Universul, februarie 1940 (Anul 57, nr. 30-58)

1940-02-01 / nr. 30

2 ■•B- _ . J Şedinţa Societăţii numismatice Conferinţa d-lui prof. V. Laurent, dela Insti­tutul francez de studii bizantine Prima şedinţă a Societăţii nu­mismatice române din anul aces­ta s-a ţinut Duminică la Arhivele Statului, sub prezidenţia d-lui Const. Moisil. D. prof. LAURENT dela In­stitutul francez de studii bizan­tine a ţinut o conferinţă despre­­originea, semnificaţia şi evoluţia titlului de Imperator Romano­rum (Basileus Romaion) pe me­netele bizantine. Având în vedere teoria mistică, după care în lume nu poate exista decât un singur imperiu cu un singur împărat, eticheta bizantină îl punea pe împăratul din Constantinopol imediat după Cristos „regele re­gilor“, pe câtă vreme ceilalţi su­verani erau consideraţi ca infe­riori lui. Pentru ilustrarea acestei teorii s’a căutat un titlu potrivit şi s’a adoptat cel de basileus, la care mai târziu s’a adăugat şi cuvântul Romeion, sau în limba latină Imperator Rom­anorum.­­■ Deşi pe sigilii şi pe câteva acte ce s’au mai păstrat, acest titlu apare încă în veacul al VII-lea, pe monete îl găsim mult mai târziu. Astfel pe manetele de ar­gint apare abia sub Constantin V şi Leon VI (750—775), pe cele de aur sub Constantin VI şi Irina (780—797), iar pe cele de bronz abia sub Teofil (829—848). Moti­vul este probabil de natură eco­nomică. Monetele bizantine spre a-şi putea menţine supremaţia în comerţul mondial şi spre a da impresia că Roma nouă (Constan­­­tinopolul) este succesoara legi­timă a Romei vechi, nu trebuiau să sufere modificări, ci să repre­zinte, mai ales faţă de popoarele noi, ideia de continuitate neştir­bită a vechiului imperiu roman. Numai după ce imperiul s’a eleni­zat cu totul şi s’au pus şi pe monete inscripţii greceşti, începe să apară în mod constant pe mo­nete titlul complet de Basileus Romaion. Mai târziu unii suverani ai Bulgarilor, ai Sârbilor şi unii ţari din Moscova au pretins să poarte şi ei acest titlu şi împăraţii bizan­tini au fost nevoiţi să le acorde această favoare. Dar ea le-a fost retrasă la prima ocazie bineve­nită şi atunci s’au întitulat: ţari ai Bulgarilor şi Grecilor sau ţari ai Sârbilor şi Grecilor, etc. In orice caz monetăria bizan­tină s’a dovedit foarte conserva­tivă atât îrn privinţa tipurilor mo­netare, cât şi a titlului imperial, urmărind m­ai mult interesele co­merciale, decât propaganda po­litică. D. CONST. MOISIL face o co­municare despre monetele bar­bare cu tipul lui Ianus. S’au găsit la noi încă de mult un număr de monete barbare, având pe faţă capul bărbos al lui Ianus bifrons, iar pe revers un călăreţ. Multă vreme nu s’a ştiut cărui popor I sau trib urmează a fi atribuite,­­ nici ce prototip au utilizat mone­tarii barbari pentru reprezenta­rea lui Ianus. Urmărind localită­ţile unde­ s’au găsit monete de acest fel se constată că marea lor majoritate sunt în cuprinsul Ol­teniei şi Banatului. Nici în alte regiuni ale Daciei, nici în alte ţări din Europa nu s’au găsit până acum astfel de monete. Deci le putem considera ca făcând parte dintre monetele Dacilor şi emise de vreun trib din regiunea Olteniei şi Banatului. Cât priveşte modul cum este reprezentat capul lui Ianus, gra­vorul monetar pare a fi avut ca prototip­aşii romani republicani din primele emisiuni. O descoperire monetară făcută mai de mult la Râmnicu Vâlcea şi pe care ne-a adus-o la cunoş­tinţă de profesor şi critic literar Şerban Cioculescu, aruncă o nouă lumină asupra, acestei probleme. Intr’o ulcică de lut găsită cu ocazia săpăturilor făcute pentru temeliile unei case, erau câteva piese de argint dela Filip II al Macedoniei, o monetă barbară cu capul lui Ianus și o altă monetă barbară cu capul lui Zeus, iar pe revers cu un călăreţ identic cu cel de pe reversul piesei cu capul lui Ianus. Dovadă, că aceste două feluri de monete barbare circulau împreună, de asemenea că ele proveneau din aceiaș monetărie, care probabil era undeva prin împrejurimi. După tehnica monetară aceste noi manete dace datează de pe la 200 m­. d. Cr. După terminarea comunicărilor s-au proclamat următorii membri noi: d. prof. univ. Radu Vulpe, onorific; d-na Ecat. Vulpe şi d-nii Şerban Cioculescu, G. Ştefan, Pe­­trescu - Dâmboviţa şi Cleant Gheorghiu corespondenţi. Patru săteni din Prahova au găsit o comoară şi au vândut aurul unor bijutieri Cazul a ajuns in cercetarea legiunii de jandarmi r.i. t _3 ' '1 «Ii a Ploeşti, 29 Ianuarie Patru săteni din com. Gherghi­­ţa, pe când săpau o groapă în curtea unuia din ei, au dat peste o oală. Spărgând-o, nu mică le-a fost surpriza şi bucuria, când au găsit înăuntru 280 monede de aur de o mare valoare, deoarece monedele datau din timpuri foarte îndepăr­tate. In loc să predea comoara au­torităţilor c­i să-şi primească par­tea ce li se cuvenea, sătenii s’au gândit s’o oprească pentru ei, vânzănd-o pe ascuns bijutierilor Susanescu şi Seregian, din loca­litate. . Dar sătenii, în bucuria lor, s’au destăinuit altora cari s’au grăbit să-i denunţe jandarmîioor. Primele cercetări au fost făcute de d. col. Ionescu, comandantul legiunii de jandarmi, care a a­­dus şi pe bijutierii ce cumpăra­seră monedele. Cercetările sunt continuate de d. prim procuror Stancu Deme­­trescu. Consfătuirea comercianţilor breslei alimentare Duminică dim., s-a ţinut, la se­diul organizaţiei centrale, din cal. Victoriei 29, o consfătuire a co­­mercianţilor din ramura alimen­tară, convocată de Sfatul negus­toresc alimentar central.