Universul, martie 1940 (Anul 57, nr. 74-89)
1940-03-16 / nr. 74
% 1*FRANCO - ROMÂNA S. A. de Asigurări Generale Bucureşti, Griviţei 23 acordă ABONAŢII.OR „UNIVERSUL DIN PREMII DIN OFICIU In numerar şi lozuri ale loteriei Statului. Despăgubiri mostenitorilor, oricare ar fi vârsta abonatului. Trageri generale lunare şi speciale. O mare tragere festivi pentru aniversarea a l1l ani de le înfiinţarea secţiunii „UNIVERSUL" e Societăţii. — CEREŢI LĂMURIRI ŞI PROSPECTE — TOT DESPRE PROPAGANDA ROMÂNEASCĂ (Urmare din pagina la) rate şi oneste şi să nu se grăbească a lua drept adevăruri unele născociri izvorîte din anumite calcule şi interese. Dacă se întâmplă să nu fie îndeajuns de documentaţi asupra unor chestiuni, au destule posibilităţi de a se informa exact şi nepărtinitor. Mai relevând adevărul că o informaţie imparţială şi conştiincioasă a presei străine asupra stărilor de lucruri de la noi nu poate fi decât în avantajul statului român, ne îngăduim să relevăm încă un adevăr elementar şi anume adevărul că, tot recunoscând serviciul ce ar putea aduce confraţii aflători in slujba presei sau statelor străine, , eşti mai bine servit, atunci cand îţi faci singur serviciul. Deci, în noi, în presa noastră, in instituţiile noastre anume înfiinţate, în reprezentanţii noştri diplomatici, in consilierii şi ataşaţii de presă trimişi pe lângă ambasadele şi legaţiile noastre, precum şi în asociaţiile şi organizaţiile speciale de aici, din ţară, trebue să punem nădejdea cea mai mare de izbândă a ceea ce se înţelege şi se urmăreşte prin propaganda românească. E oare nevoie să amintim că o propagandă românească în înţelesul bun al cuvântului se impune şi în interiorul ţării, nu numai in străinătate? Nu sunt puţini aici în ţară ale căror minţi trebuesc luminate şi mai ales ferite de periculoase rătăciri. Se ştie doar că, în ciuda realităţii şi a puterii convingătoare a adevărului, se găsesc şi elemente — desigur, nu printre români, adică nu printre românii etniei — cari, printr’o acţiune mai mult sau mai puţin ocultă, răspândesc tot felul de zvonuri false şi caută să slăbească moralul românilor, să ne clatine încrederea în viitorul ţării şi să facă să prindă crezare idei şi curente defetiste.'’ ■.*. ’t Se mai ştie că multă lume nu cunoaşte,’ n’are putinţa să cunoască, decât foarte superficial, sau chiar aproape deloc, chestiuni, care se cer cât mai temeinic şi mai complet cunoscute. Să mi se îngăduie ca In sprijinul acestor afirmaţiiuni, să citez un exemplu concret. Contribuisem, In calitatea ce aveam atunci, la înfiinţarea, între altele, a următoarelor două pavilioane în incinta expoziţiei „Lunii Bucureştilor”: un pavilion documentar al Ligii Antirevizioniste Române şî un pavilion cu produsele modestelor ateliere de industrie casnică din mănăstiri. Amândouă aceste pavilioane au fost pentru vizitatori obiect de multă atracţie şi de deosebit interes. Oprindu-se în faţa hărţilor, documentelor grafice şi celorlalte publicaţiuni ale „Ligii Antirevizioniste Române“, vizitatorii constatau că teritoriile ce intră în cuprinsul graniţelor de astăzi — şi din totdeauna — albe României sunt netăgăituit teritorii naţionale româneşti. Iar la pavilionul mănăstiresc se auzeau comentarii ca: „Bar se munceşte şi la mănăstirile noastre!”. Insă, pentru ca propaganda naţionalis ce este de făcut atât în interior, cât şi în străinătate, să fi® mai spornică în ce priveşte rezultatele ei, este de dorit ca presei pusă în slujba ţării şi a drepturilor ţării să i se lase o libertate mai mare. Prin această libertate care, neîndoios, nu va fi folosită decât pentru a servi cauze şi idealuri ce sunt comune tuturor românilor, autoritatea ei fiind întărită, efectele bune ale cuvântului scris vor fi mult mai simţite. Un alt mijloc de propagandă bună sau — mai exact — de întărire a prestigiului statului român şi de servire a intereselor generale ale românismului, constă în o grije mai mare de românii — în număr de cel puţin un milion şi jumătate de suflete — aflători în afară de graniţele României, în mai multă diligenţă în aplicarea legitimelor lor Interese. Să nu se piardă din vedere adevărul că