Universul, octombrie 1939 (Anul 56, nr. 284-299)
1939-10-16 / nr. 284
AH. t" TUŞI REBELA ŢIUNE persistentă, expectoraţii numeroase, lipsă de respiraţie, toate aceste simptome ale bronşitei cronice sunt repede suprimate prin Sirop de Vosges Cazé, reputat de 30 de ani pentru rezultatele sale uimitoare. „Atinsă de mulţi ani de o bronşită cronică — scrie D-na LANINE, 24, rue Guillaume Tell, din Paris— sufeream in fiecare iarnă. ASTM EMFIZEM crize de tuse mă obligau să stau in pat; aveam dureri de cap şi în coaste, eram descurajată. Dela primele linguri de Sirop de Vosges Cazé, chintele mi s’au calmat. Am luat două flacoane şi nu mai tuşesc. Cataroşi, răciţi, astmatici, nu mai continuaţi să tuşiţi, să expectoraţi, să respiraţi greu, dacă începeţi chiar de astăzi tratamentul sigur ce vă va permite de a trece cu bine iarna. Snop^Yos^esaze I Flaconul mare Lei 150 La farmacii şi drogueriii GUTURAIU BRONŞITE Concursurile şcoalelor de pilotaj organizate de ministerul aerului şi marinei Pentru stimularea şi încurajarea aviaţiei particulare şi pentru propagarea ideii de aviaţiie, s-a organizat de ministerul aerului şi marinei, sube auspiciile Federaţiei Aeronautice Regale a României, câte un concurs cu premii pe fiecare din Asociaţiile: A.R.P.A., C. F. R., Aeroclubul Braşov, şi Aeroclubul Prahova. Concursul este deschis tuituror piloţilor români de sex masculin brevetaţi gradul I în anii 1938 şi 1939 şi care nu sunt piloţi militari activi în aeronautică sau instructori de stat La concursurile pe asociaţii iau vor putea lua parte decât piloţii înscrişi în asociaţia respectivă. Primul concurs va fi al Asoc. Aviatice C. F. R. care se va desfăşura în ziua de 19 Octombrie pe terenul de la Giiuleşti. Va urma apoi concursul A. R. P. A., la 22 Octombrie la Popeşti Leordeni, concursul aeroclubului Prahova la Strejnac- Ploeşti în ziua de 24 Oct. şi în fine concursul aeroclubului Braşov, la 26 Oct. a. c., la Braşov. După aceasta concursul general, care formează quintezeniţa celor de până atunci, concursul ministerial interasocinlații, se va disputa în ziua de 29 octombrie pe aeroportul Băneasta. Programul concursului de admitere in şcoala Politehnică Politechnica „Regele Carol II” din Bucureşti aduce la cunoştinţa candidaţilor că programul concursului de admitere în anul I este fixat astfel: Pentru facultăţile de construcţii mecanică şi electricitate şi mine şi metalurgie: Proba I — Fizică Marţi 17 Oct. Proba II — Geom. şi geom-descrip. Miercuri 18 Oct. Proba III — Algebra şi trigonom. Joi 19 Oct. Proba IV — Geom. anal. şi mecan. Vineri 20 Oct Pentru facultatea de chimie industrială : Proba I — Fizica Marţi 17 Oct. Proba II—Geometria Miercuri 18 Oct. Proba III — Algebra şi trigonom. Joi 19 Oct Proba IV — Chimia Vineri 20 Oct. Pentru facultatea de silvicultură: Proba I — Fizica şi chimia Marţi 17 Oct Proba II—Geometria Miercuri 18 Oct. Proba III — Algebra şi trigonom. Joi 19 Oct. Proba IV — Botanica şi zoolog. Vineri 20 Oct. Probele au loc între orele 8-12 dim. Candidaţii sunt rugaţi să se prezinte la politechnică înainte de orele 8 dim, pentru a-şi ocupa locurile indicate în sălile de concurs. Fiecare candidat poartă un număr de ordine, de care este obligat să ia cunoştinţă din listele de apel ce se găsesc afişate în avizierul politechnicei de la intrarea nr. 4. Candidaţii vor intra prin poarta nr. 4 şi se vor ghida după indicatoarele speciale cari vor indica sălile respective de concurs. După ora 8 dim, sălile de concurs se închid şi nici un candidat întârziat nu va mai fi primit. Epilogul fraudelor de la prefectura jud. Arad Arad, 13 Octombrie , nuiii încă în amintirea tuturor frudele comise la prefectura judeţului de către A. Văleanu, fost funcţionar însărcinat, cu attaintstituirea şi elilbenarea permiselor de vânătoare şi port armă. In această calitate, A. Văleanu a încasat suma de 670. 