Universul, ianuarie 1940 (Anul 57, nr. 1-29)
1940-01-01 / nr. 1
UNIVERSUL POLITICA INTERNĂ IN 1939 (Urmare din pagina I-a) CINE A FOST IROD ÎMPĂRATUL? (normale cerute de împrejurări, dictate toate potrivit principiilor de bază ale Constituţiei noui, care la 27 Februarie 1939 a împlinit un ton de existenţă. Conform prevederilor ei, S’a procedat la alegerea membrilor cari compun corpurile legiuitoare, deputaţi şi senatori din rândurile partidului unic al Frontului Renaşterii Naţionale reprezentând cele trei categorii: agricultura şi munca manuală; comerţul şi industria; profesiunile libere. Jumătate din membrii Senatului au fost numiţi prin decret regal de Suveranul ţării, afară de cei cărora această demnitate le revine de drept potrivit Constituţiei. „Frontul Renaşterii Naţionale“ şi a luat ca dogmă diriguitoare apelul la unire făcut de M. S. Regele. „Azi ţara are nevoe mai mult decât oricând ca toţi fiii ei, uniţi într’un singur mănunchi, să aibă o singură credinţă şi o singură voinţă. Nu mai este timpul şovăiri şi alaşteptării“. Pe linia solidarităţii naţionale precizată de Suveran, „Frontul“ şi-a afirmat în dese rânduri programul bazat pe ideea naţională, pentru manifestarea ei tot mai puternică în toate domeniile, înfăptuirea programului acesta, care constitue o veche speranţă a neamului românesc, va constitui cea mai de seamă realizare practică în viaţa economică a ţării în care elementul etnic naţional a fost sistematic desconsiderat. * Conducerea guvernului, după încetarea din viaţă a Patriarhului Miron, a avut-o Armand Călinescu, un om de o stăruitoare şi vie energie, a cărui activitate a fost brusc întreruptă la 21 Septembrie când gloanţele unor atentatori i-au răpus viaţa în împrejurările tragice pe care nimeni nu le poate uita. După o scurtă guvernare a cabinetului Argeșanu, a fost însărcinat cu formarea guvernului de consilier regal Const. Argetoianu, care după două luni a demisionat din unilta însărcinare. Irod Idumeul, în timpul căruia er a născut Mântuitorul lumii în Betleem, a fost fiul lui Antiparter, procurator peste Judeca pus de Romani, care prin linguşiri pe lângă Fampeiu reuşise să înlăture dinastia naţională a Hasmoneilor, asigurând prin aceasta taromul pentru omul din fiii săi. Irod, om îndrăsneţ, energic şi călăreţ iscusit, era înzestrat cu calităţi fizice şi sufleteşti superioare, cu o fire de mare ambiţios şi linguşitor. Irod a ajuns rege la anul 37 a. H. după moartea năprasnica a M. Amtlgonus, dar a trebuit să treacă, peste unele trupuri şi prin mult sânge. Romanii l-au adus la tron şi tot le-a rămas recunoscător toată viaţa pentru acest fapt. Ca să-şi asigure domnia peste Iudei, a căutat să se pună bine cu Romanii. Întrebuinţând tot felul de mijloace, ca linguşiri, daruri, etc. atrăgându-şi favoarea tuturor potentaţilor timpului ca Kom- Theiu. Cezar Crassus, Antonim îa SVT aliat lui Octerian Aug., primind dela acesta şi provinciile Şatrei Încât se putea asemM la Solomon căci numai el domnise peste o ţară atât de Întinsă. Străin de origine, Irod nu-şi putea câştiga simpatia poporului iudeu şi pentru ca să se apropie întrucâtva de nobilimea lui, se căsătoreste cu frumoasa Mariamne, pe poata lui AristoM după tată și a fiul Hyrcan după mamă. In urma intrigilor delf 0US^’ provocate si de sora M Irod Satomeea, au fost ucise rtaTYme si mama ei Aie?a x ^ Suicide pe Iosif, unchiul sau s| pe°Kostobar, soțul Salomeei. A. £ Sorit pe ultimul TM pi^t Si re ISb^^critori din familia Hm-3 or. Dintre nobilii iudei, cari făceau parte din «medicii f *5 ta urma complotului urrf ^ Saitomeea către a spus luî Mariamne ar plănui sâ-î otrăvească. Irod o învinuiește de conspirație și cere tribunalului condamnate» eL Judecătorii dorind să-i facă pe plac, o condamnă la moarte ■.„A’nA Irod hotărîrea Judecătorilor. »nebuneşte de supărare, căci trfbea muUt. El încearcă să amu Vsas sentinţa, amânând execuţia Dar intrigile şi lucrurile s’au înjfimiţa» atât de puternic că turnam Mariamne fu executată. Din această cauză Irod a ucis şi pe Judecători. Din pură ambiţie a restaurait din temelie templul Iudeit. Despre măreţia şi frumuseţea acestui templu se spunea chiar p timpul acela: „Cine n’a văzut tenplul lui Irod, nu ştie ce-i frumosul". Dar cu toată această oper monumentală dăruită Iudeilor o citire Irod, el nu s’a purtait bucur de simpatia lor pe care o căuta e tât de mult, mai ales că așezas la poarta templului o acvillă cutr rtiasât ceea ca Iudeii socxrt' M. S. Regele a împuternicit pe d. consilier regal G. G. Tătărescu cu formarea guvernului a cărui muncă este azi în plină desfăşurare îndeosebi la capitolul privitor la înzestrarea oştirii. • Suntem încredinţaţi că faţă de elanul cu care naţiunea întreagă a acceptat absolut toate jertfele, de orice natură ar fi fost ele, pentru desăvârşirea pregătirii noastre tehnice, se va lua în considerare o esenţială condiţie de etică impusă de atmosfera zilelor pe cari