Universul, februarie 1940 (Anul 57, nr. 30-58)
1940-02-01 / nr. 30
2 ■•B- _ . J Şedinţa Societăţii numismatice Conferinţa d-lui prof. V. Laurent, dela Institutul francez de studii bizantine Prima şedinţă a Societăţii numismatice române din anul acesta s-a ţinut Duminică la Arhivele Statului, sub prezidenţia d-lui Const. Moisil. D. prof. LAURENT dela Institutul francez de studii bizantine a ţinut o conferinţă despreoriginea, semnificaţia şi evoluţia titlului de Imperator Romanorum (Basileus Romaion) pe menetele bizantine. Având în vedere teoria mistică, după care în lume nu poate exista decât un singur imperiu cu un singur împărat, eticheta bizantină îl punea pe împăratul din Constantinopol imediat după Cristos „regele regilor“, pe câtă vreme ceilalţi suverani erau consideraţi ca inferiori lui. Pentru ilustrarea acestei teorii s’a căutat un titlu potrivit şi s’a adoptat cel de basileus, la care mai târziu s’a adăugat şi cuvântul Romeion, sau în limba latină Imperator Romanorum.■ Deşi pe sigilii şi pe câteva acte ce s’au mai păstrat, acest titlu apare încă în veacul al VII-lea, pe monete îl găsim mult mai târziu. Astfel pe manetele de argint apare abia sub Constantin V şi Leon VI (750—775), pe cele de aur sub Constantin VI şi Irina (780—797), iar pe cele de bronz abia sub Teofil (829—848). Motivul este probabil de natură economică. Monetele bizantine spre a-şi putea menţine supremaţia în comerţul mondial şi spre a da impresia că Roma nouă (Constantinopolul) este succesoara legitimă a Romei vechi, nu trebuiau să sufere modificări, ci să reprezinte, mai ales faţă de popoarele noi, ideia de continuitate neştirbită a vechiului imperiu roman. Numai după ce imperiul s’a elenizat cu totul şi s’au pus şi pe monete inscripţii greceşti, începe să apară în mod constant pe monete titlul complet de Basileus Romaion. Mai târziu unii suverani ai Bulgarilor, ai Sârbilor şi unii ţari din Moscova au pretins să poarte şi ei acest titlu şi împăraţii bizantini au fost nevoiţi să le acorde această favoare. Dar ea le-a fost retrasă la prima ocazie binevenită şi atunci s’au întitulat: ţari ai Bulgarilor şi Grecilor sau ţari ai Sârbilor şi Grecilor, etc. In orice caz monetăria bizantină s’a dovedit foarte conservativă atât îrn privinţa tipurilor monetare, cât şi a titlului imperial, urmărind mai mult interesele comerciale, decât propaganda politică. D. CONST. MOISIL face o comunicare despre monetele barbare cu tipul lui Ianus. S’au găsit la noi încă de mult un număr de monete barbare, având pe faţă capul bărbos al lui Ianus bifrons, iar pe revers un călăreţ. Multă vreme nu s’a ştiut cărui popor I sau trib urmează a fi atribuite, nici ce prototip au utilizat monetarii barbari pentru reprezentarea lui Ianus. Urmărind localităţile unde s’au găsit monete de acest fel se constată că marea lor majoritate sunt în cuprinsul Olteniei şi Banatului. Nici în alte regiuni ale Daciei, nici în alte ţări din Europa nu s’au găsit până acum astfel de monete. Deci le putem considera ca făcând parte dintre monetele Dacilor şi emise de vreun trib din regiunea Olteniei şi Banatului. Cât priveşte modul cum este reprezentat capul lui Ianus, gravorul monetar pare a fi avut ca prototipaşii romani republicani din primele emisiuni. O descoperire monetară făcută mai de mult la Râmnicu Vâlcea şi pe care ne-a adus-o la cunoştinţă de profesor şi critic literar Şerban Cioculescu, aruncă o nouă lumină asupra, acestei probleme. Intr’o ulcică de lut găsită cu ocazia săpăturilor făcute pentru temeliile unei case, erau câteva piese de argint dela Filip II al Macedoniei, o monetă barbară cu capul lui Ianus și o altă monetă barbară cu capul lui Zeus, iar pe revers cu un călăreţ identic cu cel de pe reversul piesei cu capul lui Ianus. Dovadă, că aceste două feluri de monete barbare circulau împreună, de asemenea că ele proveneau din aceiaș monetărie, care probabil era undeva prin împrejurimi. După tehnica monetară aceste noi manete dace datează de pe la 200 m. d. Cr. După terminarea comunicărilor s-au proclamat următorii membri noi: d. prof. univ. Radu Vulpe, onorific; d-na Ecat. Vulpe şi d-nii Şerban Cioculescu, G. Ştefan, Petrescu - Dâmboviţa şi Cleant Gheorghiu corespondenţi. Patru săteni din Prahova au găsit o comoară şi au vândut aurul unor bijutieri Cazul a ajuns in cercetarea legiunii de jandarmi r.i. t _3 ' '1 «Ii a Ploeşti, 29 Ianuarie Patru săteni din com. Gherghiţa, pe când săpau o groapă în curtea unuia din ei, au dat peste o oală. Spărgând-o, nu mică le-a fost surpriza şi bucuria, când au găsit înăuntru 280 monede de aur de o mare valoare, deoarece monedele datau din timpuri foarte îndepărtate. In loc să predea comoara autorităţilor ci să-şi primească partea ce li se cuvenea, sătenii s’au gândit s’o oprească pentru ei, vânzănd-o pe ascuns bijutierilor Susanescu şi Seregian, din localitate. . Dar sătenii, în bucuria lor, s’au destăinuit altora cari s’au grăbit să-i