Universul, noiembrie 1939 (Anul 56, nr. 300-329)

1939-11-01 / nr. 300

Umanizarea războiului Războiul modern, sprijinit pe forţa ucigătoare a armelor perfecţionate şi a maşinismu­­lui, lasă prea puţin loc bravu­rii şi eroismului, în măsura­rea puterilor. Cuvântul hotă­râtor îl are pregătirea tehni­că, omul însuşi devenind o simplă maşină, a cărei valoa­re este subordonată tipului mai mult sau mai puţin per­fecţionat al instrumentului de război, pe care-l mânueşte, adică potenţialul de distru­gere, maximului de viteză, u­­şurinţii de manipulare a ace­stuia. Şi ca şi când atâta n’ar fi fost de ajuns, in precedentul război mondial ne-a fost dat să vedem punându-se la con­tribuţie arme neutilizate pâ­nă atunci, arme odioase năs­cocite de genii infernale, cum au fost gloanţele dum­dum sau gazele otrăvitoare sau culturile microbiene, pe care cavalerismul războinici­lor din alte vremuri n’ar fi e­­zitat să le repudieze. Să mulţumim Domnului, că de data aceasta, în cursul o­­stilităţilor desfăşurate până acum, niciunul din beligeranţi nu a mai apelat la serviciul u­­nor asemenea detestabile ar­me, iar umanitatea a fost cruţată de aspectul cutremu­rător al repetării ororilor de acum 25 de ani. Poate tocmai amintirea barbarelor suferinţe imprima­te în chip laş şi inutil com­batanţilor din trecutul răz­boi a contribuit la eliminarea din arsenalul combativ a u­­nor asemenea mijloace. Dar numai amintirea aces­tor suferinţe poate că n’ar fi fost de-ajuns ca să îndu­plece la abţinere. In balanţă a tras desigur şi temerea de reciprocitatea tratamentului, după cum a putut trage, de­­asemeni, şi considerentul o­piniei publice mondiale, acest tribunal invizibil — anonim — şi totuşi omniprezent şi necruţător, ale cărui senti­mente sau resentimente nu e recomandabil să le dispre­­ţueşti, dat fiindcă, în mo­mentul răfuielilor definitive, poate interveni în chip hotă­­rîtor în stabilirea răspunde­rilor şi în fixarea circumstan­ţelor agravante. Dar peste aceste conside­rente calculate, nu poate fi, totuşi, tăgăduit substratul u­­nei dorinţi manifeste şi a u­­nor sforţări puse la contri­buţie în direcţia „umanizării războiului“. Onorurile ce se dau mutual eroilor respec­tivi, grija de a salva pe nau­fragiaţii de pe vasele torpi­late, tratamentul oferit pri­zonierilor, sforţarea de a li­mita atacul numai la obiec­tivele militare şi de a cruţa populaţia civilă, sunt începu­turi, care, măcar ca valoare intenţională, trădează impul­sul spre umanizarea războiu­lui. Ne gândim, însă, dacă a­­ceste semne se vor afirma şi mai târziu, când caracterul ostilităţilor se va înverşuna şi când dăinuirea lui peste soroacele scontate nu va împinge la exasperare şi la nestăpânire spiritele belige­ranţilor, făcându-i să nu mai ţină seama de mijloace în fu­ria cu care vor urmări scoa­terea mai repede din luptă a adversarului. Ca această funestă realu­­necare în abisul barbariei să nu se întâmple, va trebui să intre de pe acum în joc in­tervenţia arbitrului opiniei publice mondiale, ale cărui avertismente vor putea in­fluenţa din vreme orice în­clinare spre asemenea ini­ţiative. Londra, 8 Octombrie Când un englez economiseşte o mică sumă de bani el o depune de obicei la Casa de economii a Poştei, care are un mare avantaj asupra băncilor ordinare şi iată de ce : In ori şi ce punct al Marei­ Britanii s’ar găsi deponentul, el îşi poate retrage din depozit pâ­nă la 3 