Universul, martie 1940 (Anul 57, nr. 59-73)

1940-03-01 / nr. 59

„FRANCO-ROMAMI“ S. A. de Asigurări Generale Bucureşti, Griviţei 23 acordă ABONAŢILOR „UNIVERSULUI“ PREMII DIN OFICIU în numerar şi lozuri ale loteriei Statului. Despăgubiri moştenitorilor, oricare ar fi vârsta abonatului. Trageri generale lunare şi speciale. O mare tragere festivă pentru aniversarea a 10 ani de la înfiinţarea secţiunii „UNIVER­SUL“ a Societăţii. — CEREŢI LĂMURIRI ŞI PROSPECTE — COLOANA TRAIANĂ (Urmare din pag. 1­ a) București sunt prea limitate spre a putea da posibilitatea ur­mei impunătoare desfășurări o­­rizontale a minunatelor basso­­reliefuri sau să cuprindă soclul coloanei, am cerut­ încă de la 11 Iulie 1930, printr’un memoriu adresat ministrului României la Roma la acea dată, d. Al. D. Zamfirescu, care a arătat un permanent şi viu interes coloa­nei traiane,­ca să fie făcute din timp demersurile necesare pen­tru viitorul Muzeu al Românită­­ţii la Bucureşti, muzeu în care, pe lângă reproducerile cari vor veni de la Roma, vor trebui să-şi afle locul meritat şii de mult aşteptat şi metopele de la Adam Klissi. Coloana­, statuile Dacilor, fo­­­­rul împăratului, metopele de la­ Adam Kliissi şi încă vreo câteva monumente din perioada împă­ratului Traian vor putea fi vă­zute la Bucureşti, într’o zi nu prea îndepărtată, mai complet şi mai frumos ca în orice altă capitală; învăţaţii vor putea studia co-­­ Ioana cu mai mare înlesnire la­­ Bucureşti; artiştii, ca altădată , Rafael sau Michelangelo, vor­­ Învăţa meşteşugul desenului şi arta neîntrecută a sculpturii după monumentul cel mai im­portant pe care ni l-a dăruit Roma imperială, iar oamenii de cultură şi tinerii şcolilor Româ­niei îşi vor desăvârşi educaţia istorică şi naţională in viziunea artistică incomparabilă a coloa­­nei care reprezintă la fiecare pas scene de măreţie romană şi de mândră îndârjire dacă. Cele dintâi mulaje ale coloa­nei traiane sunt legate de nu­mele lui Napoleon all III-lea. Papa Pius al XI-lea a făcut noua serie de reproduceri din grădinile Vaticanului. De nume­­le Regelui Carol al Il-lea va ră­mânea legată minunata operă care va fi adusă la București. Regele a hotărît să fie realizat ,ceia ce în momentele înălţătoa­re ale istoriei noastre mulţi în­văţători şi patrioţi cu inimă cal­­dă şi încredere în destinele nea­mului au visat şi fierbinte au dorit. La sfârşitul articolului său, d. Const. Moisil stăruie asupra da­toriei pe care o avem de a pu­blica ştiinţific reliefurile coloa­nei şi comentariile asupra ei. Problemele ştiinţifice şi artis­­tice privitoare la coloana tra­­iană sunt departe de a fi epu­­isate. Unele studii speciale au apărut în publicaţia Şcolii Ro­mâne de la Roma Ephemeris Dacoromâna, altele sunt în pre­gătire şi vor apărea în volumele următoare. Cel ce semnează acest articol a primit din par­tea unei mari edituri din Roma însărcinarea de a tipări un nou studiu şi o nouă ediţie a co­loanei traiane, în condiţii arti­stice şi tehnice dintre cele mai bune. Dacă se va afla o casă de edi­tură din România­, care să-şi facă un merit deosebit din pu­blicarea Coloanei, odată cu edi­ţia în limba italiană ar putea să apară şi o ediţie în limba ro­mână. Cu alt prilej nu voiu uita de a aminti pe toţi cei cari mi-au dat un concurs­ real pentru a duce la îndeplinire această mare lucrare. Nu voiu uita mai ales, pe d-nii miniştri de finanţe M. Cancicov şi D.­ Constantinescu. De astă dată mă simt obligat să aduc la cunoştinţa publicu­lui românesc că, faţă de­­direc­torul general al Muzeelor Pon­tificale, d. Bartolomeo Nogara, am, îmi vine să zic mai potri­­vit, avem îndatoriri de gratitu­dine cu­ totul speciale. In împre­jurările excepţionale prin care trecem, lucrarea poate, continua să fie executată numai fiindcă d. B. Nogara a ştiut şi a putut să ne obţină materialele nece­sare. Incheia cu acest cuvânt cald de recunoscătoare mulţumire. Em. Panaitescu Titu Maiorescu şi lumea noastră In n-rul de Sâmbătă, 24 Februarie, al revistei „Uni­versul literar“, d. C. NOICA, valorosul autor de studii filosofice, publică un amplu articol despre „TITU MAIO­RESCU şi LUMEA NOASTRĂ“. In acelaş număr al revistei mai colaborează d-nii : K. H. ZAMBACCIAN, MIRCEA ELIADE, ŞTEFAN BACIU, GEORGE