Universul, decembrie 1939 (Anul 56, nr. 330-357)

1939-12-01 / nr. 330

% NOUI CADOURI ŞI PREMII LA ASIGURĂRILE ABONAŢILOR şi CITITORILOR „UNIVERSULUI“­ ­. LA ASIGURĂRI DE 40000 LEI La o asigurare de 40.000 lei, cu rata lunară de lei 162 se acordă: 1) Chiar de la contractarea asigurării, UN PORT-VISITE de piele pentru bancnote sau acte, sau o garnitură compusă din UN NOTES şi UN PORT-ŢIGARETE. 2) la achitarea ratei a 5-a lunare UN CEASORNIC „MAUTHE“­­deşteptător, cu minutare fosforescente şi puncte luminoase pe cadran. 3) La achitarea ratei a 12-a lunare o casetă cu 6 CEŞTI DE KARLSBAD cu farfurioarele lor. 2. LA ASIGURĂRI DE 50000 LEI La o asigurare de 50.000.— lei cu rata lunară de 203.— lei se acordă în anul I de asigurare O BONIFICATIE TOTALA DE LEI 1.200.— în borderouri lunare de participare la tragerile loteriei sta­tului din 15 ale fiecărei luni. La 2 asigurări de 50.000.— lei cu rata lunară de 406.— lei se acordă în anul I de asigurare O BONIFICATIE TOTALA DE LEI 2.400.— în borderouri lunare de participare la tragerile loteriei statului din 15 și 18 ale fiecărei luni. 3. La or­icare din asigurările de mai sus se acordă scutirea completă de taxa poliţiei, precum şi partici­parea la tragerile Societăţii „Franco-Română“ din 15 ale fiecărei luni şi anume: 1) Tragerile generale de amortisment. 2) Tragerile de PREMII CARE NU SE SCAD DIN CAPITALUL Asigurat, care se primeşte intact şi la expirarea ASIGURĂRII. 3) PREMIILE DE CONSOLARE IN LOZURI ale Loteriei Statului acordate asiguraţilor în ordinea lor de vechime. Ratele sus arătate se vor trimite direct Societăţii, Bucureşti, Calea Griviţei 23 cu menţiunea: „pentru o asigurare nouă de lei...... CRONICA SPORTURILOR Programul festivităţilor aniversării a 27 ani de existenţă a U. F. S. R. Vineri 1 Decembrie, U.F.SR. va sărbători 27 ani de existenţă, într’un cadru solemn, programul fiind următorul: La ora 16 : „Te-Deum" pentru aniversare şi slujbă pentru po­menirea celor decedaţi în cursul anului, oficiate la biserica „Ba­­ttiştei“ str. Batişte. La ora 16.30: înscriere la Pa­latul Regal a domnilor preşedinţi de federaţii La ora 17 : Şedinţă festivă în sala de onoare a Soc. „Arta“ din str. Batişte No. 14, cu următorul program: Cuvântarea d-lui George A. Blagino, preşedintele U.F.S.R. Cuhcântarea d-lui Th. Sidoro­­vici, comandantul Străjii Ţării. Remiterea diplomelor de o­­noare U.F.SR. Remiterea insignelor de onoa­re U.F.S.R. Citirea ordinului de zi UF.S.R. pentru citarea la ordinea de zi a sportului românesc. Remiterea cupelor U.F.S.R. federaţiilor de sport. Ţinuta: Uniforma U F.S.R. pen­tru preşedinţii de federaţii şi membrii din comitet; haină neagră. La ora 21.30 : Masă oferită de U.F.S.R. la restaurantul Capşa preşedinţilor de federaţii şi in­vitaţilor. Ţinuta: Frac şi decoraţii. ŞEDINŢA FESTIVĂ La şedinţa festivă sunt rugaţi a lua parte: membrii fondatori, comitetul central U.F.S.R., re­prezentanţi U.F S.R. de Ţinuturi, cenzorii U.F.S.R., membrii co­­misiunilor şi personalul U.F S.R.. Biroul şi membrii comitetelor tuturor federaţiilor de sport, de­legaţii tuturor ziarelor care au rubrici de sport precum şi toţi titularii Premiului naţional al sporturilor, diplomelor de onoa­re U.F.S.R., citaţiilor la ordinea zilei U.F.SR. Ei sunt rugaţi a considera pre­zenţa drept invitaţie Crossul naţional stârneşte un interes considerabil Cea mai mare întrecere de toamnă, crossul naţional, care se va alerga Duminică 3­ De­cembrie în incinta parcului sportiv al sectorului I Galben, în organizarea F.R.A. şi cu con­cursul clubului Viforul Dacia, stârneşte un viu interes între atleţii noştri de fond. In adevăr, în nici un an nu au fost atât de mulţi candidaţi, care să se prezinte cu şanse aşa de apropiate unul de altul, pentru cucerirea titlului de campion. Azi vom prezenta pe atleţii, cetre au şansă să fie campioni: Ludovic Gali (Braşov), cam­pionul naţional de maraton, fost de mai mult ori campion balcanic. Francisc Lahny (Soc. Sp. Săs.