fiecare român naţionalist de peste hotare este, prin definiţie, un propagandist, un apărător Convins şi dezinteresat al cauzei româneşti. N. BATZARIA DUNĂREA A ÎNCEPUT SA SE DESGHEŢE ŞI LA GALAŢI Galaţi, 13 Martie Astăzi, în urma unei temperaturi de +12—15 grade, Dunărea s'a desgheţat, parţial, în portul nostru. Sloiurile s’au dislocat pe o distanţă de 100 metri, începând dela debarcaderul S. M. R., până în dreptul halelor pescăreşti. In alte părţi s’au format copci, apele fiind foarte mari şi trecând deasupra ghieţii, subţiind-o mult. Căpitănia portului Galaţi a interzis, începând de azi d. a., trecerea Dunării pe ghiaţă şi cu bărcile, pe porţiunea unde ea este liberă. Se crede că în câteva zile, apele Dunării, cari sunt destul de mari, vor disloca mai multe sloiuri. Sunt temeri de formarea la cotul Pisicii, a unui zăpor, care ar produce inundaţii, ca si in alţi ani. Ştirile sosite agenţiilor fluviale anunţă că, pe întreg litoralul Dunări, temperatura a variat între + 10-15 grade. S’A DESCOPERIT COMOARA 111 TUDOR VLAMMIRESCU? Senzaţionala scrisoare a unui colonel rezervist. — Descoperitorul pune tezaurul la dispoziţia statului pentru înzestrarea armatei. — In căutarea tezaurului Un d. colonel de rezervă din Braşov netrimite o întâmpinare cu un conţinut într’adevăr senzaţional. Distinsul nostru corespondent ocazional se referă la articolul nostru din 26 iulie 1939 intitulat „Minunile radiesteziei“ şi ne roagă să-i trimitem adresa marelui rabdomancist belgian Mouchet, care a inventat un aparat pentru dibuirea comorilor. AŞ PUTEA GĂSI TEZAURUL LUI TUDOR VLADIMIRESCU D-sa ne scrie apoi: „Cred că aş putea găsi tezaurul lui Tudor Vladimirescu, căci, din cele ce ştiu dela părinţii mei şi ei dela bunicul meu, acel tezaur, provenit din gonirea grecilor hrăpăreţi şi din care Vladimirescu îşi întreţinea pandurii, a fost aruncat în grabă de moşul meu într’un lac, lângă şoseaua pe unde erau urmărite de aproape resturile pandurilor după asasinarea lui Tudor, aceasta spre a nu cădea comoara în mâinile urmăritorilor. Moşul meu, după aceea, s’a refugiat cu ce a putut lua cu el şi cu familia la Sibiu, unde a murit după ce-i spusese tatălui meu unde se află lacul in care aruncase comoara ce consta in pungi de aur puse într’o piele de bivol. BANII JOACA NOAPTEA IN FLĂCĂRI „După 1854, tatăl meu s’a înapoiat în tară cu hotărîrea să caute comoara, da- 11’a putut-o găsi căci între 181864 lacul dispăruse cu totul prin depuneri de pământ și nisip adus de pâraie, astfel că astăzi acel lac nu mai există, in locul său fiind teren cultivat, iar printre culturi crește trestie, ceeace e un indiciu sigur că acolo a fost lacul. Această presupunere — dacă e adevărat că banii îngropaţi joacă noaptea — ar corespunde şi cu faptul că, în acea direcţie, acum câţiva ani, un şef de post de jandarmi a văzut noaptea o flacără mare, dar n’a putut preciza locul fiind întuneric şi la o distanţă de aproape 2 km.“ D. colonel scrie mai departe că s’a interesat de adresa radiestezistului belgian, dar n’a putut-o afla. D-sa continuă apoi: „Ar fi păcat ca, în aceste timpuri grele, când ţara noastră are mare nevoe de bani pentru înzestrarea armatei, să nu mă folosesc de cele ce ştiu eu despre acel tezaur şi de cele mai noui mijloace ştiinţifice spre a nu-l lăsa să zacă în pământ. Nădăjduesc că-mi veţi da ajutorul pe care vi-l solicit“. CEI IN DREPT AU DEACUM CUVÂNTUL Am publicat rândurile mai interesante din întâmpinarea d-lui colonel de la Braşov ca să ia cititorii noştri cunoştinţă de existenţavestitei comori a lui Tudor Vladimirescu. Rămâne acum de găsit mijloacele pentru descoperirea ei şi avem certitudinea că rabdomenciştii ţării noastre se vor gândi să-şi pună toată ştiinţa lor spre a reda ţării o avere ce i se cuvine de drept, foarte preţioasă mai ales în împrejurările de azi, şi din care s’ar scădea, desigur, cheltuelile şi drepturile descoperitorilor acestei comori. L. ILIESCU UNIVERSUL Calori detr’ VINERI, 15 MARTIE Ort.: Sfânt": Martir ‘ --ie și cei 6 împreună el (t - Cat.: Sfântiw Longin ,sec. I). Prot.: Isabela. Evreesc: 5 Waadar 5700. Mahomedan: 5 Safar 1363. Gluma. Răsăritul soarelui, 6.312; apusul soarelui, 18.20. (%LcudL& VINERI, 15 MARTIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 13.20: Ora; Cota Dunării şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice; Spertacole; Ştiri artistice şi culturale; Sport. 