ACSINTEANU, prof. PAUNESCU-ULMU, AU­REL CHIRESCU, LAD­IS ANDREESCU. La pagina TEATRULUI, marele actor V. MAXIMI­LIAN publică articolul „DESPRE CULTURA ARTICO­LULUI“. Mai iscălesc articole, cronici, poezii şi nuvele, d-nii: Victor Popescu, Romeo Alexandrescu, Louis Bădărău, Agathon, Paul Miracovici, Nichita Tomescu, I. Stănciu­­lescu-Mehedinţi, D. Stelaru, Mircea Mateescu, Titus Nicolau, Costin I. Murgescu, N. I. Predescu, Traian La­­lescu și Constantin Fântâneru. Desene de VOINESCU. Cititi : UNIVERSUL LITERAR # C­oxi&Ticl­tr, JOI, 29 FEBRUARIE Ortodox: Cuviosul Părinte Cas­­sian Romanul. Catolic Sfântul Roman. Protestant: Cassian. Evreesc: 20 Adar 5700. Mahomedan: 20 Muha­rem 1850. * Răsăritul­­ soarelui 6.57, a­pusul soarelui 18.0. Deschiderea Camerei Române în București de către Alexandru Ioan Cuza (1880). UNIVERSUL 1 tâlcul vO­ JOI, 29 FEBRUARIE RADIO ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 12. Ora; Cota Dunării şi a barei Sulina. Sfaturi gospodăreşti şi igie­nice. 12.10: Selectiuni din operele lui MUS SORGSEX, BORODIN si RIM­­SKI-KORSAKOFF (discuri); O noapte pe muntele pleşuv de Mus­sorgsky (Orch. Colonne, dirij. de Paul Paray); Scena încoronării din „Boris Godunov“ de Mussorgsky (Corul şi orch. Covent Garden, di­rij. de Vicenzo Bellezza); Preludiu din „Khowantchina“ de Mussorg­sky (Orch. Halié, dirij. de Hamil­ton Harry); Baba Jaga din „Ta­blouri dintr’o expoziţie“ de Mus­sorgsky (orch. simf. din Boston, dirij. de Sergiu Kussenitsky); U­­vertură la „Prinţul Igor“ de Boro­din (orch. simf. dirij. de Albert Coates); Cavatina din „Prinţul Igor“ de Borodin (voce: Joseph Rogatchewsky); Dansuri polovţiene din „Prinţul Igor“ de Borodin (Orch. filarm. din Berlin); Noapte de Mai de Rimsky-Korsakoff (voce Joseph Rogatchewsky); Paştele ru­sesc de Rimsky-Korsakoff (orch. simf. din Filad­elfia, dirij. de Leo­pold Stokowski). 13.20. Ora; SPECTACOLE; Ştiri artistice şi culturale; Sport. 13.30: Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga; Suită spaniolă de Al­­beniz; Arie din „Orfeu“ de Glück; Foaie de album de Wagner; Scher­zino de D’Ambrosio; Rusticanella de Cortopassi. 14: Radio-jurnal. 14.20: Continuarea concertului Orchestrei Radio: Miniaturi de Carnaval de Karl von Kaskel; Canto amoroso de Sammartini; Suită de cântece şi dansuri vechi româneşti de Sabin Drăgoi: 1) Pi­­parca; 2) Lumea mea, draga mea; 3) Sărita; 4) Cui nu-i place dra­gostea; 5) Moara; Suită de cân­tece pentru copii de Leo Biech, li­ve­rt­ură la opera „Ioana d’Arc“ de Verdi. 15: Radiofonice; Publicaţii; Va­rietăţi. RADIO ROMANIA 19: Ora; Mersul vremii. 19.02: Cronica ştiinţifică. 19.17: Suite franceze (discuri); Scene pitoreşti de Massenet (arch. simf. dirij­ de Pierre Chagnon) ; Mică suită de Debussy (Orch. Gra­mofon, dirij. de Piero Coropola). 19.45: Radio-jurnal în limba ma­ghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.55: Dorul şi vitejia în poezia populară, de Pan M. Vizirescu. 20.10: Concert de pian — Ion Fi­­lipnescu: Muzică spaniolă: Grana­dos: 1) Annonianza, cântec; 2) E­­cos de parranda; Fata si privighe­toarea; Asturia de Alberitz; De Falia: a) Povestirea pescarului; b) Dansul fricii. 20.35: Programul concertului sim­fonic, de Em. Ciomac. 20.45: Radio-jurnal (I). 21: Concert simfonic al Orche­strei „Filarmonica“, dirij. de Paul Paray (Directorul Concertelor Co­lonne din Paris) (Transmisie de la Ateneul Român): Simfonia fanta­stică de Berlioz. In pauză: (22—22.15): Radio-jur­nal (H); Sport, 22.15: Continuarea concertului simfonic: Valsul de Maurice Ra­vel; Ospățul păianjenului de Al­bert Roussel; Pa­vană. de Gabriel Fauré: Ucenicul vrăjitor, poem simfonic de Paul Dukas, 23.05: Mari dirijori: LEOPOLD STOKOWSKI dirijează Orch. simf. din Filandelfia (discuri): Uvertură în re minor de Haendel. S’a îm­plinit­ de Bach; Uvertură și Ve­nusberg din „Tannhäuser“ de Wag­ner. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză, germană, en­gleză şi italiană. RADIO CHIŞINĂU 212,6 m. 1311,1 kHz. 20 kw. 14. Ora: Concert de prânz ■— Lăutari români (discuri): Ca pe Amaradia şi Sârba lui Nelu (las raful Nelu Busuioc); Brâuleţul şi Brâul muscelean (voce: Ghiţă Sca­­loiu); Ţigăneasca şi Corăbească CU strigături (Orch. Alex. , Bidirel) ; De doi şi Brâul lui Purdelea (Or­chestra Laie Arapu); Sârba din Brădet (Orchestra Ioniţă Bădiţă). 