Universul, noiembrie 1939 (Anul 56, nr. 300-329)
1939-11-01 / nr. 300
ABONAŢII şi CITITORII „UNIVESISULUI“ pot participa la cele DOUA TRAGERI LUNARE ale LOTERIEI DIN 15 9* 18 ale fiecărei luni şi în plus la TRAGERILE LUNARE ale SOCIETĂŢII „FRANCO ROMANE“ de Asigurări Gene- Calea, Griviţei 23 cu 18 numere pentru tragerile de AMORTISMENT şi 114 numere pentru tragerile de PREMII cari nu se scad din capitalul asigurat, acesta — 100.000 lei — primindu-se intact la termenul ales de fiecare. — CEREŢI CHIAR lei bî PROSPECTE cu privire la asigurările de 50.000 ,ei în ,lozu,ri Premii cum şi la asigurările de 40.000 lei cu cadouri , obiecte și premii. — Reuniunea de Duminică de la Băneasa a programat două probe semi-clasice: premiul Zori de Zi şi premiul Gr. Cantacuzino. In primul, deschis doi anilor, a biruit Rush, dispunând de Miami, care a terminat foarte puternic. Armăsarul a stabilit un mare salt de valoare, deoarece pe hârtie nu avea prima şansă. Această performanţă îl situează pe fiul lui Leu în primele rânduri ale generaţiei sale. El a dispus de mânji bine cotaţi, precum Barius, Blue Girl, Miami, Betty şi Mărţişoara. Premiu Gr. Cantacuzino ni l-a arătat pe Naplem de acum un an când era campion al turfului. De data aceasta, el a învins pe Buburel, Bock, Halmei şi Mădeş. Dacă ultimii trei n’au contat, faptul că Naplem a reuşit să dispună de Buburel, spune foarte mult. Piul lui Prince d’Orange II are însă circumstanţe atenuante. In primul rând distanţa. Dacă Buburel este un cal de 2400 metri, nu înseamnă că poate fi la fel de bun şi pe 3000 de metri. Apoi, avem impresia că jockeul lui Buburel a făcut o greşeală: l-a repezit prea devreme. Buburel a fost solicitat cu cravaşa chiar de la intrarea în linia dreaptă. Bock, cu toată greutatea de pană pe care o purta, n’a figurat. Şi distanţa a fost prea lungă pentru el. In ceea ce-l priveşte pe Halmei, cu fiecare cursă ajungem la concluzia că victoria lui din Derby a fost o întâmplare. Măcieş a servit doi kilometri drept leader şi atâta tot. Premiul Spic, cel mai interesant handicap al zilei, i-a revenit depe Povestea, care a dispus de Mazepa şi Sukoro. Câştigătoarea şi-a revenit în formă, dar victoria ei a fost obţinută cu mai puţine eforturi decât a părut. Doi ani au mai avut rezervate două curse: premiile Cricov şi Fidibusz, pe care le-a câştigat Bold Topsy şi Campanella. Hop şi eu şi Moldova şi-au însuşit celelalte probe ale zilei. Jocul austriac s-a închis la 109.548 lei. REZULTATELE TEHNICE Pr. Brăila: 1. Hop şi eu 53 (Mullet); 2. Realist 64 (Ilinca); 3. Jaf 40% (I. Huţuleag). Cota: 62-71, 27-24, 41-45, 175-132 Pr. Lotru: 1. Molda 53 (J. Gill); 2. Suliţa 54 (Crişan); 3. Luţica 56 (Cucu). Cota: 40-51, 16-22, 36-42, 17-19. Pr. Zori de Zi: 1. Rush 55 (G. Enescu); 2. Miami 53% (J. Gill). Cota: 14-15, 26-22, 23-21. Pr. Gr. Cantacuzino: 1. Naplom 62 (Ilinca); 2. Buburel 59% (Cucu). Cota: 18-18, 16-12, 16-12. Pr. Cricov: 1. Bold Topsy 44 (Oprescu); 2. Dark Rapdl 57 (C. Radu); 3. Mândra 49 (Florescu). Cota: 22-17, 12-12, 14-14, 16-24. Pr. Fidibusz: 1. Campanella 49% (Oprescu); 2. Beauty 49% (Thiess). Cota: 43-43, 34-22, 34-28. Pr. Spic: 1. Povestea 50% (Crişan); 2. Mazepa 55% (Maltot); 3. Sukoro 57% (C. Radu). Cota: 44-52, 21-35, 27-29, 47-30. HIPISM Napiam si-a revenit in formă si a dispus de Buburel in premiul Gr. Cantacuzino Rusk, învingător in premiul zori de zi Pentru iubitorii de animale Un apel al soc. „Grija de animale“ Societatea „Grija de animale”,— cu sediul în str. Jiului 35 (Dămăroaia-Bucureştii Noi), — organizaţie care dă azil şi îngrijire medicală nefericitelor animale fără stăpân sau victime ale bolilor şi accidentelor, ne roagă să publicăm următorul apel către oamenii miloși : Soc. „Grija de animale” trece prin momente extrem de grele din cauza lipsei complecte de fonduri. Neavând un teren propriu, societatea a trebuit să suporte finul acesta, trei mutări, cari au făcut să se cheltuiască sumele modeste strânse de societate şi cari erau destinate întreţinerii Adăpostului de animale. In toamna aceasta, un om de Inimă, director Stoicescu a donat pentru adăpostul nefericitelor animale, 650 