le trăim. Să fie tăiată de la început orice tentativă de profit ilicit a speculanţilor şi acaparatorilor de bunuri, cari la umbra sacrificiilor colectivităţii urmăresc pretutindeni, nu numai la noi, exploatarea lipsurilor şi suferinţelor generale. Ar fi cu desăvârşire imoral ca în timp ce o naţie este gata la toate sacrificiile, până la suprema jertfă a sângelui şi vieţii fiilor ei, o mână de oameni să fie lăsată să drămuiască în profitul ei, mijloacele de existenţă ale populaţiei întregi. Este vorba de măsuri legale graţie cărora vom cimenta solidaritatea naţională, totdeauna prezentă la neamul nostru atât de încercat de soartă, solidaritate naţională despre necesitatea căreia M. S. Regele a vorbit de Crăciun, la Cluj, cu prilejul acelei însufleţite sărbătoriri în mijlocul trupelor de la frontieră ! „Dacă astăzi, ostaşii cu arma în mână păzesc graniţele noastre, să aibă ei totdeauna această credinţă — şi să poată să o vadă vie — că în spatele lor este un singur popor, o singură credinţă, o singură dorinţă“. Să cimentăm prin dreptate, cinste şi ordine, unirea şi dragostea intre fraţi, să privim cu încredere viitorul neamului nostru, repetând cuvintele regale cu semnificaţia executării unui comandament naţional: — „Aşa să fie ! “ L VION Omare profanare a legii Acest vultur, simbol al stăpânirii romane, a provocat indignarea poporului intre®, Încât s’a pus la cale o nouă conjuraţie de zece bărbaţi, intre cari şi un orb, ca să ucidă la teatru pe Irod, pus in slujba străinilor. Conjuraţia a fost insă descoperită şi toţi conspiratorii ucişi. Pe lângă multele represalii, pe cari le aplica poporului fără nici o cruţare, se mai adăugau şi desele nemulţumiri prin depunerea arhiereilor după bunul său plac. Pretutindeni avea spioni, cari li anunţau toate călicăriile de ordine şi bănuiţii erau public sau in taină arestaţii, transportaţii în cetatea Hircania şi omorîţi. Bănuitor cum era, Irod n’a pregetat să-şi ucidă chiar pe fiii săi Alexandru şi Aristobul, născuţi din Mariamne. Iar cu cinci zile înainte de moarte ucide şi pe fiul său Antipater, născut din soţia Doris, căci Irod a avut nouă soţii. Când a auzit August, Împăratul Romei, şi de această ucidere, ar fi spus : „E mai bine să fii porcul lui Irod decât fiul lui". Intre timp Irod se Îmbolnăveşte de o boală grea, având dureri mari de Intestine, pântecele şi picoarele ii erau umflate şi viermii îl rodeau părţile inferioare ale corpului. Doi ralbini fanatici, cu aderenţii lor, răspândesc vestea, că In sfârşit a venit şi peste capul lui Irod osânda, pentruică a aşezat la poarta templului acvila de aur romană. Fanaticii se Înmulţesc şi când la un moment dat se răspândeşte vestea că Irod a murit, au sfărâmat acvila romană. Irod insă aude această faptă şi omoară arzându-i de vii pe cei doi rabini şi 40 de aderenţi ai lor. Dar nici presimţirea sfârşitului nu-i potoli setea de sânge. Sub pedeapsă de moarte cheamă pe toţi nobilii iudei la Ierihon. „ Închide un hipodrom şi roagă ps Salomeea cu Jurământ, ca in clipa morţii sa fie ucişi până la unul, ca tot poporul să jelească la moartea lui. Dar Sailomeea n’i Îndeplinit dorinţa crudă a tiranului. Oricine va citi istoria vieţii acestui tiran crud, va găsi şin evanghelii acelaş caracter rău bănuitor, şiret şi făţarnic, orar reese din purtarea faţă de magi dela răsărit, cari nu s’au mai întors să-i comunice vestea naşterii Mântuitorului. Irod atunci a dat ordin să ucidă în Betleem şi la Întreg cuprinsul lui pe toţi prunci dela doi ani în Jos. Că Irod a făcu aceasta, nici nu ne Îndoim, când ştim cât a luptat el pentru menţinerea tronului. 5 Iată cine a fost Irod Împăratul despre care tiran crud, se aminteşte atât de mult în datinele Naşterii Da '.IIi, 3 Die Mandino Cctl&ncUit* * * DUMINICA, SI DECEMBRIE ~ Ortodox.J Duminica înaintea Bo- * tezului Domnului. Cuvioasa Maică * Melania Romana (410). t Catolic: t Duminica înaintea Epi- ‘ faniei. Sfântul Silvestru. j Protestant: Duminica înaintea . ? Epifaniei. Silvestru. 6 Evreesc: 19 Teveth 6700. f Mahomedan: 19 Giul-Kadé 1866 -fc * Răsăritul soarelui 7.56; apusul soarelui 16.44. 2 * 2 Ajunul Anului Nou Seara se cântă l3 colindele de Anul Nou. La miezul nopţii se face „Revelionul“. LUNI, 1 IANUARIE 1940 ANUL NOU Ortodox: t Tăierea Împrejur şi Sf Vasile cel Mare Arhiepiscopul Ceaariei Capadociei. Catolic: t Tăierea împrejur şi Anul Nou. Protestant: Anul Nou. Evreesc: 20 Teveth 5700. Mahomedan: 20 Giul-Kadé 1358. * | Răsăritul soarelui 7.54, apusul soarelui 16.45. | | ( MARTI, * IANUARIE, Ortodox: Sfântul Părinte Silvee- |iteu Papă al Romei (f 336). |1 Catolic: Sfântul Macariu (f 894). | | Protestant: Abel și Seth. * Evreesc: 21 Teveth 5700. Mahomedan: 21 Giul-Kadea 1306. J Gh Bibescu este ales domn al Țării ■ Românești (1842). Răsăritul soarelui 7.54, apusul soarelui 16.46.i\ j 5 DUMENTOA, 81 DECEMBRIE | « RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kW. J i 823 kHz 364 m. 12 kW. . i RADIO-EXPERIMENTAL , 32.5 m. 923 MHz. 300 wați ] 0,45s ORA RELIGIOASA | I — Clopote. . II. _ Serviciul religios transmis de la Biserica Domniţa Balaşa. . 