Universul, decembrie 1939 (Anul 56, nr. 330-357)

1939-12-01 / nr. 330

T Anul al 56-lea 12 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: ((UNIVERSUL*1 S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Jlfov 9 nr. 230 Vineri 1 Decembrie 1939 DIRECTOR ŞI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL­ DE REDACŢIE: 3.30.15 12 Pagini P 1111 -f1.1 MATERIILE PRIME ŞI PRODUSELE ALIMENTARE Nu numai în timp de răz-­­boi, dar şi în timp de pace,­­ rolul materiilor prime şi al articolelor alimentare este de o importanţă capitală în po­litica internaţională econo­mică. Interdependenţa eco­nomică a naţiunilor este în legătură cu comerţul inter­naţional al materiilor prime şi produselor alimentare, împărţirea ţărilor în două categorii — agricole şi indus­triale — nu mai corespunde astăzi cerinţelor economice moderne, deoarece trebue să i se ia în seamă materiile prime şi produsele alimentare de care dispune fiecare ţară. Serviciul de studii econo­mice al Societăţii Naţiunilor a publicat, zilele acestea, un volum întitulat : „Comerţul internaţional al unor materii prime şi alimentare pe ţări de origină şi consumaţie“. Găsim în această publica­ţie date statistice revizuite şi completate pe anii 1936 şi 1937 şi date statistice provi­zorii pe anul 1938 privitoare la 38 de materii prime şi ali­mentare de primul ordin, în­tre care figurează grâul, za­hărul, cauciucul, lemnul sub diferite forme, lâna, bumba­cul, pieile, benzina pentru motoare, fierul, oţelul şi cu­prul. In această publicaţie se in­dică sursele de aprovizionare în materii prime şi în pro­duse alimentare, după infor­maţiile date de 125 de ţări importatoare, care reprezintă 98 la sută din totalul comer­ţului mondial. Cum însă majoritatea ţări­lor importatoare n’au dat ca sursă de aprovizionare pentru fiecare categorie de materii şi produse, ţările de origină, ci cele intermediare, nu se poate stabili până acum con­tribuţia ţărilor de origină în aprovizionarea efectivă a ce­lor importatoare. Cum noi dispunem de o parte din cele 38 de materii prime şi pro­duse alimentare, considerate de experţii Societăţii Naţiu­nilor ca principale, se înţe­lege de la sine desvoltarea ce trebue să o dăm atât produc­ţiei calitative şi cantitative a cerealelor şi în deosebi a grâ­ului şi porumbului, cât şi pu­nerii în valoare a zonelor pe­trolifere şi regiunilor minie­re. Producţia grâului, în mij­lociu, dela 1930 până azi, s’a cifrat la 9,3 chintale la hec­tar, pe când în Franţa şi Ger­mania a atins 15,6 şi 21,8 chintale la hectar. Aceasta dovedeşte posibili­tăţile ce le avem de a spori şi noi producţia grâului. In ce priveşte porumbul, producţia sa a atins în mijlo­ciu 1000 kg la hectar, faţă de 2500 kg. în Statele­ Unite, 1400 kg. în Iugoslavia şi 1300 kg. în Bulgaria. După datele publicate în buletinul oficial al ministe­rului economiei naţionale, în cursul anului trecut, supra­faţa cultivată cu grâu a fost de 3.818.000 ha., iar producţia a atins 5 milioane de tone în valoare de 20 miliarde lei. Ceea ce este îmbucurător şi trebue să fie considerat ca un triumf pentru agricultorii noştri, este că această recoltă a înregistrat o producţie ca­litativă superioară celor din trecut de la noi şi chiar uno­ra dintre cele străine,­­ dacă ţinem seama de proporţia de 16 la sută a glutenului. In ce priveşte produsele a­­limentare, noi am putea să le sporim calitativ şi cantitativ prin aplicarea metodelor mo­deme. Numai printr’o politi­că economică raţională, ba­zată pe principiile recunos­cute bune, vom putea realiza progrese în această direcţie. SUB SEMNUL LATINITĂŢII de AL. GREGORIAN Undeva, la Nîmes, prin sudul cald şi senin al Franţei, a fost inaugurată zilele acestea o sta­tuă a împăratului Octavian Au­gust. Nota de jurnal care rela­tează faptul dă unele amănunte care nu sunt cu totul lipsite de savoare şi de sens. Monumentul a fost dăruit Franţei de d. Mus­solini, încă de acum câţiva ani, dar cum municipalitatea