14.30: Radio-jurnal. 14.45: Selecţiuni din operete (discuri); Vals din opereta „Cele trei valsuri“ de Oscar Strauss (voce: Yvonne Printemps); Selec­­ţiuni din „Soldatul de şocolală“ de Oscar Strauss; Selecţiuni din „Ţa­­reviciul“ de Lehar; Potpuriu de melodii din „Casa cu trei fete“ de Schubert-Berté. 15.15: închiderea emisiunii de prânz. 21. Ora. Concert de seară — Quintetul pentru instrumente de suflat: (Bichiş Vasile, flaut, Bog­dan Vasile,oboi, Marinceanu Petre, clarinet, Ciumencu Alexe, corn şi Nichişor Alexe, fagot). Tema cu variaţiuni de Beethoven; Menuet de Mozart; Presto de Haydn. 21.20: D-ra Mara Ştefano (voce), acomp. la pian de Simeon Cogan; Rugăciune din „Lakmé“ de Delibes; Aria Rosinei din „Bărbierul din Se­villa“ de Rossini; Voci de primă­vară de Johann Strauss; Doină de Ochi-Albi; Cântă puiul cucului de Brediceanu. 21.40. D-na Vinaida Boldul* (pian); Variaţiuni de Schumann; Şase­ preludii op. 11 de Scriabine; Două studii op. 8 de scriabine. 22: Radio-ju­rnal. 22.15: Muzică uşoară (discuri): Potpuriu de marşuri de Paul Lincke; Casa din a treia stradă şi Dragostea e totdeauna la modă, melodie de Brown; Fascinaţie, vals de Marchetti şi Seducţiune, tango de Nogetti (Orchestra Grigoraş Dinicu); Două melodii din filmul „Carmen“ de Mostazo (voce: Im­­perio Argentina); In vacanţă, pol­­că de Artez şi Vals tirolez de Steurs; Două foxtroturi de Wras­­koff; Serenadă nostalgică de Ma­­raziti; Melodie populară engleză aranjat de Diak. 23: închiderea emisiunii. BUDAPESTA. 549.5 m. 546 kHz. 120 kw. — 20.25: Recitări. 21: Me­lodii ungare. 21.55: Conf. 22.10: Recital de pian. 22.40: Inf. în un­gară, slovacă şi ruteană. 23.10: Concert de orchestră. 24: Inf. în germană, italiană, engleză şi fran­ceză. 0.25: Orchestră de ţigani. 1.05: Inf. VIENA. 506.8 m. 592 kHz. 150 kw. — 20: Inf. în română. 20.15: Plăci. 29.45: Conf. 21: Inf. în ger­mană. 21.15: Concert de orchestră. 22.25: Muzică variată. 23: Inf. în germană, Concert. 23.45: Inf. în română. 24: Conf., Concert de sea­ră. 1: Inf. în germană, Concert nocturn. ROMA. 420,8 m. 713 kHz. — 21: Ora, Inf., Radiojurnal. Plăci. 21.30: Inf. în arabă. 21.45: „Cocoşul de aur“, operă de Rimski-Korsakov. 1: Inf. în franceză. 1.16: Inf. în engleză. VINERI, 1 MARTIE RADIO ROMANIA 160 kHz. 1875 m.. 150 kw. RADIO BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO EXPERIMENTAL 332.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 12: Ora; Cota Dunării şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Orchestra ţărănească din Banat Luţă Ioviţă: Cântece din Banat; Pasărea şi rânduneaua; Aseară fusei la moară (voce: Ion Ioviţă); Mărie, Mărie şi brâu; Gu­­-11 l-111:1 (voce: Ion Ioviţă); Hai Iu iu (voce: Ion Ioviţă); Ma­­i nu i-­ şi luai pe Ana şi De doi; Doină de pe Valea Caraşului; Astă noapte am visat (voce: Mitu Io­viţă); Pe valea Boşneagului (voce: Mitu Ioviţă); Dragu’ nu-i la um­bra deasă (voce: Mitu Ioviţă); Bună dimineaţa Nană şi Soroc. 12.50: Orchestra Grigoraş Pini­­i­cu : Tu nu ştii ce mult am plâns, vals de Dendrino; Încearcă şi mă uită, tango de Tudorel Şerbănescu; Mugur, mugurel şi Aseară ţi-am luat cercei; Vânt de seară, român­­ţă de Manzatti; Ca la Brează; Dans românesc de M. Barbu; Ro­manţe şi Arii naţionale. 13.20. Ora; SPECTACOLE; Ştiri artistice şi culturale; Sport. 13.30: Continuarea concertului Orchestrei Grigoraş Dimicu: Sârba mărţişoarelor de Gr. Dinicu; Ro­manţe vechi şi Sârba fetiţelor; E cea din urmă întâlnire, tango de Dendrino; Cu lăutarii după mine, cântec românesc de Ion Vasilescu; Doi ochi de Ventura; Arii naţio­nale. 14: Radio-jurnal. 14.20: Continuarea concertului­­ Orchestrei Grigoraş Dinicu: Hora lui Dobrică şi Birul greu; Sub vi­şinul înflorit şi Hora lui Teişanu. 14.35: Diferite instrumente (discuri); Ecoul unui sărut, vals de Piattoli şi Fox de Sartori (man­dolină) ; Melodii de Kivineke (pian: Peter Kreuder); Porumbi­ţa de Vradier (acordeon); Vals şi O melodie (ţiteră). 15: Radiofonice; Publicaţii; Va­rietăţi. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20: Bâlciuri, târguri şi vechi dru­muri de negoţ odinioară la noi, de Prof. P. P. Panaitescu. 