­A prezidat d. Constantin Dicu­­lescu, care a făcut o expunere în legătură cu doleanţele comercian­ţilor alimentari. A exprimat apoi mulţumiri con­ducătorilor departamentelor in­ternelor şi economiei naţionale care, în aceste vremuri critice, înţeleg să ţină seama de greută­ţile prin care trece comerţul în , general. . In urma intervenţiei d-lui sena­tor D­r. Niculescu Ritz, consiliul , de igienă al municipiului a reve­­­­nit asupra dispoziţiei date, ca res­taurantele să-şi procure spălăto­rii , de vase autorizate, amânân­­du-se aplicarea acestei dispozi­ţiuni cu şase luni. D. Minculescu-Vlaşca a învede­rat nevoia de a se permite loca­lurilor de consumaţie să-şi exer­cite comerţul. D. Manole Constantinescu-Po­­tcu a examinat dispoziţiile legii speculei şi a insistat asupra ne­voii de a se modifica într-o mă­sură menită să dea posibilitate comercianţilor să-şi poată exerci­ta comerţul fără­ a fi expuşi la ri­gorile legii pentru neîndeplinirea unor formalităţi legate cu pier­deri de timp şi cheltueli. Cercul de studii al Sfatului alimentar lucrează, în prezent, la întocmi­rea unui ante-proect de modifi­care a legii speculei. Au mai vorbit d-nii Manola­­che, Grigore Costescu, preşedin­tele comercianţilor franzelari şi brutari şi­ Nae Butnaru. UNIVERSUL Ccdmrdct­* MIERCURI, 31 IANUARIE Ortodox: Sf. Doctori fără de plată Ciru și loan (282). Catolic : Sf. Petru Nolasc (­ 1586) și Sf. loan Bosco. protestant: Valeriu. Evreesc: 21 Sevat 5700. Mahomedan : 20 Giul-Hege 1358. Prim. Canf. de către An­. * Răsăritul soarelui 7.38, apusul soarelui 17.20. Inaugurarea universităţii din Cluj in prezenţa Regelui Ferdinand I (1920). Col­ictL& MIERCURI, 31 IANUARIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO­-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. . RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 30 waţi 12. Ora; Cota Dunării şi a barei Salina; Sfaturi gospodăreşti şi igie­nice. 12.10: I. Muzică variată (discuri): „Portsmouth Point“, uvertură de Walton (arch. simf. B. B. C. dirij. de Adrian Boult); Romanţă senti­mentală de Stenhammer şi Ro­manţă No. 2 de Sibelius (vioară: Francesco Asti şi orch.); Inelul de argint de Chaminade şi Melodie de Coates (voce: John McCormack); Foaie de album de Wagner şi Vi­suri de dragoste de Liszt; Fantezie din „Manon“ de Massenet; Frag­ment din baletul „Cei doi porum­bei“ de Messager. II. Muzică vieneză (discuri); Cân­tec vienez de Dostal (voce: Lillie Claus); Cântece vieneze de Berco şi Schmidseder (voce: Eric Helgar); In Prater înfloresc din nou pomii de Stolz; Potpuriu de cântece vieneze. 13.20: Ora; Spectacole; Ştiri artis­tice şi culturale; Sport. 13.30: Muzică pariziană uşoară (discuri); Şansonetă de Hayos (voce: Lias Gauty); Vals şi Cântec pentru Nina de Scotto (voce: Tino Rossi); Două şansonete marinăreşti de Monnot (voce: Damia); Două şanso­nete de Dumas (voce: Georges Mil­­ton); Pentru a visa de Paul Maye (voce: Jeanne Aubert); Vals de Le­noir (voce: Lucien Baroux). 14: Radio-jurnal. 14.20: Doina Suchici (acordeon) acomp. de taraf: Muzică românea­scă; Uite aşa; Hai la flori de Doina Suchici şi Troaca; Spune, spune moş bătrân; Lele a dracului mai eşti şi Mă uitai printre uluci; Sârba cucoanelor; Pe deasupra casei mele şi Leliţă Ioană; La casa cu tresti­oare; Ţărăncuţă, de Vasilescu; O horă ca’n Sineasca şi Foae verde măr domnesc. 14.40 : N. Cucu (xilofon): Clopotul meu-polea mazurca de Bode ; Vals capriciu de Bode ; Mica maimuţă­­polea de concert de Bode. 15 : Radiofonice ; Publicaţii ; Va­rietăţi.RADIO-ROMANIA 19 : Ora ; Mersul vremii. 19.1­2­:­­Cronica artistică. :­­ 19.17 : Cântece­ galante (discuri) : Cântece franceze din sec. 16-lea: Ariette de Cloris de Julii (voce: Yvonne Printemps); : Ofrandă de Reynaldo Hahn (voce : Vanni-Mar­­coux); Violete de Scarlatti (voce : Maria Guglielmetti); Cantatiile de Lancel (voce: Vanni-Marcoux); Era în Aprilie de Pedrell (voce : Ar­mand Crabbé); Vilanelle de Ganne (voce: Yvonne Guillet); Spune-mi dacă sunt frumoasă (voce: Yvette Guilibert); Granadinas de Caileja (voce : Tito Schipa). 19.50 : Radio-jurnal în limba ma­ghiară. 20 : Icterul (gălbinarea) de prof. dr. C. Bacaloglu. 20­15 : D-ra Lisette Dima şi Geor­ge Ştefanovici (voce) şi orchestra Radio dirij. de Th. Rogalski : Arie din „Traviata“ act. II de Verdi (voce : George Ştefanovici); Duet din „Rigoletto“ de Verdi (voce : d-ra Lisette Dima şi George Ştefa­novici); Arie din „Rigoletto“ de Verdi (voce : d-ra Lisette Dima); Arie din „Rigoletto“ act. III de Verdi (voce : George Stefanovici); Arie din „Lakmé“ de Delibes (vo­ce : d-ra Lisette Dima). 