Universul, noiembrie 1939 (Anul 56, nr. 300-329)

1939-11-01 / nr. 300

ABONAŢII şi CITITORII „UNIVESISULUI“ pot participa la cele DOUA TRAGERI LUNARE ale LOTERIEI DIN 15 9* 18 ale fiecărei luni şi în plus la TRAGERILE LUNARE ale SOCIETĂŢII „FRAN­CO­ ROMANE“ de Asigurări Gene- Calea, Griviţei 23 cu 18 numere pentru tragerile de AMORTISMENT şi 114 numere pentru tragerile de PREMII cari nu se scad din capitalul asigurat, acesta — 100.000 lei — primindu-se intact la termenul al­es de fiecare. — CEREŢI CHIAR lei bî PROSPECTE cu privire la asigurările de 50.000 ,ei în ,lozu,ri Premii cum şi la asigurările de 40.000 lei cu cadouri , obiecte și premii. — Reuniunea de Duminică de la Băneasa a programat două probe semi-clasice: premiul Zori de Zi şi premiul Gr. Cantacuzino. In primul, deschis doi­ anilor, a biruit Rush, dispunând de Miami, care a terminat foarte puternic. Armăsarul a stabilit un mare salt de valoare, deoarece pe hârtie nu avea prima şansă. Această perfor­manţă îl situează pe fiul lui Leu în primele rânduri ale generaţiei sale. El a dispus de mânji bine cotaţi, precum Barius, Blue Girl, Miami, Betty şi Mărţişoara. Premiu Gr. Cantacuzino ni l-a arătat pe Naplem de acum un an când era campion al turfului. De data aceasta, el a învins pe Bu­burel, Bock, Halmei şi Mădeş. Dacă ultimii trei n’au contat, fap­tul că Naplem a reuşit să dispu­nă de Buburel, spune foarte mult. Piul lui Prince d’Orange II are însă circumstanţe atenuante. In primul rând distanţa. Dacă Bubu­rel este un cal de 2400 metri, nu înseamnă că poate fi la fel de bun şi pe 3000 de metri. Apoi, a­­vem impresia că jockeul lui Bu­burel a făcut o greşeală: l-a re­pezit prea devreme. Buburel a fost solicitat cu cravaşa chiar de la intrarea în linia dreaptă. Bock, cu toată greutatea de pană pe care o purta, n’a figurat. Şi dis­tanţa a fost prea lungă pen­tru el. In ceea ce-l priveşte pe Halmei, cu fiecare cursă ajungem la con­cluzia că victoria lui din Derby a fost o întâmplare. Măcieş a ser­vit doi kilometri drept leader şi atâta tot.­­ Premiul Spic, cel mai intere­sant handicap al zilei, i-a revenit depe Povestea, care a dispus de Mazepa şi Sukoro. Câştigătoarea şi-a revenit în formă, dar victoria ei a fost obţinută cu mai puţine eforturi decât a părut. Doi­ ani­ au mai avut rezervate două curse: premiile Cricov şi Fi­dibusz, pe care le-a câştigat Bold Topsy şi Campanella. Hop şi eu şi Moldova şi-au în­suşit celelalte probe ale zilei. Jocul austriac s-a închis la 109.548 lei. REZULTATELE TEHNICE Pr. Brăila: 1. Hop şi eu 53 (Mul­­let); 2. Realist 64 (Ilinca); 3. Jaf 40% (I. Huţuleag). Cota: 62-71, 27-24, 41-45, 175-132 Pr. Lotru: 1. Molda 53 (J. Gill); 2. Suliţa 54 (Crişan); 3. Luţica 56 (Cucu). Cota: 40-51, 16-22, 36-42, 17-19. Pr. Zori de Zi: 1. Rush 55 (G. Enescu); 2. Miami 53% (J. Gill). Cota: 14-15, 26-22, 23-21. Pr. Gr. Cantacuzino: 1. Naplom 62 (Ilinca); 2. Buburel 59% (Cucu). Cota: 18-18, 16-12, 16-12. Pr. Cricov: 1. Bold Topsy 44 (O­­prescu); 2. Dark Rapdl 57 (C. Ra­du); 3. Mândra 49 (Florescu). Cota: 22-17, 12-12, 14-14, 16-24. Pr. Fidibusz: 1. Campanella 49% (Oprescu); 2. Beauty 49% (Thiess). Cota: 43-43, 34-22, 34-28. Pr. Spic: 1. Povestea 50% (Cri­­şa­n); 2. Mazepa 55% (Maltot); 3. Sukoro 57% (C. Radu). Cota: 44-52, 21-35, 27-29, 47-30. HIPISM Napiam si-a revenit in formă si a dispus de Buburel in premiul Gr. Cantacuzino Rusk, învingător in premiul zori de zi Pentru iubitorii de animale Un apel al soc. „Grija de animale“ Societatea „Grija de animale”,­­— cu sediul în str. Jiului 35 (Dă­­măroaia-Bucureştii Noi), — orga­nizaţie care dă azil şi îngrijire medicală nefericitelor animale fără stăpân sau victime ale boli­lor şi accidentelor, ne roagă să publicăm următorul apel către oamenii miloși : Soc. „Grija de animale” trece prin momente extrem de grele din cauza lipsei complecte de fon­duri. Neavând un teren propriu, so­cietatea a trebuit să suporte fi­nul acesta, trei mutări, cari au făcut să se cheltuiască sumele modeste strânse de societate şi cari erau destinate întreţinerii A­­dăpostului de animale. In toamna aceasta, un om de Inimă, di­rector Stoicescu a do­nat pentru adăpostul nefericite­lor animale, 650 m. p. în