Universul, decembrie 1939 (Anul 56, nr. 330-357)
1939-12-01 / nr. 330
% NOUI CADOURI ŞI PREMII LA ASIGURĂRILE ABONAŢILOR şi CITITORILOR „UNIVERSULUI“ . LA ASIGURĂRI DE 40000 LEI La o asigurare de 40.000 lei, cu rata lunară de lei 162 se acordă: 1) Chiar de la contractarea asigurării, UN PORT-VISITE de piele pentru bancnote sau acte, sau o garnitură compusă din UN NOTES şi UN PORT-ŢIGARETE. 2) la achitarea ratei a 5-a lunare UN CEASORNIC „MAUTHE“deşteptător, cu minutare fosforescente şi puncte luminoase pe cadran. 3) La achitarea ratei a 12-a lunare o casetă cu 6 CEŞTI DE KARLSBAD cu farfurioarele lor. 2. LA ASIGURĂRI DE 50000 LEI La o asigurare de 50.000.— lei cu rata lunară de 203.— lei se acordă în anul I de asigurare O BONIFICATIE TOTALA DE LEI 1.200.— în borderouri lunare de participare la tragerile loteriei statului din 15 ale fiecărei luni. La 2 asigurări de 50.000.— lei cu rata lunară de 406.— lei se acordă în anul I de asigurare O BONIFICATIE TOTALA DE LEI 2.400.— în borderouri lunare de participare la tragerile loteriei statului din 15 și 18 ale fiecărei luni. 3. La oricare din asigurările de mai sus se acordă scutirea completă de taxa poliţiei, precum şi participarea la tragerile Societăţii „Franco-Română“ din 15 ale fiecărei luni şi anume: 1) Tragerile generale de amortisment. 2) Tragerile de PREMII CARE NU SE SCAD DIN CAPITALUL Asigurat, care se primeşte intact şi la expirarea ASIGURĂRII. 3) PREMIILE DE CONSOLARE IN LOZURI ale Loteriei Statului acordate asiguraţilor în ordinea lor de vechime. Ratele sus arătate se vor trimite direct Societăţii, Bucureşti, Calea Griviţei 23 cu menţiunea: „pentru o asigurare nouă de lei...... CRONICA SPORTURILOR Programul festivităţilor aniversării a 27 ani de existenţă a U. F. S. R. Vineri 1 Decembrie, U.F.SR. va sărbători 27 ani de existenţă, într’un cadru solemn, programul fiind următorul: La ora 16 : „Te-Deum" pentru aniversare şi slujbă pentru pomenirea celor decedaţi în cursul anului, oficiate la biserica „Battiştei“ str. Batişte. La ora 16.30: înscriere la Palatul Regal a domnilor preşedinţi de federaţii La ora 17 : Şedinţă festivă în sala de onoare a Soc. „Arta“ din str. Batişte No. 14, cu următorul program: Cuvântarea d-lui George A. Blagino, preşedintele U.F.S.R. Cuhcântarea d-lui Th. Sidorovici, comandantul Străjii Ţării. Remiterea diplomelor de onoare U.F.SR. Remiterea insignelor de onoare U.F.S.R. Citirea ordinului de zi UF.S.R. pentru citarea la ordinea de zi a sportului românesc. Remiterea cupelor U.F.S.R. federaţiilor de sport. Ţinuta: Uniforma U F.S.R. pentru preşedinţii de federaţii şi membrii din comitet; haină neagră. La ora 21.30 : Masă oferită de U.F.S.R. la restaurantul Capşa preşedinţilor de federaţii şi invitaţilor. Ţinuta: Frac şi decoraţii. ŞEDINŢA FESTIVĂ La şedinţa festivă sunt rugaţi a lua parte: membrii fondatori, comitetul central U.F.S.R., reprezentanţi U.F S.R. de Ţinuturi, cenzorii U.F.S.R., membrii comisiunilor şi personalul U.F S.R.. Biroul şi membrii comitetelor tuturor federaţiilor de sport, delegaţii tuturor ziarelor care au rubrici de sport precum şi toţi titularii Premiului naţional al sporturilor, diplomelor de onoare U.F.S.R., citaţiilor la ordinea zilei U.F.SR. Ei sunt rugaţi a considera prezenţa drept invitaţie Crossul naţional stârneşte un interes considerabil Cea mai mare întrecere de toamnă, crossul naţional, care se va alerga Duminică 3 Decembrie în incinta parcului sportiv al sectorului I Galben, în organizarea F.R.A. şi cu concursul clubului Viforul Dacia, stârneşte un viu interes între atleţii noştri de fond. In adevăr, în nici un an nu au fost atât de mulţi candidaţi, care să se prezinte cu şanse aşa de apropiate unul de altul, pentru cucerirea titlului de campion. Azi vom prezenta pe atleţii, cetre au şansă să fie campioni: Ludovic Gali (Braşov), campionul naţional de maraton, fost de mai mult ori campion balcanic. Francisc Lahny (Soc. Sp. Săs.Braşov), s-a clasat al doilea acum un an, după Dinu Cristea în crossul naţional. Wilhelm Fischer (Soc. Sp. Săs. Braşov), cel mai bun demi