468 lei în contul statului, dar pe care nu i-a vărsat, ci şi i-a însuşit. Descoperirea fraudelor fiind iminentă, numitul a dispărut din Araid şi chiar din ţară, fugind în străinătate, în societatea unei femei. După doi ani, a fost adus în ţară şi a apărut în faţa tribunalui, care l-a condamnat la închisoare, după ce acuzatul îşi recunoscuse vina în întregime. Intre timp, cei păgubiţi, adică cei ce au cerut permise de vânătoare şi portarme, au plătit din nou taxele încasate de Văleanu. Văleaniu Aurel executânidu-iŞi pedeapsa a fost pus acum câteva lumi în libertate. Statul însă l-a acţionat în judecată pentru daune civile, pretinzându-i suma mai sus arătată. Tribunalul dezbătând această chestiune, după ce a ascultat susţinerile reprezentantului statului şi afle lui Văleaniu, a respins acţiunea pe motivele arătate de apărare, considerând că statul nu este păgubit de vreme ce el şi-a încasat la timp pretenţiunile. Cazul a fost judecat de completul Alexandrescu-Popescu, la secţia a doua. Ministerul Educaţiei Naţionale a dispus ca manualele de curs primar pentru clasa V-a, Vl-a şi VIl-a, aprobate anii trecuţi şi a căror valabilitate nu a expirat să fie utilizate în cursul anului şcolar 1939-1940 în şcoli, pe lângă cele aprobate în conformitate cu noua programă analitică. » * Intre aceste cărţi sunt şi următoarele din editura ziarului „Universul“: Cetire pt. cl. V de Petre Dulfu, G. I. Chelaru, Dr. A. Gradîncocu, Emil Palade şi Crizante Popescu. Cetire pt. cl. V de Gh. Vlădescu-Albeşti, Georgeta Gr. Angelescu, Niculae Drosu. Gramatică pt. cl. V de Gh. Vlădescu-Albești, Georgeta Gr..— Calmdor DUMINICA, 15 OCTOMBRIE Ortodox: t Duminica 21a după Rusalii. Sfântul Martir Lucian Preotul Antiochiei (t 311). Catolic: Duminica 20-a după Rusalii. Sfânta Teresia (t 1582). Protestant: Duminica 19-a după Trinitate. Hedvig a. Evreesc : 2 Hesvan 5700. Mahomedan : 1 Ramazan 1358. începutul postului cel mare. Răsăritul soarelui 6.33 , apusul soarelui 17.32. încoronarea la Alba-Iulia a Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria (1922). DUMINICA, 15 OCTOMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. ISO kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32,5 923 MHz. 300 waţi 9.55: Ora religioasă: I. Clopote; II. Serviciul religios transmis de la Sf. Patriarhie. 11.30: Concert de orgă cu concursul orchestrei Radio, dirij. de N. Rădulescu (transmisie de la Ateneul Român). Concert în fa major pentru orgă şi orchestră de Haendel (orgă: prof. J. Stadelmann); Aria de Gaffi (voce: D-na Rosi Baumann-Rădulescu); Suita in si minor pentru flaut şi orchestră de J. S. Bach (flaut: V. S. Jianu); „In noapte line şi „Cântec religios“ de J. Brahms (corul :Madrigal). Fantezie în la minor pentru orgă de Cesar Franck orgă: prof. Joh. Stattlmann); Simfonia în si bemol de J. S. Bach. 13: Ora. Cota apei Dunării şi a barei Sulina. Sfaturi gospodăreşti şi igienice. Radiofonice. Sport. Diverse. 13.15: Concert de prânz Orchestra Petrică Moţoi; voce: Alex. Grozuţă: Hora boerească şi Sârba muntenească. Pribeagă, romanţă de Martin Vereşan (voce: Alex. Grozuţă); Două învârtite de la Sibiu; Mai spune-mi că nu m’ai uitat, vals lent de Dendrino; Icoana sfântă, romanţă de Martin Vereşan (voce: Alex. Grozuţă); Cătărioară bănăţeană de Filaret Barbu (voce: Alex. Grozuţă); Două învârtite de la Făgăraş şi O Haţiegană; Dacă’n douăzeci de toamne, romanţă de Carlson (voce: Alex. Grozuţă); De acum ne vom despărţi, tango de Postupa şi Dumitrescu; Romanţe şi Arii naţionale. 14. Radio-jurnal. 14.20: Continuarea concertului orchestrei Petrică Moţoi: Titiana, doină de Filaret Barbu (voce: Alex. Grozuţă); La bădiţă-al meu la poartă şi Tucu-ţi mândru ochi tăi (voce: Alex. Grozuţă); Jocuri româneşti. 14.35: Stroe şi Vasilache: Ora veselă. 14.50: Spectacole; Ştiri artistice şi culturale. 15: Veşti şi sfaturi agricole. 15.15: Ora satului organizată de Serviciul Social: I. Rugăciune; II. Din viaţa „Căminelor culturale“ de Eugen Ionescu Darzeu; III. Taraful Alex. Ridicil: Cântece şi jocuri din Bucovina; IV. Gazeta Căminului Cultural de Pr. Gr. Popescu; V. Cântece bucovinene; VI. Scrierile lui Simion Fl. Marian; VII. Jocul cel mare din Câmpulung. 