denunţe jandarmîioor. Primele cercetări au fost făcute de d. col. Ionescu, comandantul legiunii de jandarmi, care a adus şi pe bijutierii ce cumpăraseră monedele. Cercetările sunt continuate de d. prim procuror Stancu Demetrescu. Consfătuirea comercianţilor breslei alimentare Duminică dim., s-a ţinut, la sediul organizaţiei centrale, din cal. Victoriei 29, o consfătuire a comercianţilor din ramura alimentară, convocată de Sfatul negustoresc alimentar central.A prezidat d. Constantin Diculescu, care a făcut o expunere în legătură cu doleanţele comercianţilor alimentari. A exprimat apoi mulţumiri conducătorilor departamentelor internelor şi economiei naţionale care, în aceste vremuri critice, înţeleg să ţină seama de greutăţile prin care trece comerţul în , general. . In urma intervenţiei d-lui senator Dr. Niculescu Ritz, consiliul , de igienă al municipiului a revenit asupra dispoziţiei date, ca restaurantele să-şi procure spălătorii , de vase autorizate, amânându-se aplicarea acestei dispoziţiuni cu şase luni. D. Minculescu-Vlaşca a învederat nevoia de a se permite localurilor de consumaţie să-şi exercite comerţul. D. Manole Constantinescu-Potcu a examinat dispoziţiile legii speculei şi a insistat asupra nevoii de a se modifica într-o măsură menită să dea posibilitate comercianţilor să-şi poată exercita comerţul fără a fi expuşi la rigorile legii pentru neîndeplinirea unor formalităţi legate cu pierderi de timp şi cheltueli. Cercul de studii al Sfatului alimentar lucrează, în prezent, la întocmirea unui ante-proect de modificare a legii speculei. Au mai vorbit d-nii Manolache, Grigore Costescu, preşedintele comercianţilor franzelari şi brutari şi Nae Butnaru. UNIVERSUL Ccdmrdct* MIERCURI, 31 IANUARIE Ortodox: Sf. Doctori fără de plată Ciru și loan (282). Catolic : Sf. Petru Nolasc ( 1586) și Sf. loan Bosco. protestant: Valeriu. Evreesc: 21 Sevat 5700. Mahomedan : 20 Giul-Hege 1358. Prim. Canf. de către An. * Răsăritul soarelui 7.38, apusul soarelui 17.20. Inaugurarea universităţii din Cluj in prezenţa Regelui Ferdinand I (1920). ColictL& MIERCURI, 31 IANUARIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. . RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 30 waţi 12. Ora; Cota Dunării şi a barei Salina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: I. Muzică variată (discuri): „Portsmouth Point“, uvertură de Walton (arch. simf. B. B. C. dirij. de Adrian Boult); Romanţă sentimentală de Stenhammer şi Romanţă No. 2 de Sibelius (vioară: Francesco Asti şi orch.); Inelul de argint de Chaminade şi Melodie de Coates (voce: John McCormack); Foaie de album de Wagner şi Visuri de dragoste de Liszt; Fantezie din „Manon“ de Massenet; Fragment din baletul „Cei doi porumbei“ de Messager. II. Muzică vieneză (discuri); Cântec vienez de Dostal (voce: Lillie Claus); Cântece vieneze de Berco şi Schmidseder (voce: Eric Helgar); In Prater înfloresc din nou pomii de Stolz; Potpuriu de cântece vieneze. 13.20: Ora; Spectacole; Ştiri artistice şi culturale; Sport. 13.30: Muzică pariziană uşoară (discuri); Şansonetă de Hayos (voce: Lias Gauty); Vals şi Cântec pentru Nina de Scotto (voce: Tino Rossi); Două şansonete marinăreşti de Monnot (voce: Damia); Două şansonete de Dumas (voce: Georges Milton); Pentru a visa de Paul Maye (voce: Jeanne Aubert); Vals de Lenoir (voce: Lucien Baroux). 14: Radio-jurnal. 14.20: Doina Suchici (acordeon) acomp. de taraf: Muzică românească; Uite aşa; Hai la flori de Doina Suchici şi Troaca; Spune, spune moş bătrân; Lele a dracului mai eşti şi Mă uitai printre uluci; Sârba cucoanelor; Pe deasupra casei mele şi Leliţă Ioană; La casa cu trestioare; Ţărăncuţă, de Vasilescu; O horă ca’n Sineasca şi Foae verde măr domnesc. 14.40 : N. Cucu (xilofon): Clopotul meu-polea mazurca de Bode ; Vals capriciu de Bode ; Mica maimuţăpolea de concert de Bode. 15 : Radiofonice ; Publicaţii ; Varietăţi.RADIO-ROMANIA 19 : Ora ; Mersul vremii. 19.12:Cronica artistică. : 19.17 : Cântece galante (discuri) : Cântece franceze din sec. 16-lea: Ariette de Cloris de Julii (voce: Yvonne Printemps); : Ofrandă de Reynaldo Hahn (voce : Vanni-Marcoux); Violete de Scarlatti (voce : Maria Guglielmetti); Cantatiile de Lancel (voce: Vanni-Marcoux); Era în Aprilie de Pedrell (voce : Armand Crabbé); Vilanelle de Ganne (voce: Yvonne Guillet); Spune-mi dacă sunt frumoasă (voce: Yvette Guilibert); Granadinas de Caileja (voce : Tito Schipa). 19.50 : Radio-jurnal în limba maghiară. 20 : Icterul (gălbinarea) de prof. dr. C. Bacaloglu. 2015 : D-ra Lisette Dima şi George Ştefanovici (voce) şi orchestra Radio dirij. de Th. Rogalski : Arie din „Traviata“ act. II de Verdi (voce : George Ştefanovici); Duet din „Rigoletto“ de Verdi (voce : d-ra Lisette Dima şi George Ştefanovici); Arie din „Rigoletto“ de Verdi (voce : d-ra Lisette Dima); Arie din „Rigoletto“ act. III de Verdi (voce : George Stefanovici); Arie din „Lakmé“ de Delibes (voce : d-ra Lisette Dima). 