fondist din Braşov. Chicomban (municipiulBraşov), un bun fondist. Zinopol (C.F.R.), clasat în primele locuri în toate alergările de fond in care a luat parte. Constantin Radu Ioniţă (Viforul Dacia), internaţional, câştigătorul crossurilor Mihail Eliescu şi Alexandru Velcovici în anul curent. Dumitru Tălmaciu (Viforul Dacia), cel mai tânăr atlet, relevaţia anului 1939. Ion Tărtăreanu (Vif. Dacia), câştigător de maraton naţional. Vasile Kontz (Venus, campionul regional de cross-country, speranţa Venuisului. Grigore Todiriu (Victoria), campionul regional de crosscountry junior. Vasile Todisiu (Venus), un bun alergător de echipă. Scovara (U.D.R.), campionul Ligii Banat. Ion Răsnoveanu (Venus), un atlet în mare revenire. Schaăt (Soc. Sport, Săs. Braşov), un tânăr cu mari calităţi de fondist. In afară de atleţii de mai sus, desigur că vor lua parte şi alţii atleţi, însă nu cu şansă de primul loc. Crossul naţional va fi o primă selecţionare pentru crossul interbalcanic In urma deciziei dată de congresul balcanic, întrunit anul acesta la Atena, in primăvara anului viitor se va desfăşura la Istambul, primul cross interbalcanic pe distanţa de 8 km. întrucât întrecerea de Duminică este ultima din acest an şi cum în primăvară nu este timp prea mare de la deschiderea se- I zonului până la desfăşurarea chrossului tatarnaţiicmal ir ■ '»cerea de Duminică este o primă I indicaţie pentru selecţionarea echipei noastre naţionale, aşa că crossul naţional de anul acesta are o şi mai mare importanţă faţă de cele din trecut. Pentru deslegarea lui Sipoş, Rapid va juca la 8 Decembrie la Zagreb cu Grajdansky. In această partidă, feroviarii nu-l vor întrebuinţa pe Sipoş, dar vor apela în schimb la serviciile lui Baratky. Acesta a participat la antrenamentul de ieri şi a dovedit că este complet refăcut. După cum se ştie feroviarul a fost operat de apendicită în ziua in care România se întâlnea cu reprezentativa Ungariei la București. Sipoş nu mai joacă ! F. R. S. N. va scoate la Zagreb in curând un anuar Odată cu venirea d-lui amiral Păiş N„ la conducerea F. R. S. N., precum şi faptul că ministerul aerului şi marinei, prin d. general adj. Paul Teodorescu, ministrul aerului şi marinei, a luat sub aripa sa ocrotitoare, propaganda şi propăşirea marinei prin sporturile nautice, care sunt atât din punct de vedere fizic cât şi moral sporturi complecte, activitatea şi rezultatele înregistrate până în prezent au marcat o importantă ridicare a nivelului tehnic şi de propagandă. Pentru a se cunoaşte acest lucru de toată lumea, d. amiral adj. Păiş N. a însărcinat serviciile de secretariat şi propagandă, să editeze un anuar, in care se va oglindi toată activitatea federaţiei şi numeroaselor sale grupări. Pentru acest lucru d. comandor Eug. Săvulescu, secretar general al F. R. S. N. şi Cristan Teodorescu, şeful serviciului de propagandă, au adunat un material foarte bogat şi interesant, graţie căruia, cât şi modului în care va fi editat anuarul, vom avea ocazia să vedem o lucrare care va face cinste F. R. S. N. ------ox© ♦>xo----- RAPID S-A ANTRENAT LA DOUĂ PORTI In ultima etapă de campionat, Rapid susţine o partidă dificilă în compania Juventusuilui. De aceia a început de ieri antrenamentele, mai atente ca oricând. Punctul de atracţie l-a constituit apariţia lui Baratky. Acesta a făcut primul antrenament după operaţia de apendicită şi s’a remarcat cu multă uşurinţă. După exerciţiile pentru condiţie fizică jucătorii au fost repartizaţi în două echipe care au disputat o partidă de două „portiţe“. Echipa lui Negru a învins pe cea a lui Petrică Rădulescu cu ,7—2. S’a jucat în următoarele formaţii: NIGRU, LENGHER, MOLDOVA&SITU, COSTEA, RASINARU, MA'ffrbN. Restul: PETRICA RADULESCU, VINTILA, GAVRILESCU, BOGDAN, BARATKY, FLORIAN, CAPUSAN. * , . . i Condarrmarea unui agent de percepţie Târgovişte, 28 Nov. Secţia II-a a trib. Dâmboviţa, în completul d-lor : preşedinte I. G. Ene, judecători I. G. Manea şi G. Niculescu, procuror Alex. Popescu, grefier Stoicescu, a condamnat la un an închisoare corecţională şi 3 ani degradare civică , cu suspendarea pedepsei — pe Ion Ceauşu, agent la percepţia fiscală Gura Ocniţei, pentru delapidare de bani ai statului. -——~XO O 0X------ C cd&nda i* JOI, 30 NOEMBRIE Ortodox: Sfântul Apostol Andrei întâiul chemat. Catolic: Sf. Apostol Andrei. Protestant: Apostol Andrei, Evreesc: 18 Kislev 5700. Mahomedan: 17 Seval 1358, % Răsăritul soarelui 7.33; apusul soarelui 16.36. Şedinţă solemnă la Academie, în cinstea Basarabiei (1919). JOI, 30 NOEMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 334.5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 12. Ora. Cota Dunării şi a barei Sulina. Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Muzică din filme (discuri): Paso doble şi Tango din filmul „Iubesc toate femeile“ de Stolz (voce: Peter Anders); Două foxtroturi din „Vacanţă la tropice“ de Washington (voce: Dorothy Lamour); Două melodii din „Domnul de la Folies Bergère“ de Meskiil (voce: Maurice Chevalier); Cântec din „Oameni, animale, senzaţii“ de Venners; Selecţiuni dintr’un film Mikey Mouse ; Două cântece din „Rapsodia diabolică“ de Berlin (voce: Connie Boswell); împăratul negru-melodie din „Cântecul libertăţii“ de Ege (voce: Paul Robeson) ; Tango din „Călătoria spre fericire“ de Jary (voce: Rosită Serrano); Două marșuri-fox din „Scrisoare de dragoste din Engadin“ de Becce. 13 : Ora. Radiofonice ; Sport; Diverse. 13,10: Concert de prânz-Orchestra de salon Radio dirij. de Const. Bebescu; Uvertură la opera ,,Zampa“ de Herold; întâlnire de Leharpotpuriu de Hruby; Potpuriu din opereta „Vânzătorul de păsări“ de Zeller. 14 : Radio-jurnal. 14.20 : Continuarea concertului Orchestrei de salon Radio : Potpuriu din Urbach pe motive de Beethoven ; Potpuriu din opereta „Eva“ de Lehar. 15: SPECTACOLE; Ştiri artistice şi culturale ; Publicaţii. RADIO ROMANIA 19 : Ora. — Mersul vremii. 19.02: Cronica ştiinţifică. 19.17: Muzică vocală romantică (discuri): Aria Agatei din „Freischütz“ de Weber (voce: Hiide Konetzni); Regele ielelor-baladă de Schubert (voce : Heinrich Schlusnus) ; Două lieduri de Schumann (voce: Elena Gerhard); Două lieduri de Liszt (voce: Heinrich Schlusnus); Sosirea lui Lohengrin din „Lohengrin“ de Wagner (voce: Wit trisch, Heidersbach şi Domgraf- Fassbaender). 19,50: Radio-jurnal în limba maghiară. 20 : Ce este o gravură originală, de Prof. G. Oprescu. 20,10: D-na Evantia Costinescu: Cântece napolitane în I-a audiţie: Nonna, Nonna-Surriento... de Bonanlonta ; Fronna, Fronnella de Cerino; îndrăgostita de Attilio Staffelti; Gelozie de Amleto Alfieri; Rămâi cu mine de Enrico Caninio. 20,30: Gh. Ştefănescu: Cântece de noapte: Noaptea de Schubert ; Nocturnă de Fauré; Nocturnă de Cezar Frank; Noaptea de Ceaikovsky. 20,45: Radio-jurnal (I). 21: Programul concertului simfonic de Em. Ciomac. 21,15: Concert simfonic al Orchestrei „Filarmonica“, cond. de Alfred Alessandrescu (Transmisie de la Ateneul Român); Simfonia No. 6 in si minor (Patetica) de fino ikowski In pauză (22.05—22.25): Radiojurnal (II); Sport. 22.25: Continuarea concertului simfonic: Concertul in si minor pentru vioară și orchestră de Saint Saens (solist: Sandu Albu) ; Ucenicul vrăjitor-poem simfonic de tr3 al Thiküd 23.10: Muzică variată (discuri) : Melodie de Kennedy şi Fox de Leux ; Valsul visului de Millöcker (voce: Eric Helgar) ; Tango de Grothe şi Serenadă de Meisel; Melodie din „Fortimio“ de Messager (voce: Georges Thill); Melodii din „Pisganini“ şi „Frasquita“ de Lehar ; Melodie de Jeroschnick ; Melodie de Ritter. _ 23:45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză, germană, engleză și italiană. RADIO BASARABIA 212.6 m. 1411,1 kHz, 20 kw. 14 . Ora . Concert de prânz-Muzică variată (discuri): Preludiu din „Aida“ de Verdi (Orch. Operii din Berlin, dirijată de Leo Bloch); Orientala de Cui şi Suvenir de Droila (Vioară : Mischa Elman) ; Potpuriu de melodii din operete de la Strauss la Ziehrer, de Robrecht ; Suită din „Carmen“ de Bizet (Orchestra simfonică din Filadelfia, dirij. de Leopold Stokowski). 14,30: Radio-jurnal; închiderea emisiunii de prânz. 