16.15. Ora premilitară: I. Semnalul orei; II. Marșul pregătirii premilitare; III. G. D. Mugur; IV. „Buiu“, scenariu radiofonic de Dem. Flatta; V. Fapte premilitare de cpt. Al. Dimitriu; VI. Semnalul orei. 17.15: Ora „Munca și voe bună“: I. Accidentul de muncă, de avocat Const. Popov; II. Sauvager, inventatorul elicei de Th. Brudin; III. Orchestra asociaţiei generale a absolvenţilor din învăţământul muncitoresc, cond. de d. căpitan Bongard; IV. Jurnalul muncitorului. 18.15: Ora. Mersul vremii. 18.17: Fanfara batalionului de gardă, cond. de d. it. D. Crăciunescu; Marşul batalionului de gardă, de Schubert; I Guarany, uvertură de A. C. Gomes; Preferata mea, polcă de concert, de Roth; Regina balului, vals de Manovici; Sparks de Alford (solo de xilofon); Hora Vâlceanca şi Sârba cu fluerături; Biruinţa, marş de It. D. Crăciunescu. 19: Cronica medicală. 19.15: Mari cântăreţi (disc.); Arii din „Cavaleria rusticană“ de Mascagni şi „Tosca“ de Puccini (voce: Maria Jeritza); Arie din „Jongleurul de la Notre-Dame“ de Massenet (voce: Marcel Journet); Variaţiuni de Adam pe o temă de Mozart (voce: Guglielmetti); Lied de Lehmann şi Melodie No. 6 de Ceaikovsky (voce: Lawrance Tibett); Visul Elsei şi Arie din „Lohengrin“ de Wagner (voce: Tiana Lemnitz) Credo din „Otello“ de Verdi (voce: Titta Ruffo); Straja de noapte de Glinka (voce: Theodor Șaliapin). RADIO ROMANIA 19.48: Radio-jurnal în limba maghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.58: Sport: Rezultate tehnice. 20: Săptămâna. 20.15: Muzică de dans, orchestra „Luceafărul": Un foxtrot de Schröder; Un Slowfox de Bozant; Un foxtrot de Borchert; Domingo, congo de Powel; Meriţi tu atâtea lacrimi, tango de Walter Vogel; Cântecele mele, tango de Andreescu; Havana, foxtrot Cuban de Haentzchen. 20.45: Radio-jurnal (I). Rezultatele sportive. 21. De ziua Marelui Străjer, cuvânt omagial de d. Teofil Sidorovici, comandantul Străjei Târei. 21.15: Continuarea concertului orchestrei „Luceafărul“: Jes,sie, tango, fox de Benatzky; Când, tango de Eugen; Cu tine, boston de Pola; Ritorna, slow de Pola; Ce-ai făcut din inima mea, tango de Paraschivescu; Dragoste în junglă, foxtrot de Robin; Un foxtrot de Ourdine; Espana, pasadoble de Borchert. 21.45: Cântece şi Jocuri româneşti (discuri), învârtită ca’n Banat (taraful Novac); Când eram un sat la mine (taraful Luţă loviţă, voce: loviţă); Bătuta şi Brâuleţul (taraful Ioniţă Bădiţă); Doina Jiului (voce: Ion Matache) şi Bate vântul de la munte, doină; Sârba svăpăiată (orchestră naţională); Hora din Găsteşti şi Sârba din Cimpoiu (vioară şi cobză); Doina Oltului, Ciocârlia şi Hora lui Fănică (taraful Fănică Vişan); Nu-i bai (voce: Zavaidoc); Brâul şincanilor (taraful Ticuşeanu). 22.30: Radio-jurnal (II). Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 22.50—24. Muzică variată (disc.): Rumba de Cubano şi Rumba de Valchespi; Melodii de Walter Kollo (pian: Peter Kreuder); Fox de Mendes şi Donna Maria, tango de Rastelli (voce: Fernando Orlandis); Nunta greenilor de Glah şi Polca de Veyvoda; Fox de Pingault (voce: Adrien Lamy) şi Vals de Heymann (voce: Albert Caurat); Serenadă şi Melodie de Frimi; Două melodii de Mostazo (voce: Imperio Argentina); Secretul şi Bolivia, tangouri de Hellmann; Potpuriu de şlagăre; Serenadă mexicană de Kaschubec; Manuela de Maduro şi Paso dobla de Villajos (voce: Pilar Arcos). RADIO BASARABIA 212,6 m. 1411,1 kHz. 20 kw. 14: Program muzical. 14.30: Radio-jurnal. 21: Program muzical. 22: Radio-jurnal. * BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kH* 120 kw. — 20.25. Muzică variați. 21.25. Sport. 21.35. Teatru radiofonic. 22.15. Recital de violoncel. 22.40. Inf. in slovacă şi ruteană. 23.05. Muzică de dans pe plăci. 24. Inf. In germană, italiană, franceză şi engleză. 0.20. Orchestră de ţigani. 1.05. Inf. VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. 20. Program cerut. 20.30. Inf. in română, ungară şi sârbo-croată. 21.15. Concert de muzică ușoară. 23. Inf. în germană. 23.20. Inf. în sârbocroaăt, ungară și română. 23.50. Concert de seară. 1. Inf. în germană. 1.10. Concert nocturn. ROMA I, 420,8 m. 713 kHz. 20.35. Sport. 21. Ora, Inf., Radiojurnal, Plăci. 21.30. Orchestră de dans. 22. „Fedra“, operă de Pizzetti. După operă, muzică de dans. 1. Inf. in franceză. 