posesia Moldo­vei. Pentru Genovezi, Cetatea­ Al­bă era Moncastro, Maocastro, nume derivat, de­sigur, don Man­­rocastrum, transcripţia latină a numelui bizantin. Acum doi ani, d. Iorga prezen­­t­­a Academiei Române două acte veneţiene, în latineşte, care pre­cizează data când au început re­laţiile cetăţii moldoveneşti cu Ve­­neţienii. Aceştia, la invitaţia câr­­muitorului cetăţii (dominus Mau­­rocastru) şi a tatălui său, un „ca­­ld­erus” (călugăr), hotărau, în 1435, să trimeată la Maurocas­­trum un vice-consul, pentru tre­buinţele neguţătorilor veneţieni. E vorba, fireşte, de Cetatea-Al­bă. Nimănui nu i-a trecut până acum prin gând că Maurocas­­trum poate fi altceva decât Mon­­castro-Cetatea-Albă. S’a găsit însă de curând cineva care să susţină cu îndârjire această absurditate: un filolog dela New-York, mai înainte locuitor al Basarabiei noastre, d. Iacob Bromberg. In­­tr’o serie de polemici tendenţioa­se împotriva învăţaţilor români, vrând să convingă lumea că în­treg ţinutul dela Carpaţii răsări­­teni la Nistru ar fi o veche ţară rusească, agerul filolog se încu­mete a dovedi, între altele, că nu Cetatea-Albă a fost în toată acea epocă, marele centru de negoț la Mării Negre, ci o altă cetate „nea­gră”, pe care o caută undeva prin Crimeia, fiindcă ar fi pe acolo o „apă neagră”. Pentru dânsul Mau­­rocastrum nu poate fi Cetatea- Albă sau Moncastro, ci numai o „Cetate neagră*” autentic rusea­scă. D. Bănescu examinează, la lu­mina izvoarelor, această curiozi­tate şi dovedeşte cât de riscată e identificarea făcută de d. Iacob Bromberg: o „cetate neagră” în Crimeia nu e atestată niciodată, nicăieri, că e un simplu produs al închipuirii aprinse a autorului. O întreagă serie de fapte, invo­cate de vorbitor, infirmă o as© menea hipoteză. Afară de aceas­ta, academicianul român aduce dovada peremptorie, scoasă din documentele epocei, că Maurocas­­trum e tot una cu Moncastro şi Cetatea-Albă. Din analiza actelor semnalate de d. Bănescu, se constată ce mare rol a avut Cetatea-Albă în relaţiile de comerţ ale Genevei şi cât preţ punea stăpânirea geno­veză pe amiciţia cârmuirii acestei cetăţi moldovene, pe care ne­contenit o recomanda autorităţi­lor din Caffa. Când aceste fapte sunt înregistrate de atâtea ori în corespondenţa Republică, nimic nu atestă măcar simpla existen­ţă a unei „cetăţi negre” în Cri­meia, cum o vrea, în articolele sale semeţe, filologul de la New- York. In ultima parte a comunicării sale, d. Bănescu arată cât de ab­surdă e şi identificarea propusă de d. Bromberg a acelui „domi­nus Maurocastri” cu un prinţ din Rusia sau din Mangup. In reali­tate nu poate fi vorba de­cât de un dregător al Cetăţii-Albe. Aces­ta ar putea fi „Mihul pisar”, mai târziu logofăt, cel mai însemnat boier al Moldovei din acel timp, şi al cărui tată era vestitul „popa Juga”, pentru care se potriveşte epitetul de „cald­erus”, călugăr. In nici un caz nu se poate înţe­lege prin acel termen Domnul ţării, pentru care diplomatica Ge­­novezilor avea altă formulă. Conferinţa inspectorilor generali sanitari la ministerul sănătăţii s-a în­trunit joi consiliul inspectorilor generali sanitari ai celor 10 ţi­nuturi, sub preşedinţia d-lui ministru g-ral dr. Marinescu. Au participat d-nii: dr. C. Tă­­năsescu şi