str. Jiu­lui (Dămăroaia Bucureştii Noi), unde s’a şi instalat adăpostul. Pe acest teren trebue, cât mai grab­nic, construită o clădire cât de modestă, întrucât adăpostul nu poate funcţiona sub cerul liber. Pentru un moment lipsa de bani a societăţii este atât de mare, încât comitetul nu ştie câtă vre­me va mai putea face faţă chel­­tuelilor de întreţinere ale Adă­postului, care totuşi este unicul, la noi, şi care corespunde unei adevărate nevoi sociale. Ce vor deveni sărmanele ani­male acum în preajma iernii? Străzile sunt pline de câini pier­duţi sau vagabonzi, cu toată mun­ca depusă de serviciul de ecari­saj. De vină este numai popu­laţia noastră, care nu înţelege că este în interesul ei, — din cauza primejdiei turburii,—să nu mai a­­runce pe maidane şi în curţile vecinilor pisici şi câini noi năs­cuţi ci, mai bine, să-i înece ime­diat, scutind astfel de chinuri şi mai mari aceste sărmane animale. De asemenea este o cruzime ca persoanele cari se mută dintr’un imobil în altul să-și păsărească la vechiul domiciliu animalele pe cari le aveau, de­oarece ele vor fi alungate pe stradă de noii lo­catari, cărora nu li se poate cere să aibă mai multă inimă decât stăpânii acestor animale, și astfel făpturile părăsite vor muri pe maidane, de foame, de frig şi de boli. Iată de ce Adăpostul de animale este atât de necesar: pe deopar­­te el poate îndulci soarta acestor nevinovate fiinţe fără grai şi în acelaş timp ajută serviciul sani­tar veterinar la combaterea tur­­bărei împuţinând numărul câini­lor vagabonzi de pe străzi. Acest adăpost a venit în ne­numărate ori în ajutorul cailor bolnavi, internându-i la un grajd din apropierea adăpostului unde medicul societăţii le dă îngrijirile necesare. Adăpostul a înumărat printre pensionarii săi şi berzei broaşte ţestoase. Publicul milos faţă de toate făpturile lui Dumnezeu este ru­gat să vină în ajutorul „Adăpos­tului sec, grija de animale”. Un sprijin preţios i se poate da şi prin faptul că oamenii buni ar veni şi ar luă, de la adăpost, câini şi pisici, cari aduc atâta folos gos­podăriei. Binevoitorii sunt rugaţi să se adreseze soc. „Grija de animale”, în strada Jiului 35, (Dămăroaia- Bucureştii Noi) tramvai nr. 6 co­respondenţa cu 27, stradia Dămă­roaia. ———OXO »I* Oxo--------­ S’a înecat in Argeş Pătroaia, D-viţa In ziua de 27 c. locuitormfl Tâ­­nase Giurcă, din corn. Pătroaia. Deal, (Dâmboviţa) în vârstă de 67 ani, proprietarul­­ unuiui pod de vase format din două luntre pe râul Argeş, voia să trans­porte dela un mal la celălalt pe consăteanul şi primarul co­munei, Gh. S. Nicolescu. Din c­auza apei vijelioase, care ve­nia mare în u­rma ploilor re­cente, lanţul care ţinea scripe­­tele s’a rupt, luntrea a fost luată de apă şi răsturnată iar acesta s’a înecat, scăpând nu­mai Gh. Nicolescu. Cadavrul bietului Tănase Giiurcă încă nu a fost pescuit. XENIA In greaca veche, cuvântul „Xenia“ însemnează da­ruri pentru oaspeţi. Cu înţelesul de „daruri“ cuvântul s’a întrebuinţat şi’ spre a denumi un gen de poezie com­pusă în stil ’graţios şi având un conţinut de epigramă amicală sau dedicaţie. In n­ rul 43, de Sâmbătă, 28 Oc­tombrie, al revistei ,’Universul literar“, d. N. I. HERESCU publică un admirabil ciclu de poezii „XENIA“. Mai colaborează în acelaș număr al revistei d-nii: RADU GYR, SIMION STOLNICU, GEORGE DORUL DUMITRESCU, ILARIE DOBRIDOR, VICTOR POPESCU, ANIȘOARA ODEANU, OLGA CRUȘEVAN-FLORESCU, AXENTE SEVER POPOVICI. O pagină întreagă închinată TEATRULUI este scrisă de: Victor Popescu, George Voinescu, Aurel Călinescu, Gh. Soare, Jackie Miclescu, Traian Lalescu. Mai iscălesc cronici şi aricole d-nii: Mircea Mateescu, Ştefan Baciu, Paul Mirocovici, Mihai Niculescu, Romeo Alexandrescu și Constantin Fântâneru. QHiti * UNIVERSUL LITERAR C.Iancicvi MARŢI, 31 OCTOMBRIE Ortodox: Sfinţii Apostoli Apelie şi Stachie. Catolic: Sfântul Antoniu Epis­copul Protestant­: Sărbătoarea Refor­­maţiunei Evreesc : 18 Heşvan 5700. Mahomedan: 17 Ramazan 1358. Moartea lui Ai­. # Răsăritul soarelui 6.53 , apusul soarelui 17.6. Revoluţia lui Horia (1784). MARŢI, 31 OCTOMBRIE RADIO ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi RADIO ROMANIA 12: Ora. — Cota Dunării şi a tarei Sulina. Sfaturi gospodăreşti ii igienice. 