oraşu­lui unde trebuia să fie instalat împăratul a fost până astăzi an­tifascistă, primarul a ezitat să recepţioneze darul Ducelui. Ii era teamă să nu intre cumva în con­flict cu intransigenţii săi consi­lieri şi să-şi compromită, astfel, o strălucită carieră politică în-­­ tr’un fief atât de sensibil al pro­­vinciei, pentru un Augustus de o­ I rigină fascistă. Şi odioasa statuă­e a rămas împachetată în scânduri şi aproape uitată de părinţii ur­bei, până deunăzi când, amintin­­du-şi cu recunoştinţă şi poate cu­­ oarecare jenă de gestul d-lui Mussolini, bravii republicani au despachetat cezarul şi l-au ridi­cat pe soclu cu un ceremonial a­­les şi într-o atmosferă de emoţio­nantă comuniune latină, fiindcă, în cumintea lor judecată, ei au găsit, până la urmă, că înainte de a aparţine unor partide sau u­nor ideologii democratice, sunt toţi din viţă imperială romană... Procesul sufletesc al acestor francezi încă romantici depăşeşte semnificaţia unei lupte de con­vingeri politice. Căci dacă ezita­rea lor de a se apropia de statua împăratului poate fi interpretată într’adevăr ca o reticenţă repu­blicană în faţa unei reprezentări imperiale, dimpotrivă, sărbătoa­rea instalării monumentului ca­pătă înfăţişarea unei transfigu­ratoare regăsiri de sine a îivaţei, a unei brusce reveniri la conşti­inţa de rassă, de echilibru latin şi solidaritate în jurul unui sim­bol al culturii şi civilizaţiei medi­­teraniene. Octavian August este, prin ex­celenţă, simbolul acestei culturi şi al acestei civilizaţii care a în­florit cu două mii de ani în urmă în spaţiul Mediteranei. Secolul lui coincide cu apogeul latinităţii creatoare. Sub domnia acestui mare cezar cultura latină se a­­firmă ca fenomen universal şi sub ocrotirea lui se urzesc capo­­d­opere, geniile romane stabilind de atunci hegemonia perenică a spiritualităţii lor în lume. (Continuare in pag. 2-a) In corpul ziarului: Declaraţiile d-lui Chamberlain in cursul desbaterilor generale la Mesajul Trenului im Camera Comunelor Cuprinsul decretului francez şi britanic pentru sechestrarea exportului german Bombe contra submarinelor EXEMPLAREI, IT*??* [ In străinătate 6 lei poștală plătită in numerar conform aprobării dir. G­ le P. T. T. Nr. 24.464/939 BLOCUSUL Blocarea exportului german continuă să formeze obiectul nu numai al comentariilor presei mondiale, dar şi al schimbului de vederi între guvernele ţărilor aliate şi guvernele neutrilor ale căror interese vor suferi, incon­testabil, de pe urma extinderei blocusului. Unele dintre ţările neutre au şi făcut intervenţii pe cale diplomatică la Londra şi la Paris, intervenţii cari au fost, bine­înţeles, luate în consi­deraţie, studiate cu toată aten­ţiunea şi cari au avut drept rezultat asigurarea dată de gu­vernele aliate că, pe cât posi­bil, se vor lua toate măsurile ca prejudiciile aduse neutrilor să fie cât mai reduse. Un decret apărut Marţi dimi­neaţă în Monitorul Oficial fran­cez — decret asemănător cu cel englez — anunţă că „începând din ziua de 4 Decembrie toate vasele încărcate cu mărfuri ger­mane vor putea să fie oprite de flotele aliate“. In expunerea de motive care însoţeşte acest decret se arată că „faţă de violările caracteri­zate ale dreptului ginţilor şi lipsa de umanitate a metodelor submarinelor şi minelor în răz­boiul naval, de care suferă în mare măsură şi neutrii, guver­nul Republicei franceze este de­cis să facă uz de represalii în deplin acord cu aliaţii săi“. Pe de altă parte d. Pernot, mi­nistrul francez al blocusului, cu prilejul declaraţiilor făcute re­prezentanţilor presei diploma­tice a precizat cauzele care au determinat înăsprirea blocusului şi care sunt cele arătate și în expunerea de motive a decre­tului citat mai sus și totdeo­dată, a insistat asupra faptului că „prin nouile măsuri sunt lo­vite numai interesele materiale ale inamicului“. D. Pernot a ex­plicat că tocmai pentru a reduce cât mai mult riscurile vaselor neutre, guvernele