20.45 : Radio-jurnal (I). 21 . ISTORIA DANSULUI: (V) Balurile în sec. XIX-lea: Orchestra Radio dirij. de Th. Rogalski •• Cuvânt introductiv: Exemplificări muzicale. 22.10 : Radio-jurnal (II) ; Sport. 22.30: Sextetul vocal „Cotroceni“: Cântece româneşti : Rujiţă de pe răzor de Vidu; Primul ordin de Vasile Popovici; Leana de G. Călinescu; Sus opincă de Vidu; Dor de crâng de Filip Lazăr; Batămite bătrâneţe de Sabin Drăgoi; Foaie verde de trifoi de Timotei Popovici; Ilenuţa de Vidu. 23 . Cântece care au făcut ocolul pământului (discuri): Comoara-vals de Johann Strauss şi Barcarola din „Povestirile lui Hoffmann“ de Offenbach; Torna a Surriento de De Curtis şi Funiculi, Funicula de Denza (voce: Gino Ruggiero); Melodie din „Rose Marie“ de Frimi (voce : Jeanette MacDonald şi Nelson Eddy); Porumbiţa de Vradier; Ramona de Gilbert; Stephanie gavotă de Czibulka; Rio Rita de McCarthy; Două cântece din filmul „Sonny boy“ de AI. Jolson (voce : AI. Jolson); Lady divine de Kountz; Farmecul sirenelor-vals de Waldteufel. 23.45 . Jurnal pentru străinătate în limba franceză, germană, engleză și italiană? RADIQ-CHISINAU 212,6 m. 1411,1 kHz. 20 kw. 14 . Ora ; Concert de prânz-Muzică din filme (discuri); Vals din „Irezistibilul" de Cocile; Două melodii din filmul „Preţul unui sărut“ de Kammer (voce : Jose Mojica); Două cântece din „Varietăţi“ de Whiting (voce : Dick Powell); Vals şi Serenadă din „Tarantella“ de Frimi; Slowfox din „Casa Manana" de Burke şi Fox din „Manhattan“ de Byron. 14.30 : Radio-jurnal ; închiderea emisiunii de prânz. 21 . Ora ; Concert de seară-Viorişti şi Violoncelişti celebri (discuri); Te Deum de Haendel (vioară : Yehudi Menuhin); Allegro din „Sonata în la major“ de Boccherini (violoncel : Pablo Casals); Frumosul Rosmarin de Kreisler (vioară : Fritz Kreisler): Grave din „Concertul pentru violoncel în re major“ de Tartini (violoncel : Gaspar Cassado); Dans slav No. 2 de Dvorak (vioară : Vasa Prihoda). 21.20 : Concert de pian-Simeon Cogan : Sonata Op. 53 de Beethoven dedicată contelui Waldstein. 21.40: Muzică distractivă (discuri); Scrisoare de adio-tango de Lesso-Valerio; Melodie populară tahitiană; Melodie spaniolă de Alvarez (voce : Estrellita Castro); Veselie în munţi de Ferras; Cântec havaian de Winkler; Ti-Pi-Tin-fox de Grever. 22 . Radio-jurnal; închiderea emisiunii. BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kHz. 120 kw.; 19.50. Recital de limbaj: 20.15. Inf.; 20.25. Concert vocal ; 21. Concertul Filarmonicei: Don Juan (Straus); Simfonie (Schubert); Momente muzicale (Dohnanyi); Simfonie (Beethoven); 23. Inf. în ungară, slovacă și ruteană; 23.15. Muzică de dans; 24. Inf. în germană, italiană, engleză și franceză; 0.20. Orchestră de țigani; 1.05. Inf. VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. 18.25. Concert Wagner; 18.45. Inf. în română; 19. Concert variat; 19.30. Reportaj; 20. Inf. în română; 20.15. Conf.; 20.45. Plăci; 21. Inf. în germană; 21.15. Retransmitere; 23. Inf. în germană. Recital de pian : Impromptu în As-dur (Schuber); Sonată în F-moll (Beethoven) ; 23.45. Inf. în română; 24. Conf., Concert de seară; 1. Inf. în germană; Concert nocturn. ROMA I, 420,8 m. 713 kHz.; 21. Ora, Inf., Radiojurnal, Plăci; 21.30. Orchestră de dans; 22. „Hohenzim“, operă de Wagner; 0.15. Muzică de dans; 1. Inf. în franceză; 1.16. Inf. în engleză. JOI, 1 FEBRUARIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO BUCUREȘTI 823 kHz. 364.5 m. 12 kw. radio experimental 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 12. Ora; Cota Dunării şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Muzică variată (discuri): Fedra-uvertură de Massenet (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Schmidt Isserstedt); Vals uitat de Liszt (pian: Vladimir Horowitz); Două lieduri de Hugo Wolf (voce: Karl Schmitt-Walter); Cântec religios de Mendelssohn şi Nocturna in rele-j molmajor de Chopin (vioară: Mischa Elman); Fragment din suita „Flautul din Sanssouci“ de Graener; Mică suită de concert de Coleridge-Taylor (arch. simf. din Londra, dirij. de Malcolm Sargent); Selecţiuni de melodii de Lehar (voce: Rauta Waara şi Peter Anders); Schiţe caucaziene de Ippolitow- Iwanow (orch. filarm. din Berlin, dirij. de Hans Bund). 13.20: Ora; Spectacole; Ştiri artistice şi culturale; Sport. 13.30: Orchestra de salon Radio dirij. de Const. Bobescu: Feramossdans de Rubinstein; Dans rusesc de Builerian; Gavotă din „Armida“ ; Gluck; Marş nupţial de Nendelssohn; In Port-Said-scenă orientală de Armandola; Motto perpetue de Irving Weiss. 14. Radio-jurnal. 