m. p. în str. Jiului (Dămăroaia Bucureştii Noi), unde s’a şi instalat adăpostul. Pe acest teren trebue, cât mai grabnic, construită o clădire cât de modestă, întrucât adăpostul nu poate funcţiona sub cerul liber. Pentru un moment lipsa de bani a societăţii este atât de mare, încât comitetul nu ştie câtă vreme va mai putea face faţă cheltuelilor de întreţinere ale Adăpostului, care totuşi este unicul, la noi, şi care corespunde unei adevărate nevoi sociale. Ce vor deveni sărmanele animale acum în preajma iernii? Străzile sunt pline de câini pierduţi sau vagabonzi, cu toată munca depusă de serviciul de ecarisaj. De vină este numai populaţia noastră, care nu înţelege că este în interesul ei, — din cauza primejdiei turburii,—să nu mai arunce pe maidane şi în curţile vecinilor pisici şi câini noi născuţi ci, mai bine, să-i înece imediat, scutind astfel de chinuri şi mai mari aceste sărmane animale. De asemenea este o cruzime ca persoanele cari se mută dintr’un imobil în altul să-și păsărească la vechiul domiciliu animalele pe cari le aveau, deoarece ele vor fi alungate pe stradă de noii locatari, cărora nu li se poate cere să aibă mai multă inimă decât stăpânii acestor animale, și astfel făpturile părăsite vor muri pe maidane, de foame, de frig şi de boli. Iată de ce Adăpostul de animale este atât de necesar: pe deoparte el poate îndulci soarta acestor nevinovate fiinţe fără grai şi în acelaş timp ajută serviciul sanitar veterinar la combaterea turbărei împuţinând numărul câinilor vagabonzi de pe străzi. Acest adăpost a venit în nenumărate ori în ajutorul cailor bolnavi, internându-i la un grajd din apropierea adăpostului unde medicul societăţii le dă îngrijirile necesare. Adăpostul a înumărat printre pensionarii săi şi berzei broaşte ţestoase. Publicul milos faţă de toate făpturile lui Dumnezeu este rugat să vină în ajutorul „Adăpostului sec, grija de animale”. Un sprijin preţios i se poate da şi prin faptul că oamenii buni ar veni şi ar luă, de la adăpost, câini şi pisici, cari aduc atâta folos gospodăriei. Binevoitorii sunt rugaţi să se adreseze soc. „Grija de animale”, în strada Jiului 35, (Dămăroaia- Bucureştii Noi) tramvai nr. 6 corespondenţa cu 27, stradia Dămăroaia. ———OXO »I* Oxo-------- S’a înecat in Argeş Pătroaia, D-viţa In ziua de 27 c. locuitormfl Tânase Giurcă, din corn. Pătroaia. Deal, (Dâmboviţa) în vârstă de 67 ani, proprietarul unuiui pod de vase format din două luntre pe râul Argeş, voia să transporte dela un mal la celălalt pe consăteanul şi primarul comunei, Gh. S. Nicolescu. Din cauza apei vijelioase, care venia mare în urma ploilor recente, lanţul care ţinea scripetele s’a rupt, luntrea a fost luată de apă şi răsturnată iar acesta s’a înecat, scăpând numai Gh. Nicolescu. Cadavrul bietului Tănase Giiurcă încă nu a fost pescuit. XENIA In greaca veche, cuvântul „Xenia“ însemnează daruri pentru oaspeţi. Cu înţelesul de „daruri“ cuvântul s’a întrebuinţat şi’ spre a denumi un gen de poezie compusă în stil ’graţios şi având un conţinut de epigramă amicală sau dedicaţie. In n rul 43, de Sâmbătă, 28 Octombrie, al revistei ,’Universul literar“, d. N. I. HERESCU publică un admirabil ciclu de poezii „XENIA“. Mai colaborează în acelaș număr al revistei d-nii: RADU GYR, SIMION STOLNICU, GEORGE DORUL DUMITRESCU, ILARIE DOBRIDOR, VICTOR POPESCU, ANIȘOARA ODEANU, OLGA CRUȘEVAN-FLORESCU, AXENTE SEVER POPOVICI. O pagină întreagă închinată TEATRULUI este scrisă de: Victor Popescu, George Voinescu, Aurel Călinescu, Gh. Soare, Jackie Miclescu, Traian Lalescu. Mai iscălesc cronici şi aricole d-nii: Mircea Mateescu, Ştefan Baciu, Paul Mirocovici, Mihai Niculescu, Romeo Alexandrescu și Constantin Fântâneru. QHiti * UNIVERSUL LITERAR C.Iancicvi MARŢI, 31 OCTOMBRIE Ortodox: Sfinţii Apostoli Apelie şi Stachie. Catolic: Sfântul Antoniu Episcopul Protestant: Sărbătoarea Reformaţiunei Evreesc : 18 Heşvan 5700. Mahomedan: 17 Ramazan 1358. Moartea lui Ai. # Răsăritul soarelui 6.53 , apusul soarelui 17.6. Revoluţia lui Horia (1784). MARŢI, 31 OCTOMBRIE RADIO ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi RADIO ROMANIA 12: Ora. — Cota Dunării şi a tarei Sulina. Sfaturi gospodăreşti ii igienice. 