20.15: D-na Valentina Crețoiu- Tassian (voce): Cântece de înce­­put de primăvară: început de pri­măvară de Mozart; Fata către pri­mul ghiocel de Weber; Sosește I primăvara de Mendelssohn; Bună­­ ziua rândunele de Gounod; Pri-­i­măvara de Rachmaninoff; Glasuri­­ de primăvară de Johann Strauss. ; 20.35: SEARA DE OPERA: „UN BAL MASCAT“, operă în 4 acte de Verdi. (Transmisie de la Opera Română). Distribuţia: Ricardo, Dinu Bădescu; Renato Şerban Tassian; Samuel, N. Secăreanu; Tom, Gheorghe Marinesc­u­; Silva­­no, I. Manolescu; Judecătorul, Dra­­gomir Grigorescu; Amelia, Aca de Barbu; Ulrica, Tana Nanescu ; Oscar, Emilia Guţianu; Conduce­rea muzicală: Egizzio Massini. In pauza I (21.05-21.15): Radio­jurnal (I). In pauza II (21.15-22.00): Radio­jurnal (II). In pauza III (22.30-22.50) : Ra­dio­jurnal (III); Sport. In pauza IV (23.20-23.35). Jur­nal pentru străinătate în limba franceză, germană, engleză şi ita­liană. RADIO CHIŞINĂU 212.6 m. 1411,1 kHz. 20 kw. 14 . Ora. Concert de prânz — Muzică românească (discuri): Doi­na Oltului, Ciocârlia şi Foaie verde matostat (Orchestra Grigoraş Di­nicu) . Păcat că am îmbătrânit şi Aseară trecui călare (voce: Alexan­dru Chiriţă); Doina din Vâlcea şi De cine mi-e doi şi sete (voce: Mi­ţa Seinescu); Foaie verde de sub punte şi Inimă de ce nu mori de Ion Radu; Sârba din căruţă (Or­chestra Fraţii Stănescu). 14.30 : Radio-jurnal. 14.45 : Dansuri vechi (discuri) ; Italiana, dans din secolul 16 aran­jat de Respighi (Quartetul din Ro­ma) ; Sarabandă și Tamburină de Händel (Orch. filarm. din Londra, dirij. de Thomas Beecham); Alci­­na, suită de dansuri de Händel , Gavotă și Tamburin de Gluck . (Orch. filarm. din Berlin dirij. de Schmidt-Issistedt); Giga din sui­ta de balet de Grétry (Orch. Con­servatorului, dirij. de Piero Co­ppola.) 15.15 : închiderea emisiunii de prânz. 21 . Ora; Concert de seară — D-na Zinaida Odobescu (voce); Arie din „Regina de Saba“ de Gounod; Tristeţea mea de Glier; Primăvara de Gounod; Dece de Gudrin; Eu plâng de Tosti; Ha­banera din opera „Carmen“ de Bi­zet. 21.20: Concert simfonic (discuri): Idila lui Siegfried de Wagner (arch. filarm. din New-York, dirij. de Arturo Toscanini); Concertul No. 1 în sol minor de Max Bruch (solo vioară : Yehudi Menuhin). 22.151 ’ '* ?C enTinuarea concertului simfonii: (discuri): Simfonia sco­ţiană No. 3 de Mendelssohn (Orch. Regală din Londra, dirij. de Wein­gartner) ; Uvertură jubiliară de Weber (Orch. filarm. din Berlin, dirij. de Hans Pfitzner). I 23.00: închiderea emisiunii. I BUDAPESTA. 549,5 m„ 546 khz., 120 kw. — 18.45. Orchestră de jazz; 19.30. Concert coral; 20.15. Inf. ; 20.25. Conf. ; 20.55. Plăci ; 21.35. Conf. ; 21.50. Concert de orchestră ; 22.40. Inf. în ungară, slovacă şi ru­teană ; 23.10. Orchestră de ţigani ; 23.30. Conf ; 24. Inf. in germană, italiană, engleză şi franeză ; 0.20. Muzică de dans pe plăci. VIENA. 506.8 m, 592 khz., 150 kw. — 18.45. Inf. în română ; 19. Conf. ; 19.30. Reportaj ; 20. Inf. în română ; 20.15. Muzică populară ; 21. Inf în germană ; 21.15 Sport ; 22. Simfonia în C-moll (Bruckner) ; 23. Inf. în germană. Mu­zică de dans ; 23.45. Inf. în română ; 1. Inf. în germană ; 1.10. Concert nocturn. ROMA. 420,8 m, 713 khz. — Ora, Inf., Radio jurnal; 21.30. Mu­zică variată: 22.19. Concert simfo­nic ; 24. Radio jurnal; 0.15. Mu­zică de dans. O carte cu m­ult humor românesc Este vorba de volumul Niţă Pitpalac la Londra, apărut în e­­ditura „Universul“ şi care, în vremurile acestea de îngrijorare, este ca o oază de bună dispozi­ţie, ca o adevărată binefacere pentru toată grija zilei de mâine. Iată părerea marelui umorist, fir. Urechiă, despre această carte veselă. Scumpe Domnule Coşea, „Acum când am citit şi, pot zice, recitit cartea d-tale, atât mi-a plăcut că vin să-ţi mulţu­mesc pentru momentele de desfă­tare pe care mi le-ai procurat cu NIŢĂ PITPALAC LA LONDRA; e delicios. Am totuşi o observaţie de fă­­cut: greşeşti complet când, la ca­pătul călătoriei sale, pretinzi că Nită Pitpalac dispare, moare. Nu, scumpe d-le Cosea, nu, Nită Pit­palac este unu, tip care via rămâne în lu­temaituica noastră. Cu cele mai distinse sentimente Dr. URECHIA H 4 întâmplări din Capitală Condamnaţi de judecătoria de urgenţă Judecătoria de urgenţă