1.16. Inf. în engleză. * Primăria Aradului iu luptă cu speculanţii Nouă brutari au Arad, 13 Octombrie Faţă de tendinţele de urcare a preţurilor articolele de primă necesitate, şi în special la alimente, primăria municipiului nostru, aplicând prevederile legii pentru reprimarea speculei, a făcut mai multe razii în rândurile comercianţilor de alimente. Cu ocaziiuinea uneia din aceste razii, făcută la brutarii din localitate, controlorii au constatat că un număr mai mare din aceştia speculează în mod neruşinat populaţia consumatoare, vânzând pâinea cu preţuri mult mai mari decât cele fixate de autorităţi. Ca urmare, au fost dresate procese verbale de comtrave a fost sancţionaţi I ţie — şi care dealtfel au fost I trimise ’ instanţelor judecăto- I reşti sipre Sancţionare — următorilor brutari: Ioan Botta, din strada Sava Raicu, Fritteric Reicher din Strada Căp. Ignat, Ştefan Tottoc, din Calea Aurel Vladiciu, Ştefan Böhm, din str. Cuza Vodă, Dimitrie B'Ott, din strada Buzdugan, loan Cristof, din strada Poetului, Petru Ristea, din strada Vântului, loan Ispas Aibaroviei, din str. Dorobanţilor. Acţiunea de control a preţurilor, după cum este de la sine înțeles, nu se va limita aci, ea continuând în rândurile tuturor comercianților și magazinelor de alimente. NOUI EMISIUNI POŞTALE Direcţiunea generală P. T. T. aduce la cunoştinţa publicului că a pus în vânzare nouă valori poştale şi anume: cărţi poştale cu răspuns plătit, formulare pentru telegrame de lux şi carnete de timbre. Cărţi poştale cu răspuns plătit. Pentru a veni în ajutorul publicului şi a stimula răspunsurile la diversele corespondenţe, Direcţiunea generală P. T. T. a pus în vânzare cărţile poştale cu răspuns plătit. Expeditorii au avantajul şi siguranţa că scriindu-şi adresa pe cartea poştală răspuns exclud posibilitatea întârzierii sau neprimirii răspunsului aşteptat din cauza eventualei eronări a adresei de către destinatari. Aceste cărţi poştale se vând cu preţul de 7 lei şi fac funcţia de două cărţi poştale simple care costă 8 lei. Formulare pentru telegrame de lux. S’au pus în vânzare o serie de 11 nouă formulare speciale pentru telegramele de lux, având gravuri care simbolizează atât evenimentele importante din viaţa omului cât şi cele fempre. Carnete de timbre conţinând timbre poştale de diferite valori şi pentru orice fel de categorii de trimiteri. Ele sunt de dimensiuni mici, conţin un număr de 30 sau 40 timbre, sunt uşor de purtat în buzunar şi sunt foarte utile prin instrucţiunile ce se găsesc în ele pentru lămurirea publicului. Carnetele de timbre conţinând şi reclame particulare, comercianţii şi liber profesioniştii pot să-şi facă reclamele profesionale prin acest nou mijloc de propagandă. Preţul de vânzare al unui carnet este inferior valorii timbrelor ce conţin. Aceste nouă valori poştale, care prin forma, redactarea şi taxele reduse de care se bucură reprezintă noui înlesniri acordate marelui public. Totodată se aduce la cunoştinţa publicului că s’a intervenit la C. A. M. pentru a dispune ca toţi debitanţii să fie aprovizionaţi cu toate valorile poştale şi pentru a sancţiona pe acei ce nu se conformează acestor UNIVERSUL Şedinţa Academiei Romane Comunicarea d-lui prof. N. Bănescu despre Maurocastrum-Moncastro-Cetatea Alba. Academia Română a ţinut joi d. a. şedinţă publică sub preşedinţia d-lui C. Rădulescu-Motru. D. PROF. N. BANESCU a făcut o comunicare despre Maurocastrum — Moncastro — Cetatea Albă. D-sa a arătat însemnătatea ce prezintă pentru istoria noastră chestiunea numelor cu care oraşul dela limanul Nistrului apare în documentele medievale. O discuţie s’a iscat în ultimul timp în jurul acestor nume; de aceia, e bine să se lămurească definitiv chestiunea. Lucrarea d-lui N. Iorga, asupra Chiliei şi Cetăţii-Albe, tipărită acum 40 de ani, expunea întâia oară, în lumea izvoarelor, istoria acestor însemnate cetăţi, din cele mai vechi timpuri până aproape pe noi. Cercetări ulterioare au precizat tot mai mult legăturile de comerţ pe care Cetatea-Albă le-a avut, în veacurile al XIV-lea şi al XV-lea, cu Genovezii şi Veneţienii, mai cu seamă cu cei