20.45 : Radio-jurnal (I). 21 . ISTORIA DANSULUI: (V) Balurile în sec. XIX-lea: Orches­tra Radio dirij. de Th. Rogalski •• Cuvânt introductiv: Exemplificări muzicale. 22.10 : Radio-jurnal (II) ; Sport. 22.30: Sextetul vocal „Cotroceni“: Cântece româneşti : Rujiţă de pe răzor de Vidu; Primul ordin de Vasile Popovici; Leana de G. Căli­­nescu; Sus opincă de Vidu; Dor de crâng de Filip Lazăr; Bată­mi­­te bătrâneţe de Sabin Drăgoi; Foaie verde de trifoi de Timotei Popovici; Ilenuţa de Vidu. 23 . Cântece care au făcut ocolul pământului (discuri): Comoara-vals de Johann Strauss şi Barcarola din „Povestirile lui Hoffmann“ de Of­fenbach; Torna a Surriento de De Curtis şi Funiculi, Funicula de Den­za (voce: Gino Ruggiero); Me­lodie din „Rose Marie“ de Frimi (voce : Jeanette MacDonald şi Nel­son Eddy); Porumbiţa de Vradier; Ramona de Gilbert; Stephanie ga­­votă de Czibulka; Rio Rita de Mc­Carthy; Două cântece din filmul „Sonny boy“ de AI. Jolson (voce : AI. Jolson); Lady divine de Kountz; Farmecul sirenelor-vals de Wald­teufel. 23.45 . Jurnal pentru străinătate în limba franceză, germană, engle­ză și italiană? RADIQ-CHISINAU 212,6 m. 1411,1 kHz. 20 kw. 14 . Ora ; Concert de prânz-Mu­­zică din filme (discuri); Vals din „Irezistibilul" de Cocile; Două me­lodii din filmul „Preţul unui sărut“ de Kammer (voce : Jose Mojica); Două cântece din „Varietăţi“ de Whiting (voce : Dick Powell); Vals şi Serenadă din „Tarantella“ de Frimi; Slowfox din „Casa Manana" de Burke şi Fox din „Manhattan“ de Byron. 14.30 : Radio-jurnal ; închiderea emisiunii de prânz. 21 . Ora ; Concert de seară-Vio­rişti şi Violoncelişti celebri (di­scuri); Te Deum de Haendel (vioa­ră : Yehudi Menuhin); Allegro din „Sonata în la major“ de Bocche­rini (violoncel : Pablo Casals); Fru­mosul Rosmarin de Kreisler (vioa­ră : Fritz Kreisler): Grave din „Concertu­l pentru violoncel în re major“ de Tartini (violoncel : Gas­­par Cassado); Dans slav No. 2 de Dvorak (vioară : Vasa Prihoda). 21.20 : Concert de pian-Simeon Cogan : Sonata Op. 53 de Beetho­ven dedicată contelui Waldstein. 21.40:­­ Muzică distractivă (di­scuri); Scrisoare de adio-tango de Lesso-Valerio; Melodie populară tahitiană; Melodie spaniolă de Alvarez (voce : Estrellita Castro); Veselie în munţi de Ferras; Cântec havaian de Winkler; Ti-Pi-Tin-fox de Grever. 22 . Radio-jurnal; închiderea e­­misiunii. BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kHz. 120 kw.; 19.50. Recital de limbaj: 20.15. Inf.; 20.25. Concert vocal ; 21. Concertul Filarmonicei: Don Juan­­ (Straus); Simfonie (Schubert); Mo­mente muzicale (Dohnanyi); Simfo­nie (Beethoven); 23. Inf. în ungară, slovacă și ruteană; 23.15. Muzică de dans; 24. Inf. în germană, italiană, engleză și franceză; 0.20. Orchestră de țigani; 1.05. Inf. VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. 18.25. Concert Wagner; 18.45. Inf. în română; 19. Concert variat; 19.30. Reportaj; 20. Inf. în română; 20.15. Conf.; 20.45. Plăci; 21. Inf. în ger­mană; 21.15. Retransmitere; 23. Inf. în germană. Recital de pian : Im­promptu în As-dur (Schuber­); So­nată în F-moll (Beethoven) ; 23.45. Inf. în română; 24. Conf., Concert de seară; 1. Inf. în germană; Con­cert nocturn. ROMA I, 420,8 m. 713 kHz.; 21. Ora, Inf., Radiojurnal, Plăci; 21.30. Orchestră de dans; 22. „Hohenzim“, operă de Wagner; 0.15. Muzică de dans; 1. Inf. în franceză; 1.16. Inf. în engleză. JOI, 1 FEBRUARIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO BUCUREȘTI 823 kHz. 364.5 m­. 12 kw. radio experimental 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 12. Ora; Cota Dunării şi a ba­rei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Muzică variată (discuri): Fedra-uvertură de Massenet (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Schmidt Isserstedt); Vals uitat de Liszt (pian: Vladimir Horowitz); Două lieduri de Hugo Wolf (voce: Karl Schmitt-Walter); Cântec religios de Mendelssohn şi Nocturna in re­le-­j mo­lmajor de Chopin (vioară: Mi­­scha Elman); Fragment din suita „Flautul din Sanssouci“ de Grae­­ner; Mică suită de concert de Co­­leridge-Taylor (arch. simf. din Lon­dra, dirij. de Malcolm Sargent); Se­­lecţiuni de melodii de Lehar (voce: Rauta Waara şi Peter Anders); Schiţe caucaziene de Ippolitow- Iwanow (orch. filarm. din Berlin, dirij. de Hans Bund). 13.20: Ora; Spectacole; Ştiri ar­tistice şi culturale; Sport. 13.30: Orchestra de salon Radio dirij. de Const. Bobescu: Feramoss­­dans de Rubinstein; Dans rusesc de Builerian; Gavotă din „Armida“ ; Gluck; Marş nupţial de Nendels­­sohn; In Port-Said-scenă orientală de Armandola; Motto perpetue de Irving Weiss. 14. Radio-jurnal. 