12: Ora: Cota Dunării Şi a ba rei Sulina, ■ I 12 05: Muzici variată (discuri): Antract din „O mie şi una de nopţi“ de Joh. Strauss ; Pizzicato, polca de Joh. şi Iosef Strauss şi Scenă de bal de Hellmesberger 1 (Orch. filarm. din Berlin) ; Ariei 1 * 3 din „Nevestele vesele din Wind- sor“ de Nicolai (voce: Peter An- ders) ; Balada Scntei din „Valsul fantomă“ de Wagner (voce: Elisa-beth Rethberg); Selecţiuni *8 me- 1lodii de German ; Potpuriu de val-ţ suri de Ziehrer; Suită orientală de Poppy și Arie din „Don Juan“ de , Mozart (voce: Heinrich Schlusnus); Uvertură la „Freischütz“ de , Weber (Orch. filarm. din Berlin, dirij. de Jochum). 13. Ora . Radiofonice | Sport fi 1 Diverse. 13.10: Concert de prins-Orche--' * stra de salon Radio, dirij de Ioana Ghiga: Muzică de Johann Strauss: Potpuriu din opereta „Liliacul“; „ Potpuriu din opereta .Războiul „ vesel“; Uvertură la opereta „Con-tesa Pepi" , 14, Radio-Jurnal. , 14.20: Continuarea concertului Johann Strauss al Orchestrei de salon Radio: Valsul sărutului: Trandafirii din Sud, vals ; Ziare de dimineaţă, vals; Marş persan 1 14.50: Spectacole; Ştiri artistice şi culturale ; Publicaţii. 1 15: Veşti şi sfaturi agricole. 19: Ora ; Mersul vremii. 19.02: Tarafuri de cântăreţi de muzică românească (discuri); Ho-ra oltenească şi Sârba lui Jean Sibiceanu; Nu-i bai (voce: Zavaidoc); Doina din nai (nai: Fănică Luca); Hora din Găsteşti; Marioară de la Gorj (voce: Maria Tanase); Dânga-dânga sârbă şi Făte neică prin grădină; Dă Doamne şi omului şi Coboară puică coboară (voce: Marin Matache); Imitaţie de cimpoi horă şi Tărăşelul. 19.40: PLUGUŞORUL. 20: „VOEVODUL ŢIGANILOR" operă comică in 3 acte de Johann Strauss (Transmisie de la Opera Română). Distribuţia: Contele Homonay; Lucian Nanu; Contele Carnero: AI. Alger; Sandor Bartnkay; Viorel Chirideanu; Kaiman Jupan, porcar: G. Oprişan; Ottokar: Ga Stefanovici; Istvan: Eugen Popescu; Pally, ţigan: D. Zavadnicu; Millally, ţigan: Florică Niculescu; Jozi, ţigan: N. Teofănescu; Ferke: Lulu Simionescu; Un crainic: C. I Simionescu; Saffi: Maria Blejeanu; Arsena, fata lui Jupan: Evantia Costinescu; Mirabella: Eugenia Babac; Cipra, o ţigancă: Virginia Micora. Conducerea muzicală: Ionel Per-lea. In pauza I (21.05—21.25): Anul care a trecut de Dem. Theodorescu. ) Fine la ora 23.05. 23.05: Muzică distractivă (discuri) . I 24: Urare tradiţională. 0.00: Muzică de dans oferită de Casa de parfumerie „R. HUDNNT”. Jazzul Melody. 0. 40:12: Muzică de petrecere * (discuri). RADIO CHIȘINĂU 212,6 m. 1411,1 kHz. 20 kw. 9.45: ORA RELIGIOASA: 1. — Serviciul religios transmis de la Catedrala Metropolitană din Chișinău. II. — Predică de Pr. prof. Vladimir Burjakovski. 14: Ora; Concert de muzică distractivă (discuri) : Patineurii, vals de Waldteufel şi Nunta vântului, vals de Hall; Polca de Kietsch şi Margit, vals de Brâu; Două porci de Vossen; Umbră şi lumină, tango de Nissin şi Adio Neapole, tango de Murzilli; Conga de Helgar şi Conga de Vasquez. 14.30: Radio-jurnal. 21: Ora; Urarea de Anul nou către auditorii Postului Radio Chişinău. 21.10—22: Muzică distractivă (discuri): Două melodii de Curii; Polca de Lind şi Melodie de Mahr. Pe nisip ne-am scris iubirea, tango de Willnou şi Astăzi e ziua ta, tango de Vasilescu (voce: Nicu Stoenescu); Melodii din filme de Berlin; Vals din opereta ,,Bubary” de Mackeben; Destinul meu, tango şi Durerea dragostei, tango de Bianco; Polca de Glombig; Potpuriu de cântece ruseşti; O aştept de o săptămână, melodie de Vasilache şi Dar-ar dracii’n tine dragoste de Romano (voce: Ion Luican). 1k*T'* BUDAPESTA. 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 20: Concert coral. 20.15: * Inf. 20.25: Operetă de Huszka. 21.15: Orchestră de țigani. 21.40: Conf. 22: Seară variată. 22.40: Me■ lodii ungare. 23.10: Scenă radiofonică. 23.30: Muzică de jazz. 23.45: Conf. 24: Concert de muzică militară. 0.20: Conf. 0.35: Orchestră de ţigani. 0.55: Conf. 1: Clopotele. Recitări. 1.15: Orchestră de ţigană 1.30: Seară de Anul Nou. 2: Orchestră de ţigani. 2.20: Concert de muzică militară. 3: Muzică de dans i E de plăci. I VIENA. 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. 1 . 17: Concert de muzică cerută. 18: Inf. in germană. 18.45: Inf. în română. 20: Inf. în română. 20.30: I Retransmitere. 21: Inf. în germa- nă. 21: „Aventurile frumoasei Elena” operetă de Gribitz. După 1 operetă program de Anul-Nou. ‘ 53.45: Inf. în română. 24: Concert pentru Anul Nou. i ROMA. 420,8 m. 713 kHz. _ 20.10: ] Concert de orchestră. 21: Ora, Inf., i Radiojurnal. i Plăci. 21.30: [Recital de pian. 22: Concert simfonic. 23: 1 inf. 23.10: Concert de orchestră. ] 24: Radiojurnal. 0.15: Muzică de dans. 1.40: Inf. in franceză. 