21: Ora; Concert de pian-Simon Cogan : Barcarola de Rachmaninoff ; Suită de Poulenc ; Granada de Albenitz ; Alborada de I gracioso de Ravel. 21.25: D-na Ecaterina Melicov (voce), acompaniată la pian de I D-na Erjikowski ; Arie din „Nunta Jeanettei“ de Masse ; Arie din „Lakmé“ de Delibes; Voci de primăvară-vals de Johann Strauss ; Privighetoarea de Alabieff. 21:40. Muzică de balet (discuri): Nunta Aurorei-balet de Ceaikowsky (Orch. filarmonică din Londra, dirijată de Kurtz). 22:05. Radio-jurnal: închiderea emisiunii. * BUDAPESTA: 549,5 m. 548 kHz. 120 kw. — 20,15. Inf.; 20,25. Concert vocal; 21,25. Seară Rákóczi ; 2240. Inf. în ungară, slovacăși ruteană; 23. Concert de orchestră; 24. Inf. în germană, italiană, engleză și franceză; 0,25. Plăci; 1,05. Inf. VIENA; 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. — 20. Plăci; 20,30. Inf. în română, ungară și serbo-croată ; 21,15. Concert de orchestra; 22,30. Actualităţi; 23. Inf. în germana; 20,20. Inf. în serbo-croată, ungara şi română; 23,50. Concert de seară; 1. Inf. în germană; 1,10. Concert nocturn. BELGRAD: 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 19,30. Concert de orchestra; 20 20 Ora naţiuni; 20,40. Muzică de dans; 21. Humor; 22. Melodii populare; 22,30. Inf. ; 22,50. Recital de vioară; 23,20. Muzică de dans; 23,40. Inf. ROMA I : 420,8 m. 713 kHz. — 21. Ora. Inf. Radiojurnal; 21,30 Plăci; 22. Concert simfonic; 24. Radiojurnal; 0,15. Muzică de dans; 1. Inf. în franceză; 1,16. Inf. in engleză. Sub semnul latinităţii (Urmare din pagina I-a) Augustus invită poezia şi istoria pe sub arcuri de triumf ca să imortalizeze gloria rassei. Patricianul Tit-Liviu vine la apelul împărătesc să desfăşoare lent trîmba splendorilor romane ale Urbe condita, să exalte forţa civilizatoare a imperiului şi să cuprindă într’o viziune integrală patria până în confiniile ei cele mai îndepărtate. Tit-Liviu însuşi e un steag al spiritualităţii latine care flutură peste timpuri. Taine nu-i află asemănare decât tot într’un roman — Tacit — şi în incomensurabilul Thucydide. Horaţiu lasă cântecele dedicate Glycerelor, ca să toarne în ode bucuria imnică a victoriilor romane, să fae iambi noi pentru jocurile seculare inaugurate de Augustus şi să ridice în acorduri armonioase virtuţile Romei augustine. Virgiliu, tandrul şi melancolicul cântăreţ al frumuseţilor italice, fascinat de măreţia trecutului latin, dărueşte umanităţii epopeea de proporţii homerice a lui Enea cel care a învins destinul şi Zeii. Apoi Tibul, eruditul Proporţiu, Ovidiu, tot. Inspiraţii veacului augustul strânşi în cenaclul lui Mecena sau în preajma lui Asinius Pollio, dându-şi seama că trăesc sub un împărat care va domina timpurile, crează cu ardoare opere care rămân veşniciei. împăratul Octavian August, ca să dea nobleţe scrisului, compune el însuşi epigrame, tragedii, memorii, fondează biblioteca palatină şi case pentru scriitori. Niciun monarh al lumii, afară doar de Ludovic al XlV-lea, n’a răspândit peste epoca sa atâta strălucire şi n’a ridicat creaţiile spiritului la o atît de înaltă valoare universală. Latinitatea ca imperialism al spiritului este o operă aproape exclusiv augustină. De aceea vrem să credem că reînvierea cultului lui Augustus într’o veche cetate romană de pe coasta franceză a Mediteranei e un timid început de reconciliere a rassei latine cu ea însăşi. Splendidă regăsire a unui destin imperial, sub bolţile de lumină ale spiritului.... AL. GREGORIAN Serviciu ifin pentru Primo de Rivera Legaţia Spaniei ne roagă să publicăm următoarele: „Astăzi, joi, la ora 10:30 dim., se va oficia un serviciu divin în biserica italiană din Capitală, pentru odihna sufletului lui José Antonio Primo de Rivera, fondatorul şi primul şef naţional, al Falangei spaniole y de las J.O.N. S., asasinat mişeleşte pentru credinţa sa în Dumnezeu şi dragostea sa pentru Spania. Ir, aceiaşi zi, declarată zi de doliu naţional printr’un decret al şefului statului spaniol, generalisimul Franco, resturile pământeşti ale lui José Antonio Primo de Rivera vor fi înhumate în mănăstirea Escorial. Astfel, lângă împăraţii şi regii cari