dintâi, stăpâni, în acea vreme, pe comerţul Mării Negre. Nimic nu noi s’a păstrat în izvoare cu privire la cetatea bizantină, pe care o însemnare grecească din veacul al X-lea o pomeneşte sub numele de Maurokastron. Relaţiile ei comerciale încep a fi cunoscute odată cu stăpânirea genoveză, care nea păstrat asupra lor o bogată informaţie. Aceste relaţii se continuă şi după ce oraşul dela limanul Nistrului ajunge în posesia Moldovei. Pentru Genovezi, Cetatea Albă era Moncastro, Maocastro, nume derivat, desigur, don Manrocastrum, transcripţia latină a numelui bizantin. Acum doi ani, d. Iorga prezenta Academiei Române două acte veneţiene, în latineşte, care precizează data când au început relaţiile cetăţii moldoveneşti cu Veneţienii. Aceştia, la invitaţia cârmuitorului cetăţii (dominus Maurocastru) şi a tatălui său, un „calderus” (călugăr), hotărau, în 1435, să trimeată la Maurocastrum un vice-consul, pentru trebuinţele neguţătorilor veneţieni. E vorba, fireşte, de Cetatea-Albă. Nimănui nu i-a trecut până acum prin gând că Maurocastrum poate fi altceva decât Moncastro-Cetatea-Albă. S’a găsit însă de curând cineva care să susţină cu îndârjire această absurditate: un filolog dela New-York, mai înainte locuitor al Basarabiei noastre, d. Iacob Bromberg. Intr’o serie de polemici tendenţioase împotriva învăţaţilor români, vrând să convingă lumea că întreg ţinutul dela Carpaţii răsăriteni la Nistru ar fi o veche ţară rusească, agerul filolog se încumete a dovedi, între altele, că nu Cetatea-Albă a fost în toată acea epocă, marele centru de negoț la Mării Negre, ci o altă cetate „neagră”, pe care o caută undeva prin Crimeia, fiindcă ar fi pe acolo o „apă neagră”. Pentru dânsul Maurocastrum nu poate fi Cetatea- Albă sau Moncastro, ci numai o „Cetate neagră*” autentic rusească. D. Bănescu examinează, la lumina izvoarelor, această curiozitate şi dovedeşte cât de riscată e identificarea făcută de d. Iacob Bromberg: o „cetate neagră” în Crimeia nu e atestată niciodată, nicăieri, că e un simplu produs al închipuirii aprinse a autorului. O întreagă serie de fapte, invocate de vorbitor, infirmă o as© menea hipoteză. Afară de aceasta, academicianul român aduce dovada peremptorie, scoasă din documentele epocei, că Maurocastrum e tot una cu Moncastro şi Cetatea-Albă. Din analiza actelor semnalate de d. Bănescu, se constată ce mare rol a avut Cetatea-Albă în relaţiile de comerţ ale Genevei şi cât preţ punea stăpânirea genoveză pe amiciţia cârmuirii acestei cetăţi moldovene, pe care necontenit o recomanda autorităţilor din Caffa. Când aceste fapte sunt înregistrate de atâtea ori în corespondenţa Republică, nimic nu atestă măcar simpla existenţă a unei „cetăţi negre” în Crimeia, cum o vrea, în articolele sale semeţe, filologul de la New- York. In ultima parte a comunicării sale, d. Bănescu arată cât de absurdă e şi identificarea propusă de d. Bromberg a acelui „dominus Maurocastri” cu un prinţ din Rusia sau din Mangup. In realitate nu poate fi vorba decât de un dregător al Cetăţii-Albe. Acesta ar putea fi „Mihul pisar”, mai târziu logofăt, cel mai însemnat boier al Moldovei din acel timp, şi al cărui tată era vestitul „popa Juga”, pentru care se potriveşte epitetul de „calderus”, călugăr. In nici un caz nu se poate înţelege prin acel termen Domnul ţării, pentru care diplomatica Genovezilor avea altă formulă. Conferinţa inspectorilor generali sanitari la ministerul sănătăţii s-a întrunit joi consiliul inspectorilor generali sanitari ai celor 10 ţinuturi, sub preşedinţia d-lui ministru g-ral dr. Marinescu. Au participat d-nii: dr. C. Tănăsescu şi prof. dr. I. Combiescu, secretarii generali ai ministerului; dr. V. Teodorescu, inspector general central; dr. I. Apostolescu, inspectorul general al ţinutului Bucegi; dr. C. Sufleru-Nistru; dr. Bariţ-Someş; dr. I. Stoichiţia-Mureş; dr. M. Isăcescu-Marea; dr. N. Buteanu-Timiş ; dr. T. Bulău-Prut; dr. I. Cosmuţă-Olt; dr. C. Petrescu-Suceava şi dr. Troia-Lunărea. Prima chestiune la ordinea zilei a fost aceea a repartizării pe ţinuturi a unui număr de 500 circumscripţii sanitare rurale, nou înfiinţate. S-au