aliate au co­municat comercianţilor şi arma­torilor neutri măsurile pe care ele înţeleg să le ia şi data când noul regim va intra în vigoare, orice surpriză fiind astfel înlă­turată. Ministrul francez al blo­cusului, a adăugat că, dacă în realitate comerţul neutrilor cu Germania va fi împiedicat, în schimb el va putea fi cu succes înlocuit printr-o intensificare a comerţului lor cu aliaţii şi cu celelalte state neutre des­voltân­­du-şi astfel economiile naţio­nale. In acest mod, din punct de vedere material, blocada con­tra Germaniei nu va pricinui decât temporar „ o jenă aparen­tă“ statelor neutre. Aceste explicaţiuni oficiale dovedesc, incontestabil, grija gu­vernelor aliate ca, cu toate mă­surile de represalii adoptate contra Germaniei, să se evite pagube prea mari comerţului neutrilor. Aceleaşi argumente sunt invo­cate de oficialitatea britanică, şi au fost subliniate Marţi, în Ca­mera Comunelor de primul mi­nistru englez. Presa din Londra, la rândul ei, subliniază faptul că „blocada contra exporturilor germane poate cel mult să lip­sească ţările neutre de câteva beneficii pe când intenţia Ger­maniei este de a face să dispară pe mări vasele acestor ţări sau a le distruge prin masacrarea marinarilor lor“. Fireşte, cum era dealtfel de aşteptat, presa germană protes­tează cu vehemenţă împotriva decretării blocadei şi o califică drept un „atentat contra neu­trilor şi o violare flagrantă a dreptului ginţilor“. Dar, acest aspect juridic al chestiunei, adică dacă blocusul decretat de aliaţi este sau nu în conformitate cu dreptul inter­naţional, nu ar putea fi judecat cu nepărtinire decât dacă se cercetează şi raportul între răz­boiul minelor hotărît de Reich şi dreptul internaţional. Există o atât de strânsă legătură între cele două măsuri — şi, dacă nu se uită ordinea în care ele au survenit— se poate spune chiar că exista o legătură de la cauză la efect — încât judecarea izo­lată a măsurei blocusului ar ris­ca să fie cel puţin incompletă şi părtinitoare. Dar nu este în intenţiunea noastră de a cerceta chestiunea sub acest aspect al dreptului internaţional şi nici a interveni în polemica cu privire la viola­rea acestui drept. Socotim însă interesant să reamintim că blocada economi­că a fost prevăzută şi în pactul Societăţii Naţiunilor şi conform art. 16 al acestui pact, toate statele membre, sub sancţiunea excluderii din Societate, erau obligate să participe la blocusul economic împotriva unui stat considerat ca agresor. Fireşte în cazul de faţă nu e vorba de aplicarea pactului genevez, că­zut dealtfel de mult în desue­tudine. Reamintirea lui o soco­tim totuşi necesară în interesul unei nepărtinitoare aprecieri a evenimentelor actuale, el dove­dind că atunci când Societatea Naţiunilor funcţiona, toate sta­tele membre acceptaseră ca va­labilă şi legală blocada economi­că şi ca o legitimă măsură de represalii, independent de pa­gubele materiale ce le putea pri­cinui. Apare astfel evident că pro­testele şi intervenţiile neutrilor, mulţi din ei foşti sau actuali membri ai Societăţii Naţiunilor, nu se îndreaptă împotriva prin­cipiului însuși al blocadei ci sunt (Continuare in pag. 2-a) M.S. REGELE A VIZITAT MARŢI LUCRĂRILE DIN FAŢA PALATULUI REGAL Marţi în cursul dimineţei, M. S. Regele însoţit de d. Ernest Urdarianu, ministrul Casei Regale şi d. adjutant regal de serviciu, a vizitat lucrările edilitare ce se fac în faţa şi în jurul palatului regal. Suveranul a examinat a­­ceste lucrări cu o deosebită atenţiune studiind în deo­sebi aspectul pe care-l pre­zintă faţada Palatului regal în noua ei perspectivă pre­cum şi faţada palatului mi­nisterului de interne în curs de construcţie. Majestatea Sa s-a inte­resat deasemenea de noua aliniere a căii Victoriei şi de înfăţişarea pe care o va avea piaţa din faţa Palatu­lui Regal. Publicul, numeros la acea oră pe calea Victoriei, a în­conjurat pe Suveran făcând Majestăţei Sale o spontană şi călduroasă