12.10: Muzică variată (discuri); Vlars turc de Mozart (arch. filarm. din Viena, dirij. de Alwin); Clar de tină de Massenet (Trio Lykoudi); Melodie din „Fortunio” de Mesager și Melodie populară engleză (voce: John Mac Carmack); Două piese de Grainger (arch. simf. dirij. de Mallaim Sargent); Steaua dragostei de Ponce şi Vals do Drigo (vioară: freifetz); Arie din „Yakmé” de Deibes (voce: Tito Schipa); Selecţiuni din „Paganini” de Lehar; Pals de Gung’î şi Ceasornicul şi figurinele de Saxa de Ketelbey. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13: Ora. — Radiofonice. —Sport. — Diverse. 13.10: Orchestre de jaz şi muzică uşoară (discuri): Biguina de Matén ii Dans cuban de Ibarra; Fox de Baer; Fantezie de jazz pe motivele John Strauss; One step de Kennedy şi Fox de Watts; Paso doble le Mohr şi Fox de Cowler; Fox de Sherman; Tango argentinian de lodevilla şi Serenadă de Nicolas, i Fox de Warren şi Fox de Silver. 14: Radio-jurnal. 14.20: Ritmuri tahitiene din coecţia Mac Constantinescu 14.40: Doina Suchici-acordeon, comp. de taraf; Cântece şi jocuri Itemeşti. Era iarnă şi ningea, Pădure şi iar pădure şi Ciuleandra; Doina Oltuluii, Alunelu şi Ghimpee; Rustemu, M’am jurat de mii de ri şi De doi ca la Novaci; Spune, pune moş bătrân; Auzi lele popa oacă şi Hora. 15: SPECTACOLE; Ştiri artistic şi culturale; Publicaţii. RADIO ROMANIA 19: Ora. — Mersul vremii. 19.02: Cronica dramatică şi cinematografică. 19.17: Muzică din diferite instrumente (discuri): Gavotă în sol milor de Bach (clavecin: Wanda Landowsa); Muzică spaniolă din sec. B-lea (viola de gamba, clavecin); piesă de Couperin (clavecin: Răduescu); Idilă de Marais (flaut şi narpa); sonata in re major de Scarlatti (clavecin: Dolmetsch) şi Temă şi variaţii de Simpson (viola da gamba: Millicent (Dolmetsch); Marsyas de Lorenzo (flaut: Jianu); Fantezie în do major şi Capricio în sol minor de Haendel (clavecin: Tela Pessi). 19.50: Radio-jurnal în limba maghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20: Ziua economiei, de Prof Gheron Netta. 20.15: D-na Caliopi Gheorghiu- Villea (voce): Cântece româneşti: Doină de Bohociu; Foaie verde de trifoi de Oancea; Sub poale de codru verde de N. Lungu; S’ar găti badea de nuntă de S. Niculescu; Oltule, Oltuţule de N. Buică; Bădiţă cu struţ de rouă de D. Cuclin; Dorinţa de Monţia. 20.32: Enache Busuioceanu-saxofon: Doi ochi de Ventura; Doina Oltului, Colo’n vale la fântână; Hora mare şi Bârniţă din Poiană 20.45: Radio-jurnal (I). 21: Concert BRAHMS — Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski; voce: Gabriel Năruja: Uvertura tragică; Patru cântece serioasa (voce: Gabriel Năruja); Variaţiuni pe o temă de Haydn. 22. Ansamblul vienez ..Kreuzer”. (I. Kreuzer-literă, I. Laposvioara I, C. Metani-clarinet, A. Radler-ghitară de bas şi D-na Rosi Baumann-Rădulescu-voce). Cântece şi dansuri tiroleze: Holzk- nechtbaum-marş de Motz; Dansuri ţărăneşti din Löwinger de Matzka; Cântece originale tiroleze: Ecou dintr’o stână stiriană de Kreuzer; Cântece stiriene: Schuhplattler-Ländler de Leidinger. 22.30: Radio-jurnal (II); Sport. 22.50: D na Florica Mereutză (pian); Muzică spaniolă: Călătorie pe mare de bachien Turma: a) Lumină pe mare; b) Sărbătoare; c) Sosirea în port (la audiţie): Cubana şi Andaluza de Manuel de Falia: Triana de Albeniz. 23.15: Muzică variată (discuri) : Potpuriu din „Boema” de Puccini: Mikadovals de Komzak şi Mimosavals de Jones; Melodie de Ceaikovsky şi Cântec popular; Uvertură la ..Wilhelm Teil” de Rossini şi Fox de Wiedoert; Rumba de Gomez şi Rumba de Sole. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba germană, franceză, engleză şi italiană. RADIO BASARABIA 14: Program muzical. 14.30: Radio-jurnal. 21: Program muzical. 22: Radio-jurnal. * BUDAPESTA: 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. 20.40: Concert de orchestră. 22.10: Recitări. 22.40: Inf. în slovacă. 23.45: Orchestră de țigani. 24. Inf. în germană, italiană, engleză și franceză. 1.05: Inf. VIENA. 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. 20. Suită radiofonică. 20.30. Inf. în română, ungară și serbo-croată. 