12.10: Muzică variată (discuri); Vlars turc de Mozart (arch. filarm. din Viena, dirij. de Alwin); Clar de tină de Massenet (Trio Lykoudi); Melodie din „Fortunio” de Mesager și Melodie populară engleză (voce: John Mac Carmack); Două piese de Grainger (arch. simf. dirij. de Mal­laim Sargent); Steaua dragostei de Ponce şi Vals do Drigo (vioară: freifetz); Arie din „Yakmé” de De­­ibes (voce: Tito Schipa); Selec­­ţiuni din „Paganini” de Lehar; Pals de Gung’î şi Ceasornicul şi fi­­gurinele de Saxa de Ketelbey. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13: Ora. — Radiofonice. —Sport. — Diverse. 13.10: Orchestre de jaz şi muzică uşoară (discuri): Biguina de Matén ii Dans cuban de Ibarra; Fox de Baer; Fantezie de jazz pe motive­le John Strauss; One step de Ken­­nedy şi Fox de Watts; Paso doble le Mohr şi Fox de Cowler; Fox de Sherman; Tango argentinian de lodevilla şi Serenadă de Nicolas, i Fox de Warren şi Fox de Silver. 14: Radio-jurnal. 14.20: Ritmuri tahitiene din co­­ecţia Mac Constantinescu­ 14.40: Doina Suchici-acordeon, c­­omp. de taraf; Cântece şi jocuri Itemeşti. Era iarnă şi ningea, Pă­­dure şi iar pădure şi Ciuleandra; Doina Oltuluii, Alunelu şi Ghimpe­­e; Rust­emu, M’am jurat de mii de ri şi De doi ca la Novaci; Spune, pune moş bătrân; Auzi lele popa oacă şi Hora. 15: SPECTACOLE; Ştiri artisti­­c şi culturale; Publicaţii. RADIO ROMANIA 19: Ora. — Mersul vremii. 19.02: Cronica dramatică şi cine­­matografică. 19.17: Muzică din diferite instru­­mente (discuri): Gavotă în sol mi­­lor de Bach (clavecin: Wanda Lan­­dowsa); Muzică spaniolă din sec. B-lea (viola de gamba, clavecin); piesă de Couperin (clavecin: Rădu­­escu); Idilă de Marais (flaut şi narpa); sonata in re major de Scarlatti (clavecin: Dolmetsch) şi Temă şi variaţii de Simpson (viola da gamba: Millicent (Dolmetsch); Marsyas de Lorenzo (flaut: Jianu); Fantezie în do major şi Capricio în sol minor de Haendel (clavecin: Tel­a Pessi). 19.50: Radio-jurnal în limba ma­ghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20: Ziua economiei, de Prof Gheron Netta. 20.15: D-na Caliopi Gheorghiu- Villea (voce): Cântece româneşti: Doină de Bohociu; Foaie verde de trifoi de Oancea; Sub poale de co­dru verde de N. Lungu; S’ar găti badea de nuntă de S. Niculescu; Oltule, Oltuţule de N. Buică; Bădi­ţă cu struţ de rouă de D. Cuclin; Dorinţa de Monţia. 20.32: Enache Busuioceanu-saxo­fon: Doi ochi de Ventura; Doina Oltului, Colo’n vale la fântână; Hora mare şi Bâr­niţă din Poiană 20.45: Radio-jurnal (I). 21: Concert BRAHMS — Or­chestra Radio, dirij. de Th. Rogal­­ski; voce:­ Gabriel Năruja: Uvertu­ra tragică; Patru cântece serioasa (voce: Gabriel Năruja); Variaţiuni pe o temă de Haydn. 22. Ansamblul vienez ..Kreu­zer”. (I. Kreuzer-literă, I. Lapos­­vioara I, C. Metani-clarinet, A­. Radler-ghitară de bas şi D-na Rosi Baumann-Rădulescu-voce). Cântece şi dansuri tiroleze: Holzk-­­ nechtbaum-marş de Motz; Dan­­­­suri ţărăneşti din Löwinger de Mat­­zka; Cântece originale tiroleze: E­­cou dintr’o stână stiriană de Kreu­zer; Cântece stiriene: Schuhplatt­ler-Ländler de Leidinger. 22.30: Radio-jurnal (II); Sport. 22.50: D­ na Florica Mereutză (pian); Muzică spaniolă: Călătorie pe mare de b­achien Turma: a) Lumină pe mare; b) Sărbătoare; c) Sosirea în port (l­a audiţie): Cubana şi Andaluza de Manuel de Falia: Triana de Albeniz. 23.15: Muzică variată (discuri) : Potpuriu din „Boema” de Puccini: Mikado­vals de Komzak şi Mimosa­­vals de Jones; Melodie de Ceaikov­­sky şi Cântec popular; Uvertură la ..Wilhelm Teil” de Rossini şi Fox de Wiedoert; Rumba de Gomez şi Rumba de Sole. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba germană, franceză, en­­gleză şi italiană. RADIO BASARABIA 14: Program muzical. 14.30: Radio-jurnal. 21: Program muzical. 22: Radio-jurnal. * BUDAPESTA: 549,5 m. 546 kHz. 120 kw.­ 20.40: Concert de orchestră. 22.10: Recitări. 22.40: Inf. în slo­vacă. 23.45: Orchestră de țigani. 24. Inf. în germană, italiană, engleză și franceză. 1.05: Inf. VIENA. 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. 20. Suită radiofonică. 20.30. Inf. în română, ungară și serbo-croată. 21. Inf. în germană. 