din prefectura poliţiei Capitalei a condamnat Marţi la 1000 lei a­­me­ndă, 3 zile închisoare, pe şoferul Rafael Lazăr, din str. Sf. Apostoli 4, ca­re conducea maşina 11.107 B. tx, fiind beat şi neţinând socoteală de step­uri. Daasemeni a fost condamnat la 500 lei amendă zidarul Vill­­attigeiro P­agi­­ese, care fiind su­pus străin, nu şi-a viza­it biletul de liberă petrecere în ţară din 1938. încercare de sinucidere D-ra Paula Weller, de 21 ani, funcţionară la laboratorul I­­teanu, din Capitală, a încercat să-şi curme zilele, luând mai multe pastile de somnalin, la locuinţa prietenului său, din bd. Centuriei 19. Şi rănit... şi cu banii luaţi . Un modest locuitor din peri­feria Bucureştilor, d. Marin Dragnea din comuna suburbană Apărătorii Patriei, str. Eremia Grigorescu 15, a avut proasta Inspiraţie să sară din tramvai, înainte ca acesta să se fi oprit complet din mers, în timp ce se afla pe calea Moşilor. Pierzându-şi echilibrul, Marin Dragnea s’a prăvălit la pământ şi s’a ales în cădere cu fractura unei mâini şi leziuni serioase pe faţă şi la cap. In această stare, accidentatul a fost transportat la spitalul de ur­genţă unde i s-au dat toate în­grijirile necesare. Dar întâmplarea nu se opreşte aici. După ce a fost trimis acasă de personalul medical al spita­lului­ Marin Dragnea a fost luat în primire de reprezentanţii au­torităţilor şi dus la judecătoria de urgenţă din prefectura poli­ţiei Capitalei, deşi îşi luase fără să vrea, singur, o atât de.. du­reroasă sancţiune pentru delic­tul ce-l comisese de a sări din tramvai. Judecata, după matură chib­zuinţă, l-a condamnat pe Marin Dragnea la 40 lei amendă. --------------*-------------­ Comunicările institutului de istorie naţională Azi la ora 18 se inaugu­rează în sala de Istoria româ­nilor de la facultatea de litere seria colegvilor de istorie naţio­nală. Vor face comunicări d-nii: profesor Const. Giurescu des­pre „Două portrete necunoscu­te ale Regelui Carol I”. Prof. P. P. Panaiteseu despre: ,,Miron Costin cu prilejul unei noui ediţii ale operelor sale”. Sunt invitaţi a lua parte toţi acei cari se interesează, de pro­blemele trecutului nostru. Anul al 57-lea Nr. 59 Vineri 1 Martie 1940 ANACOT DESINFECTEAZA GURA ȘI GÂTLEJUL A murit pictorul N. N. Tonitza Luni noaptea a încetat din viaţă, după o lungă şi grea su­ferinţă, pietonii N. N. Tonitza, fostul rector al Academiei de arte frumoase din Iaşi şi ins­pector general al artelor. Născut la Bârlad în 1886, în 1907 a terminat şcoala, de Belle Arte din Iaşi, desăvârşindu-şi apoi studiile la Muenchen, Pon­­toise, Florenţa, Roma şi Mi­lano. A fost un admirabil florist, cu un colorit deosebit şi cu o tehnică aleasă, un adevărat continuator al lui Luchian. Făcea parte din pteraidia pic­torilor inovatori, cari s’au in­spirat din izvoarele de artă ale Italiei, şi era strâns legat sufle­teşte de regretatul St. Dumi­­trescu fost şi acesta profesor şi rector al Academiei de arte fru­moase din Iaşi. Pictorul N. N. Tonitza a fă­cut multă vreme parte din gru­parea lui Teodorescu-Sion, Că­rii­ Ressu, Cornescu, Şirato şi alţi tineri artişti plastici de pe vremuri, când artele frumoase erau împărţite pe grupe de e­­mulaţie estetică, cărora le apar­ţineau şi alţi pictori cari sunt astăzi în maturitatea talentului lor (Biju, B’Arg, Ig. Bednarik, Chiroviei, C. B. Cretzoiu, Paul Molda), iar unii din ei dispăruţi ca P. Bu­lgăraş, M. H. George­­scu, ş. a. El moare la vârsta de 54 de ani şi lasă un gol adânc în rân­durile artiştilor plastici de eli­­­­tă ai ţării noastre şi unanime " regrete" printre cei cari l-au cu­noscut şi preţuit. L. I. Copilă arsă de vie C.