Universul, noiembrie 1939 (Anul 56, nr. 300-329)
1939-11-01 / nr. 300
Umanizarea războiului Războiul modern, sprijinit pe forţa ucigătoare a armelor perfecţionate şi a maşinismului, lasă prea puţin loc bravurii şi eroismului, în măsurarea puterilor. Cuvântul hotărâtor îl are pregătirea tehnică, omul însuşi devenind o simplă maşină, a cărei valoare este subordonată tipului mai mult sau mai puţin perfecţionat al instrumentului de război, pe care-l mânueşte, adică potenţialul de distrugere, maximului de viteză, uşurinţii de manipulare a acestuia. Şi ca şi când atâta n’ar fi fost de ajuns, in precedentul război mondial ne-a fost dat să vedem punându-se la contribuţie arme neutilizate până atunci, arme odioase născocite de genii infernale, cum au fost gloanţele dumdum sau gazele otrăvitoare sau culturile microbiene, pe care cavalerismul războinicilor din alte vremuri n’ar fi ezitat să le repudieze. Să mulţumim Domnului, că de data aceasta, în cursul ostilităţilor desfăşurate până acum, niciunul din beligeranţi nu a mai apelat la serviciul unor asemenea detestabile arme, iar umanitatea a fost cruţată de aspectul cutremurător al repetării ororilor de acum 25 de ani. Poate tocmai amintirea barbarelor suferinţe imprimate în chip laş şi inutil combatanţilor din trecutul război a contribuit la eliminarea din arsenalul combativ a unor asemenea mijloace. Dar numai amintirea acestor suferinţe poate că n’ar fi fost de-ajuns ca să înduplece la abţinere. In balanţă a tras desigur şi temerea de reciprocitatea tratamentului, după cum a putut trage, deasemeni, şi considerentul opiniei publice mondiale, acest tribunal invizibil — anonim — şi totuşi omniprezent şi necruţător, ale cărui sentimente sau resentimente nu e recomandabil să le dispreţueşti, dat fiindcă, în momentul răfuielilor definitive, poate interveni în chip hotărîtor în stabilirea răspunderilor şi în fixarea circumstanţelor agravante. Dar peste aceste considerente calculate, nu poate fi, totuşi, tăgăduit substratul unei dorinţi manifeste şi a unor sforţări puse la contribuţie în direcţia „umanizării războiului“. Onorurile ce se dau mutual eroilor respectivi, grija de a salva pe naufragiaţii de pe vasele torpilate, tratamentul oferit prizonierilor, sforţarea de a limita atacul numai la obiectivele militare şi de a cruţa populaţia civilă, sunt începuturi, care, măcar ca valoare intenţională, trădează impulsul spre umanizarea războiului. Ne gândim, însă, dacă aceste semne se vor afirma şi mai târziu, când caracterul ostilităţilor se va înverşuna şi când dăinuirea lui peste soroacele scontate nu va împinge la exasperare şi la nestăpânire spiritele beligeranţilor, făcându-i să nu mai ţină seama de mijloace în furia cu care vor urmări scoaterea mai repede din luptă a adversarului. Ca această funestă realunecare în abisul barbariei să nu se întâmple, va trebui să intre de pe acum în joc intervenţia arbitrului opiniei publice mondiale, ale cărui avertismente vor putea influenţa din vreme orice înclinare spre asemenea iniţiative. Londra, 8 Octombrie Când un englez economiseşte o mică sumă de bani el o depune de obicei la Casa de economii a Poştei, care are un mare avantaj asupra băncilor ordinare şi iată de ce : In ori şi ce punct al Marei Britanii s’ar găsi deponentul, el îşi poate retrage din depozit până la 3 lire, intrând în cel dintâi oficiu poştal şi prezentând un mic carnet roşu. Ceva mai mult, oficiile poştale spre deosebire de băncile engleze, sunt deschise până la ora 8 p. m. Numărul micilor capitalişti e foarte mare în Anglia. Azi sunt peste 11.700.000 de deponenţi ai Casei de depuneri a Poştei. In prima lună a războiului ei au depus 2.400.000 de lire mai mult decât au retras, ceea ce constitue o splendidă dovadă de forţă şi încredere. Casa de depuneri a Poştei ţine azi la dispoziţia clienţilor săi credite în valoare de 541.000.000 de lire sterline, adică 40 lire de fiecare persoană. APĂRAREA STATUELOR Am vorbit mai zilele trecute de mutarea faimoasei statui a lui Cros din Piccadilly Circus. Alte opere de artă de pe străzile londoneze fiind mai greu de deplasat, sunt apărate de saci cu nisip. Printre acestea, cea mai de seamă e desigur statuia