13.40: Muzică de Haepdel (disc.); Uvertură in re minor (Orch. simf. din Filadelfia, dirij. de Leopold Stokowski); Arioso (voce: Eva Liebenberg); Te-Deum (vioară: Yehudi Menuhin); Allegro din „Muzica apei“ (orch. simf. din Filadelfia, dirij. de Leopold Stokowski). 14. Radio-jurnal. 14.20. Muzică variată (discuri) : Preludiu în si minor de Bach (orch. simf. din Filadelfia, dirij. de Leopold Stokowski ); Laudate Dominum, de Mozart (corul și orch. filarm. din Berlin); Concert în sol major pentru clavecin, de J. Cristian Bach (clavecin, Roesgen- Champion); Allegro vivace din „Concerto grosso in re major“ de Haendel; Preludiu din „Parsifal“, de Wagner (orch. filarm. dirij. de Bruno Walter). 15: Radiofonice; Publicaţii; Varietăţi. RADIO -ROMANIA 19.50: Ora; Radio-jurnal in limba maghiară. RADIO-ROMANIA şi RADIOBUCUREŞTI 20: Ctitorii neamului românesc: împăratul Traian, de prof. C. Giurescu, ministrul propagandei naţionale. 20.15: Muzică variată (discuri) : Sonata în mi bemol major, de Dittersdorf (violă: Hans Riphahn, pian: Karl Weiss); Allegro şi Allegro moderato din „Concerto grosso în re minor“, de Händel. 20.30: Radio-jurnal (I). 20.45: Transmisie dela Biserica Neagră din Braşov: I. Johan Sebastian Bach şi Oratoriul, de Gh. D. Mugur. II. „Patimile după Evanghelia lui loan“, de Johann Sebastian Bach: Corul Bach şi Orchestra municipală, dirij. de Victor Bickerick (solişti: d-nele Roşi Baumann-Rădulescu (sopran) şi Mady Fabriţius (alto). Dr. Friedrich Graupner- Berlin (tenor-evanghelist), Alfred Schmidt (Judas şi Filat). In pauză: (22.05—22.20): Radiojurnal (II): Sport. 23:10: Concerte celebre (discuri): Dublu concert în la minor, de Brahms (vioară: Jacques Thibaud, violoncel: Pablo Casals și Orch. Pa- lrio Casals din Barcelona, dirij. de Alfred Cortot). 23.45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză, germană, engleză și italiană. RADIO-CHIŞINAU 212,6 m. 1411,1 kHz. 20 kw. 14: Ora. Concert de prânz, Muzică variată (discuri). 14.30: Radio-jurnal. 14.45: Muzică instrumentală (discuri). 15.15: închiderea emisiunii de prânz. 21: Ora. Concert de seară. D-na Ecaterina Popovici (voce): Muzică religioasă. Melodii gregoriene cu acompaniament de orgă: Tantum ergo; Bogate eoeli; Attende Domine; Două arii din „Stabat Mater“, dePergolesi; Cujus animam gementem; Videt suum dulem natum; Arie din „Pasiunea după evanghelistul loan“, de Bach. 21.20: Oratoriu „Missa Solemnis“, de Beethoven (Orchestra filarmonică și Corul din Berlin, dirij. de Bruno Kittel, discuri). In pauză. (22—22.15). Radio-jurnal. 22.15. Continuarea oratoriului (discuri). 23. închiderea emisiunii. BUDAPESTA. 549,5 m. 546 kHz. 1 120 kw. — 20.15. Inf.; 20.25. Orchetstră de țigani; 20.40. Teatru radiofonic; 23.40. Inf. în ungară, slovacă I şi ruteană; 23.10. Muzică de dans pe plăci; 24. Inf. în germană, ita- Iliană, engleză și franceză; 0.20. Orchestră de țigani; 1.05. Inf. VIENA. 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. ; 20. Inf. în română; 20.15. Cronică; 21. Inf. In germană; 21.15. Muzică șî dansuri din Alpi; 22. Simfonia în C-moll (Bruckner); 23. Inf. în germană. Muzică din filme sonore; 23.45. Inf. în română; 24. Concert de orchestră: 1. Inf. In germană; 1.10. Concert nocturn. I ROMA I. 420,8 m. 713 kHz. — 1 20,20. Plăci; 21. Ora, Inf. Radiojurnal; 21.30. Plăci; 21.40. Radiosocial; 22.10. Concert simfonic: Concert în re major (Brahms); Variaţii (Reger); Arie (Rossi). 24. Radio-jurnal; 0.15. Muzică de dans. SAMBATA, 16 MARTIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 12. Ora; Cota Dunării si a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Taraful Maria Lătăreţu : Hora în două părţi; Dă-mă mamă după drag (voce: Maria Lătăreţu); Mult mi-e dor şi mult mi-e jale (voce: Maria Lătăreţu); Şi-am avut trei mândrunţe (voce: Maria Lătăreţu); Mândru ochii tăi din cap (voce: Maria Lătăreţu); O sârbă ca la Tismana (vioară); Şi băgai cu cucu’n plug (voce: Maria Lătăreţu); Firicel de iarbă neagră (voce: Maria Lătăreţu); Ia te uită Marioară (voce: Maria Lătăreţu); Hora fetelor ca la Gorj (vioară); Pe sub baltă, pe sub viţă (voce: Maria Lătăreţu); Codrule pustiule (voce: Maria Lătăreţu); Bată-te mândru to bată (voce: Maria Lătăreţu) ; Crăiţele (vioară); Jianca cu strigături (voce: Maria Lătăreţu); La flimxirgule la Jii (voce: Maria Lătăreţu). 