­Lung, Muscel, 26 Febr. Lăsată singură în casă, copila Claudi­a Condei, de 3 ani şi ju­mătate, din b-dul Cuza Vodă nr 116, s’a apropiat de sobă. In aceeaş clipă a răbufnit pe uşa sobei o vălvătaie de flăcări cari au cuprins vestmintele mi­cuţei. La ţipetele copilei, au venit în grabă vecinii, cari au găsit came­ra plină de fum iar pe podele o mare de flăcări. Fetița ardea fără suflare. Orice ajutor încercat s’a do­vedit de prisos. Tirajul cărţilor lui Puşkin Cu prilejul celei de a 103-­a a­­dversări a morţii marelui poet rus Puşkin, Camera Federală a cărţii din U.R.S.S. a socotit tira­jul total al cărţilor acestui poet, apărute în Rusia Sovietică. In 20 de ani (1017-1937) tirajul cărţilor lui Puşkin s-a ridicat la 19 milioane exemplare. In anul 1937, când s’a făcut comemorarea vestitului poet, cu prilejul ani­versării de 100 ani dela moartea lui, tirajul cărţilor lui Alexandru Puşkin a făcut un important salt: anume într’un singur an s’au pus în circulaţie 7 milioane jumătate exemplare cuprinzând opere de ale lui In ultimii trei ani, s’au tipărit 9.408.000 asemenea exemplare, a­­dică mai multe decât au apărut în 20 de ani, înainte de revoluţie (1897-1916), când au fost puse în circulaţie 9.165.000 volume. In I primii 50 de ani după moartea I marelui poet (1837-1887), nu s’au editat decât 60.000 exemplare cuprinzând scrisori de ale lui Sub regimul comunist, au apărut în schimb 28.530. 000 volume. Oper­ele complete ale lui Ale­xandru Pușkin au fost editate în limbile ucrainiană, rusă albă, georgiană, armeană, tătărească și uzbechistacă. In cursul anilor 1938 și 1939, au apărut întâia oară scrieri de ale lui Pușkin în limbile chineză, coreiană și alte limbi orientale. In total ,operele lui Pușkin s’au tipărit în Rusia Sovietică în 68 de limbi. Subscrieri pentru împrumutul înzestrării armatei D. C. Rădulescu-Motru, pre­şedintele Academiei Române, a adresat d-lui Mitiţa Constanti­­nescu, ministrul finanţelor, ur­mătoarea scrisoare: Avem onoare a vă face cu­noscut că, Academia Română a subscris bonuri pentru îm­prumutul înzestrării Armatei în sumă de lei 3.000.000. Deasemenea funcţionarii In­­stituţiunii noastre au subscris suma de lei 294.000 reprezen­tând salariul pe o lună. D. general de divizie Gh. Ar­­geşeanu, comandantul militar al Capitalei şi preşedintele „Cer­cului Militar” a adresat d-lui Mitiţă Constantinescu, minis­trul finanţelor, scrisoarea de mai jos: In numele ofiţerilor din Ca­pitală, am onoare a vă face cunoscut că „Cercul Militar” din Capitală a hotărât subscrierea sumei de lei 6 milioane pentru bonuri de înzestrare ale arma­tei. . D. general Gh. Liteanu, direc­torul general al poliţiei, a adre­sat ministerului de finanţe ur­mătoarea scrisoare: Avem onoare a vă face cu­noscut că, funcţionarii de toa­te categoriile din serviciile cen­trale şi exterioare ale Direcţiu­­nei Generale a Poliţiei, într’un spirit de patriotism au hotărât, in mod unanim, să subscrie sa­lariul pe una lună, la „împru­mutul pentru înzestrarea Ar­matei”, care se urcă la circa 23.600.000 lei. * Ciobanul Petrache Lupu a tri­mis­ de asemenea o scrisoare d-lui ministru al finanţelor, prin care-l incunoştiinţează că în calitatea sa de preşedinte al comitetului pentru construirea mânăstirei de la Maglavit, a dat 10.000 lei pentru înzestrarea ţării. PURGflTW , r IftXftTlV Cei trei mari aliaţi ai Finlandei: intunericul, iarna şi lacurile de prof. dr. IOAN G. POPESCU de la Universitatea din Cernăuţi Printre alte publicaţiuni străi­ne, am primit zilele trecute, la Institutul meu, o broşură tipă­rită de Societatea de ştiinţe din Finlanda, în care profesorul Ha­rald Luneland, de la Helsinki, publică oarecari date în legătură cu clima acelui oraş. Ştiam de mult că vrednicii finlandezi cultivă cu deosebită râvnă cercetarea ştiinţifică, de­oarece publicaţiunile lor, acele „Acta Societatis Scientiarum Fennicae“ vin regulat la diferi­tele noastre Institute universi­tare, dar primirea acesteia de acum m’a impresionat în­d­eosebi. Intr’adevăr, deşi sunt prinşi în strânsoarea neîndurată a unu­i războiu crâncen, pe care îl duc cu o bărbăţie uimitoare, finlan­dezii nu-şi întrerup nici acum preocupările ştiinţifice Aceasta m-a şi îndemnat să împărtăşesc cititorilor unele a­­mănunte cu privire la această ţară, care a găsit, în însăşi aşe­zarea sa pe glob, aliaţii naturali, întunericul, iarna şi lacurile, cari i-au înlesnit rezistenţa de până acum. Finlanda este, precum se ştie, o ţară nordică,­ întinzând­u-se în­tre latitudinile 60° şi 71°. O­ trei­me din ea se întinde dincolo de cercul p­olar de Nord. România este aşezată, pe glob, mult mai spre Sud, aşa încât Bucureştii se află la o latitudine de aproape 45°, aşa­dar exact la jumătatea distanţei dintre ecua­tor şi pol. Părţile centrale ale Finlandei se află aproape de cer­cul polar, adică la jumătatea