lire, intrând în cel dintâi oficiu poştal şi prezentând un mic carnet roşu. Ceva mai mult, oficiile poştale spre deosebire de băncile engleze, sunt deschise până la ora 8 p. m. Numărul mi­cilor capitalişti e foarte mare în Anglia. Azi sunt peste 11.700.000 de de­ponenţi ai Casei de depuneri a Poştei. In prima lună a războiului ei au depus 2.400.000 de lire mai mult decât au retras, ceea ce con­­stitue o splendidă dovadă de for­ţă şi încredere. Casa de depuneri a Poştei ţine azi la dispoziţia clienţilor săi credite în valoare de 541.000.000 de lire sterline, adică 40 lire de fiecare persoană. APĂRAREA STATUELOR Am vorbit mai zilele trecute de mutarea faimoasei statui a lui Cros din Piccadilly Circus. Alte opere de artă de pe străzile lon­doneze fiind mai greu de depla­sat, sunt apărate de saci cu nisip. Printre acestea, cea mai de seamă e desigur statuia ecvestră a Regelui Carol I, de scluptorul Hubert le Sueur, care se află la câţiva paşi de locul unde a fost executat nefericitul rege. Această statue care acum e a­­părată de o împrejmuire de scân­duri şi de saci cu nisip, a fost ri­dicată încă pe când regele Carol I, era în viaţă, dar după execu­tarea acestuia, le Sueur a anun­ţat că a fost topită şi a făcut a­­faceri minunate vânzând credin­cioşilor regalişti medalii turnate, — zicea el, — din bronzul sta­tuii. După Restaurare, când fiul re­­gelui-martir, veni pe tron, le Sueur, care, după cât se pare, (Continuare in pag. 2-a) CURIER LONDONEZ CEI 11.700.000 DE CAPITALIȘTI BRITANICI D. MORRISON ministrul aprovizionării „Observer“ anunţă că d. Molotov va face un important demers ) Un nou demers pentru pace Londra, 29 (Rador). — Re­dactorul diplomatic al ziarului ,,Observer” crede a şti că d. Molotov va face până în câteva zile un demers important. Ar fi vorba de o declaraţie în care ar afirma că pacea mai este cu putinţă şi că ea trebue încheiată până mai este timp. Raţionamentul ar fi acesta. Ultimele evenimente au arătat d-lui Hitler că sforţările sale pentru cuceriri fără vărsări de sânge­­au ajuns la capăt. De aci înainte el se loveşte de o pu­ternică opoziţie. De aceea, el ar fi dispus să încheie o parce care să-i ajute a eși din impasul în care se află acum. A nins la Sinaia Sinaia, 28 Oct. In tot cursul săptămânii a plouat aproape necontenit. Temperatura a scăzut mult în toată regiunea. Astăzi, înseninându-se, munţii au apărut acoperiţi de un strat gros de zăpadă. —------oxo O 0XO--------­ Guvernul danez va cere despăgubiri Angliei pentru pagubele din portul Esbjerg Copenhaga, 29 (Rador).—Zia­rele daneze anunţă că guvernul va cere 200.000 coroane despă­gubiri pentru stricăciunile pro­vocate de bombele unui avion necunoscut, în portul­­Esbjerg, în cursul raidului aviaţiei bri­tanice împotriva flotei germane din Kiel, la 4 Septembrie. Presa afirmă că ar fi fost vor­ba de un avion britanic și adau­gă că guvernul englez va plăti integral suma cerută. ■■ ~ - oxq oxo-—— NOTE Pentru doctorul G. Severeannu Am făcut, de curând, cunoştinţă cu o lume nouă, nebănuită de mine şi, desigur, nici de alţii cari n’au avut chip s’o cunoască: un acci­dent m’a ţinut zece lungi zile şi tot atâtea penibile nopţi in serviciul de chirurgie al spitalului Colţea, de unde am ieşit fixat în carcasa unui aparat de gips. Am privit acolo uimit, o imensă lume de suferinzi adunaţi de pre­tutindeni, ridicaţi din case unde piereau fără ajutor, sau