21.15. Concert de orchestră. 22. Suită radiofonică. 23.­­ Inf. în germană. 23.20. Inf. în serbo.croată, ungară și română. 23.50. Concert de seară. 1. Inf. în germană. 1.10. Concert nocturn. ROMA. 420,8 m. 713 kHz.­ 20.25. Plăci. 21. Ora. Inf., Radio-jurnal. 21.10. Plăci. 21.30. Concert de or­chestră. 22. Program variat. 24. Ra­diojurnal. 0.15. Muzică de dans. 1. Inf. în franceză. 1.16. Inf. în en-­­ gleză. Academicianul Maurice Donney 80 de ani împlinit Un ziar parizian anunţă că Maurice Donney a implinit 80 de ani. Se ştie că marele academician a debutat ca ,,şans­one­tist“ la Chat-Noir, după ce a ieşi cel din urmă din Şcoala Centrală. A po­vestit singur cum, o vreme, a lu­crat desen industrial, care nu era însă chemarea lui. Umoristul se făcu apoi autor dramatic. „Aman­ţii“, „îndurerata", „Inapoerea de la Ierusalim“ îi aduseră gloria înainte de 1914. Astăzi numele său figurează printre membrii comitetului de o­­noare al „Dejunului literar şi mu­zical“, organizaţie ce îngădue scriitorilor, muzicienilor şi auto­rilor dramatici să se întâlnească în aceste vremuri grele. Lumea cultă şi iubitorii Franţei î­i fac urarea să vină mereu la aceste dejunuri, unde bunătatea lui va fi tot atât de preţuită ca şi spiritul său viu. «EmawBvm­­ *■*■■■■ Activitatea religioasă din protoieria Vălenii de Munte Vălenii de Munte, 28 Oct. I Joi 26 cor., s’a oficiat un Te-­j Am mai avut prilejul să însem- I Deum de către preoţii: I. Moise- I năm vrednica operă misionară ce se desfăşoară, neobosit, în proto­ieria Vălenii de Munte. Prin cercuri pastorale, care menţin strânsă legătura dintre preoţii a­­celuiiaşi cerc şi — în acelaş timp — legătura dintre turmă şi păs­tor, prin inspecţii şi vizite cano­nice prin solemnităţi creştineşti, se depune o muncă sârguincioasă pe ogorul lui Hristos. Notăm astăzi alte manifesta­­ţiuni de acest fel, scu-M. Ungureni, proistosi Ione­­scu-Surani, Iliescu-Şoimari, după care a vorbit părintele protoereu Iliescu despre rostul preoţiei, a citit Singhelia patriarhală a nou­lui preot, după care i-a predat semnele puterii pastorale şi ad­ministrative şi i-a dat sfaturi cum să conducă parohia. Au mai rostit cuvântări: pr. proistos Ionescu-Surani, pr. Moi­­sescu şi tuturor le-a răspuns noul preot Ioan Liţescu. Din partea parohiei a vorbit d. Popescu-Ie­­pure, epitrop. CERCUL PASTORAL VALEA TELEAJENULUI Cercul pastoral Valea Teleaje­­nului, de sub preşedinţia pr. Au­relian Dumitrescu-Olteni, a ţinut­­ şedinţă în parohia Homorâciu. De dimineaţă s-a săvârşit slujba sf. liturghii de către un sobor de 7 preoţi, în frunte cu p. c. protoe­­reu Iliescu, răspunsurile fiind date de corul cântăreţilor. Predica zilei a rostit-o pr. Mar­cel Tulinescu. După aceea s’a for­mat o impresionantă procesiune la noul cimitir, care a fost sfinţit de către pr. protoereu Iliescu. După slujba sfinţirii, au vorbit: preotul paroh Gh. Cătineanu, pr. proistos Aurel Dumitrescu, d. Moisescu, epitrop şi pr. protoereu Iliescu. S’a împărţit, din partea proto­popiatului, broşuri religioase cre­dincioşilor care erau de faţă. VIZITA CANONICA LA IZVOARELE P. S. vicar dr. Veniamin Ploeş­­teanu a făcut o vizită canonică parohiei Izvoarele şi sf. mănăstiri Crasna. Aici s’a oficiat leturghia arhierească de către P. S. vicar secondat de p. c. protoereu Ilie­scu şi un sobor de preoţi călugări şi diaconul Tuţă dela sf. patriar­hie. Apoi s’a oficiat un parastas pentru ctitorii mănăstirii şi au rostit cuvântări: p.s. vicarul Ve­niamin, pr. protoereu Iliesc­u şi ieromonahul Cheşca. In Izvoare, p. s. vicar a inspec­tat noua biserică în construcţie. INSTALAREA PAROHULUI DIN ATÂRNAŢI In parohia Atârnaţi, rămasă va­cantă, a fost numit paroh teolo­gul Ioan St. Liţescu. , ------=*XO ® OXx=-----­ Abordajul unui vapor gre­cesc la Sulina Sulina, 28 Oct. Vaporul grecesc „Nicochlis“, care transporta 6.200­­. m. cereale, pentru Anglia, scoborănd fluviul pe când traversa canalul Sulina, sub conducerea pilotului de ser­viciu Thasos Maniatis şi sosind la mila 7, nu se ştie din ce cauză a abordat spre unul din ţărmuri şi lovindu-se puternic cu pupa, a spart cârma, care s’a rostogolit în fundul canalului. Ne mai putând guverna a ce­rut ajutor, ce i s'a trimis de