13.10: Orchestra Grigoraş Dinu- cu: Romanţe şi Arii naţionale. 13.30: Continuarea, concertului orchestrei Grigoraş Dinicu: Bal la curte, vals de Lauer; Felicitările mele coniţă, tango de Vasilescu; ' Muzica prohibită, de Gastaldon; ’ Păstrează-mă doar pentru tine, de Vasilescu; Arii naţionale. 14. Radio-jurnal. II 14.20. Continuarea concertului orchestrei Grigoraş Dinicu: Lelea cu scurteică verde; Ziare de dimineaţă vals de Strauss; Cântec indian, de Rimsky-Korsakoff; Umbra, romanţă de Cavadia şi O sârbă; Tango, de Albeniz; My Lady, de Sam Pokrass; Reverie, de Schumann; Arii naţionale. 15: Radiofonice; Publicaţii; Varietăţi. RADIO-ROMAXIA 18. Ora străjerilor : I. Prof. C. M. Râpeanu, comandantul legiunei de străjeri Prahova. De vorbă cu străjerii. n. „Prahova“, scenariu radiofonic de Şt. Alexiu, cu muzică de I. Pantelescu, interpretat de străjerii din stolurile secundare ale cohortei Ploeşti; Conducerea muzicală: prof. Nelu I. Danielescu. ÎS: Ora. Mersul vremii. 19.02: Cronica dramatică şi cinematografică. 19.17: Corurile catedralelor europene (discuri): Introitus, de Anemio (Corul Capelei Sixtine); Cor, de Perosi (Corul Capelei Sixtine); Cor, de Alain (Corul Catedralei Sf. Jean din Lyon); Sanctus, de Palestrina (Corul Catedralei din Dijon) ; Cor din „Parsifal“, de Wagner (Corul Catedralei din Regensburg) ; Coral, de Mendelssohn (Corul Catedralei Sf. Paul din Londra) ; Motet, de Morley (Corul Catedralei Westminster); Două corale, de Stanford (Corul Catedralei Westminster). 19.55: Radio-jurnal în limba maghiară. RADIO -ROMANIA şi RADIOBUCUREŞTI 20.05: Un roman de antichitate, de C. Cerata. 20.20: Muzică de cabaret — Bob Morland (voce-ghitară) acomp. la pian de E. Teger: Romanţa „Pour vous j’avais fait cette chanson, de H. Siniavin; Romanţa „Un soul convert Please James“, de Michael Carr; „Crisanteme“, potpuriu de O. Stroe; Cinderella, vals de Jimmy Kenedy; Să nu mă uiţi, vals de Sapiroff; Rancho Grande, cântec de Xavier; Sombreros şi Mantiile, pasodoble de Jean Vaissade. 20.45: Radio-jurnal (I). 21: Poşta Radio. 21.15: Concert la două piane: G. Vilmou şi E. Cerbu; voce: Nicu Orăşeanu: Armata noastră, marş militar; La revedere pe cine ştie când, tango (voce); A fost un vis, vals; Un zâmbet, tango (voce); Dacă m'ai iubi, fox; A nins în calea mea, boston (voce); Ești frumoasă, fox; Murgule, fă să Sune zurgălăii, cântec în stil popular (voce); Marş militar. . 21.45: Muzică de dans (discuri): Nella; Rumba, de Emer şi Rumba, de Riestra; Tango din filmul „Stelele strălucesc“, de Kirsch (voce: Rosită Serrano; Fox şi Siowfox, de Kreuder (voce: Eric Helgar); Selecţiuni de foxtroturi (pian: Peter Kreuder). 22.10.: Radio-jurnal (II); Sport. 22.30: Continuarea concertului de muzică de dans (discuri): Rumba, de Friend şi Vals, de Schertzinger; Fox, de Cowier şi Paso doble, de Mohr; Onestep, de van Parys (voce: Georges Tabet) şi Fox, de van Parys (voce: Jacques Pills); Vals, de Ferras şi Vals, de Lehar; Rumba, de Soares şi Rumba, de Valdispi; Fox, de Vallee şi Fox, de Gilbert. 23.15: Concerte celebre ( discuri): Balada, de Faure (pian: Marguerite Long şi Orch. Conservatorului, dirij. de Philippe Gaubert); Concert pentru pian şi orchestră, de Ravel (pian: Marguerite Long şi orch. simf. dirij. de Maurice Ravel). 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză, germană, engleză şi italiană. RADIO - CHIŞINĂU 212,6 m. 1411,1 kHz. 20 kw. 14. Ora. Concert de prânz. Muzică românească (discuri); Hora lui Timoşca şi Sârba pompierilor (orchestra Grigoraş Dinicu); De trei ori te ocolii şi Pe uliţa armenească (taraful: Marin Matache); Cine iubeşte şi lasă şi M’am jurat de mii de ori (voce: Maria Tănase); Ce stai Ghiţă supărat şi Foaie verde lin pelin (voce: Petre Alexandru): Sârba de la munte (orchestra Ioniţă Bădiţă). 