14.20: Continuarea concertului Orchestrei de salon Radio; Piaţa poporului, de Frederiksen-Weninger; Fantezie din „Feodora” de Giordano; Potpuriu din opereta „Văduva veselă” de Lehar; Tritsch- Tratsch-polcă de Johann Strauss 15: Radiofonice; Publicaţii; Varietăţi. RADIO ROMANIA 19: Ora; Mersul vremii 19.02: Cronica ştiinţifică 19.17: Muzică exotică (discuri). In stepele Asiei Centrale-poem simfonic de Borodin (Orch. Colonne, dirij. de Gabriel Piern ); Nilul de Leroux (voce: Ninon Valiin); Arie din „Maroul” de Rabaud (voce: Georges Thill); Orientală de César Cui (vioară: Mischa Elman); Pe o piață japoneză de Koichi Kishi; Trandafiri din Ispahan do Fauré (voce: Charles Panzera). Scenă orientală de Rust şi In grădina unui templu chinezesc, de Ketelbey. 19.50: Radio-jurnal in limba maghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20.05: I. Gr. Perieţeanu: Apărarea pasivă a populaţiei în caz de război. 20.12: Ing. D. Ghermani: Apărarea pasivă a populaţiei în caz de război. 20.20: D-na Felicia Volănescu- Ionescu (voce); Arii antice: Vezzosette care pupilette de Andrea Falconieri; Nel corpiu non mi sento de Giovanni Paisiello; Se tu mami de Pergolesi; Affe, mi fate ridere de Francesco Cavalli; Danza danza de Francesco Durante; Pur di cesti de Antonio Lotti; La bella calandrina de Jammeli. 20.45: Radio-jurnal (I). 21: Programul concertului simfonic de Em. Ciomac. 21.15: Concert simfonic al Orchestrei „Filarmonica” dirij. de George Georgescu (Transmis de la Ateneul Român), solist: Dinu Lipatti. Simfonia II-a în re major de Brahms. In pauză (21.55—22.15): Radiojurnal (II); Sport. 22.15: Continuarea concertului simfonic: Concert în mi minor de Chopin (solo pian: Dinu Lipatti); Bolero de Ravel. 23: Muzică ușoară (discu): Uvertură la „Boccaccio” de Suppé; Pasărea în pădure de Tauber şi Stele şi lună de Sattler (voce: Erna Sack); Vals şi Largo din „Suita de balet” de Popy; Serenadă de Schmidseder şi Fermecătoare Turandot de Doelle (voce: Eric Helgar); In frumoasa vale a Iserului-vals de Löhr; Vals de Romberg şi Serenadă de Kreuder (voce: Rauta Waara). 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză, germană, engleză şi italiană. RADIO CHIŞINĂU 212,6 m. 1411,1 kHz. 20 kw. 14. Ora: Concert de prânz-Muzică românească uşoară (discuri): Magnola-rumba de Boldur şi Fetiţa mea dragă de Mircea (voce: Ion Luican); Destăinuire-romanţă de Basile Lupu (voce: Petre Alexandru); Ca ’ntr’un film am visat de Villou (voce: Petre Alexandru şi Mia Braia); Ce te doare inimoară de Gugu (voce: Gică Petrescu); Cruce albă de mesteacăn de Ionel Fernic; Pe nisip ne-am scris iubirea de Villou (voce: Viorica Angliei); Vânt de seară de Manzatti şi Cu lăutarii după mine de Vasilescu (voce: Nicu Stoenescu). 14.30: Radio-jurnal; închiderea emisiunii de prânz. 21: Ora; Concert de seară: D-na Cecilia Libidinska (voce); Arie din opera „Trubadurul” de Verdi; Şaptesprezece ani-cântec englezesc; Arie din opera „Carmen“ de Bizet; Seguidula din opera „Carmen“ de Bizet; Penso-cântec popular italian de Tosti. 21.20: Concert simfonic (discuri): Preludiu la „Maeştrii cântăreţi“ de Wagner (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Gustav Havermann); Concert No. 1 în mi bemol major de Liszt (pian: Walter Gieseking și orch. filarm. din Londra, dirij. de Henry Wood); Simfonia No. 8 în fa major de Beethoven (orch. simf. din Amsterdam, dirij. de Willem Mengelberg). 22.19. Radio-jurnal; Închiderea emisiunii. BUDAPESTA 549,5 m. 546 kHz. 120 Kw 20.20: Concert de muzică Variată: Trio în si bemol major (Mozart); Trio (Ravel). 21.10: Teatru radiofonic. 22.40: Inf. în ungară, slovacă şi ruteană. 23.10: Orchestră de ţigani. 24: Inf. în germană, italiană, engleză şi franceza. 0.25: Plăci. 1.05: Inf. VIENA 506.8 m. - 592 kHz. 150 kw. 18.45: Inf. în română. 19: Concert instrumental: Sonată in C-dur (Bach); Arie în: A-moll (Parchelbeî); Sonată (Graupiter). 19.30; Reportaj. 20: Inf. în română. 20.15: Plăci. 20.45: Conf. 21: Inf. în germană. 21.15: Concert de orchestră: Preludiu în D-dur (Bach); Simfonia în D-dur (Beethoven); Simfonia în D-dur (Brahms). 23: Inf. în germană; Plăci. 23.45: Inf. în română 24: Conf.; Concert de seară. I: Inf. în germană; Concert nocturn. ROMA I 420.8 m. 713 kHz. 21: Inf.; Radiojurnal; Plăci. 21.30: Muzică variată. 22: Concert de orchestră. 22.30: Teatru radiofonic 23.10: Concert simfonic și vocal. 24: Radio-jurnal. 0.15: Muzică de dans. 1: Inf. în franceză. 1.16: Inf. in engleză. # RADIO-ROMANIA RADIO-BUCURESTI * Reglementarea normelor pentru eliberarea carnetelor de şoferi Prefectura poliţiei municipiului Bucureşti, aduce la cunoştinţa generală că svonurile din ultimul timp lansate de anumite părţi interesate cu privire la eliberarea permiselor de conducere pentru şoferi profesionişti nu corespund realităţii. Conform legei circulaţiei şi a regulamentului de aplicare a acestei legi, car sunt în vigoare şi nu au suferit nicio modificare, se menţin în totul dispoziţiunile după cam pentru conducerea oricărui vehicul cutracţiune mecanică se impune obligaţia de a poseda permisul de conducere eliberat de autorităţile poliţieneşti şi anume: In Capitală permisul se eliberează de Prefectura Poliţiei Municipiului Bucureşti, iar in provincie de chesturile de poliţie autorizate de ministerul de interne.