în­dată prin remorcherele: „Arca­­dion“, „Jasson“, „Haralambos“ şi „Syrini“, cari luând vaporul la remorcă, l-au condus în acest port parămăndu-l la cheiul secţiei I-a, unde aşteaptă facerea anchetei. Se zice că în localitate nefiind mijloace spre a repara dauna su­ferită, va fi remorcat aşa cum este, la Constanţa, spre a fi ri­dicat şi reparat în dock. Vaporul „Nicochlis“ a făcut mai multe voiajuri în Dunăre, între cari se aminteşte cel de la 6 Oc­tombrie 1936, când a intrat gol, eşind la mare în ziua de 5 Noem­­brie acelaş an; cu toate că tonajul său de registru era de 3.641 t., el transporta spre portul Liverpool o cantitate de 6.124 t. m. cereale -XXO •­OXx­ UNIVERSUL" Curier londonez (Urmata din pag. 1­a) era un excelent om de afaceri, mărturisi că statuia nu fusese distrusă şi că el chiar o îngropase şi o ţinuse în timpul guvernării lui Cromwell, în grădina sa. Ea a fost restaurată şi pusă în locul unde se găseşte şi azi la Whitehall şi Central administra­tiv al Imperiului britanic. Lucrările de protejare a statuii se datoresc intervenţiei făcute pe lângă autorităţi de către „Socie­tatea regele Carol, Martirul“ care comemorează în fiecare an exe­cuţia lui, depunând cu deosebită solemnitate coroane şi jerbe de flori la picioarele statuii. . Dar, regele Carol I, nu e sin­gurul monarh, care se bucură de măsuri de protecţie speciale, căci alte două statui ecvestre, aceea a regelui William al 111-lea din St. James Square şi a regelui Geor­ge al 111-lea din Cockspur Street au fost la fel împrejmuite. FEMEILE ENGLEZE SE ŢIN IN FORMĂ Consiliul naţional de educaţie fizică, după doi ani de muncă en­tuziastă şi constructivă, având de scop să asigure populaţiei „sănă­tate şi voe bună“ a fost nevoit să-şi suspende activitatea. Unele din atribuţiile sale sunt îndepli­nite azi de forţele armatei. Dar, renumita ligă feminină pentru frumuseţe şi sănătate a revenit la viaţă după o eclipsă tempo­rară. Cursurile s-au redeschis la ve­chiul sediu din Mortimer Hall, unde de patru ori pe săptămână, seara, 150 de fete şi femei execu­tă tot felul de exerciţii de gim­nastică şi câteva dansuri moder­ne. Cu toată oboseala unei zile de lucru, elevele stau de la orele 5:30 până la 8 p. m. Alt semn al timpurilor şi al răsvrătirii împotriva „depresiu­nii întunerecului“ a fost şi graba cu care s-a răspuns la invitaţia făcută prin radio de „Societatea de dansuri rustice“­ de a participa contra unui şiling la serbările de dans populare. . Sute de persoane, tineri şi bă­trâni, au luat cu asalt sala şi au gustat — unele pentru prima oară poate — plăcerea de a lua parte la frumoasele dansuri popu­lare britanice. UN PLAN PENTRU SPORIREA SALARIILOR Se lucrează în momentul de fa­ţă la un plan pentru sporirea sa­lariilor în Marea­ Britanie la mi­nimum 3 lire pe săptămână. Pais­prezece din cei mai cunoscuţi leaderi laburişti se întrunesc îm­preună cu un număr egal de re­prezentanţi ai Federaţiei patroni­lor spre a discuta această ches­tiune. Până acum cifra minimă a sa­lariilor a fost de 47 şilingi şi 6 penei pe săptămână, dar guver­nul­ crede că unele urcări de pre­ţuri, datorite unui spor la taxele de transport şi de asigurare, sunt inevitabile şi, de a­ceea, nu vrea ca salariile să rămână în urma acestora. CRĂCIUN VESEL E probabil că planul de raţio­­nare a hranei în Marea­ Bri­tanie va înceep să fie aplicat pe la mijlocul lui Decembrie. Dar, se afirmă că alimentele speciale de Crăciun ca: păsări, vânat, ie­puri de casă, carnea afumată şi mezelurile vor fi lăsate libere la vânzare. Masa de Crăciun a englezului din clasa de mijloc, se compune de obicei din curcan și pudding cu sherry și porto cu băuturi. Curcani sunt într’o oarecare mă­sură un produs exclusiv al fer­melor engleze, dar băuturile vin din străinătate. Dintre cel două plante care de­corează de sărbători casele en­gleze, ilicea (o plantă cu frunze lucioase şi dinţate şi cu bob­iţe roşii) creşte în ţară, dar vâscul, e importat din nordul Franţei. Acela care are sarcina de a raţiona hrana Mar­ii­ Britanii e ministrul aprovizionării William Shepard Morrison, a cărui pore­clă în Camera comunelor e „Sha­kespeare“, probabil fiindcă ini­ţialele sale amintesc pe acelea ale lui