21. Inf. în germană. 21.15. Concert de orchestră. 22. Suită radiofonică. 23. Inf. în germană. 23.20. Inf. în serbo.croată, ungară și română. 23.50. Concert de seară. 1. Inf. în germană. 1.10. Concert nocturn. ROMA. 420,8 m. 713 kHz. 20.25. Plăci. 21. Ora. Inf., Radio-jurnal. 21.10. Plăci. 21.30. Concert de orchestră. 22. Program variat. 24. Radiojurnal. 0.15. Muzică de dans. 1. Inf. în franceză. 1.16. Inf. în en- gleză. Academicianul Maurice Donney 80 de ani împlinit Un ziar parizian anunţă că Maurice Donney a implinit 80 de ani. Se ştie că marele academician a debutat ca ,,şansonetist“ la Chat-Noir, după ce a ieşi cel din urmă din Şcoala Centrală. A povestit singur cum, o vreme, a lucrat desen industrial, care nu era însă chemarea lui. Umoristul se făcu apoi autor dramatic. „Amanţii“, „îndurerata", „Inapoerea de la Ierusalim“ îi aduseră gloria înainte de 1914. Astăzi numele său figurează printre membrii comitetului de onoare al „Dejunului literar şi muzical“, organizaţie ce îngădue scriitorilor, muzicienilor şi autorilor dramatici să se întâlnească în aceste vremuri grele. Lumea cultă şi iubitorii Franţei îi fac urarea să vină mereu la aceste dejunuri, unde bunătatea lui va fi tot atât de preţuită ca şi spiritul său viu. «EmawBvm *■*■■■■ Activitatea religioasă din protoieria Vălenii de Munte Vălenii de Munte, 28 Oct. I Joi 26 cor., s’a oficiat un Te-j Am mai avut prilejul să însem- I Deum de către preoţii: I. Moise- I năm vrednica operă misionară ce se desfăşoară, neobosit, în protoieria Vălenii de Munte. Prin cercuri pastorale, care menţin strânsă legătura dintre preoţii aceluiiaşi cerc şi — în acelaş timp — legătura dintre turmă şi păstor, prin inspecţii şi vizite canonice prin solemnităţi creştineşti, se depune o muncă sârguincioasă pe ogorul lui Hristos. Notăm astăzi alte manifestaţiuni de acest fel, scu-M. Ungureni, proistosi Ionescu-Surani, Iliescu-Şoimari, după care a vorbit părintele protoereu Iliescu despre rostul preoţiei, a citit Singhelia patriarhală a noului preot, după care i-a predat semnele puterii pastorale şi administrative şi i-a dat sfaturi cum să conducă parohia. Au mai rostit cuvântări: pr. proistos Ionescu-Surani, pr. Moisescu şi tuturor le-a răspuns noul preot Ioan Liţescu. Din partea parohiei a vorbit d. Popescu-Iepure, epitrop. CERCUL PASTORAL VALEA TELEAJENULUI Cercul pastoral Valea Teleajenului, de sub preşedinţia pr. Aurelian Dumitrescu-Olteni, a ţinut şedinţă în parohia Homorâciu. De dimineaţă s-a săvârşit slujba sf. liturghii de către un sobor de 7 preoţi, în frunte cu p. c. protoereu Iliescu, răspunsurile fiind date de corul cântăreţilor. Predica zilei a rostit-o pr. Marcel Tulinescu. După aceea s’a format o impresionantă procesiune la noul cimitir, care a fost sfinţit de către pr. protoereu Iliescu. După slujba sfinţirii, au vorbit: preotul paroh Gh. Cătineanu, pr. proistos Aurel Dumitrescu, d. Moisescu, epitrop şi pr. protoereu Iliescu. S’a împărţit, din partea protopopiatului, broşuri religioase credincioşilor care erau de faţă. VIZITA CANONICA LA IZVOARELE P. S. vicar dr. Veniamin Ploeşteanu a făcut o vizită canonică parohiei Izvoarele şi sf. mănăstiri Crasna. Aici s’a oficiat leturghia arhierească de către P. S. vicar secondat de p. c. protoereu Iliescu şi un sobor de preoţi călugări şi diaconul Tuţă dela sf. patriarhie. Apoi s’a oficiat un parastas pentru ctitorii mănăstirii şi au rostit cuvântări: p.s. vicarul Veniamin, pr. protoereu Iliescu şi ieromonahul Cheşca. In Izvoare, p. s. vicar a inspectat noua biserică în construcţie. INSTALAREA PAROHULUI DIN ATÂRNAŢI In parohia Atârnaţi, rămasă vacantă, a fost numit paroh teologul Ioan St. Liţescu. , ------=*XO ® OXx=----- Abordajul unui vapor grecesc la Sulina Sulina, 28 Oct. Vaporul grecesc „Nicochlis“, care transporta 6.200. m. cereale, pentru Anglia, scoborănd fluviul pe când traversa canalul Sulina, sub conducerea pilotului de serviciu Thasos Maniatis şi sosind la mila 7, nu se ştie din ce cauză a abordat spre unul din ţărmuri şi lovindu-se puternic cu pupa, a spart cârma, care s’a rostogolit în fundul canalului. Ne mai putând guverna