• Deasemeni se aplică în totul dispoziţiunile sus citatei legi după care candidaţii pentru obţinerea permiselor de conducere sunt obligaţi a prezenta autorităţilor poliţieneşti certificatul de absolvire a şcoalelor oficiale de şoferi pentru a putea fi înscrişi la examen în faţa comisiunilor de examinare., " Circulația pe " drumurile'publice constitue o problema deordine publică, care intră în competența exclusivă a autorităților polițienești. Intr’o magazie a fabricei „Companiei generale”, din corn. suburbană Principele Nicolae, a fost găsit ori, spânzurat, refugiatul polonez Alexandro Kupinski, om în vârstă, de aproape 40 de ani. Asupra lui nu s’a găsit nici-un ban și nici vre-o scrisoare în care să arate motivul disperatului gest. Se crede insă că, ceea ce l’a determinat să-şi curme firul vieţii, e mizeria. Din ordiinul procurorului de serviciu, cadavrul nefericitului refugiat polon a fost, transportat la „Institutul medico-legal”. MlâiMUB8?r flnmrbii«^riiiraa«JÎ întâmplări din Capitală Sinuciderea unui refugiat polon Arestarea unui lucrător electrician, hoţ Poliţia judiciară a fost sesizată acum câtva timp că, la fabrica de acumulatori „A. B. C.” din str. Atena nr. 2®, se furau materiale. Cu facerea cercetărilor necesare a fost delegat comisarul-şef Ion JUrseanu care punând pe lucrători sub supraveghere a izbutit să-l surprindă în flagrant delict pe lucrătorul electrician Dumitru Dicoiu, în momentul când se pregătea să plece cu un pachet cu materiale sustrase din depozitul sus zisei fabrici. Condus la prefectură, la anchetă a mărturisit că, asemenea furturi a început să le săvâr-. şească încă din anul 1938 şi că, după cât îşi aminteşte, a sustras, printre altele, 4.600 plăci de acu- ’ mulatori, 10 acumulatori com-. pleţi precum şi alte piese. Toate materialele furate le vindea, inginerului Albert Stein din calea Griviţei nr. 102, şi lui Constantin Popescu, din Intrarea Herăstrău. Cu actele dresate, Incorectul lucrător, a fost înaintat eri, Parchetului de Ilfov. Foc Un început de incendiu a izbucnit eri seară, la ora 10, la locuinţa d-lui avocat Silberman, din str. Sfinţii Apostoli nr. 16, unde s’a prins nişte păcură ce s’a scurs pe jos, dela injeltonul caloriferului. O echipă de pompieri a postului „Central” sub comanda d-lui căpitan Cutendache a stins incendiul, înainte de a putea lua proporţii. Anul al 57-lea Nr. 30 Joi 1 Februarie 1940 VREMEA MOBILIZĂRII CULTURALE (Urmare din pagina I-a) dutoase. Astăzi, există de bine de rău o presă redactată în limba ţării la Chişinău. Dar atâta, existenţa ei oricum, nu este de ajuns. Mai trebue şi minţi harnice, elanuri jertfelnice, condeele acelea care să-şi moae pana în călimara inimii. Unde sunt intelectualii — ziariştii şi scriitorii — cari să-şi lase şvarţul de la cafeneaua din Bucureşti ca să pornească în misiune de apostoli la Chişinău? Cartea. In afară de Câte o bibliotecă trimisă de Casa Şcoalelor, ici şi colo, prin studenţi, şi de câte un calendar răzleţit peste hârtoape, ori de o revistă cu apariţie intermitentă, creaţia culturală românească nu s’a mai învrednicit de nimic în Basarabia cazaniilor inspiratului Al. Mateevici. Unde a fost editorul care să ia în piept riscurile unei întreprinderi cărturăreşti acolo? Puţinii scriitori de peste Prut au emigrat la Bucureşti,, — de ce? Teatrul — Teatrul Naţional! —• l-au desfiinţat pur şi simplu pentru că.... nu aducea beneficii materiale la cassă. Şcoala, mulţi ani am dat-o pe mâna profesorilor minoritari şi după aceea, nemulţumiţi de roadele propriei noastre neghiobii, am pornit a o răni, ca să auzim azi glasiuri îndurerate, ca acelea din consfătuirea dela Chişinău, cerând reînfiinţarea liceelor dela Soroca şi dela Tighina pentru feciorii sărmanilor răzeşi scăpătaţi, cari o tânjesc după lumină românească. Fără îndoială că nu este acum vremea să intrăm în fondul unui proces dureros. Dar aceasta nu ne opreşte să constatăm că responsabilitatea carenţei culturii româneşti într’o provincie, care ni s’a alipit cu atâta sfântă nădejde acum două decenii, cade peste întreaga intelectualitate a ţării. Căci, fie că a fost în posturi de conducere politică, fiigi că s’a păstrat numai la rosturile sale de elaborare a valorilor spirituale, această intelectualitate conformistă s’a mărginit să urmeze, fără nicio scrutare de zări, tendinţa unei greşite politici centraliste, care credea că toată viaţa unei ţări trebue îngrămădită la centru, lăsând periferiile să vegeteze, să agonizeze izolate într’o existenţă minoră. Acum, cel puţin, trebue să părăsim cu totul această mentalitate opacă. E timpul să înţelegem în sfârşit că spre a fixa conştiinţa periferiei la central, spre a o integra definitiv în marele circuit al istoriei româneşti, e necesară o prezenţă plenară a centrului acolo, o participare susţinută a lui la destinul provinciei pe toate planurile vieţii, şi în rândul întâiu pe acela al culturii. De aceea spuneam că