William Shakespeare. Fiul unui ţăran scoţian destul de sărac, el a fost mai întâi ad­vocat înainte de a intra în po­litică. E unul din cei mai străluciţi dintre tinerii miniştri conserva­tori şi un foarte abil politician, care nu se lasă intimidat de in­terpelări în Cameră. încadrarea studenţilor dela facultatea de medicină veterinară in Frontul naţional studenţesc Telegrama omagială trimisă M. S. Regelui Carol II La facultatea de medicină vete­­rinară s’a făcut Duminică seară solemnitatea încadrării corpului studenţesc al acestei facultăţi, în Frontul naţional studenţesc. Solemnitatea s-a desfăşurat în prezenţa d-lui prof. Gr. Slavu, decanul facultăţii şi a întregului consiliul profesoral. Deschizând şedinţa, d. dr. Ro­mulus Spornic, preşedintele stu­denţilor veterinari, arată că, în­truniţi în adunare generală ex­traordinară primul gând­,al ace­stora se îndreaptă cu respect şi recunoştinţă către iubitul nostru Suveran, M. S. Regele Carol II care prin înalta Sa înţelepciune şi graţie dragostei ce-i poartă, a creiat noul organism al studen­­ţimii: „Frontul naţional studen­ţesc”. D-sa dă cetire decretuluMege pentru înfiinţarea F. N. S-ului. „Să ne îndreptăm gândul — continuă d-sa — către Suveranul nostru iubit, cu respect şi recu­noştinţă, căci prin inteligenţa şi clarviziunea M. Sale, El a salvat ţara de la prăpastia pe care alu­necase. Vorbind despre noul organism studenţesc, d-sa arată că acesta vine să completeze marile refor­me ale M. S. Regelui. Prin F. N. S. se crează atmosfera spirituală în care potenţele devin energii reale, căci idealul nostru nu poa­te fi altul decât idealul Statului. Canalizarea aceasta a energii­lor noastre tinereşti prin F. N. S. suntem fericiţi că s’a făcut, şi noi­­ am aşteptat-o de mult.­­ Toate generaţiile cari s’au pe-­­ rindat prin această facultate aşa au fost îndrumate şi aşa ne-au îndrumat şi pe noi cu bunătate nemărginită şi prin muncă ne­întreruptă, spre a ne da cât mai­­ multă lumină în cadrul unui a- a­devărat spirit de superioritate profesională. Deci potenţialul nostru de e­­nergie să-l utilizăm unde trebue şi cum trebue şi să contribuim prin cunoştinţele noastre profe­sionale, la opera de redresare a Ţării, iniţiată de Majestatea Sa Regele Carol II. Să înconjurăm pe Augustul no­stru protector cu toată dragostea şi devotamentul şi să-i păstrăm în suflet cele mai alese senti­mente pentru spiritul de supe­rioritate cu care onorează con­ducerea neamului românesc“. S-a citit apoi următoarea ade­ziune: „Studenţimea în medicină ve­terinară întrunită în adunare generală extraordinară, în pre­zenţa d-lui decan şi a d-lor pro­fesori, pătrunsă de rolul covârşi­tor al nouii organizaţii, ce a is­­vorît din dragostea nemărginită a M. S. Regelui Carol II, faţă de ■ tineretul cărturar al ţării înţe­lege a se încadra cu tot entuzias­mul în F. N .­, cu convingerea­­ nestrămutată că numai aici va putea găsi îndreptarul adevăra­tei vieţi studenţeşti naţionale. Conduşi fiind de aceste senti­mente, ţinem să asigurăm pe Ma­jestatea Sa, că oricând ni­ se va cere vom şti să răspundem che­mării regale cu toată dragostea şi devotamentul nostru”. TELEGRAMA OMAGIALA TRIMISA M. S. REGELUI CAROL II „Studenţii, în medicină veteri­nară încadrăndu-se azi 29 Oct. 1939 în mod solemn în F. N. S., în prezenţa d-lui decan Gr. Slavu şi a corpului profesoral, îşi îndreaptă gândul către Augustul Suveran şi asigură pe Majestatea Voastră de toată dragostea şi de­votamentul ce Vă păstrează. Cu această ocazie studenţimea în medicină, veterinară îşi ex­primă mulţumirea sufletească faţă de Majestatea Voastră pen­tru înalta idee a creierii acestui nou organism în aceste grele vre­muri şi este fericită că l-aţi dat un nou impuls în viaţă". S-au expediat apoi alte tele­grame omagiale d-lor: Const. Ar­­getoianu, preşedintele consiliului de miniştri, prof. Petre Andrei, ministrul educaţiei naţionale, prof. Const. Giurescu, ministrul organizării F. R. N„ prof.