a cerut ajutor, ce i s'a trimis de îndată prin remorcherele: „Arcadion“, „Jasson“, „Haralambos“ şi „Syrini“, cari luând vaporul la remorcă, l-au condus în acest port parămăndu-l la cheiul secţiei I-a, unde aşteaptă facerea anchetei. Se zice că în localitate nefiind mijloace spre a repara dauna suferită, va fi remorcat aşa cum este, la Constanţa, spre a fi ridicat şi reparat în dock. Vaporul „Nicochlis“ a făcut mai multe voiajuri în Dunăre, între cari se aminteşte cel de la 6 Octombrie 1936, când a intrat gol, eşind la mare în ziua de 5 Noembrie acelaş an; cu toate că tonajul său de registru era de 3.641 t., el transporta spre portul Liverpool o cantitate de 6.124 t. m. cereale -XXO •OXx UNIVERSUL" Curier londonez (Urmata din pag. 1a) era un excelent om de afaceri, mărturisi că statuia nu fusese distrusă şi că el chiar o îngropase şi o ţinuse în timpul guvernării lui Cromwell, în grădina sa. Ea a fost restaurată şi pusă în locul unde se găseşte şi azi la Whitehall şi Central administrativ al Imperiului britanic. Lucrările de protejare a statuii se datoresc intervenţiei făcute pe lângă autorităţi de către „Societatea regele Carol, Martirul“ care comemorează în fiecare an execuţia lui, depunând cu deosebită solemnitate coroane şi jerbe de flori la picioarele statuii. . Dar, regele Carol I, nu e singurul monarh, care se bucură de măsuri de protecţie speciale, căci alte două statui ecvestre, aceea a regelui William al 111-lea din St. James Square şi a regelui George al 111-lea din Cockspur Street au fost la fel împrejmuite. FEMEILE ENGLEZE SE ŢIN IN FORMĂ Consiliul naţional de educaţie fizică, după doi ani de muncă entuziastă şi constructivă, având de scop să asigure populaţiei „sănătate şi voe bună“ a fost nevoit să-şi suspende activitatea. Unele din atribuţiile sale sunt îndeplinite azi de forţele armatei. Dar, renumita ligă feminină pentru frumuseţe şi sănătate a revenit la viaţă după o eclipsă temporară. Cursurile s-au redeschis la vechiul sediu din Mortimer Hall, unde de patru ori pe săptămână, seara, 150 de fete şi femei execută tot felul de exerciţii de gimnastică şi câteva dansuri moderne. Cu toată oboseala unei zile de lucru, elevele stau de la orele 5:30 până la 8 p. m. Alt semn al timpurilor şi al răsvrătirii împotriva „depresiunii întunerecului“ a fost şi graba cu care s-a răspuns la invitaţia făcută prin radio de „Societatea de dansuri rustice“ de a participa contra unui şiling la serbările de dans populare. . Sute de persoane, tineri şi bătrâni, au luat cu asalt sala şi au gustat — unele pentru prima oară poate — plăcerea de a lua parte la frumoasele dansuri populare britanice. UN PLAN PENTRU SPORIREA SALARIILOR Se lucrează în momentul de faţă la un plan pentru sporirea salariilor în Marea Britanie la minimum 3 lire pe săptămână. Paisprezece din cei mai cunoscuţi leaderi laburişti se întrunesc împreună cu un număr egal de reprezentanţi ai Federaţiei patronilor spre a discuta această chestiune. Până acum cifra minimă a salariilor a fost de 47 şilingi şi 6 penei pe săptămână, dar guvernul crede că unele urcări de preţuri, datorite unui spor la taxele de transport şi de asigurare, sunt inevitabile şi, de aceea, nu vrea ca salariile să rămână în urma acestora. CRĂCIUN VESEL E probabil că planul de raţionare a hranei în Marea Britanie va înceep să fie aplicat pe la mijlocul lui Decembrie. Dar, se afirmă că alimentele speciale de Crăciun ca: păsări, vânat, iepuri de casă, carnea afumată şi mezelurile vor fi lăsate libere la vânzare. Masa de Crăciun a englezului din clasa de mijloc, se compune de obicei din curcan și pudding cu sherry și porto cu băuturi. Curcani sunt într’o oarecare măsură un produs exclusiv al fermelor engleze, dar băuturile vin din străinătate. Dintre cel două plante care decorează de sărbători casele engleze, ilicea (o plantă cu frunze lucioase şi dinţate şi cu bobiţe roşii) creşte în ţară, dar vâscul, e importat din nordul Franţei. Acela care are sarcina de a raţiona hrana Marii Britanii e ministrul aprovizionării William Shepard Morrison, a cărui poreclă în Camera comunelor e „Shakespeare“, probabil fiindcă