prof. dr. I. Combies­­cu, secretarii generali ai minist­­erului; dr. V. Teodorescu, in­spector general central; dr. I. Apostolescu, inspectorul general al ţinutului Bucegi; dr. C. Su­­fleru-Nistru; dr. Bariţ-Someş; dr. I. Stoichiţia-Mureş; dr. M. Isăcescu-Marea; dr. N. Butea­­nu-Timiş ; dr. T. Bulău-Prut; dr. I. Cosmuţă-Olt; dr. C. Pe­­trescu-Suceava şi dr. Troia-L­u­­nărea. Prima chestiune la ordinea zi­lei a fost aceea a repartizării pe ţinuturi a unui număr de 50­0 circumscripţii sanitare rurale, nou înfiinţate. S-au atribuit câte 6 circumscripţii inspectoratelor sanitare ale ţinuturilor Bucegi şi Marea, câte 5 la inspectora­tele Prut, Olt, Someş, Nistru, Mureş, Timiş şi câte 4 inspec­toratelor Dunărea de Jos şi Su­ceava. Numărul circumscripţiilor, care era de 1464, sporeşte astfel la 1514. S’a discutat apoi problema e­­pidemiilor, d. ministru al sănă­tăţii dând instrucţiuni cu privi­re la intensificarea măsurilor de combatere a tifosului exantema­­tic. In privinţa aplicării cordo­nului sanitar la Prut, s’a insis­tat în deosebi asupra coordonării activităţii organelor sanitare militare şi a celor civile. Chestiunea organizării plăşi­­lor sanitare model a format de­­asemeni un punct al ordinei de zi în consiliul de eri, d. ministru Marinescu ascultând rapoartele inspecto­rilor generali sanitari, cu privire la acestea, organizaţii menite a adânci şi sistematiza acţiunea sanitară începută cu prilejul campaniei pornite anul trecut. S-au dat, în cele din urmă, dispoziţii pentru intensificarea vaccinării antiscarlatinoşilor, în mediul rural, cu anatoxina Bick­e şi pentru continuarea progra­mului de construcţii de fântâni igienice la sate. Crima din comuna Dragodana Târgovişte, 13 Oct. Parchetul a fost înştiinţat că a fost găsit pe şosea, în apropie­re de Găeşti, săteanul Petre C. Ilie, din comuna Dragodana, a­­vând mai multe răni la cap şi pe tot corpul. Victima, deşi a fost internată la spital din Capitală, a murit. Cercetările făcute de jandar­mi, au stabilit că ea a fost lovită de Gheorghe D. Stan, tot din co­muna Dragodana și, din cauza loviturilor a murit. Criminalul a fost arestat și înaintat parchetului. întâmplări din Capitală Administrator de moşie căutat de poliţie Un individ anume Ion Păşcaiu, în vâ­rstă de 50 ani, originar din comuna Boteni (judeţul­­ Muscel), care se recomandă drept administrator de moşie, este căutat de poliţie. Numitul, care se află împreună cu con­cubina sa, Filofteia prezintă ur­mătoarele semnalmente: înalt, slab, nasul mare, mustaţă mică, poartă ochelari. Persoanele cari suut în mă­sură să dea vre­o indicaţie cu privire la locul unde se adăpo­steşte în prezent sus zisul in­divid, su­­t rugate a comunica d-lui comisar-şef Aurel Ione­scu, la prefectura poliţiei Ca­pitalei. Pariul fatal al unui beţiv Zidarul Asan Grall, în vârstă de 44 ani, ducându-se joi seara, — după ce mai băuse în altă parte, — într’o cârciumă din str. Isvor nr. 100, s’a întâlnit acolo cu un cunoscut. Din vorbă în vorbă, zidarul a făcut pariu pe suma de 50 de lei, cu acel cu­noscut, că el e capabil să mai bea trei halbe de bere şi apoi alte trei halbe cu apă. Le-a băutt ce-i drept dar ime­diat după aceasta s-a simţit deodată rău, prăbuşind­u-se jos. Ridicat de „Salvare” spre a fi transportat la