mobilizarea spirituală anunţată de d. preşedinte al consiliului cade la vreme şi de aceea credem acum că ea ar trebui să-şi aibe statul major la colegiul scriitorilor şi al gazetarilor. AL. GREGORIAN . Masuri pentru intensificarea culturii textilelor in ţinutul Olt Conferinţa dela rezidenţa regală din Craiova I La rezidenţa regală din Craiova s’a ţinut o conferinţă prezidată de d. rezident regal DINU SIMIAN, în care s’a desbătut pe larg chestiunea culturii textilelor din ţinutul Olt. Afară de prefecţii şi preşedinţii Camerelor agricole din ţinut, au mai luat parte la această conferinţă d-nii : Petre P. Gârboviceanu, comisarul guvernului pe lângă Institutul cooperaţiei; • ing. Al. Podhorski, directorul federaţiei textile ; Velican, inspectorul agricol al ţinutului, Gărdăreanu şi alţii. D. PETRE P. GÂRBOVICEANU, într’o documentată expunere, arată că o mână de oameni bine intenţionaţi, din îndemn pornit dintr’o superioară înţelegere a nevoilor româneşti s’au constituit în cunoscuta Federaţie textilă, menită să îndestuleze ţara noastră cu pânză românească. . . In aceste chip, vor rămâne in ţară miliardele de lei pe cariazi îi trimitem peste graniţăpentru pânzeturi străine. Federaţia textilă spre a veni in ajutorul cultivatorilor,i s’a străduit şi a obţinut reducerea tarifului pe C.F.R. pentru piele de in şi cânepă la jumătate cent, reducerea impozitului agricol elementar pentru suprafeţele cultivate cu textile, reducerea taxelor la combustibilul întrebuinţat în fabricele textile, desfiinţarea impozitului de 4% asupra cifrei de afaceri. De asemenea, tot pentru a veni în sprijinul cultivatorilor Federaţia a luat o serie de măsuri, dintre care cele mai importante, d. P. Gârboviceanu citează : mărirea preţurilor pielor de in şi cânepă, acordare de prime pentru bunii cultivatori, distribuirea seminţelor sub cost, acordare de avansuri asupra recoltelor, ajutoare băneşti pentru cultivatorii care transportă marfa la fabrici. Pentru fabrica textilă de la Vădeni-Gorj — care peste câteva zile va începe să lucreze — este necesară suprafaţa de 1.400 hectare de cânepă. D. Petre P. Gârboviceanu face apoi un stăruitor apel pe lângă autorităţi spre a da tot concursul acestei opere de interes naţional. D. ing. AL. PODORSKI, directorul Federaţiei textile, citeşte proectul de contract, dând explicaţiile necesare. D. insp. general agricol VELICAM arată că pentru a se putea face înscrieri suficiente în vederea culturii pentru fabrica de la Vădeni, este neapărată nevoe ca în prima linie cultivatorii să fie asiguraţi că li se vor cumpăra recoltele., . şi apoi să se distribue din timp seminţele necesare. „ D., colonel ŞERBAN LEOVEANU, prefectul judeţului Gorj, a făcut unele observaţii insis- ^ tând să. se procure sămânţă cultivatorilor la preţuri cât I mai mici. « 1 ...‘» D. ing. AL. BURNEA, subdirector, aduce elogii concursului nepreţuit dat ,de ■ d. colonel ;.Leevea,nu- şi--de Qarrvera '.agricolă Gorj, pentru contractarea de cânepă necesară topitoriei de la Vădeni. ..... .... .. D. DINU SIMIAN, rezident regal al ţinutului Olt, arată că distribuţia seminţelor să fie făcută prin Camerele agricole cu personalul lor, recepţia să fie făcută pe centre, ce vor fi dinainte stabilite de comun acord cu Camerele agricole şi cât mai lesnicios pentru cultivatori. Cultivatorii vor fi reprezentaţi in comisiunile de recepţie printr’un delegat al lor, recomandat de Camerele agricole. Contractele vor fi îmbunătăţite in ce priveşte condiţiunile de contractare, eliminându-se din cele prezente clauzele inutile şi vexatorii pentru cultivatori. De comun acord cu reprezentanţii administrativi şi agricoli ai judeţelor, se stabileşte a se cultiva cu cânepă pentru topitoria de la Vădeni următoarele suprafeţe: Gorj 300 ha., Dolj 300 Ha., Mehedinţi 200 ha., Romanaţi 300 ha., Vâlcea 100 ha., Olt 200 ha., în total 1.400 ha., suprafaţă care va putea fi insă depăşită. D. rezident regal Dinu Simion a ridicat şedinţă la ora 14. v . Adunarea Casei de pensii a baroului Ilfov Duminică s-a ţinut adunarea generală a Casei de pensii a avocalilor din baroul Ilfov, sub preşedinţia d-lui Anibal Teodorescu, decanul baroului. La desbarteri au luat parte d-nii : Anibal Teodorescu, Dimitrie Grozdea, Gh. Alexandrescu. Savoia, Gh. Murgăşanu, Constantin Bercuş, Radu Dumitraşcu, Petre Ghiţulescu, etc. Adunarea a votat bilanțul pe anul trecut și bugetul pe 1940. CUTREMURELE DE PĂMÂNT de prof. dr. IOAN G. POPESCU de la Facultatea de ştiinţe din Cernăuţi Alte cutremure mari, din secolele trecute, la Bucureşti IV La începutul veacului al 19-lea şi anume la 14/26 octombrie 1802 s’a întâmplat unul dintre cutremurele cele mai puternice cunoscute la noi. Toate însemnările din acel timp îl numesc cutremurul cel mare, nume sub care l-au pomenit bucureştenii aproape până în zilele noastre. Intr’adevăr că a fost mare şi prin violenţa lui, dar şi prin întinderea pe care a fost simţit, căci a fost