1.46: i Inf. in engleză. ] LUNI, 1 IANUARIE 1940 RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m .12 kw. — RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 12. Ora: Orchestra Fărcăşanu ( voce: Puiu Cucu: Cântece ardeleneşti: Tot am zis că nu-mi trebue, cântec de petrecere de la Sibiu (voce: Puiu Cucu) şi Haţegana; Pastorala dela Făgăraş (voce: Puiu Cucu) şi învârtită dela Sibiu; Doină de pe Târave şi Cântecul bercelor; Toate plugurile ară, doină din Sibiu (voce: Puiu Cucu) şi Bihoreancă; A plecat moţul la ţară şi Ardeleana ca’n Arad; De-ar fi trăznit Dumnezeu, doină (voce: Puiu Cneu) şi învârtite; Pasărea şi Pituliciul şi Jocuri cu strigături; Lăsai puşca ruginită Şi învârtită de bâtă; Potpuriu de cântece şi Jocuri ardelene şi bânăţene. 13 . Ota , Quintet de mandoline , A. Gheorghiu, R. Jorovschi, H. Jarovschi, G. Cabiaglia şi C. Samsara; Algésiras bolero briliant de Joseph Rico ; Posta in pădure de H. Schăffer; Moravia, mazurca de Zdenco Starr ; Sulelka, intermezzo arab de John Lindsay; Estudiantina, vals de Emil Waldteufel; Serenada japoneză de Omapa Orez, aranj. de I. Fazlă; La spaniola, bolero de Vincenzo di Chiara. 13.30 : Taraful Fănică Luca; Muzică populară românească ; Arii naţionale; La fântâna cu găleata şi Hora Romilor ; S’aude clopotul la schit şi Sârba lui Fănică Luca; Ţiganca şi De eşti supărată; Arii naţionale. 14: STROE ŞI VASILACHE I Ora veselă. , 14.15 : Muzică variată (discuri) : Marietta, paso doblo de Richartz şi Tango bolero de Llossas ; Melodie de Franklin şi Melodie de Flynn ; Vals şi Polca musette de Vacher ; Raquel de Burke ; Pimpiriella şi Reginella de Olivieri; Tango argentinian de Winkler ; Două cântece din filmul „Azi e cea mai frumoasă zi din viaţa mea“ de Johann Strauss (voce : Joseph Schmidt); Uvertura „Wilhelm Tell” de Rossini şi Fox de Wiedoeft. 15 : SPECTACOLE ; Ştiri artistice şi culturale. 19 . Ora „DE SFANŢUL VASILE“ - Primirea finilor, transmi- Isiune dintr’un sat fără hrisov, de Ion Sârbul. Distribuţia: Povestitorul; Ion Sârbul; Constantin: Ion Miţăteacu. Orchestra Costici Tandre 19.30: D-na Antoinette Eremie şi d. Mihail Arnăutu (voce); Arie din opera „Jienvenuto“ de Dia* (voce: Mihail Arnăutu); Arie din ,,Lucia de Lammermoor“ de Donizetti (voce: D-na Antoinette Eremie şi d. Mihail Arnăutu); Arie din „Wilhelm Teil“ de Rossini (voce : D-na Antoinette Eremie); Arie din „Andrea Chénier“ de Giordano (voce: Mihail Arnăutu); Arie din „Vecerniile siciliene“ de Verdi (voce: D-na Antoinette Eremie). 20.25 : Orchestra Costică Dumitrescu: Arii naţionale ; Lume veselă, vals de Fahrbach; Sărbătoarea şoriceilor, Intermezzo de Percy; Hora boerească şi fusul ; Fayum, foxtrot egiptean de Cowler; Dor de răzbunare, romanţă de Cavadia şi Trenul de Costică Dumitrescu, învârtită de Tiberiu Brediceanu; Juneţea mea, polca mazurca de Emanoil Drossino; Aoleo ce foc mă calcă, melodie populară şi Hora în două părţi; Budrag, step de B. Cross; Ca la Haţeg şi Brâuleţul. 21.10 : Electric Hawaian Quartet: Gilly Stiplosek - hawaiana I, Gh. Marcu - havaiana H-a, Robert Burgerman - chitară şi Alexandru Balde bas chitară: In Hawai, blues de Gilly Stiploşek; Te-am iertat, boston de Gilly Stiploşek; Monna Lua, slow de Kappe; Tamatia, tango de Lazaro; In Honolulu, rumba de Gilly Stiploşek. 21.30 : Discuri şi diseuse (discuri): Braţele tale de Goehr (voce: Lys Gauty); Vals de Lenoir (voce: Lucien Baroux) ; Două cântece de Lincke (voce: Greta Keller); Melodii de Peter Kreuder (voce: autorul) ; Două melodii de Mackeben (voce : Mimi Thoma) ; Vals de Doelle (voce: Henry Garat). 22: Muzică de dans (discuri) ; Swing, fox de Zahlen și Slowfox de Vollgraf; Două tangouri argentiniene de Lesso-Valerio ; Fox de Shermann şi Fox de Seymour ; Două rumbe (voce: Roşită Serrano) ; Vals de Zeller şi Viaţa de artist, vals de John Strauss; Tim şi I Tom, fox de Peri şi Fox de Myers; Poema, tango de Melfi şi Tango de Gorressi ; Quick step de Sigler ; Vals de Richartz ; Rumba de Seié şi rumba de Gomez. 23 - 24 : Muzică uşoară (disc.) : Amintiri din Grinzing, vals de Muhr şi Vals de Doelle ; Melodie de Berlin; Tango argentinian de Codevilla; Slowfox de Bergmann şi Vals lent de Roland (voce : Horst von der Platen); Stomp de Ellington şi Fox de Newmann ; Iţi cer iertare c’am plecat, romanţă de Casvan ; Tarantela de Boulanger ; Potpuriu de marşuri ; Sardara de Ventura; Fox de Koehler şi Fox de Freed; Hora de Boulanger; Ce frumoasă este viaţa, sârbă (nai: Fănică Luca); Hora lui Timoşca. * RADIO CHIŞINĂU 212,6 m. 1411,1 kHz. 20 kw. 14 . Ora . Concert de prânz; Muzică de dans (discuri) ; Potpuriu de foxtroturi de Gerswin; Katia, dansatoarea, vals de Gilbert şi Fata munţilor, vals de Fraser; Un străin la Paris, fox de Dublin; O fi cu tine, tango de Berkign şi Tango, bollero de Llossas; Rumba de Cubano şi Rumba de Valchespi. 14.30 : Radio-jurnal; închiderea emisiunii de prânz. 