iniţialele sale amintesc pe acelea ale lui William Shakespeare. Fiul unui ţăran scoţian destul de sărac, el a fost mai întâi advocat înainte de a intra în politică. E unul din cei mai străluciţi dintre tinerii miniştri conservatori şi un foarte abil politician, care nu se lasă intimidat de interpelări în Cameră. încadrarea studenţilor dela facultatea de medicină veterinară in Frontul naţional studenţesc Telegrama omagială trimisă M. S. Regelui Carol II La facultatea de medicină veterinară s’a făcut Duminică seară solemnitatea încadrării corpului studenţesc al acestei facultăţi, în Frontul naţional studenţesc. Solemnitatea s-a desfăşurat în prezenţa d-lui prof. Gr. Slavu, decanul facultăţii şi a întregului consiliul profesoral. Deschizând şedinţa, d. dr. Romulus Spornic, preşedintele studenţilor veterinari, arată că, întruniţi în adunare generală extraordinară primul gând,al acestora se îndreaptă cu respect şi recunoştinţă către iubitul nostru Suveran, M. S. Regele Carol II care prin înalta Sa înţelepciune şi graţie dragostei ce-i poartă, a creiat noul organism al studenţimii: „Frontul naţional studenţesc”. D-sa dă cetire decretuluMege pentru înfiinţarea F. N. S-ului. „Să ne îndreptăm gândul — continuă d-sa — către Suveranul nostru iubit, cu respect şi recunoştinţă, căci prin inteligenţa şi clarviziunea M. Sale, El a salvat ţara de la prăpastia pe care alunecase. Vorbind despre noul organism studenţesc, d-sa arată că acesta vine să completeze marile reforme ale M. S. Regelui. Prin F. N. S. se crează atmosfera spirituală în care potenţele devin energii reale, căci idealul nostru nu poate fi altul decât idealul Statului. Canalizarea aceasta a energiilor noastre tinereşti prin F. N. S. suntem fericiţi că s’a făcut, şi noi am aşteptat-o de mult. Toate generaţiile cari s’au pe- rindat prin această facultate aşa au fost îndrumate şi aşa ne-au îndrumat şi pe noi cu bunătate nemărginită şi prin muncă neîntreruptă, spre a ne da cât mai multă lumină în cadrul unui a- adevărat spirit de superioritate profesională. Deci potenţialul nostru de energie să-l utilizăm unde trebue şi cum trebue şi să contribuim prin cunoştinţele noastre profesionale, la opera de redresare a Ţării, iniţiată de Majestatea Sa Regele Carol II. Să înconjurăm pe Augustul nostru protector cu toată dragostea şi devotamentul şi să-i păstrăm în suflet cele mai alese sentimente pentru spiritul de superioritate cu care onorează conducerea neamului românesc“. S-a citit apoi următoarea adeziune: „Studenţimea în medicină veterinară întrunită în adunare generală extraordinară, în prezenţa d-lui decan şi a d-lor profesori, pătrunsă de rolul covârşitor al nouii organizaţii, ce a isvorît din dragostea nemărginită a M. S. Regelui Carol II, faţă de ■ tineretul cărturar al ţării înţelege a se încadra cu tot entuziasmul în F. N ., cu convingerea nestrămutată că numai aici va putea găsi îndreptarul adevăratei vieţi studenţeşti naţionale. Conduşi fiind de aceste sentimente, ţinem să asigurăm pe Majestatea Sa, că oricând ni se va cere vom şti să răspundem chemării regale cu toată dragostea şi devotamentul nostru”. TELEGRAMA OMAGIALA TRIMISA M. S. REGELUI CAROL II „Studenţii, în medicină veterinară încadrăndu-se azi 29 Oct. 1939 în mod solemn în F. N. S., în prezenţa d-lui decan Gr. Slavu şi a corpului profesoral, îşi îndreaptă gândul către Augustul Suveran şi asigură pe Majestatea Voastră de toată dragostea şi devotamentul ce Vă păstrează. Cu această ocazie studenţimea în medicină, veterinară îşi exprimă mulţumirea sufletească faţă de Majestatea Voastră pentru înalta idee a creierii acestui nou organism în aceste grele vremuri şi este fericită că l-aţi dat un nou impuls în viaţă". S-au expediat apoi alte telegrame omagiale d-lor: Const. Argetoianu, preşedintele consiliului de miniştri, prof. Petre Andrei, ministrul educaţiei naţionale, prof. Const. Giurescu, ministrul organizării F. R. N„ prof. Cornăţeanu ministrul agriculturii, g-ral Gabriel Marinescu, ministrul ordinei publice şi prof. C. Stoicescu, rectorul Universităţii. --------OXO OXo------ Â murit un erou veteran dela 1877-78 Pătrcaia D-viţa Duminică