atribuit câte 6 circumscripţii inspectoratelor sanitare ale ţinuturilor Bucegi şi Marea, câte 5 la inspectoratele Prut, Olt, Someş, Nistru, Mureş, Timiş şi câte 4 inspectoratelor Dunărea de Jos şi Suceava. Numărul circumscripţiilor, care era de 1464, sporeşte astfel la 1514. S’a discutat apoi problema epidemiilor, d. ministru al sănătăţii dând instrucţiuni cu privire la intensificarea măsurilor de combatere a tifosului exantematic. In privinţa aplicării cordonului sanitar la Prut, s’a insistat în deosebi asupra coordonării activităţii organelor sanitare militare şi a celor civile. Chestiunea organizării plăşilor sanitare model a format deasemeni un punct al ordinei de zi în consiliul de eri, d. ministru Marinescu ascultând rapoartele inspectorilor generali sanitari, cu privire la acestea, organizaţii menite a adânci şi sistematiza acţiunea sanitară începută cu prilejul campaniei pornite anul trecut. S-au dat, în cele din urmă, dispoziţii pentru intensificarea vaccinării antiscarlatinoşilor, în mediul rural, cu anatoxina Bicke şi pentru continuarea programului de construcţii de fântâni igienice la sate. Crima din comuna Dragodana Târgovişte, 13 Oct. Parchetul a fost înştiinţat că a fost găsit pe şosea, în apropiere de Găeşti, săteanul Petre C. Ilie, din comuna Dragodana, având mai multe răni la cap şi pe tot corpul. Victima, deşi a fost internată la spital din Capitală, a murit. Cercetările făcute de jandarmi, au stabilit că ea a fost lovită de Gheorghe D. Stan, tot din comuna Dragodana și, din cauza loviturilor a murit. Criminalul a fost arestat și înaintat parchetului. întâmplări din Capitală Administrator de moşie căutat de poliţie Un individ anume Ion Păşcaiu, în vârstă de 50 ani, originar din comuna Boteni (judeţul Muscel), care se recomandă drept administrator de moşie, este căutat de poliţie. Numitul, care se află împreună cu concubina sa, Filofteia prezintă următoarele semnalmente: înalt, slab, nasul mare, mustaţă mică, poartă ochelari. Persoanele cari suut în măsură să dea vreo indicaţie cu privire la locul unde se adăposteşte în prezent sus zisul individ, sut rugate a comunica d-lui comisar-şef Aurel Ionescu, la prefectura poliţiei Capitalei. Pariul fatal al unui beţiv Zidarul Asan Grall, în vârstă de 44 ani, ducându-se joi seara, — după ce mai băuse în altă parte, — într’o cârciumă din str. Isvor nr. 100, s’a întâlnit acolo cu un cunoscut. Din vorbă în vorbă, zidarul a făcut pariu pe suma de 50 de lei, cu acel cunoscut, că el e capabil să mai bea trei halbe de bere şi apoi alte trei halbe cu apă. Le-a băutt ce-i drept dar imediat după aceasta s-a simţit deodată rău, prăbuşindu-se jos. Ridicat de „Salvare” spre a fi transportat la spital, pe drum a încetat din viiaţâ. Din ordinul procurorului de serviciu, — căruia i s’a adus cazul la cunoştinţă, — cadavrul a fost transportat la „Institutul medico-levid”. Condiţiunile de admitere in şcolile de subingineri din Bucureşti şi Cluj La şcolile de subingineri din Bucureşti şi Cluj se primesc bacalaureaţi ori, cel puţin absolvenţi de liceu, în urma unui concurs ce se va ţine cu începere din ziua de 12 octombrie a. c. Cursurile la aceste şcoli durează trei ani, iar diplomaţii lor sunt primiţi în corpul technic al statului şi în corpul subinginerilor. • Ei pot ocupa servicii technice în administraţiile publice de stat, ţinut, judeţ şi comune, fiind retribuiţi cu salarii lunare de la 5750—13.900 lei. Pot de asemenea exercita profesiunea în întreprinderi particulare sau ca antreprenori. Diplomaţii şcoalei au dreptul de a urma şcoala de ofiţeri de rezervă. Condiţiunile de admitere detaliate s’au publicat în Monitorul Oficial nr. 123 din 31 Mai 1939. Informaţii se pot lua de la Direcţiunile respective ale şcolilor, şi anume : pentru secţiunea lucrări publice, în Bucureşti, str. Dumbrava Roşie nr. 18, iar pentru secţiunea electromecanică la Cluj, str. Gh. Bariţiu nr. 26.