­­Braşov), s-a clasat al doilea acum un an, după Dinu Cristea în crossul naţional. Wilhelm Fischer (Soc. Sp. Săs. Braşov), cel mai bun demi fondist din Braşov. Chicomban (municipiul­­Bra­şov), un bun fondist. Zinopol (C.F.R.), clasat în primele locuri în toate alergă­rile de fond in care a luat parte. Constantin Radu Ioniţă (Vi­forul Dacia), internaţional, câştigătorul crossurilor Mihail Eli­escu şi Alexandru Velcovici în anul curent. Dumitru Tălmaciu (Viforul Dacia), cel mai tânăr atlet, re­levaţia anului 1939. Ion Tărtăreanu (Vif. Dacia), câştigător de maraton naţional. Vasile Kontz (Venus, campio­nul regional de cross-country, speranţa Venuisului. Grigore Todiriu (Victoria), campionul regional de cross­country junior. Vasile Todisiu (Venus), un bun alergător de echipă. Scovara (U.D.R.), campionul Ligii Banat. Ion Răsnoveanu (Venus), un atlet în mare revenire. Schaăt (Soc. Sport, Săs. Bra­şov), un tânăr cu mari calităţi de fondist. In afară de atleţii de mai sus, desigur că vor lua parte şi alţii atleţi, însă nu cu şansă de pri­mul loc. Crossul naţional va fi o primă selecţionare pentru crossul interbalcanic In urma deciziei dată de con­gresul balcanic, întrunit anul acesta la Atena, in primăvara anului viitor se va desfăşura la Istambul, primul cross inter­balcanic pe distanţa de 8 km. întrucât întrecerea de Dumi­nică este ultima din acest an şi cum în primăvară nu este timp prea mare de la deschiderea se- I zonului până la desfăşurarea chrossului tatarnaţiicmal ir ■ '»ce­rea de Duminică este o primă I indicaţie pentru selecţionarea­­ echipei noastre naţionale, aşa că crossul naţional de anul a­­cesta are o şi mai mare impor­tanţă faţă de cele din trecut. Pentru deslegarea lui Sipoş, Rapid va juca la 8 Decembrie la Zagreb cu Grajdansky. In aceas­tă partidă, feroviarii nu-l vor întrebuinţa pe Sipoş, dar vor a­­pela în schimb la serviciile lui Baratky. Acesta a participat la antrenamentul de ieri şi a dove­dit că este complet refăcut. După cum se ştie feroviarul a fost o­­perat de apendicită în ziua in care România se întâlnea cu re­prezentativa Ungariei la Bucu­rești. Sipoş nu mai joacă ! F. R. S. N. va scoate la Zagreb in curând un anuar Odată cu venirea d-lui amiral Păiş N„ la conducerea F. R. S. N., precum şi faptul că ministerul ae­rului şi marinei, prin d. general adj. Paul Teodorescu, ministrul aerului şi marinei, a luat sub aripa sa o­­crotitoare, propaganda şi propăşi­rea marinei prin sporturile nautice, care sunt atât din punct de vedere fizic cât şi moral sporturi com­­­­plecte, activitatea şi rezultatele în­­­­registrate până în prezent au mar­cat o importantă ridicare a­ nivelu­lui tehnic şi de propagandă. Pentru a se cunoaşte acest lucru de toată lumea, d. amiral adj. Păiş N. a însărcinat serviciile de secre­tariat şi propagandă, să editeze un anuar, in care se va oglindi toată activitatea federaţiei şi numeroa­selor sale grupări. Pentru acest lucru d. comandor Eug. Săvulescu, secretar general al F. R. S. N. şi Cristan Teodorescu, şeful serviciului de propagandă, au adunat un material foarte bogat şi interesant, graţie căruia, cât şi mo­dului în care va fi editat anuarul, vom avea ocazia să vedem o lucrare care va face cinste F. R. S. N. ------ox© ♦>­­xo-----­ RAPID S-A ANTRENAT LA DOUĂ PORTI In ultima etapă de campionat, Rapid susţine o partidă dificilă în compania Juventusuilui. De a­­ceia a început de ieri antrena­mentele, mai atente ca oricând. Punctul de atracţie l-a consti­tuit apariţia lui Baratky. Acesta a făcut primul antrenament du­pă operaţia de apendicită şi s’a remarcat cu multă uşurinţă. După exerciţiile pentru condi­ţie fizică jucătorii au fost repar­tizaţi în două echipe care au dis­putat o partidă de două „por­tiţe“. Echipa lui Negru a învins pe cea a lui Petrică Rădulescu cu ,7—2. S’a jucat în următoarele for­maţii: NIGRU, LENGHER, MOLDO­­VA&SITU, COSTEA, RASINARU, MA'ffrbN. Restul: PETRICA RADULES­­CU, VINTILA, GAVRILESCU, BOGDAN, BARATKY, FLO­RIAN, CAPUSAN. * , . . i Condarrmarea unui agent de percepţie Târgovişte, 28 Nov. Secţia II-a a trib. Dâmboviţa, în completul d-lor : preşedinte I. G. Ene, judecători I. G. Manea şi G. Niculescu, procuror Alex. Po­­­­pescu, grefier Stoicescu, a con­­­­damnat la un an închisoare co­­recţională şi 3 ani degradare