21: Ora ; Concert de seară; Muzică din filme (discuri) ; Două foxtroturi din filmul „Melodia Broadway-ului“ de Brown; Tango din filmul „Moscova - Shanghai“ de Borgmann (voce : Anita Spada) ; Două melodii din filmul „Tarantela“ de Frimi ; Potpuriu de şlagăre din filme de Lübbe; Melodii din filmele „Intre patru ochi“ de Gordon şi „Chicago“ de Pollak. 21.30: Muzică variată (discuri): Fox de Riley şi Fox de Kent; Valsul Mariquitei şi Espana, paso dobie de Lucchesi; Rumba de Robin; Serenadă mexicană de Kaschubec; Fox de Hart; Fox de Cahn; Soar- I tă, soartă, de Dendrino și Ziimă... , de Dendrino (voce: Ioan Luican). 22: Radio-jurnal; închiderea BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 19.15 : Concert vocal. 20.15 : Inf. 20.30: Recitări. 21.10 : Concert de orchestră. 22.40 : Inf. în ungară, slovacă şi ruteană. 23.05 : Orchestră de ţigani. 24: Inf. in germană, italiană, engleză şi franceză. 0.25 : Muzică de dans pe plăci. 1.05: Inf. VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. 20: Inf. în română. 20.15: Plăci. 20.30: Sport. 21: Inf. In germană. 21.15: Selecţiuni din opere. 23: Inf. in germani. Muzică de dans. 23.45: Inf. în română. 1: Inf. In germană. 1.10 : Concert nocturn. ROMA. 420,8 m. 713 kHz.—20.25: Plăci. 21 : Ora, Inf., Radiojurnal. Plăci. 21.30: Selecţiuni din operete. 22: Concert simfonic şi vocal. 23 : Conf. 23.10: Concert de quartet. 24: Radiojurnal. 0.15: Muzica de dans. 1: Inf. in franceză. 1.16: Inf. in MARŢI, 1 IANUARIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 82.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 12 : Ora; Cote Dunării şi a barei Bulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10 : Concert de prânz, orchestra Costică Tandin : Şi treci prin lume fără dor, romanţă de Leon, Horă şi Sârbă ; Potpuriu de valsuri de R. Hildebrandt; Vânt de seară, romanţă de Manzatti; Inima mea ţi-a compus e melodie, tango de Albin şi Râzi te rog puţin, slow de Vatileeeu ; Geaba mă mai duc acasă, cântec popular; Un cântec popular de Nicuşor Predecen şi De ce mi-ai dat Inimă Doamne, cântec popular de Roman ; Să nu pleci fără mine, tango de Mircea Alexe; Doina Oltului cu strigături; Arii naţionale. 13 : Ora; Radiofonice; Sport; Diverse. 13.101 Continuarea concertului orchestrei Costică Tandin: De-ale intr.di potpuriu naţional de I. Romcescu; Felicitările mele eoniţă, tenge de Vasilescu; Hora de concert de Nicuşor Predescu; Preludiu şi joc din suita I românească de Viorel Doboş; Te las eu bine, tengo de Vasilescu; Arii naţionale (solo ţambal : Mielu Vişan); Lună nouă, tengo de Vasilescu şi Să nu regreţi vremea ce trece, foxtrot de Roman; Eşti prea departe, tango de Villou: Anii naţionalei. 14. Radio-jurnal. 14.20: Selecţiuni din revistele ,,Alhambra" executate de ansamblul teatrului „Alhambra“, cond. de Ion Vasilescu; Pe frontul Alhambra numai noutăţi, fox de Mişu Constantinescu ; La casa cu trei fete, tango de Ion Vasilescu; Mi-a ghicit o ţigancă In globe, tango de Ion Vasilescu; Ţărăncuţă ! cântec românesc de Ion Vasilescu; O mia bella Florentina, tango de Ion Vasilescu; Ţara mea şi mândra mea, cântec naţional de Ion Vasilescu ; Fascinaţie, tango oriental de Ion Vasilescu; Să-mi trăiască cine mieste drag, cântec românesc de Mişu Constantinescu; Finalul revistei „Pe frontul Alhambra" de Ion Vasilescu şi Mişu Constantinescu. 15 . SPECTACOLE ; Ştiri artistice şi culturale; Publicaţii. RADIO -ROMANIA 19: Ora; Mersul vremii. 19.02 : Cronica medicală. 19.17: Arii şi duete din opere (discuri); Rugăciunea orientală şi Aria clopoţeilor din „Lakmat a« Delibes (voce: Miliz» Kornis); Duetul de dragoste din „D-na Butterfy“ de Puccini (voce Raute Waara şi Peter Anders); Arie din „Carmen" de Bizet (voce Beniamino Gigli); Arie din „Tosca" de Puccini (voce: Hilde Konetzni); Duet din art. 2 din „Cavalerul rozelor" de Richard Strauss (voce: Alexandru Klonis şi Ruzlazka) şi Arie din „Maeştrii cântăreţi“ de Wagner (voce: Alexandru Kipnis). 19.55 : Radio-jurnal In limba maghiară. RADIO-ROMANIA ŞI RADIOBUCUREŞTI 20.05: Gravura In lemn, de prof. Gh. Oprascu. 20.20 : Concert de pian. Dinu Npatti : Sonată op. 58 In do major de Beethoven. 20.45 : Radio-jurnal (I). 21.05 : Concertul orchestrei Radio dirij. de Ionel Perlea, solo vioară: Sandu Albu ; Simfonia netemninată de Schubert; Concertul în ml minor de Mendelssohn (solo vioară : Sandu Albu); Uvertură la „Nevestele vesele din Windsor" de Nicolai. 22.10 : Radio-jurnal (H); Sport. 22.30 : Vasile Alexiu (voce). 22.50 : Balete din opere şi muzică variată (discuri): Muzică de balet din „Faust“ de Gounod (orch. Covent Garden, dirij. de Byng); Ultimul vals de Raynaldo Hahn şi Intimitate de Chopin (voce: Ninon Valiin); Balet din „Rosamunda“ de Schubert (orch. filarm. din Berlin, dirij. de Wilhelm Furtwaengler); Nemărginirii şi Tu eşti liniştea de Schubert (voce : Heinrich Schiusnus); Concertino de primăvară de Darius Milhaud (vioară : Yvonne Astruc); Balet din „Aida" de Verdi (arch. Operei din Berlin, dirij. de Mascagni). 