au dohnit peste imperiul cel mai mare cunoscut în istorie, se va odihni José Antonio Primo de Rivera, simbol al tuturor eroilor şi martiri ai Sfintei Cruciade. Ceremonia, care se va celebra în Bucureşti, va fi publică şi nu se vor trimite invitaţii“. t.. Spirit şi răsboi In n-rul 47, de Sâmbătă, 25 Noembrie, al revistei „Universul literar“, d. TOMA VLADESCU publică un interesant articol despre atitudinea scriitorilor faţă de răsboi, cu titlul: „SPIRIT ŞI RASBOI“. Mai colaborează în acelaş număr al revistei, d-nii: GEORGE MURNU, ION BIBERI, VICTOR POPESCU, STEFAN STANESCU, NEAGU RĂDULESCU, MINCULEHLIXI, ION DIACU. Pagina TEATRULUI critică și informativă, scrisă de: Victor Popescu, George Voinescu, Traian Lalescu, Gh. Soare, Ion Damian. Mai iscălesc articole, poezii și nuvele, d-nii: Mircea Mateescu, Paul Miracovici, Romeo Alexandrescu, Iulian Popa, Silviu Lazăr, George Putneanu, Ştefan Baciu şi Constantin Fântâneru. Citiţi UNIVERSUL LITERAR UNIVERSUL BLOCUSUL (Urmare din pagina 1-a) provocate mai mult de grija faţă de pagubele materiale pe care ea le provoacă, grijă fireşte legitimă. Dealtfel, ţinând seamă de acest caracter al demersurilor diplomatice făcute de unele state neutre, răspunsul Londrei şi al Parisului a fost tocmai promisiunea de a se face tot posibilul pentru a se micşora eventualele pagube. Nu se poate contesta deci legitimitatea îngrijorării neutrilor, din punctul de vedere al intereselor lor materiale. Neutrii însă sunt puşi în situaţia de a alege între două alternative: sau un război al minelor, care s’ar desfăşura fără reacţiune, şi deci o permanentă şi gravă primejdie pentru navigaţia neutrilor, pentru comerţul lor şi pentru viaţa oamenilor lor — sau suportarea unui control riguros al vaselor lor cu riscul redus al unor prejudicii materiale mai mari sau mai mici. Situaţia faţă de o asemenea alternativă fireşte nu este din cele mai uşoare, dacă mai ales nu se uită dorinţa de a nu se ieşi din stricta neutralitate. Dar nu e acesta nici primul şi din nefericire nu va fi nici ultimul neajuns pe care neutrii II au de suportat din cauza conflictului dintre marile puteri. CURIER JUDICIAR S’a încheiat instrucţia judiciară in afacerea Auşnit Instrucţia judiciară în afacerea Max Auşnit — săvârşită cu deosebită rapiditate — s’a încheiat Marţi. Cel din urmă act de investigaţii a fost acela al unei noui descinderi, la sediul societăţii Titan Nadrag Galan. Actele ridicate au fost supuse apoi prevenitului, chiar în penitenciarul Văcăreşti, spre a fi recunoscute şi a i se lua o seamă de desluşiri asupra conţinutului şi înţelesului lor. Dosarul s-a trimis apoi parchetului spre a se da, în cauză, rechizitor definitiv. * Trib. Covurlui urma să judece Marţi contestaţia făcută de d. Gh. Popescu-Craiova contra înscrierii d-lui Max Auşnit în listele de cetăţenie română, ca fiu de evreu român băştinaş (Osias Auşnit). Din cauza lipsei dosarului de fond, ce a fost cerut între timp de parchetul general al Curţii de Apel din București, desbaterea s-a amânat, din nou, la 18 ianuarie 1940. Procesul Tg.Ungheni înalta Curte de Casaţie s. NI urma să judece Marţi recursurile în casare făcute de G. Turtureanu, Octav Petrescu, Candid Chiriţă, Virgil Lupaşcu, I. Păscăluţă ş. c. l. implicaţi în afacerea Tg. Ungheni, contra deciziei curţii criminale din Bucureşti prin care au fost condamnaţi. Din cauza lipsei de apărare, procesul s-a amânat însă la alt termen (ce se va fixa ulterior). Condamnaţi Trib. Ilfov s. VI, format cu d-nii judecători Odăgescu, Haneş şi procuror Laurenţiu Filipescu, a condamnat Marţi: 1. La 8 luni închisoare corecţională pe Iordan Tănase, din com. Hereşti şi 2. la o lună închisoare pe Ştefan Mihăilescu, contabil, din str. Udrieanu 24. Primul e învinuit că a încercat să-l miluiască pe jandarmul plutonier Ion Ştefan ca să nu-i dreseze acte de dare în judecată pentru infracţiuni comise în sat. Al doilea e învinuit că, pe când era în serviciul Federaţiei Nautice de Sporturi, şi-a însuşit 16 mii lei din încasări. Au fost trimişi in judecată Parchetul tribunalului local a trimis Marţi în judecată corecţionată pe următorii infractori: 1. Ecaterina Goldstein, de fel din comuna Dogani, jud. Cetatea Albă, — stabilită în Tulcea — şi mutată apoi în Bucureşti (str. Griviţei) în serviciul magazinelor „Sora”. Numita este învinuită că şi-a confecţionat un carnet de identitate al biroului populaţiei şi altul de călătorie cu preţ redus pe c. f. r. pe numele Elena Tătaru. 