■♦♦♦♦♦♦♦»*♦♦♦♦♦*»♦♦♦♦»♦♦ Preţul abonamentului la darul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni „ 200 pe 3 luni Anni al 56-lea Nr. 284 Luni 16 Octombrie 1939 Conferinţa d-lui dr. Liviu Câmpean Boala postoperatorie şi noul tratament chirurgical Joi d. a., în sala Dalles sub auspiciile asociaţiei „Gândirea românească“, a ţinut o interesantă şi instructivă conferinţă d. dr. Liviu Câmpeanu, docent universitar, despre: „Boala postoperatorie” şi noul tratament chirurgical. După ce a expus fazele prin care a trecut chirurgia din epoca preistorică, istorică şi până azi, sub influenţe diverse de ordin social şi religios, d-sa a stăruit asupra epocei moderne şi contimporane în care arta chirurgicală a înregistrat progrese uimitoare, în urma descoperirii şi aplicării anesteziei şi a combaterii, prin diferite metode şi mijloace, a gravelor complicaţii şi tulburări ce le provoacă în organismul oamenesc actul operator, din cauza şocului operator, a intoxicaţiei şi a lipsei de mişcuirie. Toate aceste complicaţii şi tulburări constituie aşa zisa „boală postoperatorie", care poate să pună în primejdie viaţa celui operat, după ce operaţia, de fapt a reuşit. In ultimii 20 de ani câţiva medici-chirurgi americani, , francezi şi germani au făcut studii şi cercetări cu scopul de a înlătura aceste complicaţii şi tulburări, care slăbesc forţele celor operaţi şi adeseori le cauzează moartea, cu toate că nu s’a săvârşit în cursul operaţiei nici o greşală de tehnică chirurgicală, sau de α- Gepsie. Cercetări în acelaş scop a făcut şi d. dr. Liviu Câmpeanu care, după experienţele ce le-a făcut, au fost concludente. D-sa a constatat că boala postoperatorie trebue să fie combătută prin înlăturarea cauzelor ce o provoacă, adică înlăturând şosa cui operator, intoxicarea organismului prin diverse anestezice şi produsele toxice ale rănilor şi imobilizarea bolnavului în pat un timp prea îndelungat după operaţie. Reforma chirurgiei preconizată de d. dr Liviu Câmpeanu se bazează pe propriile mijloace de apărare ale organismului omenesc. Prin anestesia locală, care evită efectele şocului operator, prin înlăturarea otrăvirii organismului şi prin scularea bolnavului din pat, imediat sau după câteva zile de la operaţie, care ii permite să se mişte şi deci să asigure funcţionarea tuturor organelor în condiţiuni normale, boala postoperatorie nu mai apare. In asemenea condiţii tratamentul chirurgical modern se îmbogăţeşte cu al treilea grup de mijloace curative, cu cele biologice, care asigură vindecarea rapidă a operaţiilor. Iată o revoluţie în arta chirurgicală, care prezintă o importanţă covârşitoare prin reducerea la minimum a cazurilor mortale şi prin posibilitatea ce o dă operaţilor, să reia ocupaţiile lor puţin timp după operaţie. Foloasele tratamentului operator, adaptat legilor naturale, vor da cele mai bune rezultate şi în chirurgia de război, căci vor fi mai puţini soldaţi şi ofiţeri scoşi din luptă, mai puţine văduve şi orfani de război După sfârşitul conferinţei, d. dr. Liviu Câmpeanu a arătat, prin proecţiuni luminoase, câteva cazuri interesante de operaţi în spitalul „Gh. Mârzescu“ din Braşov, care prin aplicarea tratamentului său, au părăsit patul după câteva zile, sau chiar după 24 ore de la operație. „. amiiwewje ’ UN APEL PENTRU AJUTORAREA CONCENTRAŢILOR Cernăuţi, 12 Oct. Initmo coretaponidonţă, precedentă am arătat că din înSIţilateva societăţii dmeilor rromâne dim Bucovina, s-au adumat reprezemtamiteile tuturor societăţilor feminine din Cernăuţii pentru a imitila o largă acţiune de ajutorare a soldaţilor concentraţi. La această şedinţă au luat parte reprezentanteleurmătoarelor societăţi feminine din localitate : Reuniauea femeilor române, Societatea Principele Mircea, Sfătul femeiesc, Societatea pentru, profilaxia tuberculozei, apoi societăţile minoritare: Soliaeltatea femeilor germane, Societatea doamnelor pollone, Soc. Jinocza Hromada şi Asociaţiade ajutor a doamnelor evreice. Reprezentantele societăţilor feminine din Cernăuţi au hotărît să întreprindă o ’vastă acţiune pentru uşurarea, situaţiei soldaţilor noştri, cari veghează la hotarele ţării. In acest scop socităţilie feminine lansează cel maii călduros apel pentru a fi ajutorate în această acţiune, pusă sub patronajul d-nei Lucy Floridar, soţia d-lui rezident regal. Din