culeşi de pe trotoare, zdrobiţi în furnicarul plin de freamăt al Capitalei; am văzut corpuri turtite, cu oasele sfă­râmate, refăcându-se şi ridicân­­du-se, chemate la o nouă viaţă, de mâna binecuvântată a chirurgilor, sub ochiul atent al unui personal plin de un impresionant devota­ment... Această nesfârşită mulţime de ne­fericiţi, cari gem cu privirea pier­dută, cu pumnii strânşi şi cu gura crispată, ca şi miraculoasa operă a chirurgilor cari, în zilele următoare, li repun pe picioare şi-i redau fami­liilor şi societăţii, ar merită mult mai mult decât sumarele rânduri de faţă. Iar găsirea mijloacelor materiale menite să sprijine un atare scop, nobil prin excelenţă, ar trebui ne­greşit, să nu fie lăsată numai pe seama Statului. Intre pereţii unei camere de spi­tal Viaţa şi Moartea, dominate de mâna lui Dumnezeu, se încruci­­şează, în mişcări simple dar defini­tive, ajutate de oameni cari din Înţelegerea suferinţii omeneşti fac un înalt apostolat, neştiut de ma­rele public... Cu mâna pe care mi-a lăsat-o liberă aparatul de gips, scriu cu emoţiune şi cu respect nu­mele doctorului G. Severeanu, decedat nu de mult. In ziua mor­ţii lui, am văzut lacrimi in ochii personalului medical de la spitalul Colţea. Abia atunci am aflat, adânc mişcat, că defunctul, fost radiolog al acestui spital ajunsese o ruină, — măcinat treptat-treptat de folo­sirea acelui cuţit cu două tăişuri, care e radiul, — jertfindu-se de bunăvoie pentru tămăduirea bolna­vilor. Notez aci acest lucru, care trebuie cunoscut ! Nu este, oare, o asemenea viaţă, o viaţă închinată celui mai nobil scop ? Ai. Negru PE CÂMPUL DE LUPTA URAGAN IN PORTUL CONSTANTA ŞI IN JUDEŢ Constanţa, 29 Oct. Azi după amiază, pe la ora 2, o vijelie puternică s’a abătut a­­supra oraşului nostru şi împre­jurimilor. Din rapoartele sosite la re­giunea de jandarmi din judeţ reese că vântul, care a atins în unele locuri o intensitate de uragan, a doborît numeroşi co­paci, a culcat gardurile şi a smuls mai multe acoperişuri de pe case. In oraş, vijelia a avut de ase­meni efect distrugător, căci a smuls firmele de la magazine şi a spart câteva vitrine. Circulaţia pe străzi a fost în­treruptă câtăva vreme. In port, vântul a smuls din cheia vaporul „Danubiu“, care a strivit o barcă aflată în drep­tul danei nr. 6. Din fericire, victime omenești n’au fost. Viscol piernic in Italia In Toscana au căzut mari cantităţi de zăpadă Milano, 29 (Rador). — Viscole puternice au distrus în ultimele zile numeroase vii, neculese încă, din nor­dul Italiei. Ir. /apropîere de ah (Trentino), o mare avalan­şă de pământ şi stânci a a­­coperit şoseaua. Comunica­ţiile pe această şosea nu vor putea fi reluate decât peste o lună. In munţii Istriei a fost găsită o femeie îngheţată de frig.­­ In ioscana au căzut mari cantităţi de zăpadă. In Um­bria şi Emilia zăpada a a­­tins 30 de centimetri. A 16-a aniversare a republicei turce Ankara, 29 (Rador). — Pe întreg teritoriul turcesc s’a sărbătorit azi cu un viu entuziasm a 16-a aniver­sare a Republicii. Oraşele şi satele sunt frumos pavoazate. Pretutindeni au avut loc parade militare în prezenţa unor mari mulţimi. * Ankara, 29 (Rador). — Cea de a 16-a aniversare a zilei naţionale a republicii a fost sărbătorită Du­minică în toată ţara cu un extra­ordinar entuziasm. Pretutindeni au avut loc parăzi militare şi mari serbări populare. Toate oraşele şi satele sunt splen­did