14.30: Radio-jurnal. 14.45: Muzică variată (discuri) : Melodie populară aranjată de Gibilaro şi Melodie, aranjată de Ross (voce: Hislop) ; Seară frumoasă, de Debussy şi Arie din „Adriana Lecouvreur“, de Cilea (voce: Claudia Muzio); Canzonetă, de Fassone şi Canţonetă, de Mario (voce: Enzo de Muro Lomanto); Infinitului ! şi Tu eşti liniştea, lieduri de Schubert I (voce: Heinrich Schlusnus). I 15.15: închiderea emisiunii de prânz. I 21: Ora: Concert de seară. Or- Ichestra Sindicatului Artiştilor Instrumentişti din Chişinău, dirij. de Victor Iuşchevici ; Uvertură la „Frumoasa Elena“, de Offenbach; I Intermezzo din opereta „Si", dei Mascagni; Clopoţeii de argint, intermezzo de Kappinsch (solo pian: Leo Gorbatâi); In pădurile Americei, suta de MacDowell; Serenada chineză, de Siede; Prea frumoasă, vals de Waldteufel. 21.40: Alexandru Brailowsky exe- I cută muzică de Chopin (discuri) ; Studiu în la minor op. 25 No. II; Mazurca în si bemol major și Fantezie impromptu în do diez minor; Baladă în sol minor op. 23. 22: Radio-jurnal. 22.15: Continuarea concertului orchestrei Sindicatului Artiştilor Instrumentişti, dirijată de Victor Muşchevici: Uvertura la „O comedie franceză“, de Keler Bela; Melodie, de Cesar Franck; Dans slav No. 10 de Dvorak: Primul dans spaniol, de De Falia; Polca, de Smetana. Triumfurile lui Verdi, de Leopold Weninger. 23. închiderea emisiunii. * BUDAPESTA. 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 20.15. Inf.; 20.25. Recitări; 20.50. Conf.; 21.10. Concert de orchestră; 22.40. Inf. in ungară, slovacă și ruteană; 23.10. Orchestră de țigani; 24. Inf. în germană, italiană, engleză și franceză; 0.20. Muzică de dans pe plăci; 1.05. Inf. VIENA. 506,8 m 592 kHz. 150 kw. — 20. Inf. în română; 20.15. Plăci; 20.45. Conf.; 21. Inf. în germană; 21.15. Piesă muzicală; 23. Inf. în germană. Concert de seară; 23.45. Inf. în română; 24. Conf., Orchestră de dans; I. Inf. în germană; 1.10. Concert nocturn. întâmplări din Capitală Un copil rătăcit, găsit prin radio Vreme minunată. Lăsata secului. Micul Ionel, care abia a Împlinit patru anişori, e îmbrăcat cu paltonaşu, încălţat cu galoşi şi trimis să se joacede maica lui, care avea de pregătit ce se cere în asemenea zi la o casă de oameni credincioşi. Ionel, odată eşit pe poartă, a ocolit o stradă, două, nu şi-a găsit prietenii de joacă şi tot mergând a ajuns la Belu. Aci tramvae multe. Şi-a reamintit că tatăl lui e la tramvae. Dacă l-ar găsi ? S’a urcat in primul vagon eşit în cale şi s’a aşezat pe o bancă, alături de o doamnă. La piaţa 8 Iunie doamna s’a scoborit şi Ionel a rămas singur. Cercetat de încasatoare n’a putut spune decât că-l cheamă Ionel, pe tata Ilie şi pe mama Alexandrina. A fost dus micul aventurier până la regie şi de acolo predat încasatoarei dela el. I să-l întoarcă, cu speranţa că-l va recunoaşte vreun pasager. Până aproape de Bellu insă nu a fost recunoscut de nimeni. Urma ca Ionel să fie ipredat la capul liniei ca orice obiect găsit, de aci la poliţie, etc. Unul din călători a găsit o soluţie mai bună: să-l ia la el acasă la căldură, la joacă cu copii lui şi... la tradiţionala alviţă. In acela? timp a rugat telefonic sec de Radio Difuziune să anunţe unde se află copilul. La orele 14, 15 şi 19 văzduhul a purtat pe aripile lui ştirea, care a pătruns şi in casele celor bogaţi ca şi în ale celor săraci. La ora 7 seara, când tocmai se da al treilea anunţ, apare la adresa indicată mama copilului, care a fost înştiinţată de o vecină unde se găseşte micul Ionel. Planşete, îmbrăţişări, amesitecate şi cu ameninţări... Ionel s’a despărţit de primitorii creştini care-l adăpostise, încărcat cu jucărele, alviţă şi alte bunătăţi. Dar din această Întâmplare cu sfârşit fericit, toţi părinţiitrebue să tragă un Învăţământ: să ţină cât mai din scurt copiii, mai ales pe cai mai vioi, dezgheţaţi, pentru că ceea ce s’a sfârşit de astă dată cu bine, de cele mai multe ori se poate Încheia cu jale. Două morţi subite Plăcintarul Apostol Stamate, de 46 ani, din str. Cazărmii 8, pe când se afla Miercuri dim, în