simţit din părţile de sud ale Greciei şi până la Petrograd. La Bucureşti a început la orele 12 şi 55 minute, ziua, şi a ţinut două minute şi jumătate. Găsim foarte multe însemnări despre acest cutremur, aşa cum aflăm, mai ales, din lucrările lui Gr. Ştefănescu. Astfel o notiţă anonimă spune: „Să se ştie când a venit Constantin Ipsilante Vodă în Ţara Românească şia venit până la Radovan, în luna Octombrie 14 leatu 1802 şi s’a cutremurat pământul şi au căzut multe biserici şi Colţea”. Alte notiţe asemănătoare au lăsat şi Dionisie Eples’arbul , şi Dascălul Radu Zugravu. Gr. Ştefănescu arată că în biblioteca Erbiceanu se afla chiar o descriere în versuri a acestui cutremur, intituată: Stihuri asupra cutremurului. Erbiceanu, care socotea ca autor al acestei poezii pe Al. Văcărescu, a tradus-o astfel: „Ce gândim popoare? Ce cugetăm oare? Că suntem în siguranţă pe pământul ce-l locuim? Ne înşelăm amarnic,fără nici o îndoiială, acesta întotdeauna ne este nesigur, cu uşurătate. Vai, nu ne amintim ce groază şi ce durere a fost în zilele noastre, când cu toţii am jelit la 14 ale lunii lui Octombrie, când s’a sdrunciinat. Dumnezeule Mare, când s’a cutremurat pământul şi chiar şi văzduhul, dar a binevoit Dumnezeu şi s’a ivit ziua Câtă moarte de oameni, vai, era să fie; cine oare dintre vieţuitori ar fi putut mai mult să trăiască? Cine nu era oare să-şi piardă şi mintea la o durere atât de mare, la o dramă atât de înfiorătoare? r'ând de pretutindeni veneau sguduituri, vaete sălbatece, egri au omorât şi pe fiarele, sălbatece”. ..Pământul se clătina şi se cm- dula, el cel mai greu se cutre- j mura şi se dărâmau clădirile, cele de atâta vreme mari şi în- | semnate, din cauza sguduirii s’au dărâmat în tot locul şi s’au im i prăştoliait şi a isbucnit asfalt greu , mirositor, de care cine nu s’a în- j fricoşat? şi ape de pucioasă din interiorul pământului, pre care i se reazemă şi-i sunt temelia”. „Două minute de sguduiri erau să ne piardă şi curând să ne arunce în infern. Cât de înfrico- şat a fost, nu am putere de cu- vânt ca să descriu, cum se cu- vine, spaima teribilă” „Au existat multe cutremure şi sguduituri în vremuri, dar mai de trei sute de ani n’au fost asemenea de agitate. Marele şi înaltul edificiu al Valachiei a suferit multe cutremure cu multă bravură, adică Colţea, cum se numeşte şi care este vestit pretutindeni pentru architectura lui La toate s’a înpotrivit, puţin păsându-i, dar acestuia a cedat, recunoscându-se învins, şi-a înclinat vârful său ce a fost zidit mai de o sută de ani, cu toate că era voinic. Au căzut şi biserici vechi de două sute de ani şi un paraclis mai de trei secole. Las de o parte palatele cele de curând clădite, încât nici umul dintre ele nu a , rămas sănătos’" In sfârşit, iată şi povestirea lui Gion, despre acest cutremur: „In ziua de Sf. Paraschiva, într’o Marţi, la 14 Octombrie 1802, când Bucureştenii se pregăteau,să primească pe Constantin Vodă Ipsilante, care,venea,cu domniei nouă dela .. Constantinopole, într’acea zi pe la unu şi jumătate după prânz, Capitala e dărâmată de cutremurul cel mare, cum l-au numit Bucureştenii, multă vreme pe urmă. Au durat zece minute. — zic în no- ’ tele lor martorii oculari — ceeace I mi se pare extraordinar“. „Cocoşii, câinii, caiii, boii, dau de mai înainte semne de o groa- | ză nepricepută şi când au înce- j put sguduelile, ceva asurzitor şi I ne mai auzit, nişte strigăte, sbie- | rete, mugete, urlete s’au ridicat către ceruri, amestecându-se cu sgomotul duduiturilor, cari se p rotocoliau pe sub pământ. Fiecare se aştepta ca pământul Să crape şi să-l înghită în adâncurile sale”. „Atunci a căzut renumita clopotniţă, dela Colţea, care era podoaba oraşului, cu ceasornic”. Intr’o notă, Gion mai spune: „tradiţiunea orală adaogă că atunci a căzut şi clopotul cel mare şi că pe urmă, când s’a ridicat molozul şi clopotul, s’a găsit sub clopot ovreiul care vindea mărunţişuri sub gangul turnului. Tradiţia nu spune dacă ovreiul era viu sau mort”. „Au căzut cei doi stâlpi mari dela Văcăreşti, biserica Sf. Gheorghe-Nou. Sărindarul. Zlă-tarii. Mihai Vodă. Sf Anatoli Simal toate bisericile vechi Au căzut frumoasa clopotniţă dela Radu-Vodă şi clopotniţa dela bisericuţa Sf. Atanasie-Bucur. Din temelie s’a dărâmat Mănăstirea Cotrocenilor; a rămas poarta cea mare, trei părţi din ziduri au căzut; a căzut foişorul. Domnesc, din biserică n’a rămas nici--urmă; s’a dărâmat hanul Şerban- Vodă, s’a deschis pământul şi a eşit apă şi p’alocurea catran”. ,,Şi’n timpul când Bucureştenii se sbăteau in groaza viforoasă a unui astfel de cutremur, la Radovan, Constantin Ipsilante, buimăcit şi dânsul ca toată lumea, intrase în biserica satului şi prăpădind pământul de mătănii, striga într’una: Doamne, Doamne, nu perde pe poporul tău pentru păcatele mele, ci pe mine numai”. Cutremurul acesta a fost aproape tot atât de puternic şi prin alte părţi ale ţării, după cum aflăm din puţinele informaţiuni