spital, pe drum a încetat din viiaţâ. Din ordinul procurorului de serviciu, — căruia i s’a adus cazul la cunoştinţă, — cada­vrul a fost transportat la „In­stitutul medico-levid”. Condiţiunile de admitere in şcolile de subingineri din Bucureşti şi Cluj La şcolile de subingineri din Bucureşti şi Cluj se primesc ba­calaureaţi ori, cel puţin absol­venţi de liceu, în urma unui concurs ce se va ţine cu înce­pere din ziua de 12 octombrie a. c. Cursurile la aceste şcoli du­rează trei ani, iar diplomaţii lor sunt primiţi în corpul technic al statului şi în corpul subingine­­rilor. • Ei pot ocupa servicii technice în administraţiile publice de stat, ţinut, judeţ şi comune,­­ fiind retribuiţi cu salarii lunare de la 5750—13.900 lei. Pot de asemenea exercita pro­fesiunea în întreprinderi parti­culare sau ca antreprenori. Diplomaţii şcoalei au dreptul de a urma şcoala de ofiţeri de rezervă. Condiţiunile de admitere de­taliate s’au publicat în Monito­rul Oficial nr. 123 din 31 Mai 1939. Informaţii se pot lua de la Di­recţiunile respective ale şcolilor, şi anume : pentru secţiunea lu­crări publice, în Bucureşti, str. Dumbrava Roşie nr. 18, iar pen­tru secţiunea electromecanică la Cluj, str. Gh. Bariţiu nr. 26.­­■♦♦♦♦♦♦♦»*♦♦♦♦♦*»♦♦♦♦»♦♦ Preţul abonamentului la darul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni „ 200 pe 3 luni Anni al 56-lea Nr. 284 Luni 16 Octo­mbrie 1939 Conferinţa d-lui dr. Liviu Câmpean Boala postoperatorie şi noul tratament chirurgical Joi d. a., în sala Dalles sub auspiciile asociaţiei „Gândirea românească“, a ţinut o intere­santă şi instructivă conferinţă d. dr. Liviu Câmpeanu, docent uni­versitar, despre: „Boala post­operatorie” şi noul tratament chirurgical. După ce a expus fazele prin care a trecut chirurgia din epo­ca preistorică, istorică şi până azi, sub influenţe diverse de or­din social şi religios, d-sa a stă­ruit asupra epocei moderne şi contimporane în care arta chi­rurgicală a înregistrat progrese uimitoare, în urma descoperirii şi aplicării anesteziei şi a com­baterii, prin diferite metode şi mijloace, a gravelor complicaţii şi tulburări ce le provoacă în organismul oamenesc actul ope­rator, din cauza şocului operator, a intoxicaţiei şi a lipsei de miş­­cu­irie. Toate aceste complicaţii şi tul­burări constituie aşa zisa „boală postoperatorie", care poate să pună în primejdie viaţa celui o­­perat, după ce operaţia, de fapt a reuşit. In ultimii 20 de ani câţiva me­dici-chirurgi americani, , francezi şi germani au făcut studii şi cercetări cu scopul de a înlătura aceste complicaţii şi tulburări, care slăbesc forţele celor operaţi şi adeseori le cauzează moartea, cu toate că nu s’a săvârşit în cursul operaţiei nici o greşală de tehnică chirurgicală, sau de α- Gepsie. Cercetări în acelaş scop a fă­cut şi d. dr. Liviu Câmpeanu care, după experienţele ce le-a făcut, au fost concludente. D-sa a constatat că boala post­operatorie trebue să fie combă­tută prin înlăturarea cauzelor ce o provoacă, adică înlăturând şo­­sa cui operator, intoxicarea orga­­nismului prin diverse anestezice şi produsele toxice ale rănilor şi imobilizarea bolnavului în pat un timp prea îndelungat după ope­raţie. Reforma chirurgiei preconizată de d. dr Liviu Câmpeanu se bazează pe propriile