14.20: Continuarea concertului Orchestrei de salon Radio; Piaţa poporului, de Frederiksen-Wenin­­ger; Fantezie din „Feodora” de Giordano; Potpuriu din opereta „Văduva veselă” de Lehar; Tritsch- Tratsch-polcă de Johann Strauss 15: Radiofonice; Publicaţii; Va­rietăţi. RADIO ROMANIA 19: Ora; Mersul vremii 19.02: Cronica ştiinţifică 19.17: Muzică exotică (discuri). In stepele Asiei Centrale-poem simfonic de Borodin (Orch. Colon­­ne, dirij. de Gabriel Piern ); Nilul de Leroux (voce: Ninon Valiin); Arie din „Maroul” de Rabaud (vo­ce: Georges Thill); Orientală de César Cui (vioară: Mischa Elman); Pe o piață japoneză de Koichi Kishi; Trandafiri din Ispahan do Fauré (voce: Charles Panzera). Scenă orientală de Rust şi In gră­dina unui templu chinezesc, de Ketelbey. 19.50: Radio-jurnal in limba ma­ghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20.05: I. Gr. Perieţeanu: Apă­rarea pasivă a populaţiei în caz de război. 20.12: Ing. D. Ghermani: Apăra­rea pasivă a populaţiei în caz de război. 20.20: D-na Felicia Volănescu- Ionescu (voce); Arii antice: Vezzo­­sette care pupilette de Andrea Fal­­conieri; Nel cor­piu non mi sento de Giovanni Paisiello; Se tu mami de Pergolesi; Affe, mi fate ridere de Francesco Cavalli; Danza dan­­za de Francesco Durante; Pur di cesti de Antonio Lotti; La bella calandrina de Jammeli. 20.45: Radio-jurnal (I). 21: Programul concertului sim­­fonic de Em. Ciomac. 21.15: Concert simfonic al Or­chestrei „Filarmonica” dirij. de George Georgescu (Transmis de la Ateneul Român), solist: Dinu Li­­patti. Simfonia II-a în re major de Brahms. In pauză (21.55—22.15): Radio­jurnal (II); Sport. 22.15: Continuarea concertului simfonic: Concert în mi minor de Chopin (solo pian: Dinu Lipatti); Bolero de Ravel. 23: Muzică ușoară (discu­­): U­­vertură la „Boccaccio” de Suppé; Pasărea în pădure de Tauber şi Stele şi lună de Sattler (voce: Erna Sack); Vals şi Largo din „Suita de balet” de Popy; Sere­nadă de Schmidseder şi Fermecă­toare Turandot de Doelle (voce: Eric Helgar); In frumoasa vale a Iserului-vals de Löhr; Vals de Romberg şi Serenadă de Kreuder (voce: Rauta Waara). 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză, germană, engle­ză şi italiană. RADIO CHIŞINĂU 212,6 m. 1411,1 kHz. 20 kw. 14. Ora: Concert de prânz-Mu­­zică românească uşoară (discuri): Magnola-rumba de Boldur şi Fetiţa mea dragă de Mircea (voce: Ion Luican); Destăinuire-romanţă de Basile Lupu (voce: Petre Alexan­dru); Ca ’ntr’un film am visat de Vill­ou (voce: Petre Alexandru şi Mia Braia); Ce te doare inimoară de Gugu (voce: Gică Petrescu); Cruce albă de mesteacăn de Ionel Fernic; Pe nisip ne-am scris iubi­rea de Vill­ou (voce: Viorica An­gliei); Vânt de seară de Manzatti şi Cu lăutarii după mine de Vasi­lescu (voce: Nicu Stoenescu). 14.30: Radio-jurnal; închiderea e­­misiunii de prânz. 21: Ora; Concert de seară: D-na Cecilia Libidinska (voce); Arie din opera „Trubadurul” de Verdi; Şapte­sprezece ani-cântec englezesc; Arie din opera „Carmen“ de Bizet; Se­­guidu­la din opera „Carmen“ de Bizet; Penso-cântec popular italian de Tosti. 21.20: Concert simfonic (discuri): Preludiu la „Maeştrii cântăreţi“ de Wagner (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Gustav Havermann); Con­cert No. 1 în mi bemol major de Liszt (pian: Walter Gieseking și orch. filarm. din Londra, dirij. de Henry Wood); Simfonia No. 8 în fa major de Beethoven (orch. simf. din Amsterdam, dirij. de Willem Mengelberg). 22.19. Radio-jurnal; Închiderea emisiunii. BUDAPESTA 549,5 m. 546 kHz. 120 Kw 20.20: Concert de muzică Variată: Trio în si bemol major (Mozart); Trio (Ravel). 21.10: Teatru radiofo­­nic. 22.40: Inf. în ungară, slovacă şi ruteană. 23.10: Orchestră de ţi­gani. 24: Inf. în germană, italiană, engleză şi franceza. 0.25: Plăci. 1.05: Inf. VIENA 506.8 m. - 592 kHz. 150 kw. 18.45: Inf. în română. 19: Con­cert instrumental: Sonată in C-dur (Bach); Arie în: A-moll (Parchel­­beî); Sonată (Graupiter). 19.30; Re­portaj. 20: Inf. în română­. 20.15: Plăci. 20.45: Conf. 21: Inf. în ger­mană. 21.15: Concert de orchestră: Preludiu în D-dur (Bach); Simfo­nia în D-dur (Beethoven); Simfonia în D-dur (Brahms). 23: Inf. în ger­mană; Plăci. 23.45: Inf. în română 24: Conf.; Concert de seară. I: Inf. în germană; Concert nocturn. ROMA I 420.8 m. 713 kHz. 21: Inf.; Radiojurnal; Plăci. 21.30: Muzică variată. 22: Concert de or­chestră. 22.30: Teatru radiofonic 23.10: Concert simfonic și vocal. 24: Radio-jurnal. 0.15: M­uzică de dans. 1: Inf. în franceză. 1.16: Inf. in engleză. # RADIO-ROMANIA RADIO-BUCURESTI * Reglementarea normelor pentru eliberarea carnetelor de şoferi Prefectura poliţiei municipiu­lui Bucureşti, aduce la cunoş­tinţa generală că svonurile din ultimul timp lansate de anu­mite părţi interesate cu privire la­ eliberarea permiselor de con­ducere pentru şoferi profesio­nişti nu corespund realităţii. Conform legei circulaţiei şi a regulamentului de aplicare a a­­cestei legi, car­ sunt în vigoare şi nu au suferit nicio modificare, se menţin în totul dispoziţiuni­­le după cam­ pentru conducerea oricărui vehicul cu­­tracţiune mecanică se impune­ obligaţia de a poseda permisul de condu­cere eliberat de­­ autorităţile po­­liţieneşti şi anume: In­ Capitală permisul se elibe­rează de Prefectura Poliţiei Mu­nicipiului Bucureşti, iar in pro­vincie de chesturile de poliţie autorizate de ministerul de in­terne.