distanţei dintre Bucureşti şi pol. Aceast­e aşezare a ei are ur­mări foarte însemnate, mai ales în ceea ce priveşte durata zilei şi a nopţii. Ca să înţelegem aceste urmări, îmi îngădui să vă propun să faceţi singuri o experienţă foarte uşoară. Luaţi un măr cât se poate mai rotund şi o bucată de sârmă lungă­­ cam de o palmă, dar ceva mai­­ groscioară şi tar­», aişa cam ca o andrea de împletit la ciorapi. In- [ figeţi sârma prin vârful mărului, acolo unde este urma florii, şi o împingeţi până când ese pe dincolo, pe unde este codiţa mărului. Mărul închipueşte pământul, iar sârma va fi, se înţelege, axul în jurul căruia se învârteşte în 24 de ore. Acest ax este, de fapt, doar o linie închipuită care trece prin cei doi poli ai pământului, dar noi l-am făcut de sârmă ca să putem învârti mărul. Vom ţine totdeauna sârma în aşa fel încât vârful mărului să se gă­sească în sus. Acolo va fi polul Nord, iar codiţa, care se află jos, va închipui polul Sud. Ţinând axul mărului vertical, îl aşezăm la oarecare distanţă de lampa de pe masă. Vom observa că jumătatea lui, cea întoarsă spre lampa aprinsă­ este lumi­nată, iar cealaltă jumătate este în umbră. Linia, care desparte jumătatea luminată de cea din umbră, este o circonferinţă care ocoleşte mărul şi trece prin cei doi poli ai săi. Pe pământ, o ase­menea circonferinţă se numeşte un meridian. Să zicem că aţi nimerit un măr, de cele creţeşti, care, pre­cum se ştie, au pe coaja lor nişte pete negricioase. întâmplarea face că o asemenea pată se află toc­mai în partea cea mai umflată a mărului, pe brâul lui, care ar închipui ecuatorul pământului. Poate vom găsi pe măr încă o petişoară, aşezată la jumătatea distanţei dintre ecuator şi polul Nord. Dacă avem acest noroc, apoi petişoara ocupă pe măr toc­mai locul pe care îl ocupă Româ­nia pe glob. Şi fiindcă am ales mărul, cu noroc, hai să zicem că mai gă­sim şi a treia pată, cam la ju­mătatea distanţei dintre Româ­nia şi polul Nord Această pată va închipui Finlanda. Să învârtim acum mărul, în jurul axei pe care o ţinem tot verticală. Vom observa că, în timp ce îl învârtim, fiecare dintre cele trei pete străbate partea lu­minată şi pe cea umbrită, cari­ sunt egale între ele. Cât stă pata în lumină este pentru ea ziuă şi cât stă în umbră, este noapte şi pentru că fiecare pată merge jumătate din drum în lumină şi jumătate în întuneric, ziua este egală , cu noaptea pentru toate. Aşa se întâmplă pe pământ către 22 Martie şi către 22 Sep­tembrie, adică la echinoptii. A­­tunci pentru toate locurile de pe pământ ziua este egală cu noaptea. Ţinând mărul tot ca până acum, să aplecăm axul aşa fel încât vârful lui să se mişte spre lampă cam cu un lat de mână. Vom observa că polul Nord şi împrejurimile lui se află acum în plină lumină, dar linia care­­ desparte partea luminată de cea umbrită nu mai trece prin poli. Dacă învârtim mărul în jurul apei, vom constata că pata de la ecuator are ca şi mai înainte, ziua egală cu noaptea Pata care reprezintă România are însă de făcut un drum mai­­ lung prin lumină şi unul mai­­ scurt prin Umbră, ziua este mai mare decât noaptea. Pata care închipue Finlanda merge aproape numai prin lu­mină, abia dacă atinge partea­­ umbrită. Ziua este­ foarte lungă,­­ iar noaptea foarte scurtă. Aşa se întâmplă pe pământ către 21 iunie, la solstiţiul de vară. Atunci, la noi, ziua are 16 ore, iar noaptea numai 8, iar în Finlanda, la Helsinki, ziua are 20 de ore, iar noaptea numai 4 ore. La cercul polar, care fac Fin­landa ceva mai sus de partea cea mai nordică a golfului Bot­­nic, la o latitudine de 66° și 33’, în această zi nu se face noapte de loc. Chiar acest fenomen ca­racterizează cercul polar. Mai spre nord, numărul zilelor fără noapte creşte cu atât mai mult cu cât ne apropiem de pol. Să ducem acum mărul, cu axul înclinat în­­acelaş fel, de cealaltă parte a lămpii, aşa cum se vede în figura alăturată. De astă dată polul Nord şi ve­cinătăţile lui, până la cercul polar, sunt în întuneric. Oricum am învârti mărul, pentru aceste puncte nu se face ziuă. La Helsinki, noaptea este de 20 ore, iar ziua de 4. La Bucureşti, noaptea ţine 16 ore, iar ziua 8. La ecuator, ziua este şi acum egală cu noaptea. Aceasta se întâmplă către 21 Decembrie, la