2. Ecaterina Sârboiu, din com. Pietroasa din Valea, jud. Dâmboviţa şi 3. Elena Oprea, fostă infirmieră în serviciul spitalului Filantropia, pentru că cea dintâi a pretins iar cea de a doua i-a administrat, un tratament empiric spre a-i provoca avort. 4. Cairol Boghiu, zidar, din str. Cobâlcescu 2 bis, pentru tentativă de batjocorire asupra unei fetițe de 14 ani. 5. Iordache V. Gheorghe, din str. Aurel Vlacu 66, fost încasator la S. T. B., pentru abuz de încredere comis prin aceea că şi-a însuşit vreo 1494 lei din încasările curente şi pe deasupra, a tăiat şi sustras diverse cantităţi de piele şi curele din zestrea vagoanelor. 6. Nicuilae Capuşanu, fierar, din str. Dorobanţilor 17, pentru mărturie mincinoasă (în procesul dintre N. Gheorghe şi M. Marcovici desbătut la Curtea de Apel din Bucureşti s. IV). Orice funcţionar al statului român trebue să stăpânească limba naţiunei dominante înalta Curte de Casaţie s. III — sub preşedinţia d-lui Barbu Brezeanu — a statornicit încă o jurisprudenţă, de luminos interes I românesc, în materia îndatoririi lor legale ce incumbă oricărui funcţionar public. Speţa era aceasta : Reclamanta Ileana Buda, impiegată la judecătoria Deva, fusese pusă în disponibilitate pe motiv că — deşi „trecuse“ cu bine examenul de limba română — totuşi, la o nouă revizuire, s’a dovedit că vorbeşte atât de schilodit limba naţiunei dominante încât e inaptă serviciului public ce i se încredinţase şi chiar vătămătoare prestigiului funcţiei. Atacând însă cu acţiune în contencios această măsură, Ileana Buda a câştigat procesul Curtea de apel din Cluj. III a dispus, adică, reintegrarea ei, considerând, în principiu, că „dacă“ instanţa de contencios administrativ se convinge ea direct, prin propriile ei cercetări şi verificări, că funcţionarul cunoaşte suficient limba română, are dreptul să anuleze actul atacat“, şi constatând, în fapt, că şi-a făcut convingerea că respectiva cunoaşte suficient limba ţării. Ministerul justiţiei a făcut recurs în casare contra acestei hotărîri susţinând, în prim rând, că instanţa de fond nu era nici chemată, nici calificată să dea certificate de limba română şi nici să se substituie organului unic competent în materie . „Comisiunea de examinare pentru cunoaşterea limbii române“. A precizat apoi că stăpânirea, la perfecţie, a limbii naţiunei dominante — mai cu seamă acum după mai bine de 20 de ani de la „Unire“ — este o condiţiune imperioasă pentru toţi funcţionarii publici, indiferent dacă sunt definitivi sau stabili, şi indispensabilă oricărei funcţii, iar verificarea ei se poate face oricând de organele legale şi indiferent dacă respectivii au apucat să treacă vreun examen. înalta Curte a admis în totul aceste susţineri şi a casat decizia curţii de apel din Cluj. Anul al 5(Mea Nr- 880 Vineri 1 Decembrie 1939 De la Institutul de ştiinţe al României Institutul de ştiinţe al României, secţia technică, ţine la şedinţă de comunicări din anul la curs, Vineri 1 Decembrie 1939, la ora 18, în amfiteatrul „Negreanu“, Facultatea de ştiinţe etaj I (Str. Poincaré No. 14). La ordinea zilei: prof. ing. D. Germani, preşedinte: „Valoarea practică a comparaţiei turbionilor hidrodinamici cu câmpurile magnetice“; Prof. ing. Teodorescu C. C. : „Contracţia cimentului în funcţie de umiditatea“; Prof ing. D. Pavel: „Aerodinamica bărcilor cu pânze; Conf. dr. ing. E. Pătraşcu : „Probleme în legătură cu construcţia postului de Radio Basarabia“; Ing. E. Bodea: „Consideraţiuni asupra fundamentelor teoretice ale sistemelor de dimeneuii şi unităţi“. ----------=X© • ©X=--------- Puternic incendiu la moara „Mândria“ din corn. Pleaşa, jud. Prahova Ploeşti, 28 Noeimbr. Un puternic incendiu a