ci­vică , cu suspendarea pedepsei — pe Ion Ceauşu, agent la per­cepţia fiscală Gura Ocniţei, pen­tru delapidare de bani ai statului. -——~XO O 0X------­ C­ cd&nda­ i* JOI, 30 NOEMBRIE Ortodox: Sfântul Apostol Andrei întâiul chemat. Catolic: Sf. Apostol Andrei. Protestant: Apostol Andrei, Evreesc: 18 Kislev 5700. Mahomedan: 17 Seval 1358, % Răsăritul soarelui 7.33; apusul soarelui 16.36. Şedinţă solemnă la Academie, în cinstea Basarabiei (1919). JOI, 30 NOEMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 334.5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 12. Ora. Cota Dunării şi a ba­rei Sulina. Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Muzică din filme (discuri): Paso doble şi Tango din filmul „Iu­besc toate femeile“ de Stolz (voce: Peter Anders); Două foxtroturi din „Vacanţă la tropice“ de Washing­ton (voce: Dorothy Lam­our); Două melodii din „Domnul de la Folies Bergère“ de Meskiil (voce: Maurice Chevalier); Cântec din „Oameni, animale, senzaţii“ de Venners; Se­­lecţiuni dintr’un film Mikey Mou­se ; Două cântece din „Rapsodia diabolică“ de Berlin (voce: Connie Boswell); împăratul negru-melodie din „Cântecul libertăţii“ de Ege (voce: Paul Robeson) ; Tango din „Călătoria spre fericire“ de Jary (voce: Rosită Serrano); Două mar­­șuri-fox din „Scrisoare de dragoste din Engadin“ de Becce. 13 : Ora. Radiofonice ; Sport; Diverse. 13,10: Concert de prânz-Orches­­tra de salon Radio dirij. de Const. Bebescu; Uvertură la opera ,,Zam­­pa“ de Herold; întâlnire de Lehar­­potpuriu de Hruby; Potpuriu din opereta „Vânzătorul de păsări“ de Zeller. 14 : Radio-jurnal. 14.20 : Continuarea concertului Orchestrei de salon Radio : Potpu­riu din Urbach pe motive de Bee­thoven ; Potpuriu din opereta „E­­va“ de Lehar. 15: SPECTACOLE; Ştiri artis­tice şi culturale ; Publicaţii. RADIO ROMANIA 19 : Ora. — Mersul vremii. 19.02: Cronica ştiinţifică. 19.17: Muzică vocală romantică (discuri): Aria Agatei din „Frei­schütz“ de Weber (voce: Hiide Ko­­netzni); Regele ielelor-baladă de Schubert (voce : Heinrich Schlus­nus) ; Două lieduri de Schumann (voce: Elena Gerhard); Două lieduri de Liszt (voce: Heinrich Schlus­­nus); Sosirea lui Lohengrin din „Lohengrin“ de Wagner (voce: Wit trisch, Heidersbach şi Domgraf- Fassbaender). 19,50: Radio-jurnal în limba ma­ghiară. 20 : Ce este o gravură originală, de Prof. G. Oprescu. 20,10: D-na Evantia Costinescu: Cântece napolitane în I-a audiţie: Nonna, Nonna-Surriento... de Bo­­nanlonta ; Fronna, Fronnella de Cerino; îndrăgostita de Attilio Staffelti; Gelozie de Amleto Al­­fieri; Rămâi cu mine de Enrico Caninio. 20,30: Gh. Ştefănescu: Cântece de noapte: Noaptea de Schubert ; Nocturnă de Fauré; Nocturnă de Cezar Frank; Noaptea de Ceai­­kovsky. 20,45: Radio-jurnal (I). 21: Programul concertului sim­fonic de Em. Ciomac. 21,15: Concert simfonic al Or­chestrei „Filarmonica“, cond. de Alfred Alessandrescu (Transmisie de la Ateneul Român); Simfonia No. 6 in si minor (Patetica) de fino ikowsk­i In pauză­ (22.05—22.25): Radio­jurnal (II); Sport. 22.25: Continuarea concertului simfonic: Concertul in si minor pentru vioară și orchestră de Saint Saens (solist: Sandu Albu) ; Uce­nicul vrăjitor-poem simfonic de tr­3 al Th­iküd 23.10: Muzică variată (discuri) : Melodie de Kennedy şi Fox de Leux ; Valsul visului de Millöcker (voce: Eric Helgar) ; Tango de Grothe şi Serenadă de Meisel; Me­lodie din „Fortimio“ de Messager (voce: Georges Thill); Melodii din „Pisganini“ şi „Frasquita“ de Le­­har ; Melodie de Jeroschnick ; Me­lodie de Ritter. _ 23:45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză, germană, en­gleză și italiană. RADIO BASARABIA 212.6 m. 1411,1 kHz, 20 kw. 14 . Ora . Concert de prânz-Mu­­zică variată (discuri): Preludiu din „Aida“ de Verdi (Orch. Operii din Berlin, dirijată de Leo Bloch); O­­rientala de Cui şi Suvenir de Droila (Vioară : Mischa Elman) ; Potpu­riu de melodii din operete de la Strauss la Ziehrer, de Robrech­t ; Suită din „Carmen“ de Bizet (Or­chestra simfonică din Filadelfia, dirij. de Leopold Stokowski). 14,30: Radio-jurnal; închiderea emisiunii de prânz. 