solstiţiul de iarnă. In Decembrie, când a început războiul, toată treimea nordică a Finlandei se găsea în plină noap­te de iarnă şi luptele s’au dat acolo, în Laponia, numai pe în­tuneric. Finlandezii îşi cunoaşteau ţara, de aceea nu le venea prea greu, dar Ruşii, fiind neobişnuiţi, au căzut de multe ori în capcane. Finlandezii, ajutaţi de întuneric şi de pădurile mari, din unele locuri, se strecurau până în spa­tele coloanelor sovietice, pe cari le hărţuiau sau chiar le distru­geau. Mai spre Sud, către istmul Ca­­reliei, se mai lumina câte o oră sau două pe zi, dar pentru Ruşi tot greu era, mai ales că avioa­nele lor nu puteau sbura decât scurt timp, din cauza întuneri­cului. întunericul remed a fost aşa­dar un aliat de preţ al armatelor fin­landeze. Acum însă, ziua creşte repede: cam 4 ore pe lună la cercul polar şi 3 ore pe lună la Helsinki şi va creşte mereu aşa până în Iunie, când­­ ziua va fi lungă, iar noaptea scurtă. Pentru Finlandezi va fi de a­­cum cu mult mai greu. Al doilea aliat al lor a fost iarna, iarna aceasta care și la noi, a fost destul de grea, adu­când geruri până la —30 de gra­de. In Finlanda însă, gerul a tre­cut de —40 grade. De altminteri, acolo iernile sunt în general mai aspre decât la noi. Din publicaţia amintită la început, aflăm că temperatura mijlocie în timpul lunilor De­cembrie, Ianuarie, Februarie este acolo —5°, pe când la Bucureşti este numai —1°,5, iar la Cer­năuţi —­3°, 6. Chiar temperatura mijlocie anuală este la Helsinki 404, pe când la Bucureşti este 10°,65. Alături de ger a mai fost şi o zăpadă cum de mult nu s’a po­menit, chiar pe acolo. Finlandezii, obicinuiţi şi cu gerul şi cu ză­pada, au dus-o mai uşor, mai ales că erau şi echipaţi potrivit cu clima dela ei. Cu săniile trase de reni şi cu schiurile ei puteau să se mişte cu mult mai uşor decât Ruşii, iar trupele motorizate ale acestora au fost mult stânjenite de ger şi de zăpadă, în care ră­mâneau îngheţate şi automobile şi tancuri. Va trece însă şi iarna şi Fin­landezii se vor vedea lipsiţi şi de ajutorul acestui aliat al lor. Le rămâne al treilea aliat: lacurile, lacurile acelea multe şi dese, de nu se mai isprăvesc. Pe bună dreptate i se zice Fin­landei ţara cu 1000 de lacuri, căci toată partea ei de Sud e numai lacuri, legate unele de altele prin nenumărate canale naturale. Aceste lacuri sunt rămăşiţele gheţarilor cari, până mai acum zece, cincisprezece mii de ani, se întindeau peste toată Scandina­via, peste Marea Baltică, Fin­landa, până spre Germania, Po­lonia şi Rusia albă. Când gheţarii s’au topit, pă­mântul a rămas brăzdat de o mulţime de valuri de pământ şi pietre — morenele — iar în do­sul acestor morene se formau lacuri cari umpleau toate scu­­fundăturile pe unde mai înainte fusese ghiaţă. Toate aceste lacuri sunt pie­dici serioase pentru operaţiunile militare, deoarece trecerile strâm­te dintre ele sunt foarte­­uşor de apărat, chiar cu trupe puţine. Peste ele nu se poate trece de­cât iarna, când sunt îngheţate de tot. Cum va veni desgheţul, apele din topirea zăpezilor vor umfla aceste lacuri, făcându-le şi mai greu de trecut. Abia mai târziu, către vară, se va putea circula mai cu înlesnire printre ele. De aceea aveau dreptate Fin­landezii când spuneau că vor putea rezista până la vară. Tim­pul cel mai greu pentru ei este vara şi începutul toamnei. Acum însă, când iarna este încă un toi, rezistă bine. Iată cum se adeverește zică­­toarea că­ tot răul e spre bine. In timpuri pacinice, Finlandezii o duc destul de greu în ţara lor cu ierne lungi şi întunecate, cu geruri aspre şi cu lacuri cari le lasă prea puţin pământ bun de lucru. In timp de războiu, însă, toate aceste neajunsuri au devenit a­­devărate binefaceri, prin piedi­cile ce au pus în calea duşmani­lor lor, aşa încât Finlandezii sunt mulţumiţi că Dumnezeu­ le-a dat o ţară ca aceea pe care o au. Le-a mai dat însă şi altceva: le-a dat dragostea pentru această ţară şi o bărbăţie care a stârnit admiraţia lumii întregi, mai ales că nimeni nu credea că o ţară cu populaţie atât de mică va pu­tea rezista aşa de bine şi atât de mult. S’a dovedit încă odată că tăria unei naţiuni nu stă în număr, ci mai ales în unire şi hotărîrea cu care ştie să-şi apere drepturile sale. »

Next