împodobite. Seara principalele oraşe erau frumos luminate. La ora 13, d. Ismet Inonu, pre­şedintele republicii, a primit în palatul Adunării Naţionale felici­tările guvernului, parlamentarilor, demnitarilor statului şi corpului diplomatic. In prezenţa tuturor acestora a avut loc la ora 14 şi 30 o mare defilare la care au participat trupe din toate armele şi numeroase for­maţii ale tineretului, ce au fost frenetic aclamate de peste 100.000 spectatori. Ţinuta şi echipamentul trupelor au produs vie, admiraţie şi entu­ziasmul tuturor celor prezenţi. Evenimentele internaţionale Presa franceză continuă să sublinieze deosebita impor­tanţă pe care o are votul Senatului american, prin care se ridică embargoul. „Este cel mai de seamă eveniment de la izbucnirea războiului — spun ziarele pariziene — şi el echi­valează cu câştigarea unei bătălii”. Pe de altă parte se relevă în cercurile politice franco­­britanice că votul Senatului american constitue a treia în­frângere suferită de politica germană. După acordul tripar­tit angilo-franco-turc care a fost prima înfrângere diplo­matică, a venit enciclica Papei care a condamnat politica de agresiune, de neopăgânism şi de nerespectare a anga­jamentelor internaţionale, iar acum în urmă ridicarea em­bargoului în Statele Unite. Acesta este în rezumat comen­tariul dominant atât în presa cât şi în cercurile politice franco-britanice. Presa franceză îşi exprimă, în această pri­vinţă şi în mod unanim recunoştinţa faţă de preşedintele Roosevelt pentru acţiunea care a dus la triumful din Senat.­­ O ştire importantă a adus Duminică ziarul londonez „Observer“. Redactorul diplomatic al acestui ziar crede a şti că d. Molotov va face în curând un demers pentru pace. — Agenţia „Tass” anunţă că vaporul „City of Flint” a părăsit portul Murmansk. O telegramă din Washington a­­nunţă că totuşi cercurile conducătoare americane sunt ne­mulţumite de atitudinea adoptată de Germania şi Uniunea Sovietelor în această chestiune. — Trupele lituane au intrat în Vilma. Trupele sovietice care se mai află în oraș vor fi trimise mai târziu spre punc­tele fixate prin tratat. Cu prilejul intrărei trupelor lituane, a fost un schimb de telegrame între d. Cernius, primul mi­nistru lituanian și d. Molotov primul ministru sovietic. — La Praga, cu prilejul vechei sărbători naţionale ceho­slovace de Duminică, (proclamarea republicei cehoslovace) au fost manifestaţii. Mai mulţi tineri din diverse grupări politice au încercat să organizeze demonstraţii. Adunaţi in piaţa Venceslas ei au fost împrăştiaţi de poliţie, care a res­tabilit ordinea arestând mai mulţi manifestanţi — după cum anunţă agenţia D. N. R. — D. Daladiei a vizitat Sâmbătă şi Duminică trupele din Alsacia. Primul ministru francez — spune agenţia Ha­vas — a constatat pretutindeni moralul foarte ridicat al trupelor și cohesiunea perfectă între cadre și soldat. IN CORPUL ZIARULUI: Puirift nWiSIn mrocoi franP07P Suveranul englez in inspecţie Regele George VI al Angliei inspectând modelul unui balon din cele folosite pentru apărarea aeriană a Londrei ______________________________ Grav accident de automobil lângă comuna Ţigăneşti (Prahova) Ploeşti, 28 Oct. Autoturismul 1188 Ploeşti, ce face cursa pe distanţa Bucureşti- Ploeşti şi retur, condus de şoferul Mişu Iancu, din Ploeşti, a plecat azi în cursă din Bucureşti spre Ploeşti, având cinci pasageri, afa­ră de şofer, adică trei