izbucnit astă noapte la moara „Mândria“ din comuna Pleaşa, jud. Prahova, proprietatea d-lui I. N. Ionescu din Ploeşti. La faţa locului au sosit echipele de pompieri, sub conducerea d-lui cpt. Maneca Mihail, cu 3 autopompe cisterne. După o muncă uriaşă de 4 ore şi jumătate, focul a putut fi stins. Au ars dependinţele morii, 3 cancelarii, 4 camere, 1 antreu , de asemenea instalaţia electrică a fost deteriorată. Focul se datoreşte unui coş vechi necurăţat. Pagubele se ridică la 250.000 lei. „In numele legii” sau in „virtutea legii” înalta Curte de Casaţie . II, a fost sesizată deunăzi cu soluţionarea problemei de drept, ridicată printr’un recurs : dacă este casabilă o decizie judecătorească pronunţată „în numele legii", în loc de.. „în virtutea legii", sau în virtutea legii", în loc de... „în numele legii". Deosebirea de nuanţă rezultă din cauza chipului variat în care s-a preconizat formula, condica de procedură penală „Regele Carol II“, în art. 328 punctul 12, cerând ca hotărîrile justiţiei naţionale să se pronunţe în numele legii, în vreme ce legea fundamentală a ţării prevede că aceste pronunţări să se facă în virtutea legii. înalta Curte a , respins însă recursul ca nefondat, statornicind că ceace este indispensabil , în cadrul disp. art. 328 pct. 12, e atestarea sacramentală că baza legală a fost cu nestrămutată credinţă păzită, aşa că faptul adoptării uneia din formulele legale în locul celeilalte nu constituie un viciu formal susceptibil să atragă sancţiunea vreunei nulităţi. Dar dacă instanţele omit, cu totul, să menţioneze această specificaţie ? ! Sub acest aspect chestiunea s’a pus deunăzi, şi s’a rezolvat ori, prin recursul făcut de Niculae Rădulescu contra deciziei Curţii de Apel din Bucureşti prin care a fost condamnat la şase luni închisoare corecţională. Hotărîrea atacată, deşi motivată temeinic în fapt şi în drept, era lipsită totuşi de menţiunea că s-a pronunţat în conformitate cu cerinţele art. 328 punctul 12, adică „în numele legii". Tocmai de aceea recurentul a cerut casarea ei, cu trimitere spre nouă judecare, în temeiul nulităţii exprese prescrisă de art. 474 partea I alin. 4 pr. p. înalta Curte a admis recursul şi a casat decizia cu trimitere la aceiaș curte de fond. THERMOGEN1 Vată revulsivă aplicată pe piele produce căldură şi combate TUSE-GRIPATA REUMATISME JUNGHIURI LUMBAGO, ETC. Este un remediu SIGUR SIMPLU RAPID Puteţi să-l întrebuinţaţi fără a vă întrerupe ocupaţiile. Farm«*» .1 Drogherii In Nordul Europei (Urmare din pagina I-a a fiinţat acum câteva săptămâni guvernul suedez, că a instalat un câmp de mine, în apropiere de coasta de sud a Suediei, până la o distanţă de 3 mile de limita apelor teritoriale. Acum câteva zile, germanii au instalat un nou baraj de mine în strâmtoarea Falsterbo, în dreptul porturilor suedeze Helsingborg, Landskrona şi Malmoe, menţinând limita câmpului minat la aceiaş distanţă de 3 mile de apele teritoriale suedeze. Ce s’a întâmplat ? O parte din mine s’au desprins din cablurile lor şi, împinse de curenţi, s’au transformat în mine derivante. De câteva zile, aceste mine circulă chiar în apropiere de intrarea porturilor suedeze, încât navigaţia vaselor este pusă în primejdie. Guvernul suedez a adresat o notă guvernului german, în care protestează împotriva aşezării minelor chiar în zona apelor teritoriale suedeze, adică până la o distanţă de 3 mile de coastă, când limita apelor teritoriale suedeze este fixată la 4 mile, ca şi împotriva dificultăţilor ce s’au creat navigaţiunii în strâmtoarea Falsterbo din cauza minelor derivante desprinse din baraje. Nota guvernului suedez pune în discuţie două chestiuni, ce interesează regimul juridic al mării. Mai întâi ea pomeneşte de limita apelor teritoriale şi de drepturile speciale ale Suediei asupra zonei teritoriului maritim şi al apelor sale teritoriale. Marea se împarte în două zone principale: una, aşa zisă teritorială, din apropierea coastei şi asupra căreia statul respectiv are drepturi speciale, căci într’însa predomină competinţele naţionale şi a doua, constituită din largul