­­ Cor­­năţeanu ministrul agriculturii, g-ral Gabriel Marinescu, mini­strul ordinei publice şi prof. C. Stoicescu, rectorul Universităţii. --------OXO OXo------­ Â murit un erou veteran dela 1877-78 Pătrcaia D-viţa Duminică a fost înmormân­tat în cimitirul com. Valea­ Ca­­selor, de către un sobor de preoţi din localitate, bătrânul veterinar din răsboiul de la 1877-78, caporalul Pannait Marin (moş-Mareş) din cătunul Stra­­toneşti. Povestea adesea bătrâ­nul când se da în vorbă cu con­sătenii, la un pahar, cum a fost prins Osman Paşa şi mulţi pri­zonieri turci, cum s’au fost lup­tat românii eroic la Vidin şi Vadea Plângerii, la Griviţa şi Tabia Lixandrii — spunea el că era „spicul avantgărzii”, comp. 4 din batalionul 6, sub combin­­da căpitanului Valter Mărăci­­neanu. Pentru vitejiile lui din Războiu, i s’au conferit urmă­toarele decoraţii: „Carol I — Ferdinand I 1877—1927”; „Ca­­rol I Rege al României. In a­­mintirea anului al 40.lea al că­pităniei mele 1866—1906’’; „Tre­cerea Dunării 1877”; „Apărăto­rilor Independenţii 1877—1878 şi o decoraţie rusească „HE HAMZ”. Moş Mareş a murit în vârstă de 98 de anii. „RADIO UNIVERSUL“ — 5 lei pretutindeni Dacă aveţi radio... Dacă aveți radio, de lângă aparatul dv. nu tre­bue să lipsească, înce­pând de astăzi, revista cu cele mai complete pro­grame radiofonice, „RA-­­­DIO-UNiVERSUL”. Numărul apărut astăzi cuprinde programele a­­mănunţite ale staţiunilor pe unde scurte și repor­taje de actualitate. I Emil al 56-lea Nr. 300 Miercuri 1 Noembrie 1939* BULETIN ARHEOLOGIC $I NUMISMATIC BALCICUL (Urmare din pag. I-a) Printre cele de bronz menţio- , năm căni, ale căror capace şi­­ toarte sunt împodobite cu mon- j­ştri marini (fig 1), găleţi mai I Fig. 3 sele de sticlă sunt mai ales fiole pentru parfumuri (fig. 3), iar cele de lut vase de gospodărie şi opaiţe. Alăturea de acestea s’au mai găsit numeroase instru­mente chirurgicale, cari d­ove­­d­esc că mormântul era al unui medic antic. Cât priveşte monetele emise de oraşul Dionysopolis sunt nu­mai de bronz şi tipurile lor din epoca autonomă au legătură cu zeul Dionysos, ctitorul oraşului­­ şi cu Zeiţa Demeter. ‘Capetele acestora se întâlnesc de regulă pe faţa monetelor, iar pe revers cununi de frunze de iederă sau de spice (fig. 4-6). In timpul imperiului roman mai găsim pe monete capul Marelui Zeus, adorat mult şi la Odessos şi la Tomis, şi figura lui Hera­­­­cles, apoi personificări ca Ty­­­­ehe (Fortuna), Nemesis (Desti­­­ nul), Concordia, etc. Ca şi în ce­lelalte oraşe pontice, monetăria din Dionysopolis a funcţionat până în timpul împăratului Gor­dian III (238-244 d. Cr.). Dar monumentul cel mai im­portant găsit la Balcic şi care pentru istoria românească are o valoare extraordinară, este o piatră cu inscripţie care de o parte confirmă unele evenimente din­ domnia marelui rege dac Burebista, de altă parte ne per­mite să cunoaştem o latură in­teresantă a relaţiilor dintre gre­cii din oraşele pontice şi regii populaţiei băştinaşe. Inscripţia a fost publicată de Kalinka şi comentată de V. Pârvan. Se ştie că Grecii din aceste oraşe erau ameninţaţi mereu de băştinaşii Geţi (Daci), ori de Sciţii aşezaţi printre aceştia. Ca să-i împace şi pe unii şi pe alţii, coloniştii greci căutau să-şi a­­tragă bunăvoinţa şefilor de tri­buri şi a regilor prin cadouri scumpe, prin legături de căsăto­rie şi prin servicii diplomatice ce le făceau. După ce oraşele noastre pon­tice s’au unit, de voie de nevoie, cu reg­e Mithradate VI al Pon­tului împotriva Romanilor (89 în. d. Cr.) şi după ce acesta a fost înfrânt, Romanii au înce­put să atace şi oraşele cari s’aul aliat cu el şi să le cucerească. In faţa pericolului, cetăţenii din Dionysopolis au făcut apel la regele Dacilor, care era a­­tunci tatăl lui Burebista şi eu trimis la el pe un reprezentant al lor, Acornion. Solul acesta —i spune inscripţia — a reuşit să-şi câştige simpatia regelui dac, care a luat pe Dionysopolitani sub protecţia lui. Dar câţiva ani în urmă (pe la 62/61 în. d. Cr.) un comandant roman, Caius Antonius, vestit pentru cruzimea cu care trata popoarele supuse, a venit cu o trupă de soldaţi în Dionysopolis, ca să ierneze acolo. Deci Acor­nion a fost trimis din nou la Daci, care aveau acuma rege pe însuş Burebista şi care, spune inscripţia, ajunsese „cel dintâi şi cell mai mare dintre regii din Tracia şi stăpânitor al tuturor ţinuturilor de dincolo şi de din­coace de Dunăre“. Şi cu­m Acor­nion era cunoscut la