a fost înmormântat în cimitirul com. Valea Caselor, de către un sobor de preoţi din localitate, bătrânul veterinar din răsboiul de la 1877-78, caporalul Pannait Marin (moş-Mareş) din cătunul Stratoneşti. Povestea adesea bătrânul când se da în vorbă cu consătenii, la un pahar, cum a fost prins Osman Paşa şi mulţi prizonieri turci, cum s’au fost luptat românii eroic la Vidin şi Vadea Plângerii, la Griviţa şi Tabia Lixandrii — spunea el că era „spicul avantgărzii”, comp. 4 din batalionul 6, sub combinda căpitanului Valter Mărăcineanu. Pentru vitejiile lui din Războiu, i s’au conferit următoarele decoraţii: „Carol I — Ferdinand I 1877—1927”; „Carol I Rege al României. In amintirea anului al 40.lea al căpităniei mele 1866—1906’’; „Trecerea Dunării 1877”; „Apărătorilor Independenţii 1877—1878 şi o decoraţie rusească „HE HAMZ”. Moş Mareş a murit în vârstă de 98 de anii. „RADIO UNIVERSUL“ — 5 lei pretutindeni Dacă aveţi radio... Dacă aveți radio, de lângă aparatul dv. nu trebue să lipsească, începând de astăzi, revista cu cele mai complete programe radiofonice, „RA-DIO-UNiVERSUL”. Numărul apărut astăzi cuprinde programele amănunţite ale staţiunilor pe unde scurte și reportaje de actualitate. I Emil al 56-lea Nr. 300 Miercuri 1 Noembrie 1939* BULETIN ARHEOLOGIC $I NUMISMATIC BALCICUL (Urmare din pag. I-a) Printre cele de bronz menţio- , năm căni, ale căror capace şi toarte sunt împodobite cu mon- jştri marini (fig 1), găleţi mai I Fig. 3 sele de sticlă sunt mai ales fiole pentru parfumuri (fig. 3), iar cele de lut vase de gospodărie şi opaiţe. Alăturea de acestea s’au mai găsit numeroase instrumente chirurgicale, cari dovedesc că mormântul era al unui medic antic. Cât priveşte monetele emise de oraşul Dionysopolis sunt numai de bronz şi tipurile lor din epoca autonomă au legătură cu zeul Dionysos, ctitorul oraşului şi cu Zeiţa Demeter. ‘Capetele acestora se întâlnesc de regulă pe faţa monetelor, iar pe revers cununi de frunze de iederă sau de spice (fig. 4-6). In timpul imperiului roman mai găsim pe monete capul Marelui Zeus, adorat mult şi la Odessos şi la Tomis, şi figura lui Heracles, apoi personificări ca Tyehe (Fortuna), Nemesis (Desti nul), Concordia, etc. Ca şi în celelalte oraşe pontice, monetăria din Dionysopolis a funcţionat până în timpul împăratului Gordian III (238-244 d. Cr.). Dar monumentul cel mai important găsit la Balcic şi care pentru istoria românească are o valoare extraordinară, este o piatră cu inscripţie care de o parte confirmă unele evenimente din domnia marelui rege dac Burebista, de altă parte ne permite să cunoaştem o latură interesantă a relaţiilor dintre grecii din oraşele pontice şi regii populaţiei băştinaşe. Inscripţia a fost publicată de Kalinka şi comentată de V. Pârvan. Se ştie că Grecii din aceste oraşe erau ameninţaţi mereu de băştinaşii Geţi (Daci), ori de Sciţii aşezaţi printre aceştia. Ca să-i împace şi pe unii şi pe alţii, coloniştii greci căutau să-şi atragă bunăvoinţa şefilor de triburi şi a regilor prin cadouri scumpe, prin legături de căsătorie şi prin servicii diplomatice ce le făceau. După ce oraşele noastre pontice s’au unit, de voie de nevoie, cu rege Mithradate VI al Pontului împotriva Romanilor (89 în. d. Cr.) şi după ce acesta a fost înfrânt, Romanii au început să atace şi oraşele cari s’aul aliat cu el şi să le cucerească. In faţa pericolului, cetăţenii din Dionysopolis au făcut apel la regele Dacilor, care era atunci tatăl lui Burebista şi eu trimis la el pe un reprezentant al lor, Acornion. Solul acesta —i spune inscripţia — a reuşit să-şi câştige simpatia regelui dac, care a luat pe Dionysopolitani sub protecţia lui. Dar câţiva ani în urmă (pe la 62/61 în. d. Cr.) un comandant roman, Caius Antonius, vestit pentru cruzimea cu care trata popoarele supuse, a venit cu o trupă de soldaţi în Dionysopolis, ca să ierneze acolo. Deci Acornion a fost trimis din nou la Daci, care aveau acuma rege pe însuş Burebista şi care, spune inscripţia, ajunsese „cel dintâi şi cell mai mare dintre regii din Tracia şi stăpânitor al tuturor ţinuturilor de dincolo şi de dincoace de Dunăre“. Şi cum Acornion era