manifestaţie. M. S. REGELE CAROL II Sovietele denunţă pactul de neagresiune cu Finlanda Moscova, 28 (Rador). — Corespondentul agen­ţiei „Havas** transmite : D. Molotov a remis Marţi ministrului Finlan­dei la Moscova răspunsul guvernului sovietic la nota finlandeză de Luni. In acest răspuns, d. Molotov declară că gu­vernul Sovietelor se so­coteşte deslegat de clau­­zele pactului de neagre­siune dintre Uniunea So­vietelor şi Finlanda, pact care, spune d. Molotov, a fost sistematic violat de Finlanda. Moscova, 28 (Rador). D. Molotov, în prezenţa d-lui Potemkin, a remis Marţi ministrului Finlan­dei la Moscova o notă prin care se denunţă pac­­tul de neagresiune sovie­­to-finlandez, „dată fiind politica antisovietică a Finlandei**. Helsinki, 28 (Rador). Se declară că răspunsul guvernului finlandez la nota sovietică de Marţi va fi remis Miercuri. BUNE RAPORTURI INTRE ITALIA ŞI GRECIA Atena, 28 (Telegraph Orient). — In cercurile politice şi diplomatice din capitala Greciei se subliniază că discursul ţinut de preşedintele consiliului de miniştri, d. Metaxas. Luni la banchetul dat în onoarea ministerului Italiei, e o dovadă a ra­porturilor bune, pe care Grecia le urmărește cu toate statele, dar în deosebi cu Italia. ■------o oo O O'O 030--------­ GERMANII ŞI RUŞII lo­ FORTIFICA RECIPROC FRONTIERA Londra, 28 (Rador).­­Agenţia Reuter trans­mite : Se pare acum că ger­manii sunt îngrijoraţi de faptul că au frontieră cu U.R.S.S. în Polonia. Din sursă absolut sigu­ră se declară că germanii fortifică linia lor de fron­tieră spre U.R.S.S. nu nu­mai cu tranşee, ci şi cu lucrări în beton armat. Din aceiaşi sursă, se a­­rată că şi ruşii fortifică la rândul lor frontiera în a­­celaş fel. —-------oooqQoooo---------• Grav accident de automobil in Belgia Bruxelles, 28 (Rador). — Pe șo­seaua Bourg Leopold.—Limburg, un automobil, din cauza derapării, s’a izbit de un arbore. Trei persoane au fost omorîte, iar alte trei grav rănite. Protestul Suediei la Berlin / Prin telefon, de la coresp­ondentul nostru particular Berlin, 28. — Protestul Sue­diei, în legătură cu punerea de mine germane în apele te­ritoriale suedeze ,a fost pri­mit la ministerul de externe german. Suedia se plânge că Ger­mania a pus mine în cuprin­sul zonei de patru mile, zonă pe care Suedia o consideră ca apă teritorială, din cauza configuraţiei coastelor ei. Dreptul internaţional pre­vede că apele teritoriale se întind pe o distanţă de trei mile. Ministerul de externe ger­man este ocupat deocamdată cu examinarea acestui pro­test. In ceea ce priveşte războiul cu mine, cercurile compe­­t­­ente germane nu confirmă ştirea că Reichul ar între­buinţa minele ca un mijloc de luptă în războiul naval. Afirmaţiile presei germane cari arată tocmai contra­riul, sunt lăsate în seama a­­cestora. Totuş, cercurile autorizate germane atrag atenţiunea că, în mai multe cazuri, vase britanice au fost scufundate de mine în apele teritoriale engleze. După punctul de ve­dere al politicii externe ger­mane, punerea de mine în a­­pele teritoriale duşmane nu trebue anunţată. Această ex­plicaţie este considerată de cercurile neutre din Berlin ca o confirmare că în anu­mite părți ale apelor terito­riale britanice s’au între­buințat de către Germania mine ca mijloc de luptă în războiul naval . PAZĂ LA FRONTIERĂ Soldaţi elveţieni de pază la frontiera din­spre Germania CONSILIUL DE MINIŞTRI DE MARŢI IMPORTANTE HOTĂRÂRI LUATE DE NOUL GUVERN Marţi, la ora 9 jum., s’a ţinut un consiliu de miniştri, sub preşedinţia­­d-lui prim mini­stru Gh. Tătărescu. Au participat toţi titularii departamentelor împreună cu subsecretarii de stat. La sfârşitul consiliului s-a dat presei următorul comuni­cat : Azi, 28 Noembrie a. c., ora 9,30, a avut loc un consiliu de miniştri sub preşedinţia d-lui prim-ministru, consilier regal Gh. Tătărescu. Consiliul, după deliberare, a luat următoarele hotărîri: 1. Menţinerea măsurilor pentru apărarea ordinei pu­blice şi a disciplinei naţio­nale, cu reprimarea severă a oricărei abateri. 