ecvestră a Regelui Carol I, de scluptorul Hubert le Sueur, care se află la câţiva paşi de locul unde a fost executat nefericitul rege. Această statue care acum e apărată de o împrejmuire de scânduri şi de saci cu nisip, a fost ridicată încă pe când regele Carol I, era în viaţă, dar după executarea acestuia, le Sueur a anunţat că a fost topită şi a făcut afaceri minunate vânzând credincioşilor regalişti medalii turnate, — zicea el, — din bronzul statuii. După Restaurare, când fiul regelui-martir, veni pe tron, le Sueur, care, după cât se pare, (Continuare in pag. 2-a) CURIER LONDONEZ CEI 11.700.000 DE CAPITALIȘTI BRITANICI D. MORRISON ministrul aprovizionării „Observer“ anunţă că d. Molotov va face un important demers ) Un nou demers pentru pace Londra, 29 (Rador). — Redactorul diplomatic al ziarului ,,Observer” crede a şti că d. Molotov va face până în câteva zile un demers important. Ar fi vorba de o declaraţie în care ar afirma că pacea mai este cu putinţă şi că ea trebue încheiată până mai este timp. Raţionamentul ar fi acesta. Ultimele evenimente au arătat d-lui Hitler că sforţările sale pentru cuceriri fără vărsări de sângeau ajuns la capăt. De aci înainte el se loveşte de o puternică opoziţie. De aceea, el ar fi dispus să încheie o parce care să-i ajute a eși din impasul în care se află acum. A nins la Sinaia Sinaia, 28 Oct. In tot cursul săptămânii a plouat aproape necontenit. Temperatura a scăzut mult în toată regiunea. Astăzi, înseninându-se, munţii au apărut acoperiţi de un strat gros de zăpadă. —------oxo O 0XO-------- Guvernul danez va cere despăgubiri Angliei pentru pagubele din portul Esbjerg Copenhaga, 29 (Rador).—Ziarele daneze anunţă că guvernul va cere 200.000 coroane despăgubiri pentru stricăciunile provocate de bombele unui avion necunoscut, în portulEsbjerg, în cursul raidului aviaţiei britanice împotriva flotei germane din Kiel, la 4 Septembrie. Presa afirmă că ar fi fost vorba de un avion britanic și adaugă că guvernul englez va plăti integral suma cerută. ■■ ~ - oxq oxo-—— NOTE Pentru doctorul G. Severeannu Am făcut, de curând, cunoştinţă cu o lume nouă, nebănuită de mine şi, desigur, nici de alţii cari n’au avut chip s’o cunoască: un accident m’a ţinut zece lungi zile şi tot atâtea penibile nopţi in serviciul de chirurgie al spitalului Colţea, de unde am ieşit fixat în carcasa unui aparat de gips. Am privit acolo uimit, o imensă lume de suferinzi adunaţi de pretutindeni, ridicaţi din case unde piereau fără ajutor, sau culeşi de pe trotoare, zdrobiţi în furnicarul plin de freamăt al Capitalei; am văzut corpuri turtite, cu oasele sfărâmate, refăcându-se şi ridicându-se, chemate la o nouă viaţă, de mâna binecuvântată a chirurgilor, sub ochiul atent al unui personal plin de un impresionant devotament... Această nesfârşită mulţime de nefericiţi, cari gem cu privirea pierdută, cu pumnii strânşi şi cu gura crispată, ca şi miraculoasa operă a chirurgilor cari, în zilele următoare, li repun pe picioare şi-i redau familiilor şi societăţii, ar merită mult mai mult decât sumarele rânduri de faţă. Iar găsirea mijloacelor materiale menite să sprijine un atare scop, nobil prin excelenţă, ar trebui negreşit, să nu fie lăsată numai pe seama Statului. Intre pereţii unei camere de spital Viaţa şi Moartea, dominate de mâna lui Dumnezeu, se încrucişează, în mişcări simple dar definitive, ajutate de oameni cari din Înţelegerea suferinţii omeneşti fac un înalt apostolat, neştiut de marele public... Cu mâna pe care mi-a lăsat-o liberă aparatul de gips, scriu cu emoţiune şi cu respect numele doctorului G. Severeanu, decedat nu de mult. In ziua morţii lui, am văzut lacrimi in ochii personalului medical de la spitalul Colţea. Abia atunci am aflat, adânc mişcat, că defunctul, fost radiolog al acestui spital ajunsese o ruină, — măcinat treptat-treptat de folosirea acelui cuţit cu două tăişuri, care e radiul, — jertfindu-se de bunăvoie pentru tămăduirea bolnavilor. Notez aci acest lucru, care trebuie cunoscut ! Nu este, oare, o asemenea viaţă, o viaţă închinată celui mai nobil scop ? Ai. Negru PE CÂMPUL DE LUPTA URAGAN IN PORTUL CONSTANTA ŞI IN JUDEŢ Constanţa, 29 Oct. Azi după amiază, pe la ora 