mijloace de apărare ale organismului ome­nesc. Prin anestesia locală, care evită efectele şocului operator, prin înlăturarea otrăvirii orga­nismului şi prin scularea bolna­vului din pat, imediat sau după câteva zile de la operaţie, care ii permite să se mişte şi deci să asigure funcţionarea tuturor or­ganelor în condiţiuni normale, boala postoperatorie nu mai a­­pare. In asemenea condiţii tratamen­tul chirurgical modern se îm­bogăţeşte cu al treilea grup de mijloace curative, cu cele biolo­gice, care asigură vindecarea rapidă a operaţiilor. Iată o revo­luţie în arta chirurgicală, care prezintă o importanţă covârşi­toare prin reducerea la mini­mum a cazurilor mortale şi prin posibilitatea ce o dă operaţilor, să reia ocupaţiile lor puţin timp după operaţie. Foloasele tratamentului opera­tor, adaptat legilor naturale, vor da cele mai bune rezultate şi în chirurgia de război, căci vor fi mai puţini soldaţi şi ofiţeri scoşi din luptă, mai puţine văduve şi orfani de război După sfârşitul conferinţei, d. dr. Liviu Câmpeanu a arătat, prin proecţiuni luminoase, câteva ca­zuri interesante de operaţi în spitalul „Gh. Mârzescu“ din Bra­şov, care prin aplicarea trata­mentului său, au părăsit patul după câteva zile, sau chiar după 24 ore de la operație. „. ami­iwewje ’ UN APEL PENTRU AJUTORAREA CONCENTRAŢILOR Cernăuţi, 12 Oct. Initm­o coretaponidonţă, prece­dentă am arătat că din înSIţila­­teva societăţii d­meilor rromâne dim Bucovina, s-au adumat re­­prezemtamiteile tuturor societăţi­lor feminine din Cernăuţii pen­tru a imi­tila o largă acţiune de ajutorare a soldaţilor concen­traţi. La această şedinţă au luat parte reprezentantele­­următoa­relor societăţi feminine d­in lo­calitate : Reuniauea femeilor române, Societatea Principele Mi­rcea, Sfătul femeiesc, Socie­tatea pentru, profilaxia tubercu­lozei, apoi societăţile minoritare: Soliaeltatea femeilor germane, Societatea doamnelor pollone, Soc. Jinocza Hromada şi Aso­ciaţia­­de aju­tor a doamnelor evreice. Reprezentantele societăţilor feminine din Cernăuţi au ho­­tărît să întreprindă o ’vastă ac­ţiune pentru uşurarea, situaţiei soldaţilor noştri, cari vegh­ează la hotarele ţării. In acest scop socităţilie feminine lansează cel maii călduros apel pen­tru a fi ajutorate în această acţiune, pusă sub patronajul d-nei Lucy Floridar, soţi­a d-lui rezident re­gal. Din special se adresează a­­pelul lor femeilor din societatea cernăuţeamă, cu nădejdea că fiecare din ele va contribui cu ceva, fie cât de puţin, la aceas­tă operă. Orice contribuţie de bani, lin­gerie, ciorapi, flamele, ettc., se primeşte la­ sediul uneia di­ntre societăţile susnumite sau direct la sediul Societăţii Doamnelor române, str. Popov­ei-Logothebi­a, unde se centralizează toate diomaţiunile. Ne facem şi nai ecoul acestei acţiuni şî­ îndemnăm doamnele române să contribue cu ce pot fa acţiunea de ajutorare a con­centraţilor. Donaţiuni primite la ministerul înzestrării armatei D. Victor Slăvescu, ministrul înzestrării armatei, aduce pe a­­ceastă cale călduroase mulţu­miri următoarelor persoane şi instituţiuni, care au donat pen­tru înzestrarea armatei: Căminul cultural „Dodeşti”, jud. Fălciu, 7.575 lei; Camera de comerţ şi industrie Giurgiu, 43.900 lei; Spitalul militar Sla­tina, 2.116 