cafeneaua Blănari i-a venit rău şi înainte de a i se fi putut da vreun ajutor, a încetat din viaţă. — Femeea Evdochia Daniel, de 41 ani, din serviciul d-lui Constantinescu, din str. Alexandrina 24, fiind suferindă de cord a încetat subit din viaţă. Necunoscut călcat de tren După trecerea trenului de marfă 9684, în dreptul unui pasaj de nivel, din preajma Capitalei, a fost găsit, pe linie. Miercuri dim., cadavrul oribil mutilat al unui necunoscut. Nu se ştie dacă este vorba de o sinucidere sau de o crimă. Autorităţile au deschis o anchetă, iar cadavrul a fost transportat la Institutul medico-legal. încercare de sinucidere Tânăra Alexandrina Stoenescu, de 19 ani, din str. Mocăncuţa 111 a încercat miercuri să-şi curme zilele, luând un toxic puternic. A fost internată la spitalul Colțea. Cauzele gestului disperat, nu sunt încă cunoscute. MEŞTERUL PETRAŞCU In n-rul 11, de Sâmbătă, 9 Martie, al revistei „Universul literar“, d. K. H. ZAMBACCIAN, cunoscutul şi valorosul critic de artă, publică un admirabil articol intitulat „MEŞTERUL PETRAŞCU“. Mai colaborează în acelaş număr al revistei, d-nii : VICTOR PAPILIAN, MIRCEA ELIADE, G. BANEA, VIRGIL CARIANOPOL, ŞTEFAN BACIU, TEODOR AL. MUNTEANU, C. GEROTA, IANCU BÂRNEANU. La pagina închinată TEATRULUI, colaborează d. V. MAXIMILIAN, cu „lecţia v“, din „Noţiuni de artă dramatică“. In aceeaş pagină, mai scriu: Adriana Kiseleff, Romeo Alexandrescu şi Traian Lalescu. La CORESPONDENŢA NOASTRĂ, revista publică numeroase manuscrise trimise. Mai iscălesc articole, poezii, cronici şi nuvele, d-nii: Paul Miracovici, Mircea Mateescu, Şt. Georgescu, C. I. Murgescu, Maria Col. Pantelimonescu, Pericle Martinescu, Pavel P. Bellu şi Constantin Fântâneru. Ilustraţii de VOINESCU. Citiţi : UNIVERSUL LITERAR Anul al 57-lea Nr. 74 Sâmbătă 16 Martie 1940 Cronica sporturilor ATLETISM România nu va participa la crossul balcanic La 24 Martie se dispută la Istanbul, crossul balcanic, la care fusese invitată şi România U. F. S. R. aprobase deplasarea, dar pusese o condiţie esenţială pentru comportarea echipei naţionale : aceea ca atleţii selecţionaţi să urmeze un antrenament serios. Numai astfel ei aveau o şansă de a se clasa onorabil. Curr însă climatul şi situaţia internaţională n’au permis atleţilor noştri să se antreneze, U. F. S. R. nu va permite echipei naţionale de atletism să participe la crossul balcanic. Hotărârea luată de forul superior al sportului românesc este, desigur fericită. România se bucură în Orient de un frumos renume Sportiv şi acesta nu trebue micşorat prin acţiuni, cari pot fi evitate. „Straja Ţării“ a acordat federalilor numeroase gratuităţi pe c.f. r. Straja Ţării a aprobat anul acesta pentru nevoile sportului românesc un număr mult mai mare de carnete C. F. R. cu reducere sau gratuite. Se ştie că pentru cele mai multe Federaţii, deplasa echipelor naţionale în străinătate constituia o problemă excepţional de grea. Anul acesta ea a fost soluţionată fericit pentru că acum U. F- S. R. poate pune la dispoziţia Federaţiilor un număr suficient de carnete C. F. R. Ele vor fi acordate după un tablou, stabilit, numai pentru sportivi, dându-se întâietate sporturilor cu importanţă din punct de vedere al apărării naţionale. Straja Ţării şi Uniunea vor face un riguros control pentru ca aceste carnete să fie date numai sportivilor şi echipelor naţionale. Cupa României a intrat în faza finală, Duminică urmând a se disputa sporturile. Şi de data aceasta Capitala va găzdui jocurile cele mai interesante. Desigur că pe primul plan se situiază întâlnirea Rapid—F. C. Ploeşti. Întrucât echipa oaspeţilor a constituit o revelaţie. Campioană de toamnă în seria respectivă, neavând nici un joc pierdut, formaţiunea ploeşteană s-a dovedit la fel de periculoasă şi în cupă, eliminând Unirea Tricolor chiar pe terenul acestuia. Şi se ştie cât valorează în actualul sezon echipa „oboreană“. Dealtfel prin prizma ultimelor rezultate F. C. Ploeşti este favoritul întâlniri cu Rapid, întrucât a dispus de Unirea Tricolor care la rându-i a terminat la egalitate cu feroviarii. Aceştia îşi dau seama de greutatea jocului şi se pregătesc de aceia