23.45 : Jurnal pentru străinătate în limba franceză, germană, engleză şi italiană. RADIO-CHISINAU 212,0 m. 1411,1 kHz. 20 kw. 14 . Ora . Concert de prânz. Lăutari români (discuri): Hora lui Teişanu şi Sârba din Teiş (orch. Grigoraş Dinicu); Poşovaiia de la Făgăraş şi Breaza din Braşov (orchestra Avram Ticuşeanu); Brâul (cimpoi, Ion Papuc); Ardeleana şi învârtită şi Haţiegana de la Abrud (orchestra Traian Lăscuţ); Sârbi Craiovenilor şi Hora, Sârba lăuterilor (orchestra Fănică Vişan). 14.30 : Radio-jurnal; închiderea emisiunii de prânz. 21 : Ora ; Concert de seară. Voc celebre (discuri); Adio vis frumoi de De Curtis (voce: Beniamino Gigli); Arie din „Traviata“ de Verdi (voce: Maria Gentile); Melodii de Denza (voce: Riccardo Stracciari); Malaguena de Pagans (voce Lucrezia Bordi); Arie din „Hegeliusului“ de Lalo și Vals No. 15 di Brahms (voce : Michele Fleta). 21.20 : Concert de pian, L. Căţei Variaţiuni în re minor de Händel Dumka de Ceaikowsky; Polonezi de Chopin. 21.40 : Dansuri modeme (discuri) Paso doble de Mohr; Tango di Gardel; Quick-step de Hassall Vals de Brown şi Fox de Kirsten Rumba de Roig. 22 : Radio-jurnal ; închiderea emisiunii. VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 15 kw.; 19. Concert vocal; 19.30. Re , portar; 20. Inf. în română; 20.1E Concert Struss (Plăci); 20.45. Conf. 21. Inf. în grmană; 21.15. Orchestră de dans; 22.30. Recital de pian și violoncel; 23. Inf. în germană . Plăci; 23.45. Inf. în română; 2. II Conf., Concert de seară; 1. Inf. I germană; 1.10. Concert nocturn. uia şi Polonia au ajuns încordate, guvernul din Varşovia refuzând să accepte propunerile guvernului din Berlin. Politica externă a Poloniei a trecut prin trei faze : in cea dintâi fază, Polonia, fără să renunţe la alianţa sa cu Franţa, s’a apropiat de Germania In urma pactului de neagresiune Încheiat cu această ţară In 1933. In fa®a a doua, după ce Germania a Invocat drepturile sale asupra ţinutului Dantzig şi a cerut să i se recunoască de Polonia liberul acces prin coridorul pomeranian ,prin folosirea unor căi de comunicaţie (c. f. şi şosea) sub regimul exterionalităţii, Polonia a acceptat garanţia Angliei şi ajutorul ei în cazul când va fi atacată de Germania, o garanţie întărită de alianţa cu Franţa; în a treia fază, când s’au angajat negocierile anglo-franco-sovietice, în vederea încheerii unei alianţe şi convenţii militare, Polonia a manifestat neîncrederea sa în U. R. S. S, dorind numai neutralitatea sa în cazul unui război cu Germania. De astă dată Anglia şi Franţa au făcut cunoscut, ca ele nu mai pot admite modificări teritoriale prin forţă, care ar pune in primejdie siguranţa şi independenţa statelor din Europa centrală şi orientală. Cele două puteri au oferit garanţii statelor ameninţate, intre cari şi Polonia, iar spre a putea, contribui in mod eficace la ajutorarea lor şi la menţinerea şi asigurarea păcei pe continent şi în regiunea Redtteraniei, de au început negocieri cu U. R. S. S. şi Turcia, în vederea Incheerei unor alianţe defensive. ACŢIUNEA diplomatica Negocierile cu U. R. S. S. au început In cursul Lunei Aprilie. Ele au durat câteva luni, dar fără nici un rezultat. Apoi s’a trimis la Moscova, delegaţii militari englezi şi francezi pentru inchearea unei convenţii militare. Înainte de a se fi stabilit acordul politic, D. Molotov, comisarul sovietic al afacerilor străine, a răspuns intr’o notă diplomatică — după ce a pronunţat un discurs plin de reproşuri şi observaţii critice la adresa politicei guvernelor englez şi francez . U. R. S. S. accepta principial propunerile ce s-au făcut privitoare la o eventuală alianţă defensivă, fără însă nici o referinţă la pactul din Geneva şi cu anumite amendamente, între care extinderea garanţiei anglofranco-ruse asupra ţărilor baltice. Nici Finlanda, nici celelalte state baltice — Estonia, Letonia şi Lituania — n’au acceptat această garanţie, iar Polonia a respins orice ajutor militar din partea U. R. S. S. în cazul unei agresiuni germane. In asemenea condiţii tratativele angio -franco-ruse au atins punctul mort. Lovitură de teatru: în ziua de 24 August s’a încheiat la Moscova pactul de neagresiune germano-sovietic în prezenţa d-lui von Ribbentrop, ministrul de externe al Germaniei. Cum s’a putut împăca acest pact cu pactul anti-komintern, încheiat mai înainte ? In această chestiune, d. Hitler a dat următorul răspuns : „Rusia sovietică şi Germania sunt conduse de două doctrine diferite. Germania n’are intenţia să exporte doctrina sa, după cum şi Rusia sovietică nu se gândeşte să o exporte pe a sa. De aceea nu văd pentru ce noi ar trebui să luăm poziţie împotriva Rusiei sovietice“. Succesul diplomatic german prin incheerea pactulu de neagresiune cu U. R. S. S dacă a Înlăturat alianţa anglo-franco rusă, a avut alte consecinţe în centrul Europei şi în regiunile baltice. Germania n’a reuşit Ins! în tratativele cu Turcia. Negocierile anglo-turce începute în Aprilie s’au încheiat