2, o vijelie puternică s’a abătut asupra oraşului nostru şi împrejurimilor. Din rapoartele sosite la regiunea de jandarmi din judeţ reese că vântul, care a atins în unele locuri o intensitate de uragan, a doborît numeroşi copaci, a culcat gardurile şi a smuls mai multe acoperişuri de pe case. In oraş, vijelia a avut de asemeni efect distrugător, căci a smuls firmele de la magazine şi a spart câteva vitrine. Circulaţia pe străzi a fost întreruptă câtăva vreme. In port, vântul a smuls din cheia vaporul „Danubiu“, care a strivit o barcă aflată în dreptul danei nr. 6. Din fericire, victime omenești n’au fost. Viscol piernic in Italia In Toscana au căzut mari cantităţi de zăpadă Milano, 29 (Rador). — Viscole puternice au distrus în ultimele zile numeroase vii, neculese încă, din nordul Italiei. Ir. /apropîere de ah (Trentino), o mare avalanşă de pământ şi stânci a acoperit şoseaua. Comunicaţiile pe această şosea nu vor putea fi reluate decât peste o lună. In munţii Istriei a fost găsită o femeie îngheţată de frig. In ioscana au căzut mari cantităţi de zăpadă. In Umbria şi Emilia zăpada a atins 30 de centimetri. A 16-a aniversare a republicei turce Ankara, 29 (Rador). — Pe întreg teritoriul turcesc s’a sărbătorit azi cu un viu entuziasm a 16-a aniversare a Republicii. Oraşele şi satele sunt frumos pavoazate. Pretutindeni au avut loc parade militare în prezenţa unor mari mulţimi. * Ankara, 29 (Rador). — Cea de a 16-a aniversare a zilei naţionale a republicii a fost sărbătorită Duminică în toată ţara cu un extraordinar entuziasm. Pretutindeni au avut loc parăzi militare şi mari serbări populare. Toate oraşele şi satele sunt splendid împodobite. Seara principalele oraşe erau frumos luminate. La ora 13, d. Ismet Inonu, preşedintele republicii, a primit în palatul Adunării Naţionale felicitările guvernului, parlamentarilor, demnitarilor statului şi corpului diplomatic. In prezenţa tuturor acestora a avut loc la ora 14 şi 30 o mare defilare la care au participat trupe din toate armele şi numeroase formaţii ale tineretului, ce au fost frenetic aclamate de peste 100.000 spectatori. Ţinuta şi echipamentul trupelor au produs vie, admiraţie şi entuziasmul tuturor celor prezenţi. Evenimentele internaţionale Presa franceză continuă să sublinieze deosebita importanţă pe care o are votul Senatului american, prin care se ridică embargoul. „Este cel mai de seamă eveniment de la izbucnirea războiului — spun ziarele pariziene — şi el echivalează cu câştigarea unei bătălii”. Pe de altă parte se relevă în cercurile politice francobritanice că votul Senatului american constitue a treia înfrângere suferită de politica germană. După acordul tripartit angilo-franco-turc care a fost prima înfrângere diplomatică, a venit enciclica Papei care a condamnat politica de agresiune, de neopăgânism şi de nerespectare a angajamentelor internaţionale, iar acum în urmă ridicarea embargoului în Statele Unite. Acesta este în rezumat comentariul dominant atât în presa cât şi în cercurile politice franco-britanice. Presa franceză îşi exprimă, în această privinţă şi în mod unanim recunoştinţa faţă de preşedintele Roosevelt pentru acţiunea care a dus la triumful din Senat. O ştire importantă a adus Duminică ziarul londonez „Observer“. Redactorul diplomatic al acestui ziar crede a şti că d. Molotov va face în curând un demers pentru pace. — Agenţia „Tass” anunţă că vaporul „City of Flint” a părăsit portul Murmansk. O telegramă din Washington anunţă că totuşi cercurile conducătoare americane sunt nemulţumite de atitudinea adoptată de Germania şi Uniunea Sovietelor în această chestiune. — Trupele lituane au intrat în Vilma. Trupele sovietice care se mai află în oraș vor fi trimise mai târziu spre punctele fixate prin tratat. Cu prilejul intrărei trupelor lituane, a fost un schimb de telegrame între d. Cernius, primul ministru lituanian și d. Molotov primul ministru sovietic. — La Praga, cu prilejul vechei sărbători naţionale cehoslovace de Duminică, (proclamarea republicei cehoslovace) au fost manifestaţii. Mai mulţi tineri din diverse grupări politice au încercat să organizeze demonstraţii. Adunaţi in piaţa Venceslas ei au fost împrăştiaţi