curte, a reuşit, spune tot inscripţia, să câştige „bunăvoinţa regelui pen­tru mântuirea cetăţii sale“. In adevăr Burebista a făcut în anul 60 o mare expediţie în Balcani şi pe coasta mării şi a luat în stăpânire toate oraşele începând de la Apollonia la su­dul Balcanilor şi până la Olibia de gura Niprului. Astfel şi Dio­­nysopolis a fost salvat de împi­lările lui Caius Antonius. Intre timp însă la Roma a iz­bucnit războiul civil între Cae­sar şi Pompei şi Burebista s-a declarat de partea lui Pompei. Când în anul 48 acest din urmă a fost atacat de Caesar şi silit să se retragă în Macedonia, re­gele dacă ne spune tot inscripţia menţionată, l-a trimis pe acelaş Acronion într’o solie în Pompei şi el „nu numai şi-a împlinit în­sărcinările ce le avea dela rege, câştigând bunăvoinţa Romanilor Fig. 5 pentru rege, dar a purtat şi cela mai frumoase negocieri în folo­sul patriei sale“ Se ştie că Pompei a fost în­vins de Caesar în acelaş an la Pharsalus şi refugiindu-se în Egipt a fost omorât din ordinul regelui de acolo. Dar Caesar n’a uitat niciodată că Burebista a fost aliatul rivalului său şi în­­dată ce a devenit dictator a pre­gătit un războiu contra regelui dac. N’a putut însă să-l facă. Fig. 6 deoarece a căzut în curând uda de pumnalele senatorilor conju­raţi. Insă urmaşul său Octavian August a continuat acei­aş politi­că faţă de Daci, a făcut dl răz­boiul plănuit de Caesar şi le-a luat tot teritoriul din dreapta Dunării, care a devenit provin­­cia romană Moesia inferioară. Dacă numai inscripţia de care vorbim mai sus ne-ar fi rămas din toate antichităţile din Dio­nysopolis şi încă ar fi de ajuns, ca să considerăm acest oraş ca unul dintre cele mai strâns le­gate de trecutul nostru. CONST. MOI­SIL Fig. 2 mari și mai mici, dintre cari una reprezentând scene din mitul Iul Or­este­ tigăi rotunde cu mâne­rele terminate în capete de ber­bec sau de lup (fig. 2), etc. Va­ Fig. 4 înregistrarea automobilelor refugiaţilor polonezi de către Serviciul circulaţiei . Prefectura poliţiei Capitalei (Serviciul circulaţiei), ne trimite spre publicare următoarele: Prefectura poliţiei municipiului Bucureşti aduce la cunoştinţa re­fugiaţilor polonezi, proprietari de autovehicule, că sunt obligaţi să se prezinte cel mai târziu până la 1 Noembrie a. c. cu actele de pro­prietate, la serviciul circulaţie, din prefectura poliţiei Capitalei, pentru înregistrarea acestor vehi­cule şi obţinerea numerilor pro­vizorii de circulaţie, valabile până la 31 Decembrie 1939. Cu începere de la 1 Noembrie 1939, circulaţia automobilelor cu numere poloneze este strict inter­zisă, iar vehiculele pentru care proprietarii nu au îndeplinit for­mele de înregistrare vor fi ridi­cate şi parcate de către organele poliţieneşti. Se atrage atenţiunea proprieta­rilor de garaje pentru automobile, de ateliere pentru reparaţiuni etc., precum şi tuturor persoanelor particulare, cari deţin sau au în păstrare, sub orice titlu, automo­­bile, provenind dela refugiaţii po­lonezi, cari n’au fost achiziţionate prin comisiun­ile oficiale de vali­dare cu formele legale, că sunt obligaţi a se prezenta până la 1 Noembrie a. c cu aceste vehicule, în faţa comisiunii de validare a vânzării bunurilor refugiaţilor po­lonezi, care funcţionează la pre­fectura poliţiei municipiului Bu­cureşti, etaj IV. Aceleaşi dispoziţiuni se aplică şi pentru cei cari deţin de la re­fugiaţii polonezi piese detaşate dela automobile şi accesorii. Contravenienţii vor fi trimişi în judecată sub stare de arest, iar vehiculele şi obiectele vor fi con­fiscate. Orice reclamaţiuni sau comuni­cări în această privinţă se vor face la biroul comisiunii de vali­dare, din prefectura poliţiei Ca­pitalei, etaj IV. ——oxo O Oxo--------­ Noui licenţiaţi in farmacie In sesiunea Octombrie 1939, au obţinut licenţa în farmacie ur­mătorii : Lascăr­u Corina, Solomon Iri­na, Mărgărit Maria şi Pavel Eli­sabeta, cu media foarte bine; Bojneagu Carol Ion, Cegăneanu Andrei Rodica, Dumitrescu Gri­­gore, Demetrescu M. Anghel, Mi­­rodat Ştefania, Piscu Maria Ana, Schaaser Rudolf, Segal Iulius, Stenerman Milu, Teodorescu N. Nicolae, bine, Einhorn Albert Henry, Manz Edmund Arnulf, Wechsler Teofil, Zisu Leon, su­­fieien".

Next