printr’un acord la 6 Mai. Prin acest acord guvernele englez şi turc şi-au luat angajament tul, ca în cazul unui act di agresiune ce ar provoca un război în regiunea Meditera nei orientale, ele vor coopen efectiv și se vor ajuta reci proc. La 22 Mai, cu prilejul între vederea dela Salzburg dintr d-nii Ciano, ministrul de externe al Italiei și Ribbentrot I ministrul de externe al Germaniei, s’a încheiat un aport în care s’a stipulat că Germania şi Italia sunt legate prin solidaritatea intereselor lor şi ele sunt hotărîte să intervină cu forţele lor unite spre a asigura spaţiul lor vital şi menţinerea păcei. La sfârşitul lunei August Germania a făcut cunoscu că va încorpora Dantzigul iar negocierile directe cu Polonia n’au dat nici un rezultat. , In ziua de 2 Septembrie gu vernele francez și englez a făcut cunoscut guvernul german, că dacă nu va dispune retragerea trupelor di zona frontierei Poloniei, Franța și Anglia se vor consider în stare de război cu Germania. RĂZBOIUL GERMANO— POLON Invocând acte de provocaţiune din partea Poloniei, Germania a început ostilităţile, Italia rămânând în neutralitate. Trupele germane sub comanda supremă a generalului von Brauchitch au trecut frontiera occidentală şi septentrională a Poloniei prin mai multe puncte. A fost un război de manevră şi de viteză, care a dovedit importanţa aviaţiei, a unităţior motorizate şi a armamentului variat modern. Cu toate că armata polonă dispunea de un efectiv mobilizabil de aproape 3 milioane şi jumătate de oameni şi de un armament suficient, comandamentul ei n’a putut s’o folosească pentru o rezistenţăprelungită pe o linie mai dinainte pregătită. Ofensiva germană s’a desfăşurat fulgerător, conform planului de operaţiuni. Trupele poloneze au fost înfrânte după 20 de zile dela începerea războiului şi cele care au continuat rezistenţa la Varşovia, Mediin şi la Westerplatt, au fost silite să capituleze. Spre sfârşitul acestei campanii au intrat şi trupele sovietice în Polonia, care au ocupat, aproape fără lupte, provinciile orientale ale acestei ţări. A CINCEA ÎMPĂRŢIRE A POLONIEI Preşedintele republicei polone şi membrii guvernului polon s-au refugiat în România. Germania şi U. R. S. S. au considerat dispărut statul polon şi au procedat la împărţirea teritoriului său. La 1 Noembrie Consiliul suprem al U. R. S. S. a decis incorporarea teritoriilor orientale ale Poloniei in complexul republicelor sovietice, afară de ţinutul Vilnei, care a fost cedat Lituaniei. Teritoriile poloneze anexate de U. R. S. S., prim acea decisiune, au următoarea Întindere şi populaţie : teritoriul Rusiei albe, cu o suprafaţă de 109.000 km. p. şi o populaţie de 4.600.000 loc. şi teritoriul Ucrainei, cu o suprafaţă de 88.000 km. p. şi o populaţie de 7.300.000 loc. Aceste teritorii au fost atribuite republicelor sovietice, Rusia albă şi Ucraina. In urma anexiunilor efectuate U. R. S. S. a sporit suprafaţa teritoriului său la 21.372.000 km. p., iar populaţia sa la 182.300.000 locuitori. La aceeaş dată o parte din teritoriile ce au aparţinut Poloniei, considerate zone de interes germane, au fost incorporate în teritoriul statului german şi anume: 1. Dantzigul, format din teritoriul fostului oraş liber Dantzig, teritoriul fostei voivodii a Pomeraniei, o parte din fosta voivodie a Posnaniei şi districtul Marianwerder din Prusia orientală. 2. Wartheland, format din majoritatea teritoriului fostei voivodii a Posnaniei şi o parte din ţinutul Lodzului. 3. Districtul Zichenau constituit în parte din teritoriul fostei voivodii a Varşoviei. 4. Katowitz constituit din majoritatea teritoriului fostei voivodii a Sileziei poloneze. Celelalte teritorii rămase sub ocupaţie germană şi in care se cuprind oraşele Varşovia, Lodz, Radom, Lublin, Chelin, Cracovia şi Iaroslw, au fost constituite în „Guvernământul general al Poloniei“. A intervenit apoi un acord între Germania şi U. R. S. S. pentru schimbul populaţiunilor din teritoriile anexate de U. R. S. S. şi din cele ocupate de Germania. Pe baza acestui acord, 115.000 de germani din teritoriile anexate de U. R. S. S. au fost transferaţi în Germania, iar un milion de ucraineni, ruteni, ruşi-albi şi ruşi din teritoriile poloneze ocupate de Germania au fost transferaţi în U. R. S. S. U. R. S. S. SI STATELE BALTICE După lichidarea afacerilor polone, U. R. S. S. a căutat să extindă dominaţia sa in regiunile baltice. Guvernul din Moscova a cerut şi obţinut din partea Estoniei, Letoniei şi Lituaniei, câteva baze navale pe coasta mărei baltice şi dreptul de a stabili garnizoane în anumite localităţi. O parte din grupurile minoritare germane din Estonia, Letonia şi Lituania au fost obligate să părăsească aceste ţări şi să se stabilească în teritoriile Reich-ului. Guvernul din Moscova a cerut şi Finlandei să-i cedeze câteva insule din golful finlandez şi o rectificare a frontierei terestre la nord de Leningrad; în schimb U. R. S. S. a oferit