21: Ora; Concert de pian-Si­mon Cogan : Barcarola de Rach­maninoff ; Suită de Poulenc ; Gra­nada de Albenitz ; Alborada de I gracioso de Ravel. 21.25: D-na Ecaterina Melicov (voce), acompaniată la pian de I D-na Erjikowski ; Arie din „Nunta Jeanettei“ de Masse ; Arie din „Lakmé“ de Delibes; Voci de pri­măvară-vals de Johann Strauss ; Privighetoarea de Alabieff. 21:40. Muzică de balet (discuri): Nunta Aurorei-balet de Ceaikow­­sky (Orch. filarmonică din Lon­dra, dirijată de Kurtz). 22:05. Radio-jurnal: închiderea emisiunii. * BUDAPESTA: 549,5 m. 548 kHz. 120 kw. — 20,15. Inf.; 20,25. Con­cert vocal; 21,25. Seară Rákóczi ; 2240. Inf. în ungară, slovacă­­și ruteană; 23. Concert de orchestră; 24. Inf. în germană, italiană, engle­ză și franceză; 0,25. Plăci; 1,05. Inf. VIENA; 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. — 20. Plăci; 20,30. Inf. în ro­mână, ungară și serbo-croată ; 21,15. Concert de orchestra; 22,30. Actualităţi; 23. Inf. în germana; 20,20. Inf. în serbo-croată, ungara şi română; 23,50. Concert de seară; 1. Inf. în germană; 1,10. Concert nocturn. BELGRAD: 437 m­. 686 kHz. 2,5 kw. — 19,30. Concert de orchestra; 20 20 Ora naţiuni; 20,40. Muzică de dans; 21. Humor; 22. Melodii populare; 22,30. Inf. ; 22,50. Re­cital de vioară; 23,20. Muzică de dans; 23,40. Inf. ROMA I : 420,8 m. 713 kHz. — 21. Ora. Inf. Radiojurnal; 21,30 Plăci; 22. Concert simfonic; 24. Radiojurnal; 0,15. Muzică de dans; 1. Inf. în franceză; 1,16. Inf. in engleză. Sub semnul latinităţii (Urmare din pagina I-a) Augustus invită poezia şi isto­ria pe sub arcuri de triumf ca să imortalizeze gloria rassei. Patri­cianul Tit-Liviu vine la apelul împărătesc să desfăşoare lent trîmba splendorilor romane ale Urbe condita, să exalte forţa civi­lizatoare a imperiului şi să cu­prindă într’o viziune integrală patria până în confiniile ei cele mai îndepărtate. Tit-Liviu însuşi e un steag al spiritualităţii latine care flutură peste timpuri. Taine nu-i află asemănare decât tot în­tr’un roman — Tacit — şi în in­­comensurabilul Thucydide. Ho­­raţiu lasă cântecele dedicate Gly­­cerelor, ca să toarne în ode bucu­ria imnică a victoriilor romane, să fae iambi noi pentru jocurile seculare inaugurate de Augustus şi să ridice în acorduri armonioa­se virtuţile Romei augustine. Vir­­giliu, tandrul şi melancolicul cân­tăreţ al frumuseţilor italice, fas­cinat de măreţia trecutului latin, dărueşte umanităţii epopeea de proporţii homerice a lui Enea cel care a învins destinul şi Zeii. A­­poi Tibul, eruditul Proporţiu, O­vidiu, tot. Inspiraţii veacului au­gustul strânşi în cenaclul lui Me­cena sau în preajma lui Asinius Pollio, dându-şi seama că trăesc sub un împărat care va domina timpurile, crează cu ardoare o­­pere care rămân veşniciei. împă­ratul Octa­vian August, ca să dea nobleţe scrisului, compune el însuşi epigrame, tragedii, memo­rii, fondează biblioteca palatină şi case pentru scriitori. Niciun monarh al lumii, afară doar de Ludovic al XlV-lea, n’a răspândit peste epoca sa atâta strălucire şi n’a ridicat creaţiile spiritului la o atît de înaltă va­loare universală. Latinitatea ca imperialism al spiritului este o operă aproape exclusiv augustină. De aceea vrem să credem că re­învierea cultului lui Augustus în­tr’o veche cetate romană de pe coasta franceză a Mediteranei e un timid început de reconciliere a rassei latine cu ea însăşi. Splen­didă regăsire a unui destin impe­rial, sub bolţile de lumină ale spiritului.... AL. GREGORIAN Serviciu ifin pentru Primo de Rivera Legaţia Spaniei ne roagă să publicăm următoarele: „Astăzi, joi, la ora 10:30 dim., se va oficia un serviciu divin în biserica italiană din Capitală, pentru odihna sufletului lui­­ José Antonio Primo de Rivera, fonda­torul şi primul şef naţional, al Falangei spaniole y de las J.O.N. S., asasinat mişeleşte pentru cre­dinţa sa în Dumnezeu şi dragos­tea sa pentru Spania. Ir, aceiaşi zi, declarată zi de do­liu naţional printr’un decret al şefului statului spaniol, generali­simul Franco, resturile pămân­teşti ale lui José Antonio Primo de Rivera vor fi înhumate în mă­năstirea Escorial. Astfel, lângă împăraţii şi regii cari au do­hnit