ce se găsesc asupra lui. Astfel la Iaşi el a dărâmat, între altele, biserica Sf. Spiridon. La Braşov a făcut stricăciuni la multe case, dărâmând şi biserica din Bod. A fost simţit destul de tare în toată Transilvania până în Ungaria. Păcat că nu avem nici un fel de ştiri din alte părţi ale ţării, căci ele ar fi fost de mare folos. In orice caz, deşi nu a făcut victime, cel puţin la Bucureşti, în schimb a făcut alte feluri de pagube mari, dărâmând, afară de case, atâtea locaşuri de închinăciune, dintre cari unele erau adevărate podoabe ale Bucureştilor Timp de 10 ani după cutremurul din UV12 Bucureştenii au fost cruţaţi de asemenea încercări, începând din 1812 şi până către 1840 alte multe nenorociri mari se abat asupra lor: ciumă, zavera -ni un şir aproape neîntrerupt du cutremure. Irin timpul acela, trăia l.n Buc-U’ reşti un anume Ion Dobre ot Mahalaua Batiştei. Acesta, pe câte se pare, om foarte apropiat de ale bisericii, s’au poate chiar un slujitor al ei,, având ştiinţă de carte şi desigur oarecare cultură, însemna toate întâmplările mai de seamă ale vremii lui, lăsând un manuscris din care aflăm multe dintre cele petrecute la Bucureşti între anii 1811 şi 1829. După spusele lui Gr. Ştefănescu, acest manuscris se afla până mai acum 40 ani în posesia familiei Tărtăşescu, astăzi nu ştim unde se mai găseşte. Ar fi păcat să se fi perduit, fiindcă el era o adevărată cronică a acelor timpuri. Ion Dobre însemnase acolo,afară de evenimentele politice, sociale şi culturale, întâmplările neobicinuite de tot felul şi mai ales descrisese,foarte amănunţit şi cu grije, dar şi în cuvinte foarte potrivite, fenomenele naturale pe cari le observa cu multă băgare de seamă, le punea în legătură unele cu altele ,şi încerca chiar să afle ce prevestea fiecare. Iată, de exemplu, cum descrie el cutremurul de la 20 ianuarie 1813, întâmplat cu puţin înaintea ciumei lui Caragea : „La 20 Ianuarie, în ziua de Sfântul Părintele nostru Eftimie cel mare într’o Luni, după eşirea bisericii, dimineaţa, era foarte ger şi s’au arătat soarele cu trei lumini, iar Luni noaptea spre Marţi era taman în miezul nopţii, taman ne deşteptam şi se auzi mai întâi un vânt, unde. venea ca. un urlet şi după dânsul cutremur taret nu-.âncet .şi, am eşitcu toţii afară. Iar caneha-.fost aproape de revărsatul zorilor, tot într’această noapte, iarăşi asemenea vânt şi după vânt urlet şi după urlet cutremur tot ca şi întâi”. Cu prilejul cutremurului dela 22 Martie, acelaş an, Ion Dobre scrie: „In ziua de Sântul Părintele nostru şi mărturisitorul Teofilact, Episcopul Nicomidiei, Sâmbătă dimineaţa, începuse înseninare de ziuă, la 11 şi jumătate ale I nopţii (curci şi jum. dim. n. a.) I s’au cutremurat pământul mai încet decât întâiu, la Gherarie. Mai înainte de acest cutremur, cu o săptămână, iarăşi s’au mai arătat soarele cu trei lumini, adică trei sori pe cer”. Această apropiere între cele două fenomene arată la scriitor o preocupare pe care o dovedeşte şi cu alte prilejuri. In anul 1821 la 5/17 Noembrie s’a simţit la Bucureşti un cutremur puternic, despre care Ion Dobre scrie: „Sâmbătă, la 10 ceasuri din zid s’au cutremurat pământul tare, în două rânduri, cu urlet mare”. Şi apoi adaogă: „De Miercuri, dela două ale lunii Noembrie, până Duminică în 6. s'a făcut ceaţă peste tot pământul, de nu s’a văzut soarele ! nici de cum şi pomii cu chiciură pe ei şi în ceaţa aceasta a fost cutremur ce s’a zis mare”. Se înţelege din aceste rânduri că el punea în legătură cutremurul cu ceaţa ce l-a precedat. Cutremurul acesta a fost, de altminteri, destulde puternic: el s’a simţit spre miazănoapte până la Lwow şi Kiev, iar spre răsărit în toată Rusia de miazăzi, până la Tiflis. Cu doi ani mai târziu, în 1823, Ion Dobre are prilejul să ne povestească de alte cuitremure . „Ghenarie 28, Duminică seara, la un ceas şi jumătate din noapte, s’a cutremurat pământul tare, în ziua de Sf Părintele Efrem Sirul, la doi ani tocmai după cutremurul dinaintea Zaverei. Ca şi atunci, tot în Ghenarie 28 s’a cutremurat, dar nu era Duminică, ci era Vineri noaptea spre Sâmbătă, la ceasuri opt şi jumătate. Iar dela cutremurul ce s’a făcut tot într’această Tură, năpraznicei ciume din zilele lui Caragea V. V sunt tocmai ani zece, zile opt, dela 1813 Ghenarie 20, în ziua de Sf Eftiman cel Mare. Luni noptea sune Marţi ,la miezul nopVisti î l gpri iar s’au cutrem’-o ziua la A două din zi, tot Oi^arip si la Martie 8, tot 81'n «ar s’a cutremurat în zor- n rina dn Sf Teofilact mărt-- - s—’• episcopul Nicorin"1’*’ am însemnat ca s5 (tiu s: acest semn”. In aceste rânduri scriitorul mărturisește dece tinea cu atâta grije socoteala cutremurelor, ca să știi aceste semne cu e’te cuvinte ca să ’”n?' in-, lănțuirea întâm’•'':,””''" credea el, se prevedere erele pe' altele. Nu trebue sf.-: '••’’m în nume de rău această c-«r-'.x mai nte* dacă ne gândim că pâră în z'lete noastre* încă se mai crede în prevestiri si semne.