Finlandei un teritor de două ori mai mare in Carelia Sovietică. El a mai cerut să i se închirieze de către Finlanda, un teritor situat aproape de Intrarea golfului finlandez spre a-i servi de bază navală și care va completa baza navală de la Portul Baltic de pe coasta estoniană. Guvernul finlandez nu a acceptat decât o parte din cererile guvernului sovietic, considerând pe celelalte primejdioase pentru siguranţa şi independenţa statului. Fără o declaraţie de război, la începutul lunei Decembrie, trupele sovietice din circumscripţia militară Leningrad, au trecut frontiera de sud şi orientală a Finlandei şi au atacat trupele finlandeze, care le-au opus, pretutindeni, o îndârjită rezistenţă. După patru săptămâni trupele sovietice se găsesc tot în zona frontierelor, cu toată superioritatea covârşitoare a efectivelor şi arimamentelor lor. * Pe frontul occidental franco-anglo-german, din cauza liniilor fortificate Maginot (franceză) şi Siegfried (germană), nu s-au înregistrat acţiuni importante. In schimb, operaţiile navale şi aeriene au fost mai importante. Până acum beligeranţii n’au folosit gazele de luptă şi nici n’au bombardat cu avioanele oraşele deschise. In Extremul Orient războiul japono-chinez a continuat. Anul 1939 se sfârşeşte în zăngănit de arme. Să nădăjduim că „raţiunea” nu va îngădui nici prelungirea, nici extensiunea războiului, cu efectele mai distrugătoare şi anul 1940 ne va da o pace durabilă, bazată pe respectul drepturilor tuturor naţiunilor. R. SEIŞANU aş sat. ionel la parte activă la tot ceea ce face căpitanul pentru binele patriei, multe din piedicele ce-i stăteau în caii sunt înlăturate de curajul acestui românaş verde ca stejarul. Căpitanul Vârtej, cu ajutorul soldatului Radu, un ardelean, reuşesc şi aruncă in aer un depozit de muniţiuni. Duşmanul, pentru un moment zăpăcit părăseşte satul, dar pe urmă îl bombardează. Căpitanul fuge împreună cu Marioara spre liniile româneşti şi după trecere de timp reuşesc si ajungă fără nici un pericol. Mult n’a mai ţinut nici răsboiul. Tatăl lui Ionel s’a întar, teafăr. In satul oltenesc, într’o Duminică, intră un escadrol de cavalerie, în frunte cu colonelul Vârtej, fostul căpitan. In faţa primăriei opreşte şi la timp ce soldaţii dau onorul Ionel este decorat şi i se aduci la cunoştinţă că va fi peste câtva timp, elevul unui licei militar. Iar Marioara peste o lună se cunună în biserica satului cu colonelul Vârtej. Romanul este scris minunat într’o limbă neaoş românească Nu lipsesc din el nici scenei tari, care aduc fără voie, la scriml In ochi. Figura de erou iiul Ionel e bine prinsă şi indic gata puternic în desfăşurarea romanului. Credem că orice tânăr trebuie să citească această carta Mai alei că grozăviile războiului de atunci au poposit din no pe pământul frămâântat a Europei. Cartea este ilustrată de pictorul Pascal; coperta, în culor este făcută de Gică Petresc după desene de Pascal şi cost 40 lei. Se găseşte de vânzare şi toate librăriile din ţară şi scoate comanda şi la administraţia ziarului nostru contra ramburs. 1 1 4 V» RXHaa Mii 1 Anul al 57-lea Nr. 1 Luni 1 Ianuarie 1940 ANUL INTERNATIONAL 1939 (Urma»« din pagina I-a) N. Batzaria (Moş Nae): Suflete ite viteji (Roman patriotic pentru tineret) Multe cărţi s’au scris despre ] marea epopee a neamului nos- j - tru, răsboiul din anii 1916—1918 ■ care a dus la Întregirea ţării,, scuturând pe fraţii de acelaşi sânge din robia seculară în care au fost siliţi să trăiască. Faptele de arme săvârşite acum 20 de ani şi ceva sunt vii , în minţile multora dintre noi, fie că le-am trăit pe front, fie că le-am trăit fiind In fragedă copilărie. In aceste cărţi s’a preamărit sacrificiul şi curajul de care a dat dovadă soldatul român pe .‘ront, ca şi tot popo- rul românesc, unit mână în mână şi gând în gând ca să a- jungă la isbânda cea mare: întregirea neamului. Cei care au supravieţuit, au avut bucuria împlinirii in toată săvârşirea ei, iar cei care au murit acolo pe brazdă muşcând pământul, dorm acum somnul de veci. Împăcaţi că sacrificiul lor n’a fost zadarnic. O nouă carte în care se preamăreşte sacrificiul celor care n’au precupeţit nici un strop din sângele lor este şi cartea d-lui N. Batzaria, Suflete de viteji, scoasă in editura ziarului nostru. Erou este un micuţ oltenaş, Ionel, al cărui tată plecase să-şi facă datoria şi care la plecare ii spusese să aibă grijă de mama lui, rămasă acum fără nici unsprijin. Spre marea lui disperare satul îi este ocupa de inamic, mama lui este rănită de explozia unui obuz şi doar devotamentul lui şi bunătatea unui medic român din armata duşmană (medicul era din Ardeal) o scapă de la o moarte sigură. Micuţul Ionel, mic de ani dar cu sânge de adevărat erou, cu preţul vieţii lui scapă pe un căpitan din armata noastră, rănit greu, pe care-l îngrijeşte cu un neţărmurit devotament. Alături de devotamentul lui stă şi figura de eroină a Marioarei, fica unui sătean din ace