­­• Deasemeni se aplică în totul dispoziţiunile sus citatei legi după care candidaţii pentru ob­ţinerea permiselor de conducere sunt obligaţi a prezenta autori­tăţilor poliţieneşti certificatul de absolvire a şcoalelor oficiale de şoferi pentru a putea fi înscrişi la examen în faţa comisiunilor de examinare., " Circulația pe " drumurile­'pu­blice constitue o problema de­­ordine publică,­ care­­ intră în competența exclusivă a aut­ori­­tăților polițienești. Intr’o magazie a fabricei „Companiei generale”, din corn. suburbană Principele Nicolae, a fost găsit ori, spânzurat, refu­giatul polonez Alexandro Kupin­­ski, om în vârstă, de aproape 40 de ani. Asupra lui nu s’a găsit nici-un ban și nici vre-o scri­soare în care să­ arate motivul disperatului gest. Se crede insă că, ceea ce l’a determinat să-şi curme firul vieţii, e mizeria. Din ordiinul procurorului de serviciu, cadavrul nefericitului refugiat polon a fost, transpor­tat la „Institutul medico-legal”. MlâiMUB8?r flnmrbii«^riiiraa«JÎ întâmplări din Capitală Sinuciderea unui refugiat polon Arestarea unui lucrător elec­trician, hoţ Poliţia judiciară a fost sesi­zată acum câtva timp că, la fa­brica de acumulatori „A. B. C.” din str. Atena nr. 2®, se furau materiale. Cu facerea cercetări­lor necesare a fost delegat comi­­sarul-şef Ion JUrseanu care pu­nând pe lucrători sub suprave­ghere a izbutit să-l surprindă în­­ flagrant delict pe lucrătorul­­ electrician Dumitru Dicoiu, în­­ momentul când se pregătea să­­ plece cu un pachet cu materiale­­ sustrase din depozitul sus zisei­ fabrici. Condus la prefectură, la an­chetă a mărturisit că, asemenea furturi a început să le săvâr-. şească încă din anul 1938 şi că, după cât îşi aminteşte, a sustras,­­ printre altele, 4.600 plăci de acu- ’ mulatori, 10 acumulatori com-. pleţi precum şi alte piese.­­ Toate materialele furate le vindea, inginerului Albert Stein din calea Griviţei nr. 102, şi lui Constantin Popescu, din Intra­rea Herăstrău. Cu actele dresate, Incorectul lucrător, a fost înaintat eri, Par­chetului de Ilfov. Foc Un început de incendiu a iz­bucnit eri seară, la ora 10, la lo­cuinţa d-lui avocat Silberman, din str. Sfinţii Apostoli nr. 16, unde s’a prins nişte păcură ce s’a scurs pe jos, dela injel­tonul caloriferului. O echipă de pompieri a pos­tului „Central” sub comanda d-lui căpitan Cutendache a stins incendiul, înainte de a putea lua proporţii. Anul al 57-lea Nr. 30 Joi 1 Februarie 1940 VREMEA MOBILIZĂRII CULTURALE (Urmare din pagina I-a) dutoase. Astăzi, există de bine de rău o presă redactată în lim­ba ţării la Chişinău. Dar atâta, existenţa ei ori­cum, nu este de ajuns. Mai trebue şi minţi har­nice, elanuri jertfelnice, condee­­le acelea care să-şi moae pana în călimara inimii. Unde sunt intelectualii — ziariştii şi scrii­torii — cari să-şi lase şvarţul de la cafeneaua din Bucureşti ca să pornească în misiune de a­­postoli la Chişinău? Cartea. In afară de Câte o bi­bliotecă trimisă de Casa Şcoa­­lelor, ici şi colo, prin stu­denţi, şi de câte un calendar răzleţit peste hârtoape, ori de o revistă cu apariţie intermiten­tă, creaţia culturală românească nu s’a mai învrednicit de nimic în Basarabia cazaniilor inspira­tului Al. Mateevici. Unde a fost editorul care să ia în piept ri­scurile unei întreprinderi cărtu­răreşti acolo? Puţinii scriitori de peste Prut au emigrat la Bu­cureşti,, — de ce? Teatrul — Teatrul Naţional! —• l-au desfiinţat pur şi simplu pentru că.... nu aducea beneficii materiale la cassă. Şcoala, mulţi ani am dat-o pe mâna profesorilor minoritari şi după aceea, nemulţumiţi de roa­dele propriei noastre neghiobii, am pornit a o răni, ca să auzim azi glasiuri îndurerate, ca acelea din consfătuirea dela Chişinău, cerând reînfiinţarea liceelor dela Soroca şi dela Tighina pentru feciorii sărmanilor răzeşi scăpă­taţi, cari o tânjesc după lumină românească. Fără îndoială că nu este acum vremea să intrăm în fondul unui proces dureros. Dar aceasta nu ne opreşte să constatăm că res­ponsabilitatea carenţei culturii româneşti într’o provincie, care ni s’a alipit cu atâta sfântă nă­dejde acum două decenii, cade peste întreaga intelectualitate a ţării. Căci, fie că a fost în po­sturi de conducere politică, fiigi că s’a păstrat numai la rosturile sale de elaborare a valorilor spi­rituale, această intelectualitate conformistă s’a mărginit să ur­meze, fără nicio scrutare de zări, tendinţa unei greşite politici centraliste, care credea că toată viaţa unei ţări trebue îngrămă­dită la centru, lăsând periferiile să vegeteze, să agonizeze izo­late într’o existenţă minoră. Acum, cel puţin, trebue să pă­răsim cu totul această mentali­tate opacă. E timpul să înţele­gem în sfârşit că spre a fixa con­ştiinţa periferiei la central, spre a o integra definitiv în marele circuit al istoriei româneşti, e necesară o prezenţă plenară a centrului acolo, o participare susţinută a lui la destinul pro­vinciei pe toate planurile vieţii, şi în rândul întâiu pe acela al culturii. De aceea spuneam că mobili­zarea