cunoscut la curte, a reuşit, spune tot inscripţia, să câştige „bunăvoinţa regelui pentru mântuirea cetăţii sale“. In adevăr Burebista a făcut în anul 60 o mare expediţie în Balcani şi pe coasta mării şi a luat în stăpânire toate oraşele începând de la Apollonia la sudul Balcanilor şi până la Olibia de gura Niprului. Astfel şi Dionysopolis a fost salvat de împilările lui Caius Antonius. Intre timp însă la Roma a izbucnit războiul civil între Caesar şi Pompei şi Burebista s-a declarat de partea lui Pompei. Când în anul 48 acest din urmă a fost atacat de Caesar şi silit să se retragă în Macedonia, regele dacă ne spune tot inscripţia menţionată, l-a trimis pe acelaş Acronion într’o solie în Pompei şi el „nu numai şi-a împlinit însărcinările ce le avea dela rege, câştigând bunăvoinţa Romanilor Fig. 5 pentru rege, dar a purtat şi cela mai frumoase negocieri în folosul patriei sale“ Se ştie că Pompei a fost învins de Caesar în acelaş an la Pharsalus şi refugiindu-se în Egipt a fost omorât din ordinul regelui de acolo. Dar Caesar n’a uitat niciodată că Burebista a fost aliatul rivalului său şi îndată ce a devenit dictator a pregătit un războiu contra regelui dac. N’a putut însă să-l facă. Fig. 6 deoarece a căzut în curând uda de pumnalele senatorilor conjuraţi. Insă urmaşul său Octavian August a continuat aceiaş politică faţă de Daci, a făcut dl războiul plănuit de Caesar şi le-a luat tot teritoriul din dreapta Dunării, care a devenit provincia romană Moesia inferioară. Dacă numai inscripţia de care vorbim mai sus ne-ar fi rămas din toate antichităţile din Dionysopolis şi încă ar fi de ajuns, ca să considerăm acest oraş ca unul dintre cele mai strâns legate de trecutul nostru. CONST. MOISIL Fig. 2 mari și mai mici, dintre cari una reprezentând scene din mitul Iul Oreste tigăi rotunde cu mânerele terminate în capete de berbec sau de lup (fig. 2), etc. Va Fig. 4 înregistrarea automobilelor refugiaţilor polonezi de către Serviciul circulaţiei . Prefectura poliţiei Capitalei (Serviciul circulaţiei), ne trimite spre publicare următoarele: Prefectura poliţiei municipiului Bucureşti aduce la cunoştinţa refugiaţilor polonezi, proprietari de autovehicule, că sunt obligaţi să se prezinte cel mai târziu până la 1 Noembrie a. c. cu actele de proprietate, la serviciul circulaţie, din prefectura poliţiei Capitalei, pentru înregistrarea acestor vehicule şi obţinerea numerilor provizorii de circulaţie, valabile până la 31 Decembrie 1939. Cu începere de la 1 Noembrie 1939, circulaţia automobilelor cu numere poloneze este strict interzisă, iar vehiculele pentru care proprietarii nu au îndeplinit formele de înregistrare vor fi ridicate şi parcate de către organele poliţieneşti. Se atrage atenţiunea proprietarilor de garaje pentru automobile, de ateliere pentru reparaţiuni etc., precum şi tuturor persoanelor particulare, cari deţin sau au în păstrare, sub orice titlu, automobile, provenind dela refugiaţii polonezi, cari n’au fost achiziţionate prin comisiunile oficiale de validare cu formele legale, că sunt obligaţi a se prezenta până la 1 Noembrie a. c cu aceste vehicule, în faţa comisiunii de validare a vânzării bunurilor refugiaţilor polonezi, care funcţionează la prefectura poliţiei municipiului Bucureşti, etaj IV. Aceleaşi dispoziţiuni se aplică şi pentru cei cari deţin de la refugiaţii polonezi piese detaşate dela automobile şi accesorii. Contravenienţii vor fi trimişi în judecată sub stare de arest, iar vehiculele şi obiectele vor fi confiscate. Orice reclamaţiuni sau comunicări în această privinţă se vor face la biroul comisiunii de validare, din prefectura poliţiei Capitalei, etaj IV. ——oxo O Oxo-------- Noui licenţiaţi in farmacie In sesiunea Octombrie 1939, au obţinut licenţa în farmacie următorii : Lascăru Corina, Solomon Irina, Mărgărit Maria şi Pavel Elisabeta, cu media foarte bine; Bojneagu Carol Ion, Cegăneanu Andrei Rodica, Dumitrescu Grigore, Demetrescu M. Anghel, Mirodat Ştefania, Piscu Maria Ana, Schaaser Rudolf, Segal Iulius, Stenerman Milu, Teodorescu N. Nicolae, bine, Einhorn Albert Henry, Manz Edmund Arnulf, Wechsler Teofil, Zisu Leon, sufieien".