cu toată atenţiunea. Misiunea ploeştenilor este întrucâtva uşurată de faptul că Sipoş încă nerestabilit, va lipsi din nou din formaţia Rapidului Şi s’a văzut cât de mult pierde în eficacitate linia de atac, atunci când nu «joacă Sipos. întâlnirea cu F. C. Ploeşti apare deci cu atât mai echilibrată. FOOT-BALL F. C. Rapid-F. C. Ploeşti o întâlnire aşteptată cu mult interes Venus se antrenează in vederea joculii cu F. G.Carpaţi In sferturile de finală ale Cupei Romnâiei, Venus se va întâlni cu F. C. Carpaţi. Jocul prezintă maximum de importanţă pentru bucureşteni, care sunt decişi să cucerească în acest an trofeul pus în competiţiune şi pe care nu l-au câştigat încă niciodată. Venus este în formă bună şi de aceia este mai optimist ca oricând. Pentru a încheia pregătirile în vederea jocului cu Carpaţi, Venus va face astăzi după amiază un nou antrenament, la care vor participa toţi jucătorii. Echipa va fi alcătuită în cursul zilei de mâine, ea urmând să aibă după toate probabilităţile aceiaşi alcătuire ca şi la Timişoara Dragoş Vodă vrea să lase o impresie bună in Capitală Cernăuţi, 13 Martie Echipa locală Dragoş Vodă se pregăteşte cu cea mai mare atenţiune în vederea jocului de Cupa României pe care îl va susţine la Bucureşti în compania Sportului Studenţesc. După cum este şi normal, cernăuţenii sunt hotărîţi să facă tot ce le va sta în putinţă spre a lăsa cea mai bună impresie publicului bucureştean După cum se ştie de subsecretar de stat Vântu este preşedintele clubului, şi toţi jucătorii vor să-i procure mulţumirea de a furniza o partidă frumoasă. Lucrul acesta este posibil, întrucât Dragoş Vodă beneficiază de o echipă bine pusă la punct, dar mai ales care se antrenează cu multă perseverenţă spre a-şi mulţumi preşedintele. Misiunea Sportului Studenţesc nu va fi deci deloc uşoară, întrucât Dragoş Vodă îşi va vinde scump „pielea“. BULETIN METEOROLOGIC SPORTIV O. N. T. Oficiul naţional de turism, serviciul circulaţiei turistice, comunică următorul buletin meteorologic sportiv după datele zilei de 13 Martie 1940: BUŞTENARI: Grosimea zăpezii 30 cm., timp frumos. Temperatura —4° Zăpadă întărită, nefavorabilă pentru sky și ascensiuni. Vizibilitatea 10 km. BUCEGI-CASA BABELE: Zăpadă peste 1 metru. Timp frumos. Temperatura —9°. Zăpadă întărită, favorabilă pentru sky, dar nefavorabilă ascensiunilor. Vizibilitatea 50 m. PREDEAL: Grosimea zăpezii 45 cm., timp frumos. Temperatura —29 Zăpadă cu crustă întărită, favorabilă pentru sky și ascensiuni. Vizibilitatea 20 km. SINAIA (cota 1400): Grosimea zăpezii 47 cm„ timp frumos. Temperatura —3°. Zăpadă viscolită, favorabilă pentru sky și ascensiuni. Vizibilitatea 10 km. STANA DE VALE (hotel Excels’or): Zăpadă peste 1 metru. Cerul complet acoperit. Temperatura —2°. Zăpadă prăfuită, favorabilă pentru sky şi ascensiuni. Vizibilitatea 4 km. VATRA DORNEI : Grosimea zăpezii 60 cm, cerul parţial acoperit. Temperatura -11'*. Zăpadă udă, nefavorabilă pentru sky şi ascensiuni. Vizibilitatea 20 km. CABANA SUHAND : Grosimea zăpezi: 70 cm., cerul parţial acoperit. Temperatura —5°. Zăpadă întărită, favorablă pentru sky şi ascensiuni. Vizibitatea 20 lan Juventus joacă amical cu Macaby Deşi Duminică nu va susţine nici o partidă oficială, fiind eliminat din Cupa României, Juventus îşi continuă antrenamentele cu toată regularitatea, întrucât vrea să se apropie cât mai mult de fruntea clasamentului. In acest scop va susţine după amiază o partidă amicală în compania lui Macaby. CICLO-CROSS A doua probă a anului Duminica 19 Martie se va disputa în regia proaspetei formaţii „Pedala bucureşteană” o întrecere pe străzile Capitalei. Traseul fixat este următorul: Plecarea din str. Porumbaru — drept înainte până la b-dul Mareşal Prezan — peste bulevard, pe poartă în parcul Regele Carol al II-lea până la lac — apoi în dreapta pe marginea lacului — ieşire pe şoseaua Jianu — spre stânga — pe scările restaurantului Bordei — prin parcul Herăstrău până la Cişmea — sus, la dreapta pe aleea de nisip — ieşirea in şoseaua Jianu pe aleea principală — sosirea la staţia rece Drăghiceanu. REGULAMENT Pot participa la această cursă toţi alergătorii licenţiaţi pe anul in curs la F. R. C. orice categorie. Cursa se aleargă conform regulamentelor F.R.C. Plecarea se va da Duminici, 17 crt„ la or:a 11 precis. , PREMIILE I Premiul I: O medalie şi un joc de ping-pong complet, premiul II: O medalie. Premiul III: O medalie. Primul începător un album,■ înscrierile contra unei taxe de iei 10 (zece) de alergător se primesc in str. Porumbaru nr. 23, la d. Pierre Verone — până Vineri, 15 Martie, ora 20. AUTOMOBILISM Un gest frumos al A. C. R. R.