special se adresează apelul lor femeilor din societatea cernăuţeamă, cu nădejdea că fiecare din ele va contribui cu ceva, fie cât de puţin, la această operă. Orice contribuţie de bani, lingerie, ciorapi, flamele, ettc., se primeşte la sediul uneia dintre societăţile susnumite sau direct la sediul Societăţii Doamnelor române, str. Popovei-Logothebia, unde se centralizează toate diomaţiunile. Ne facem şi nai ecoul acestei acţiuni şî îndemnăm doamnele române să contribue cu ce pot fa acţiunea de ajutorare a concentraţilor. Donaţiuni primite la ministerul înzestrării armatei D. Victor Slăvescu, ministrul înzestrării armatei, aduce pe această cale călduroase mulţumiri următoarelor persoane şi instituţiuni, care au donat pentru înzestrarea armatei: Căminul cultural „Dodeşti”, jud. Fălciu, 7.575 lei; Camera de comerţ şi industrie Giurgiu, 43.900 lei; Spitalul militar Slatina, 2.116 lei; Personalul vămii Pecica, 440 lei; Banca ,înfrăţirea Plugarilor”, Botoşani, 25.000 lei; Soc. eroilor demobilizaţi, grade inferioare „Pe aici nu se trece”, Buc. 18.000 lei; Soc. Rom. de lucrări publice, Galaţi, 50.250 lei; Loc corn. Slobozia, jud. Dâmboviţa, 2.000 lei; Plasa Sarmisagetuza, 59.287 lei; Corn. Berzovia, jud. Caraş, 30.000 lei; Gimnaziul Ind. Casnic, Câmpina, 1.444 lei; Comercianţii din Asău, jud. Bacău, 440 lei; Unităţile Armatei, 405.430 lei; Funcţionarii Ministerului de Finanţe, Dir. Contabilităţii, 2.016.214 lei; Gheorghe I. loan, Com. Călăraşii Vechi, Ialomiţa, 480 lei; Plasa Dobra, jud. Hunedoara, 369 lei; Laboratorul de higiena, Oradea, lei 2.552; Societatea „Sulfur” 20.000 lei; Căp. în retragere iov. Piteşti, o carabină „Manlicher”, Md. 93; Popescu P. Niculiţa, Craiova, 1.000 lei; Camera de comerţ şi industrie Buzău, 10.000 lei; Protoieria jud. Tecuci, lei 14.166; Prefectura jud. Durostor, 342.070 lei; Prim. Băileşti-Dolj, 5000 lei; Cooperativa Băile Slănic, Prahova, 5.000 lei; Com. Mihaileni, Dorohoi, 6.200 lei; 44 pescari de la Balta Greaca, 2.752 lei; As. „Făuritorii României Mari“, 150.000 lei; Primăria oraşului Satu-Mare, 26.104 lei; Ţinutul Olt, diferite instituţiuni, 980.437 lei; Ţinutul Mureş, diferite comune din jud. Turda, 2.200 lei; Şcoala de gospodărie din Iaşi, 1.970 lei; Ţinutul Mureş, diferite comune din judeţul Turda, 1.100 lei; Fundaţia culturală „Principele Carol”, 500 lei; Inspectoratul Cadastral Iaşi, 2.284 lei; Asociaţia Funcţionarilor Judecătoreşti din judeţul Dorohoi, 1.500 lei; Camera de comerţ şi industrie din Iaşi, 223.500 lei. -------xXOXOXx------- M' Concurs de fotografii... botanice in Anglia . Declurând a apărut în „Times” anunţarea unui concurs caracteristic de englezesc, mai ales în împrejurările de azi. Amatorili-fotografi sunt informaţi că anunţatul concurs de fotiografii de plante sălbatice rămâne deschis până la sfârşitul lui Octombrie şi că premiile pentru cele mai reuşite dintre ele, vor fi decernate în Noemtarie. Plantele trebue fotografiate pe loc şi fără să fie vătămate. Scopul acestui concurs este acela de a demonstra că se poate găsi mult mai multă plăcere observând şi fotografiiind o plantă sălbatecă decât culegând-o, așa că-i mai bineca frumusețea florii să fie neatinsă. A plecat Gemi In nrul 41, de Sâmbătă, 14 Octombrie, al revistei „Universul literar“, d. RADU GYR publică sub titlul: „A PLECAT GEMI“, un articol pătrunzător care rezumă adâncul regret simţit de cititori şi scriitori, la moartea atât de dureroasă a lui GEORGE MIHAIL ZAMFIRESCU. In acelaş număr al revistei mai colaborează d-nii: NICHIFOR CRAINIC, ION PILLAT, SIMION STOLNICU, MIRCEA STREINUL, GEORGE ACSINTEANU, VAL. AL. GEORGESCU, I. TRAIANESCU, ŞTEFAN BACIU. O pagină întreagă de CRITICA ŞI INFORMAŢIE TEATRALĂ este scrisă de: Victor Popescu, Gabriel Negri, G. Voinescu, Traian Lalescu, Gh. Soare, Jackie Miclescu. Mai iscălesc articole, recenzii, poezii şi nuvele, d-nii: Mihai Niculescu, Mircea Mateescu, Paul Miracovici, Romeo Alexandrescu, Const. Ene, Silviu Lazăr, D. Missir, Pascal Nicolae Marco şi Constantin Fântâneru. Cereţi cu preţul de 5 lei, la toate chioşcurile şi librăriile din ţară . UNIVERSUL LITERAR