peste imperiul cel mai mare cunoscut în istorie, se va odihni José Antonio Primo de Rivera, simbol al tuturor eroilor şi martiri ai Sfintei­ Cruciade. Ceremonia, care se va celebra în Bucureşti, va fi publică şi nu se vor trimite invitaţii“. t.. Spirit şi răsboi In n-rul 47, de Sâmbătă, 25 Noembrie, al revistei „Universul literar“, d. TOMA VLADESCU publică un in­teresant articol despre atitudinea scriitorilor faţă de răsboi, cu titlul: „SPIRIT ŞI RASBOI“. Mai colaborează în acelaş număr al revistei, d-nii: GEORGE MURNU, ION BIBERI, VICTOR POPESCU, STEFAN STANESCU, NEAGU RĂDULESCU, MINCU­­LEHLIXI, ION DIACU. Pagina TEATRULUI critică și informativă, scrisă de: Victor Popescu, George Voinescu, Traian Lalescu, Gh. Soare, Ion Damian. Mai iscălesc articole, poezii și nuvele, d-nii: Mircea Mateescu, Paul Miracovici, Romeo Alexandrescu, Iulian Popa, Silviu Lazăr, George Putneanu, Ştefan Baciu şi Constantin Fântâneru. Citiţi UNIVERSUL LITERAR UNIVERSUL BLOCUSUL (Urmare din pagina 1-a) provocate mai mult de grija­­ faţă de pagubele materiale pe care ea le provoacă, grijă fireş­te legitimă. Dealtfel, ţinând seamă de acest caracter al de­mersurilor diplomatice făcute de unele state neutre,­­ răs­punsul Londrei şi al Parisului a fost tocmai promisiunea de a se face tot posibilul pentru a se micşora eventualele pagube. Nu se poate contesta deci legitimitatea îngrijorării neu­trilor, din punctul de vedere al intereselor lor materiale. Neutrii însă sunt puşi în situaţia de a alege între două alternative: sau un război al minelor, care s’ar desfăşura fără reacţiune, şi deci o permanentă şi gravă primejdie pentru navigaţia neu­trilor, pentru comerţul lor şi pentru viaţa oamenilor lor — sau suportarea unui control ri­guros al vaselor lor cu riscul redus al unor prejudicii mate­riale mai mari sau mai mici. Situaţia faţă de o asemenea alternativă fireşte nu este din cele mai uşoare, dacă mai ales nu se uită dorinţa de a nu se ieşi din stricta neutralitate. Dar nu e acesta nici primul şi din nefericire nu va fi nici ultimul neajuns pe care neutrii II au de suportat din cauza conflictului dintre marile puteri. CURIER JUDICIAR S’a încheiat instrucţia judiciară in afacerea Auşnit Instrucţia judiciară în afacerea Max Auşnit — săvârşită cu deo­sebită rapiditate — s’a încheiat Marţi. Cel din urmă act de investi­gaţii a fost acela al unei no­ui descinderi, la sediul soci­etăţii Titan Nadrag Galan. Actele ridicate au fost supuse apoi prevenitului, chiar în peni­tenciarul Văcăreşti, spre a fi re­cunoscute şi a i se lua o seamă de desluşiri asupra conţinutului şi înţelesului lor. Dosarul s-a trimis apoi parche­tului spre a se da, în cauză, re­chizitor definitiv. * Trib. Covurlui urma să judece Marţi contestaţia făcută de d. Gh. Popescu-Craiova contra înscrierii d-lui Max Auşnit în listele de cetăţenie română, ca fiu de evreu român băştinaş (Osias Auşnit). Din cauza lipsei dosarului de fond, ce a fost cerut între timp de parchetul general al Curţii de Apel din București, desbate­­rea s-a amânat, din nou, la 18 ia­nuarie 1940. Procesul T­g.­Ungheni înalta Curte de Casaţie s. NI urma să judece Marţi recursurile în casare făcute de G. Turtu­­reanu, Octav Petrescu, Candid Chiriţă, Virgil Lupaşcu, I. Păscă­­luţă ş. c. l. implicaţi în afacerea Tg. Ungheni, contra deciziei curţii crimina­le din Bucureşti prin care au fost condamnaţi. Din cauza lipsei de apărare, procesul s-a amânat însă la alt termen (ce se va fixa ulterior). Condamnaţi Trib. Ilfov s. VI, format cu d-nii judecători Odăgescu, Haneş şi procuror Laurenţiu Filipescu, a condamnat Marţi: 1. La 8 luni închisoare corecţională pe Iordan Tănase, din com. Hereşti şi 2. la o lună închisoare pe Ştefan Mi­­hăilescu, contabil, din str. Udri­­eanu 24. Primul e învinuit că a încercat să-l miluiască pe jandarmul plu­­tonier Ion Ştefan ca să nu-i dre­seze acte de dare în judecată pen­tru infracţiuni comise în sat. Al doilea e învinuit că, pe când era în serviciul Federaţiei Nautice de Sporturi, şi-a însuşit 16 mii lei din încasări. Au fost trimi­şi in judecată Parchetul tribunalului local a trimis Marţi în judecată corec­­ţionată pe următorii infractori: 1. Ecaterina Goldstein, de fel din comuna Dogani, jud. Cetatea Albă, — stabilită în Tulcea — şi mutată apoi în Bucureşti (str. Griviţei) în serviciul magazine­lor „Sora”. Numita este învinuită că şi-a confecţionat un carnet de identi­tate al biroului populaţiei şi altul de călătorie cu preţ redus pe c. f. r. pe numele Elena Tătaru. 