pe scaunul din spate şi trei la volan. In apropiere de corn. Ţigăneşti, venea dinspre Ploeşti, cu viteză, unu­cu siosamion, având în faţă cu căruţă. Autocamionul voia să trea­că înaintea căruţei, tocmai în mo­mentul când se găsea în dreptul autoturismului. Locul fiind strâmt, autocamionul a trecut a­­tât de aproape de autoturism, încât i-a agăţat clanţa uşii, pe care a deschis-o cu atâta violen­ţă, încât autoturismul s-a răstur­nat şi a prins dedesubt pe Dumi­tru Şt. Angelescu, de 36 de ani, din Ploeşti, str. Nicopole, fratele restauratorului „La maiorul Mu­ra”, sdrobindu-i craniul. Şoferul autocamionului a dat viteză, reuşind să dispară înainte de a fi identificat. Şoferul autoturismului a scăpat cu răni uşoare, iar ceilalţi pasa­geri, ca prin minune, teferi. --------*X0­0X*-----­ Schimb de vederi intre membrii guvernului finlandez şi şefii fracţiunilor parlamentare Helsinki, 29 (Rador). — Mem­brii guvernului au avut la ora 15 un schimb de vederi cu şefii frac­ţiunilor parlamentare în legătură cu propunerile sovietice. Guvernul este pe cale de a e­­labora noui instrucţiuni pentru delegaţia finlandeză. ------=xX0 · xXx=-----­ Chinezii au recucerit două oraşe Chungking, 29 (Rador). — Agenţia „Central News“ a­­nunţă că trupele chineze au reluat ori din mâinile japo­nezilor două oraşe de impor­tanţă strategică, în cursul luptelor din provincia Ciansi, care au fost foarte înverşu­nate. BULETIN ARHEOLOGIC ŞI NUMISMATIC BALCICUL Situaţia geografică a Balcicu­­lui, deşi fermecătoare şi de un pitoresc neîntrecut, n’a permis în antichitate, du­pă cum nu per­mite nici astăzi, desvoltarea unui oraş mai mare. De aceea vechea aşezare de aci, numită la înce­put Crunei şi mai târziu Diony­­sopolis, n’a putut avea niciodată importanța vecinei sale înla nord, Caliatia (Mangalia) sau a celei dela sud, Odessos (Vama), ci a rămas totdeauna un orășel de a doua mână. De altfel locuitorii din Diony­­sopolis nu veniseră nici din He­­raclea Pontică, patria celor din Caliatia, nici din Milet, ca cei din Odasisos, ci erau din diferite localităţi: erau „Greci ames­tecaţi“ cum le spune un geograf antic. Afară de aceasta orăşelul mai era aşezat şi la gura micului râu Ziras (Batova actuală), care forma graniţa între Sciţii dobro­geni şi tribul geto-dac al Cro­­bizilor din regiunea Varnei. Din această cauză el trebuie să fi suferit adeseori atacuri și prădă­­ciuni. împrejurările expuse mai sus explică înceată propăşire a a­cestui mic centru comercial şi agricol, care abia pe la 250 în. d. Or, începe să fie autonom, căci până atunci fusese numai o simplă schelă a oraşului vecin Odessos. Tot acestor împrejurări se datoreşte numărul mic de obiecte antice găsite între rui­­nea oraşului, cum şi nu­mărul­ redus de monete proprii. învăţatul arheolog şi epigra­­fist Ernst Kalinka a publicat încă în 1906 o frumoasă statuie a zeului Pan şi un relief repre­zentând dansul Horelor, amân­două găsite la Balcic şi datând din veacul al IH-lea în. d. Or. Tot el a dat la iveală şi mai multe inscripţii greceşti şi ro­mane din acest oraş. Un alt arheolog, Carol Skorpil din Varna, a publicat în 1907 dare de seamă despre un mor­mânt boltit, descoperit în cen­trul oraşului, şi în care erau, a­­lăturea de scheletul mortului, un număr de obiecte de gospodărie de bronz, de lut şi de sticlă. (Continuata in pag. 2­ a) de CONST. MOISIL Fig. 1 TECHNICA MODERNĂ A RĂZBOIULUI

Next