spirituală anunţată de d. preşedinte al consiliului cade la vreme şi de aceea credem acum că ea ar trebui să-şi aibe statul major la colegiul scriitorilor şi al gazetarilor. AL. GREGORIAN . Masuri pentru intensificarea culturii textilelor in ţinutul Olt Conferinţa dela rezidenţa regală din Craiova I La rezidenţa regală din Craiova s’a ţinut o conferinţă prezidată de d. rezident regal DINU SIMIAN, în care s’a des­­bătut pe larg chestiunea cul­turii textilelor din ţinutul Olt. Afară de prefecţii şi preşe­dinţii Camerelor agricole din ţinut, au mai luat parte la a­­ceastă conferinţă d-nii : Petre P. Gârboviceanu, comisarul guvernului pe lângă Institutul cooperaţiei; • ing. Al. Podhorski, directorul federaţiei textile ; Velican, inspectorul agricol al ţinutului, Gărdăreanu şi alţii. D. PETRE P. GÂRBOVICEA­­NU, într’o documentată expu­nere, arată că o mână de oa­meni bine intenţionaţi, din în­demn pornit dintr’o superioară înţelegere a­­ nevoilor româneşti s’au constituit în cunoscuta Fe­deraţie­­ textilă, menită să în­destuleze ţara noastră cu pân­ză românească. . . In aceste chip, vor rămâne in ţară miliardele de lei pe cari­­azi îi trimitem­­ peste graniţă­­pentru pânzeturi străine. Federaţia textilă spre a veni in ajutorul­ cultivatorilor,i s’a străduit şi a obţinut reducerea tarifului pe C.F.R. pentru pie­­le de in şi­ cânepă la jumătate cent, reducerea impozitului a­­gricol elementar pentru supra­feţele cultivate cu textile, re­ducerea­­ taxelor la combustibi­lul întrebuinţat în fabricele textile, desfiinţarea impozitu­lui de 4% asupra cifrei de afa­ceri. De asemenea, tot pentru a veni în sprijinul cultivatorilor Federaţia a luat o serie de măsuri, dintre care cele mai importante, d. P. Gârbovicea­­nu citează : mărirea preţurilor pielor de in şi cânepă, acorda­re de prime pentru bunii culti­vatori, distribuirea seminţelor sub cost, acordare de avansuri asupra recoltelor, ajutoare bă­neşti pentru cultivatorii care transportă marfa la fabrici. Pentru fabrica textilă de la Vădeni-Gorj — care peste câ­teva zile va începe să lucreze — este necesară suprafaţa de 1.400 hectare de cânepă. D. Petre P. Gârboviceanu face apoi un stăruitor apel pe lângă autorităţi spre a da tot con­cursul acestei opere de interes naţional. D. ing. AL. PODORSKI, di­rectorul Federaţiei textile, ci­teşte proectul de contract, dând explicaţiile necesare. D. insp. general agricol VE­­LICAM arată că pentru a se putea face înscrieri suficiente în vederea culturii pentru fa­brica de la Vădeni, este neapă­rată nevoe ca în prima linie­­ cultivatorii să fie asiguraţi că li se vor cumpăra recoltele., . şi apoi să­­ se distrib­ue din timp seminţele necesare. „ D., colonel ŞERBAN LEOVEA­­NU, prefectul judeţului Gorj, a făcut unele observaţii insis- ^ tând să. se procure sămânţă cultivatorilor la preţuri cât I mai mici. « 1 ...‘» D. ing. AL. BURNEA, subdi­rector, aduce elogii concursului nepreţuit dat ,de ■ d. colonel ;.Leevea,nu- şi--de Qarrvera '.agrico­lă Gorj, pentru contractarea de cânepă necesară topitoriei de la Vădeni.­­ ..... .... .. D. DINU SIMIAN, rezident re­gal al ţinutului Olt, arată­ că distribuţia seminţelor să fie făcută prin Camerele agricole cu personalul lor, recepţia să fie făcută pe centre, ce vor fi dinainte stabilite de comun a­­cord cu Camerele agricole şi cât mai lesnicios pentru cultivatori. Cultivatorii vor fi reprezentaţi in comisiunile de recepţie prin­­tr’un delegat al­ lor, recoman­dat de Camerele agricole. Con­tractele vor fi îmbunătăţite in ce priveşte condiţiun­ile de con­tractare, eliminându-se din cele prezente clauzele inutile şi vexatorii pentru cultivatori. De comun acord cu reprezen­tanţii administrativi şi agricoli ai judeţelor, se stabileşte a se cultiva cu cânepă pentru topi­toria de la Vădeni următoarele suprafeţe: Gorj­ 300 ha., Dolj 300 Ha., Mehedinţi 200 ha., Ro­­manaţi 300 ha., Vâlcea 100 ha., Olt 200 ha., în total 1.400 ha., suprafaţă care va putea fi insă depăşită. D. rezident regal Dinu Simion a ridicat şedinţă la ora 14. v . Adunarea Casei de pensii a baroului Ilfov Duminică s-a ţinut adunarea generală a Casei de pensii a a­­vocalilor din baroul Ilfov, sub preşedinţia d-lui Anibal Teodo­­rescu, decanul baroului. La desbarteri au luat parte d-nii : Anibal Teodorescu, Dim­i­trie Grozdea, Gh. Alexandrescu. Savoia, Gh. Murgăşanu, Constan­tin Bercuş, Radu Dumitraşcu, Pe­tre Ghiţulescu, etc. Adunarea a votat bilanțul pe anul trecut și bugetul pe 1940. CUTREMURELE DE PĂMÂNT de prof. dr. IOAN G. POPESCU de la Facultatea de ştiinţe din Cernăuţi Alte cutremure mari, din secolele trecute, la Bucureşti IV La începutul veacului al 19-lea şi anume la 14/26 octombrie 1802 s’a întâmplat unul dintre cutre­murele cele mai puternice cunos­cute la noi. Toate însemnările din acel timp îl numesc cutremurul cel mare, nume sub care l-au pomenit bucureştenii aproape până în zilele noastre. Intr’adevăr că a fost mare şi prin violenţa lui, dar şi prin în­tinderea pe care a fost simţit, căci a fost simţit