2. Ecaterina Sârboiu, din com. Pietroasa din Valea, jud. Dâm­­boviţa şi 3. Elena Oprea, fostă infirmieră în serviciul spitalului Filantropia, pentru că cea dintâi a pretins iar cea de a doua i-a administrat, un tratament empiric spre a-i provoca avort. 4. Cairol Boghiu, zidar, din str. Cobâlcescu 2 bis, pentru tenta­tivă de batjocorire asupra unei fetițe de 14 ani. 5. Iordache V. Gheorghe, din str. Aurel Vlacu 66, fost încasator la S. T. B., pentru abuz de în­credere comis prin aceea că şi-a însuşit vreo 1494 lei din încasă­rile curente şi pe deasupra, a tăiat şi sustras diverse cantităţi de piele şi curele din zestrea va­goanelor. 6. Nicuilae Capuşanu, fierar, din str. Dorobanţilor 17, pentru măr­turie mincinoasă (în procesul din­tre N. Gheorghe şi M. Marcovici desbătut la Curtea de Apel din Bucureşti s. IV). Orice funcţionar al statului român trebue să stăpânească limba naţiunei dominante înalta Curte de Casaţie s. III — sub preşedinţia d-lui Barbu­­ Brezeanu — a statornicit încă o­­ jurisprudenţă, de luminos interes I românesc, în materia îndatoriri­­i lor legale ce incumbă oricărui funcţionar public. Speţa era aceasta : Reclamanta Ileana Buda, im­piegată la judecătoria Deva, fu­sese pusă în disponibilitate pe motiv că — deşi „trecuse“ cu bine examenul de limba română — totuşi, la o nouă revizuire, s’a dovedit că vorbeşte atât de schilodit limba naţiunei domi­nante încât e inaptă serviciului public ce i se încredinţase şi chiar vătămătoare prestigiului funcţiei. Atacând însă cu acţiune în contencios această măsură, Ilea­na Buda a câştigat procesul Curtea de apel din Cluj­­. III a dispus, adică, reintegrarea ei, considerând, în principiu, că „dacă“ instanţa de contencios administrativ se convinge ea di­rect, prin propriile ei cercetări şi verificări, că funcţionarul cu­noaşte suficient limba română, are dreptul să anuleze actul atacat“, şi constatând, în fapt, că şi-a făcut convingerea că res­pectiva cunoaşte suficient limba ţării. Ministerul justiţiei a făcut recurs în casare contra acestei hotărîri susţinând, în prim rând, că instanţa de fond nu era nici chemată, nici calificată să dea certificate de limba română şi nici să se substituie organului unic competent în materie . „Co­­misiunea de examinare pentru cunoaşterea limbii române“. A precizat apoi că stăpânirea, la perfecţie, a limbii naţiunei dominante — mai cu seamă a­­cum după mai bine de 20 de ani de la „Unire“ — este o condiţiune imperioasă pentru toţi funcţio­narii publici, indiferent dacă sunt definitivi sau stabili, şi in­dispensabilă oricărei funcţii, iar verificarea ei se poate face ori­când de organele legale şi indi­ferent dacă respectivii au apu­cat să treacă vreun examen. înalta Curte a admis în totul aceste susţineri şi a casat deci­zia curţii de apel din Cluj. Anul al 5(Mea Nr- 880 Vineri 1 Decembrie 1939 De la Institutul de ştiinţe al României Institutul de ştiinţe al Româ­niei, secţia technică, ţine l­a şe­dinţă de comunicări din anul la curs, Vineri 1 Decembrie 1939, la ora 18, în amfiteatrul „Negrea­­nu“, Facultatea de ştiinţe etaj I (Str. Poincaré No. 14). La ordi­nea zilei:­­ prof. ing. D. Ger­mani, preşedinte: „Valoarea practică a comparaţiei turbioni­­lor hidrodinamici cu câmpurile magnetice“; Prof. ing. Teodores­cu C. C. : „Contracţia cimentului în funcţie de umiditatea“; Prof ing. D. Pavel: „Aerodinamica bărcilor cu pânze; Conf. dr. ing. E. Pătraşcu : „Probleme în legă­tură cu construcţia postului de Radio Basarabia“; Ing. E. Bodea: „Consideraţiuni asupra funda­mentelor teoretice ale sistemelor de dimeneuii şi unităţi“. ----------=X© • ©X=---------­ Puternic incendiu la moara „Mândria“ din corn. Pleaşa, jud. Prahova Ploeşti, 28 Noeimbr. Un puternic incendiu a izbuc­­nit astă