mării, care este sub regimul juridic internaţional, adică este supusă regulilor obiective ale dreptului internaţional comun. Nu există însă aceleaşi concepţii şi reguli, în ce priveşte limitarea zonelor apelor teritoriale şi exerciţiul drepturilor statelor asupra acestor zone. Unele state, cum sunt Germania, Spania şi Uruguay, au admis o limită uniformă a mării teritoriale, fixând linia de separaţie de zona internaţională a largului mării, la 3 mile de coastă ; Franţa are mai multe limite în marea teritorială: limita pescuitului e fixată la 3 mile; limita vamală, la 20 km.; zona neutralităţii se întinde până la 6 mile, iar perimetrul de siguranţă este de un miniametru. Suedia, Norvegia şi Finlanda au fixat limita zonei apelor lor teritoriale la 4 mile bazându-se pe consideraţiuni geografice, istorice şi econo- mice, sau pe drepturi naţionale şi interese locale. Iată pentru ce guvernul suedez, în nota comunicată guvernului german, atrage atenţia că limita zonei apelor sale teritoriale se întinde până la 4 mile de coastă şi aminteşte că ea a fost adoptată în 1779 din cauza naturii speciale a coastelor sale, care nu permit navigaţiunea vaselor de tonaj mai mare, în condiţiuni impuse de siguranţa circulaţiei, pe o lărgime numai de 3 mile; iar Germania consideră limita apelor teritoriale la 3 mile. încercările ce s’au făcut după războiul mondial de a se admite aceeaş limită pentru zonele apelor teritoriale, s’au izbit de interesele speciale ale câtorva state. Franţa a recunoscut că „reglementarea apelor teritoriale corespunde pentru fiecare stat la necesităţi diverse, din cauza elementelor geografice, economice şi politice”, aşa că nu se poate stabili un regim uniform în această materie. Mai gravă este chestia minelor derivante provenite din câmpurile şi bazele stabilite de germani, din cauza primejdiei ce o prezintă ele pentru libertatea şi siguranţa navigaţiunii, atât în zona apelor teritoriale suedeze, cât şi în zona liberă internaţională. Statele beligerante au dreptul să instaleze câmpuri şi baraje în zonele libere din largul mării, nu însă şi în zona apelor teritoriale ale neutrilor, iar minele trebue să fie fixe spre a nu crea dificultăţi navigaţiunii. R. SEIŞANU --------=x© • Ox=------ Tribunalele militare ARESTAREA UNUI SPORTIV Cunoscutul jucător de football Suditulescu a fost arestat de parchetul militar C. 2-a, şi urmează a fi trimis în judecată pentru dezertare, din cauza absenţelor repetate de la regimentul unde îşi face stagiul militar. Cursuri de limba italiană pentru „Straja Ţării“ Institutul de cultură italiană,y, după ce a luat acordurile nece-sare cu comandantul Străjii Ţării, a hotărât să dea anul acesta o mare amploare organizării cursurilor de limba şi cultura italiană pentru comandanţii şi tinerii din Straja Ţării. Mai multe cursuri, cu mai multe sute de înscrişi, au început în diferite oraşe din ţară, iar altele se vor înfiinţa în curând in Capitală. Se vor ţine: un curs bisăptămânal pentru comandanţii străjeri; un curs bisăptămânal împărţit în mai multe secţiuni pentru străjeri şi alt curs, tot împărţit în mai multe secţiuni, pentru străjeri. Institutul de cultură italiană, în dorinţa de a înlesni celor ce activează în cadrul Străjii Ţării posibilitatea de a se înscrie la aceste cursuri, a fixat un orar care permite o mare alegere a zilelor şi orelor, când elevii ar fi liberi de însărcinările şcolare. înscrierile se primesc în fiecare zi la secretariatul cursurilor, între orele 11-13 şi 16-20 în str. Biserica Amzei 2 (tel. 4.02.20). Pentru D-nii Librari din Capitală şi Provincie . VA PUTEŢI PROCURA PENTRU SĂRBĂTORI MIGNIONETE FELICITĂRI Şl CÂRŢI POŞTALE ILUSTRATE DE CRĂCIUN ŞI ANUL NOU MODELE NOI. ^ Foiţă de mătase colorată calitatea I. Suluri hârtie gofrată streină diferite culori. Calendare bloc mici şi mari. Agende de buzunar în pânză şi piele. Casete cu creioane colorate figuri. Cărei pentru copii ilustrate cu text german şi franc . Registre şi articole de birou cu preţuri feerie convenabile de la Librăria Universul, str. Brezoianu 23—25, 1 - un muu T .