2. Observarea cellei mai stricte legalităţi în toate ac­­tele vieţii administrative şi poliţieneşti. 3. Revizuirea măsurilor lua­te pe temeiul legilor de ex­cepţie. 4. Desfiinţarea tuturor cor­vezilor administrative, cu ex­cepţia celor militare. 5. Revizuirea bugetelor au­torităţilor ţinutale, judeţene şi comunale cu anularea tu­turor cheltuellor extraordi­nare şi a celor mai puţin ne­cesare şi vărsarea acestor fonduri pentru asistenţa fa­miliilor concentraţilor lipsiţi de mijloace. 6. Distribuirea gratuită de lemne, acestor familii, din pădurile Statului.­­ 7. Accelerarea, pentru de­săvârşirea echipării armatei, a ritmului tuturor confecţiu­­nilor, atât prin organizarea de noi ateliere şi prin comenzi masive date industriei parti­culare, cât și prin organizarea pentru acest scop a industriei casnice pe toată țara. 8. Stricta aplicare a legii pentru înfrânarea speculei ili­cite, cu noui măsuri pentru oprirea desechiilibrului econo­mic, care a provocat scumpi­rea anormală a traiului. Ace­ste măsuri vor fi executate de ministerul economiei na­ţionale. 9. Controlarea bianuală prin controlorii generali de stat a tuturor gestiunilor ţi­nutale, judeţene şi orăşeneşti. 10­. Necruţătoare economii în toate compartimente­le bu­getului Statului pentru a se putea pune la dispoziţia apă­rării naţionale toate resursele ţării. Consiliul a rezolvat apoi lu­crările curente. Is* pag. 9: Programul noului guvern expus de d. prim­­in­stru Gh. Tătărescu Marţi seară, la Radio In Nordul Europei Intre Rusia Sovietică și Finlanda, intre Germania si Suedia de R. SEISAM­ In urma notei guvernului sovietic privitor la incidentul întâmplat în zona frontierei finlando-sovietice din istmul Careliei, guvernul din Hel­sinki a răspuns printr’o notă fermă, dar conciliantă, în formă şi în fond. Mai întâi, guvernul finlan­dez constată că n’a fost nici un act agresiv şi cu caracter de provocaţiune din partea comandamentului militar din zona frontierei, împotriva trupelor sovietice aflate în­­ sectorul Mannila, ci un acci­dent, regretabil prin efectele sale, ce s’a produs cu prile­jul unor exerciţii. In ce priveşte cererea for­mulată de guvernul U.R.S.S. de a fi retrase imediat tru­pele finlandeze concentrate în zona frontierei din istmul I Careliei, pe o linie situată la I o distanţă de 20-25 km. mai ■ la nord, guvernul finlandez a declarat că este dispus să o­­ îndeplinească condiţional,­­ dacă şi guvernul sovietic va retrage trupele sale din zona frontierei, mai la sud. Presa oficioasă din Moscova conti­nuă să prezinte Finlanda drept un stat ce ar fi condus de elemente anti-sovietice şi care ar practica o politică de provocaţiune împotriva U.R. S.S. Acest fapt precum şi re­zoluţiile luate de organizaţii­le muncitoreşti şi scrisorile comandanţilor circumscrip­ţiei militare din Moscova, pu­blicate în ziare, împotriva Finlandei, dezvălue o stare de spirit îngrijorătoare. De alt­fel o telegramă din Moscova­­ agenţiei Havas, arată că răspunsul sovietic consideră nota Finlandei ca nesatisfă­cătoare, şi că, în consecinţă „Uniunea Sovietelor se vede obligată să se considere libe­ră de angajamentele contrac­tate în virtutea pactului de neagresiune dintre cele două ţări“. Nota sovietică acuză Finlanda că prin concentra­rea­ de trupe în faţa Lenin­gradului, a comis un act de , ostilitate faţă de U.R.S.S. in­­­­compatibil cu pactul de nea­gresiune. Tensiunea între cele două ţări se accentuea­ză din ce în ce mai mult. Un alt litigiu a intervenit între Suedia și Germania, în legătură cu războiul minelor. Guvernul german a încunos­(Continuare in pag. 2-a) Frontiera finlando-suedeză din istmul Careliei cu cele două linii propuse de U.R.S.S. și Finlanda pentru retragerea trupelor lor înapoia frontierei. Regiunea minată de germani din strâmtoarea Falsterbo, cu portu­rile suedeze : Helsingborg, Lands­krona, Malmoe, Trelleborg și Ystad i m .

Next