noapte la moara „Mân­dria“ din comuna Pleaşa, jud. Prahova, proprietatea d-lui I. N. Ionescu din Ploeşti. La faţa locului au sosit echi­pele de pompieri, sub conduce­rea d-lui cpt. Maneca Mihail, cu 3 auto­pompe cisterne. După o muncă uriaşă de 4 ore şi jumătate, focul a putut fi stins. Au ars dependinţele morii, 3 cancelarii, 4 camere, 1 antreu , de asemenea instalaţia electrică a fost deteriorată. Focul se datoreşte unui coş vechi necurăţat. Pagubele se ridică la 250.000 lei. „In numele legii” sau in „virtutea legii” înalta Curte de Casaţie . II, a fost sesizată deunăzi cu solu­ţionarea problemei de drept, ri­dicată printr’un recurs : dacă este casabilă o decizie judecăto­rească pronunţată „în numele legii", în loc de.­. „în virtutea le­gii", sau în virtutea legii", în loc de... „în numele legii". Deosebirea de nuanţă rezultă din cauza chipului variat în care s-a preconizat formula, condica de procedură penală „Regele Ca­rol II“, în art. 328 punctul 12, cerând ca hotărîrile justiţiei na­ţionale să se pronunţe în nu­mele legii, în vreme ce legea fundamentală a ţării prevede că aceste pronunţări să se facă în virtutea legii. înalta Curte a , respins însă recursul ca nefondat, statornicind că ceace este indispensabil , în cadrul disp. art. 328 pct. 12, e atestarea sacramentală că baza legală a fost cu nestrămutată credinţă păzită, aşa că faptul a­­doptării uneia din formulele le­gale în locul celeilalte nu con­stituie un viciu formal suscep­tibil să atragă sancţiunea vreu­nei nulităţi. Dar dacă instanţele omit, cu totul, să menţioneze această specificaţie ? ! Sub acest aspect chestiunea s’a pus deunăzi, şi s’a rezolvat ori, prin recursul făcut de Nicu­­­­lae Rădulescu contra deciziei Curţii de Apel din Bucureşti prin care a fost condamnat la şase luni închisoare corecţională. Hotărîrea atacată, deşi moti­vată temeinic în fapt şi în drept, era lipsită totuşi de menţiunea că s-a pronunţat în conformitate cu cerinţele art. 328 punctul 12, adică „în numele legii". Tocmai de aceea recurentul a cerut casarea ei, cu trimitere spre nouă judecare, în temeiul nulităţii exprese prescrisă de art. 474 partea I alin. 4 pr. p. înalta Curte a admis recursul şi a casat decizia cu trimitere la aceiaș curte de fond. THERMOGEN1 Vată revulsivă aplicată pe piele produce căldură şi combate TUSE-GRIPATA REUMATISME JUNGHIURI LUMBAGO, ETC. Este un remediu SIGUR SIMPLU RAPID Puteţi să-l întrebuinţaţi fără a vă întrerupe ocupaţiile. Farm«*» .1 Drogherii In Nordul Europei (Urmare din pagina I-a a fiinţat acum câteva săptă­mâni guvernul suedez, că a instalat un câmp de mine, în apropiere de coasta de sud a Suediei, până la o distanţă de 3 mile de limita apelor te­ritoriale. Acum câteva zile, germanii au instalat un nou baraj de­­ mine în strâmtoarea Falster­bo, în dreptul porturilor sue­deze Helsingborg, Landskro­­na şi Malmoe, menţinând li­mita câmpului minat la ace­iaş distanţă de 3 mile de apele teritoriale suedeze. Ce s’a în­tâmplat ? O parte din mine s’au desprins din cablurile lor şi, împinse de curenţi, s’au transformat în mine deri­­vante. De câteva zile, aceste mine circulă chiar în apro­piere de intrarea porturilor suedeze, încât navigaţia va­selor este pusă în primejdie. Guvernul suedez a adresat o notă guvernului german, în care protestează împotriva aşezării minelor chiar în zona apelor teritoriale suedeze, adică până la o distanţă de 3 mile de coastă, când limita apelor teritoriale suedeze este fixată la 4 mile, ca şi împo­triva dificultăţilor ce s’au creat navigaţiunii în strâm­toarea Falsterbo din cauza minelor derivante desprinse din baraje. Nota guvernului suedez pune în discuţie două ches­tiuni, ce interesează regimul juridic al mării. Mai întâi ea pomeneşte de limita apelor teritoriale şi de drepturile speciale ale Sue­diei asupra zonei teritoriului maritim şi al apelor sale te­ritoriale. Marea se împarte în două zone principale: una, aşa zisă teritorială, din apropierea coastei şi asupra căreia sta­tul respectiv are drepturi spe­ciale, căci într’însa predo­mină competinţele naţionale şi a doua, constituită din largul mării, care este