lei; Personalul vămii Pecica, 440 lei; Banca ,înfrăţi­rea Plugarilor”, Botoşani, 25.000 lei; Soc. eroilor demobilizaţi, grade inferioare „Pe aici nu se trece”, Buc. 18.000 lei; Soc. Rom. de lucrări publice, Galaţi, 50.250 lei; Loc corn. Slobozia, jud. Dâmboviţa, 2.000 lei; Plasa Sarmisagetuza, 59.287 lei; Corn. Berzovia, jud. Caraş, 30.000 lei; Gimnaziul Ind. Casnic, Câmpi­­na, 1.444 lei; Comercianţii din Asău, jud. Bacău, 440 lei; Uni­tăţile Armatei, 405.430 lei; Funcţionarii Ministerului de Fi­nanţe, Dir. Contabilităţii, 2.016.214 lei; Gheorghe I. loan, Com. Călăraşii Vechi, Ialomiţa, 480 lei; Plasa Dobra, jud. Hune­doara, 369 lei; Laboratorul de higiena, Oradea, lei 2.552; So­cietatea „Sulfur” 20.000 lei; Căp. în retragere iov. Piteşti, o carabină „Manlicher”, Md. 93; Popescu P. Niculiţa, Craiova, 1.000 lei; Camera de comerţ şi industrie Buzău, 10.000 lei; Pro­­toieria jud. Tecuci, lei 14.166; Prefectura jud. Durostor, 342.070 lei; Prim. Băileşti-Dolj, 5000 lei; Cooperativa Băile Slănic, Pra­hova, 5.000 lei; Com. Mihaileni, Dorohoi, 6.200 lei; 44 pescari de la Balta Greaca, 2.752 lei; As. „Făuritorii României Mari“, 150.000 lei; Primăria oraşului Satu-Mare, 26.104 lei; Ţinutul Olt, diferite instituţiuni, 980.437 lei; Ţinutul Mureş,­ diferite co­mune din jud. Turda, 2.200 lei; Şcoala de gospodărie din Iaşi, 1.970 lei; Ţinutul Mureş, diferite comune din judeţul Turda, 1.100 lei; Fundaţia culturală „Princi­pele Carol”, 500 lei; Inspecto­ratul Cadastral Iaşi, 2.284 lei; Asociaţia Funcţionarilor Jude­cătoreşti din judeţul Dorohoi, 1.500 lei; Camera de comerţ şi industrie din Iaşi, 223.500 lei. -------xXO­X­OXx-------­ M' Concurs de fotografii... botanice in Anglia . Declurând a apărut în „Times” anunţarea unui concurs carac­teristic de englezesc, mai ales în­ împrejurările de azi. Ama­­torili-fotografi sunt informaţi că anunţatul concurs de fo­tio­­grafii de plante sălbatice ră­mâne deschis până l­a sfârşitul lui Octombrie şi că premiile pentru cele mai reuşite dintre ele, vor fi decernate în No­­emtarie. Plantele trebue fotografiate pe loc şi fără să fie vătămate. Scopul acestui concurs este a­­cela de a demonstra că se poa­te găsi mult mai mu­ltă plăcere observând şi fotografiiind o plantă sălbatecă decât culegân­­d-o, așa că-i mai bine­­ca fru­musețea florii să fie neatinsă. A plecat Gemi In n­rul 41, de Sâmbătă, 14 Octombrie, al revistei „Universul literar“, d. RADU GYR publică sub titlul: „A PLECAT GEMI“, un articol pătrunzător care rezumă adâncul regret simţit de cititori şi scriitori, la moartea atât de dureroasă a lui GEORGE MIHAIL ZAMFIRESCU. In acelaş număr al revistei mai colaborează d-nii: NI­­CHIFOR CRAINIC, ION PILLAT, SIMION STOLNICU, MIRCEA STREINUL, GEORGE ACSINTEANU, VAL. AL. GEORGESCU, I. TRAIANESCU, ŞTEFAN BACIU. O pagină întreagă de CRITICA ŞI INFORMAŢIE TEATRALĂ este scrisă de: Victor Popescu, Gabriel Negri, G. Voinescu, Traian Lalescu, Gh. Soare, Jackie Miclescu. Mai iscălesc articole, recenzii, poezii şi nuvele, d-nii: Mihai Niculescu, Mircea Mateescu, Paul Miracovici, Ro­meo Alexandrescu, Const. Ene, Silviu Lazăr, D. Missir, Pascal Nicolae Marco şi Constantin Fântâneru. Cereţi cu preţul de 5 lei, la toate chioşcurile şi libră­riile din ţară . UNIVERSUL LITERAR

Next