de poliţie, care a restabilit ordinea arestând mai mulţi manifestanţi — după cum anunţă agenţia D. N. R. — D. Daladiei a vizitat Sâmbătă şi Duminică trupele din Alsacia. Primul ministru francez — spune agenţia Havas — a constatat pretutindeni moralul foarte ridicat al trupelor și cohesiunea perfectă între cadre și soldat. IN CORPUL ZIARULUI: Puirift nWiSIn mrocoi franP07P Suveranul englez in inspecţie Regele George VI al Angliei inspectând modelul unui balon din cele folosite pentru apărarea aeriană a Londrei ______________________________ Grav accident de automobil lângă comuna Ţigăneşti (Prahova) Ploeşti, 28 Oct. Autoturismul 1188 Ploeşti, ce face cursa pe distanţa Bucureşti- Ploeşti şi retur, condus de şoferul Mişu Iancu, din Ploeşti, a plecat azi în cursă din Bucureşti spre Ploeşti, având cinci pasageri, afară de şofer, adică trei pe scaunul din spate şi trei la volan. In apropiere de corn. Ţigăneşti, venea dinspre Ploeşti, cu viteză, unucu siosamion, având în faţă cu căruţă. Autocamionul voia să treacă înaintea căruţei, tocmai în momentul când se găsea în dreptul autoturismului. Locul fiind strâmt, autocamionul a trecut atât de aproape de autoturism, încât i-a agăţat clanţa uşii, pe care a deschis-o cu atâta violenţă, încât autoturismul s-a răsturnat şi a prins dedesubt pe Dumitru Şt. Angelescu, de 36 de ani, din Ploeşti, str. Nicopole, fratele restauratorului „La maiorul Mura”, sdrobindu-i craniul. Şoferul autocamionului a dat viteză, reuşind să dispară înainte de a fi identificat. Şoferul autoturismului a scăpat cu răni uşoare, iar ceilalţi pasageri, ca prin minune, teferi. --------*X00X*----- Schimb de vederi intre membrii guvernului finlandez şi şefii fracţiunilor parlamentare Helsinki, 29 (Rador). — Membrii guvernului au avut la ora 15 un schimb de vederi cu şefii fracţiunilor parlamentare în legătură cu propunerile sovietice. Guvernul este pe cale de a elabora noui instrucţiuni pentru delegaţia finlandeză. ------=xX0 · xXx=----- Chinezii au recucerit două oraşe Chungking, 29 (Rador). — Agenţia „Central News“ anunţă că trupele chineze au reluat ori din mâinile japonezilor două oraşe de importanţă strategică, în cursul luptelor din provincia Ciansi, care au fost foarte înverşunate. BULETIN ARHEOLOGIC ŞI NUMISMATIC BALCICUL Situaţia geografică a Balcicului, deşi fermecătoare şi de un pitoresc neîntrecut, n’a permis în antichitate, după cum nu permite nici astăzi, desvoltarea unui oraş mai mare. De aceea vechea aşezare de aci, numită la început Crunei şi mai târziu Dionysopolis, n’a putut avea niciodată importanța vecinei sale înla nord, Caliatia (Mangalia) sau a celei dela sud, Odessos (Vama), ci a rămas totdeauna un orășel de a doua mână. De altfel locuitorii din Dionysopolis nu veniseră nici din Heraclea Pontică, patria celor din Caliatia, nici din Milet, ca cei din Odasisos, ci erau din diferite localităţi: erau „Greci amestecaţi“ cum le spune un geograf antic. Afară de aceasta orăşelul mai era aşezat şi la gura micului râu Ziras (Batova actuală), care forma graniţa între Sciţii dobrogeni şi tribul geto-dac al Crobizilor din regiunea Varnei. Din această cauză el trebuie să fi suferit adeseori atacuri și prădăciuni. împrejurările expuse mai sus explică înceată propăşire a acestui mic centru comercial şi agricol, care abia pe la 250 în. d. Or, începe să fie autonom, căci până atunci fusese numai o simplă schelă a oraşului vecin Odessos. Tot acestor împrejurări se datoreşte numărul mic de obiecte antice găsite între ruinea oraşului, cum şi numărul redus de monete proprii. învăţatul arheolog şi epigrafist Ernst Kalinka a publicat încă în 1906 o frumoasă statuie a zeului Pan şi un relief reprezentând dansul Horelor, amândouă găsite la Balcic şi datând din veacul al IH-lea în. d. Or. Tot el a dat la iveală şi mai multe inscripţii greceşti şi romane din acest oraş. Un alt arheolog, Carol Skorpil din Varna, a publicat în 1907 dare de seamă despre un mormânt boltit, descoperit în centrul oraşului, şi în care erau, alăturea de scheletul mortului, un număr de obiecte de gospodărie de bronz, de lut şi de sticlă. (Continuata in pag. 2 a) de CONST. MOISIL Fig. 1 TECHNICA MODERNĂ A RĂZBOIULUI