sub regimul juridic internaţional, adică este supusă regulilor obiective ale dreptului inter­naţional comun. Nu există însă aceleaşi con­cepţii şi reguli, în ce pri­veşte limitarea zonelor apelor teritoriale şi exerciţiul drep­turilor statelor asupra acestor zone. Unele state, cum sunt Ger­mania, Spania şi Uruguay, au admis o limită uniformă a mării teritoriale, fixând linia de separaţie de zona interna­ţională a largului mării, la 3 mile de coastă ; Franţa are mai multe limite în marea teritorială: limita pescuitului e fixată la 3 mile; limita va­mală, la 20 km.; zona neu­tralităţii se întinde până la 6 mile, iar perimetrul de sigu­ranţă este de un miniametru. Suedia, Norvegia şi Finlan­da au fixat limita zonei ape­lor lor teritoriale la 4 mile bazându-se pe consideraţiuni geografice, istorice şi econo-­­ mice, sau pe drepturi naţio­nale şi interese locale. Iată pentru ce guvernul suedez, în nota comunicată guvernului german, atrage atenţia că limita zonei ape­lor sale teritoriale se întinde până la 4 mile de coastă şi aminteşte că ea a fost adop­tată în 1779 din cauza na­turii speciale a coastelor sale, care nu permit navigaţiunea vaselor de tonaj mai mare, în condiţiuni impuse de sigu­ranţa circulaţiei, pe o lărgi­me numai de 3 mile; iar Ger­mania consideră limita ape­lor teritoriale la 3 mile. încercările ce s’au făcut după războiul mondial de a se admite aceeaş limită pen­tru zonele apelor teritoriale, s’au izbit de interesele specia­le ale câtorva state. Franţa a recunoscut că „re­glementarea apelor teritoriale corespunde pentru fiecare stat la necesităţi diverse, din cauza elementelor geografi­ce, economice şi politice”, aşa că nu se poate stabili un re­gim uniform în această ma­terie. Mai gravă este chestia mi­nelor derivante provenite din câmpurile şi bazele stabilite de germani, din cauza pri­mejdiei ce o prezintă ele pentru libertatea şi siguranţa navigaţiunii, atât în zona apelor teritoriale suedeze, cât şi în zona liberă interna­ţională. Statele beligerante au drep­tul să instaleze câmpuri şi baraje în zonele libere din largul mării, nu însă şi în zona apelor teritoriale ale neutrilor, iar minele trebue să fie fixe spre a nu crea di­ficultăţi navigaţiunii. R. SEIŞANU --------=x© • Ox=------­ Tribunalele militare ARESTAREA UNUI SPORTIV Cunoscutul jucător de foot­ball Suditulescu a fost arestat de parchetul militar C. 2-a, şi urmează a fi trimis în judecată pentru dezertare, din cauza ab­senţelor repetate de la regimen­tul unde îşi face stagiul militar. Cursuri de limba italiană pentru „Straja Ţării“ Institutul de cultură italiană,­­y, după ce a luat acordurile nece-­­­sare cu comandantul Străjii Ţării, a hotărât să dea­ anul acesta o mare amploare organizării cursu­rilor de limba şi cultura italiană pentru comandanţii şi tinerii din Straja Ţării. Mai multe cursuri, cu mai mul­te sute de înscrişi, au început în diferite oraşe din ţară, iar altele se vor înfiinţa în curând in Ca­pitală. Se vor ţine: un curs bisăptămâ­­nal pentru comandanţii străjeri; un curs bisăptămânal împărţit în mai multe secţiuni pentru stră­jeri şi alt curs, tot împărţit în mai multe secţiuni, pentru stră­jer­i. Institutul de cultură italiană, în dorinţa de a înlesni celor ce activează în cadrul Străjii Ţării posibilitatea de a se înscrie la a­­ceste cursuri, a fixat un orar care permite o mare alegere a zi­lelor şi orelor, când elevii ar fi liberi de însărcinările şcolare. înscrierile se primesc în fiecare zi la secretariatul cursurilor, în­tre orele 11-13 şi 16-20 în str. Bi­serica Amzei 2 (tel. 4.02.20). Pentru D-nii Librari din Capitală şi Provincie . VA PUTEŢI PROCURA PENTRU SĂRBĂTORI MIGNIONETE FELICITĂRI Şl CÂRŢI POŞTALE ILUSTRATE DE CRĂCIUN ŞI ANUL NOU MODE­LE NOI. ^ Foiţă de mătase colorată calitatea I. Suluri hârtie gofrată streină diferite culori. Calendare bloc mici şi mari. Agende de buzunar în pânză şi piele. Casete cu creioane colorate figuri. Cărei pentru copii ilustrate cu text german şi franc­ . Registre şi articole de birou cu preţuri feer­ie convenabile de la Librăria Universul, str. Brezo­­ianu­ 23—25, 1 - un muu T .

Next