din părţile de sud ale Greciei şi până la Petro­grad. La Bucureşti a început la orele 12 şi 55 minute, ziua, şi a ţinut două minute şi jumătate. Găsim foarte multe însemnări despre acest cutremur, aşa cum aflăm, mai ales, din lucrările lui Gr. Ştefănescu. Astfel o notiţă anonimă spune: „Să se ştie când a venit Con­stantin Ipsilante Vodă în Ţara Românească şi­­a venit până la Radovan, în luna Octombrie 14 leatu 1802 şi s’a cutremurat pă­mântul şi au căzut multe bise­rici şi Colţea”. Alte notiţe asemănătoare au lăsat şi Dionisie Eples’arbul , şi Dascălul Radu Zugravu. Gr. Ştefănescu arată că în bi­blioteca Erbiceanu se afla chiar o descriere în versuri a acestui cutremur, intituată: Stihuri asu­pra cutremurului. Erbiceanu, ca­re socotea ca autor al acestei poezii pe Al. Văcărescu, a tra­dus-o astfel: „Ce gândim popoare? Ce cuge­tăm oare? Că suntem în sigu­ranţă pe pământul ce-l locuim? Ne înşelăm amarnic,­­fără nici o îndoiial­ă, acesta întotdeauna ne este nesigur, cu uşurătate. Vai, nu ne amintim ce groază şi ce durere a fost în zilele noastre, când cu toţii am jelit la 14 ale lunii lui Octombrie, când s’a sdrunciinat. Dumnezeule Mare, când s’a cutremurat pământul şi chiar şi văzduhul, dar a binevoit Dumnezeu şi s’a ivit ziua Câtă moarte de oameni, vai,­ era să fie; cine oare dintre vieţuitori ar fi putut mai mult să trăiască? Cine nu era oare să-şi piardă şi mintea la o durere atât de mare, la o dramă atât de înfiorătoare? r'ând de pretutindeni veneau sgu­­duituri, vaete sălbatece, egri au omorât­ şi pe fiarele, sălbatece”. ..Pământul se clătina şi se cm-­­ dul­a, el cel mai greu se cutre- j mura şi se dărâmau clădirile, cele de atâta vreme mari şi în- | semnate, din cauza sguduirii s’au­­ dărâmat în tot locul şi s’au im­ i prăştoliait şi a isbucnit asfalt greu , mirositor, de care cine nu s’a în- j fricoşat? şi ape de pucioasă din­­ interiorul pământului, pre care i se reazemă şi-i sunt temelia”.­­ „Două minute de sguduiri erau­­ să ne piardă şi curând să ne­­ arunce în infern. Cât de înfrico-­­ şat a fost, nu am putere de cu-­­ vânt ca să descriu, cum se cu-­­ vine, spaima teribilă” „Au existat multe cutremure şi sguduituri în vremuri, dar mai de trei sute de ani n’au fost a­­semenea de agitate. Marele şi înaltul edificiu al Valachiei a su­ferit multe cutremure cu multă bravură, adică Colţea, cum se numeşte şi care este vestit pre­tutindeni pentru architectura lui La toate s’a înpotrivit, puţin pă­­sându-i, dar acestuia a cedat, re­­cunoscându-se învins, şi-a încli­nat vârful său ce a fost zidit mai de o sută de ani, cu toate că era voinic. Au căzut şi biserici vechi de două sute de ani şi un paraclis­­ mai de trei secole. Las de o parte­­ palatele cele de curând clădite, încât nici umul dintre ele nu a , rămas sănătos’" In sfârşit, iată şi povestirea lui Gion, despre acest cutremur: „In ziua de Sf. Paraschiva, într’o Marţi, la 14 Octombrie 1802, când Bucu­reştenii se pre­găteau,să primească pe Constan­tin Vodă Ipsilante, care,venea,cu domniei nouă dela .. Constantino­pole, în­tr’acea zi pe la unu şi jumătate după prânz, Capitala e dărâmată de cutremurul cel mare, cum l-au numit Bucure­­ştenii, multă vreme pe urmă. A­u durat zece minute. — zic în no- ’ tele lor martorii oculari — ceeace I mi se pare extraordinar“.­­ „Cocoşii, câinii, caiii, boii, dau­­ de mai înainte semne de o groa- | ză nepricepută şi când au înce- j put sguduelile, ceva asurzitor şi I ne mai auzit, nişte strigăte, sbie- | rete, mugete, urlete s’au ridicat­­ către ceruri, amestecându-se cu­­ sgomotul duduiturilor, cari se p rotocoli­au pe sub pământ. Fie­care se aştepta ca pământul Să crape şi să-l înghită în adâncu­rile sale”. „Atunci a căzut renumita clo­potniţă, dela Colţea, care era po­doaba oraşului, cu ceasornic”. Intr’o notă, Gion mai spune: „tradiţiunea orală adaogă că a­­tunci a căzut şi clopotul cel mare şi că pe urmă, când s’a ridicat molozul şi clopotul, s’a găsit sub clopot ovreiul care vindea mă­runţişuri sub gangul turnului. Tradiţia nu spune dacă ovreiul era viu sau mort”. „Au căzut cei doi stâlpi mari dela Văcăreşti, biserica Sf.­­ Gheorghe-Nou. Sărindarul. Zlă-­­­tarii. Mihai Vodă. Sf Ana­toli Si­­­mal toate bisericile vechi Au­­ căzut frumoasa clopotniţă dela Radu-Vodă şi clopotniţa dela bi­sericuţa Sf. Atanasie-Bucur. Din temelie s’a dărâmat Mănăstirea Cotrocenilor; a rămas poarta cea mare, trei părţi din ziduri au căzut; a căzut foişorul. Domnesc, din­ biserică n’a rămas nici--ur­mă; s’a dărâmat hanul Şerban- Vodă, s’a deschis pământul şi a eşit apă şi p’alocurea catran”. ,,Şi’n timpul când Bucureştenii se sbăteau in groaza viforoasă a unui astfel de cutremur, la Ra­dovan, Constantin Ipsilante, bui­măcit şi dânsul ca toată lumea, intrase în biserica satului şi pră­pădind pământul de mătănii, stri­ga într’una: Doamne, Doamne, nu perde pe poporul tău pentru păcatele mele, ci pe mine numai”. Cutremurul acesta a fost a­­proape tot atât de puternic şi prin alte părţi ale ţării,­­ după cum aflăm din puţinele informa­­ţiuni ce se găsesc asupra lui. Astfel la Iaşi el a dărâmat, între altele, biserica Sf. Spiridon. La Braşov a făcut stricăciuni la multe case, dărâmând şi biserica din Bod. A fost simţit destul de tare în toată Transilvania până în Ungaria. Păcat că nu avem nici un fel de ştiri din alte părţi ale ţării, căci ele ar fi fost de mare folos. In orice caz, deşi nu a făcut victime, cel puţin la Bucureşti, în schimb a făcut alte feluri de pagube mari, dărâmând, afară de case, atâtea locaşuri de închi­năciune, dintre cari unele erau adevărate podoabe ale Bucureşti­lor Timp de 10 ani după cutremu­rul din UV12 Bucureştenii au fost cruţaţi de asemenea încercări, începând din 1812 şi până că­tre 1840 alte multe nenorociri mari se abat asupra lor: ciumă, zavera -ni un şir aproape neîntre­rupt du­ cutremure. Irin timpul a­cel­a, trăi­a l.n Bu­c-U’ reşti un anume Ion Dobre ot Mahalaua Batiştei. Acesta, pe câte se pare, om foarte apropiat de ale bisericii, s’au poate chiar un slujitor al ei,, având ştiinţă de carte şi desigur oarecare cultură, însemna toate întâmplările mai de seamă ale vremii lui, lăsând un manuscris din care aflăm multe dintre cele petrecute la Bucureşti între anii 1811 şi 1829. După spusele lui Gr. Ştefănescu, acest manuscris se afla până mai acum 40 ani în posesia familiei Tărtăşescu, astăzi nu ştim unde se mai găseşte. Ar fi păcat să se fi perduit, fiindcă el era o adevă­rată­ cronică a acelor timpuri. Ion Dobre însemnase acolo,­afară de evenimentele politice, sociale şi­ culturale, întâmplările neobi­cinuite de­ tot felul şi mai ales descrisese,­­foarte amănunţit şi cu gri­je, dar şi în cuvinte foarte potrivite, fenomenele naturale pe cari le observa cu multă băgare de seamă, le punea în legătură unele cu altele ,şi încerca chiar să afle ce prevestea fiecare. Iată, de exemplu,­ cum descrie el cutremurul de la 20 ianuarie 1813, întâmplat cu puţin înaintea ciumei lui Caragea : „La 20 Ianuarie, în ziua de Sfântul Părintele nostru Eftimie cel mare într’o Luni, după eşi­­rea bisericii, dimineaţa, era foar­­te ger şi s’au arătat soarele cu trei lumini, iar Luni noaptea spre Marţi era taman în miezul nopţii, taman ne deşteptam şi se auzi mai întâi un vânt, unde. ve­nea ca. un urlet şi după dânsul cutremur taret nu-.âncet .şi, am eşit­­cu toţii afară. Iar caneha-.fost aproape de revărsatul zorilor, tot într’această noapte, iarăşi a­­semenea vânt şi după vânt urlet şi după­ urlet cutremur tot ca şi întâi”. Cu prilejul cutremurului dela 22 Martie, acelaş an, Ion Dobre scrie: „In ziua de Sântul Părintele nostru şi mărturisitorul Teofilact, Episcopul Nicomidiei, Sâmbătă dimineaţa, începuse înseninare de ziuă, la 11 şi­ jumătate ale I nopţii (curci­ şi jum. dim. n. a.) I s’au cutremurat pământul mai­­ încet decât întâiu, la Gherarie. Mai înainte de acest cutremur, cu o săptămână, iarăşi s’au mai arătat soarele cu trei lumini, adică trei sori pe cer”. Această apropiere între cele două fenomene arată la scriitor o preocupare pe care o dovedeşte şi cu alte prilejuri. In anul 1821 la 5/17 Noembrie­­ s’a­ simţit la Bucureşti un cutre­mur puternic, despre care Ion Dobre scrie: „Sâmbătă, la 10 ceasuri din zi­d s’au cutremurat pământul tare,­­ în două rânduri, cu urlet mare”. Şi apoi adaogă: „De Miercuri, dela două ale lunii Noembrie, până Duminică în 6. s'a făcut ceaţă peste tot pământul, de nu s’a văzut soarele ! nici de cum şi pomii cu chiciură­­ pe ei şi în ceaţa aceasta a fost cutremur ce s’a zis mare”. Se înţelege din aceste rânduri că el punea în legătură cutremu­rul cu ceaţa ce l-a precedat. Cutremurul acesta a fost, de­­ altminteri, destul­­de puternic: el­­ s’a simţit spre miază­noapte până la Lwow şi Kiev, iar spre răsărit în toată Rusia de mia­zăzi, până la Tiflis. Cu doi ani mai târziu, în 1823, Ion Dobre are prilejul să ne povestească de alte cuitremure­ . „Ghenarie 28, Duminică seara, la un ceas şi jumătate din noap­­­te, s’a cutremurat pământul tare, în ziua de Sf Părintele Efrem Sirul, la doi ani tocmai după cutremurul dinaintea Zaverei. Ca şi atunci, tot în Ghenarie 28 s’a cutremurat, dar nu era Du­minică, ci era Vineri noaptea spre Sâmbătă, la ceasuri opt şi jumătate. Iar dela cutremurul ce s’a făcut tot într’această Tură, năpraznicei ciume din zilel­e lui Caragea V. V sunt tocmai ani zece, zile opt, dela 1813 Ghe­­narie 20, în ziua de Sf Eftiman cel Mare. Luni no­ptea sune Marţi ,l­a miezul nopVis­ti î­ l gpri iar s’au cutrem­’-o ziua la A două din zi, tot Oi^­arip si la Martie 8, tot 81'n «ar s’a cu­tremurat în zor- n rina dn Sf Teofilact mărt-- - s—’• e­piscopul Nicorin"1’*’ am însemnat ca s5 (tiu s: acest semn”. In aceste rânduri scriitorul mărturisește dece tinea cu atâta grije socoteala cutremurelor, ca să ști­­i aceste semne cu e’te cuvinte ca să ’”n?' in-, lănțuirea întâm’•'':,””''" cre­dea el, se prevedere erele pe' altele. Nu trebue sf.-: '••’’m în nume de rău această c-«r-'.x mai nte* dacă ne gândim că pâră în z'lete noastre* încă se mai crede în prevestiri si semne.

Next