-ului Sportivii români îşi fac toţi datoria, deplin ,şi discret. Majoritatea lor sunt pe zonă iar cei puţin chemaţi încă au căutat mereu să ajute pe soldaţii de la graniţe să aibă o viaţă cât mai puţin dură. Ca mulţi alţii, membrii A. C. R. R., au contribuit la această vastă operă de ajutorare a soldaţilor, la care participă ţara întreagă. Astfel, la alegerile de la 7 Martie au făcut o colectă şi au trimes soldaţilor 6000 pachete de ţigări. Este un gest care merită să fie subliniat. PING-PONG Sf a aprobat intrarea in ţara aechipei fsmenine germane Se ştie că F.RT.M. a proectat un match internaţional femenin în Germania. .A Ministerul de interna a aprobat disputarea întâlnirii şi intrarea în ţară pentru cele trei jucătoare germane. Şcoala de antrenori, oficiali şi maeştri de box, organizată de Federaţia Română de Box cu sprijinul U.F.S.R. şi care a funcţionat timp de aproape 6 luni în localul Căminului studenţesc nr 1 din str. G. C. Cantacuzino, îşi închei© cursurile printr’o demonstraţie sportivă. PROGRAMUL Programul demonstraţiei va începe prin rostirea tradiţionalului „Salut sportiv către M. S. Regele“ de către directorul şcoalei, d. dr. Traian Dumitrescu. Vor urma exerciţii de ansamblu : exerciţii de cultură fizici pentru pregătirea antrenamentului la minge pară (punchingball), sacul de nisip şi medicinball, săritură la coardă şi Boxul cu umbra (shadow-boxing) Apoi maestrul Petre Alexandrescu, profesorul tehnic al şcoalei, va demonstra o lecţie model la mănuşi după care elevii vor face lecţii între ei. Demonstraţia de încheiere de curs se va termina printr’o cuvântare rostită de d. Alexandru Cantuniari, preşedintele Federaţiei Române de Box. Solemnitatea se va desfăşura în prezenţa d-lui G. A Plagino, preşedintele U.F S.R., a preşedinţilor tuturor federaţiilor din U. F. S. R., a delegaţilor Străjii Ţării şi a întregii oficialităţi sportive, care ţin să răsplătească prin aplauze atât pe inimoşii iniţiatori cât şi pe vajnicii absolvenţi ai celei d’intâi şcoli de maeştri şi oficiali de box din ţară. NEAGU BOERESCU BOX Şcoala de maeştri de box işi încheie cursurile Reuniunea de Miercuri a fost prima din anul crt. care s-a bucurat de teren bun şi timp frumos. Datorită acestui fapt pe deo parte şi programului oferit pe de altă parte succesul acestei reuniuni a fost asigurat. In ceea ce priveşte latura sportivă vom remarca faptul că alergările au fost deschise şi în majoritate s-au soldat cu sosiri strânse. Cel mai interesant, rezultat l-a reuşit Amilkar în premiul Carmen Sylva. Deşi era pe o distanţă mult prea lungă pentru aptitudinile lui şi era obligat să dea 60 metri iepei Trixie a câştigat până la urmă cu manifestă uşurinţă. Alt câştigător asupra căruia insistăm este Gruia. Fiul lui Strolck a marcat cu această ocazie valoarea maximă. Nu trebuie omis faptul că dădea adversarilor săi până la 100 metri. Alergarea mâmjilor premiul Caras a revenit iepei Arama, care a marcat cu această ocazie un puternic reviriment la bună condiţie. A dispus cu uşurinţă de Dulcinea şi Cartuş. Jocul austriac care s’a ridicat la suma de 45.802 s’a închis. Rezultatele tehnice : Pr. Drăcuşor: 1. Petruş, 2. Tutun, 3. Handicap. Cota : 10, 10, 10. Pr. Ciulniţa: 1. Joker, 2. Princesse Axtell, 3. Lilia Cota: 101, 24, 31, 40. Pr. Carmen Sylva: 1. Amilkar, 2. Trixie, 3. Champion.. Cota : 21. Pr. Caro Bube: 1. Extra, 2. Paj Axtele, 3. Diadia Lui. . Cota: 14, 11, 13 Pr. Căprioara : 1. Nataşa, 2. Dolly Worthy, 3. Rota. Cota : 13, 13, 22. Pr. Caraş : 1. Arama, 2. Dulcinee, 3. Cartuş. Cota : 63, 38, 19. Pr. Castelon: 1. Ulm, 2. Câmp, 3. Rozina Cota: 45, 34, 38, 15. Pr. Covurlui: 1 Gruia: 2 Aluniş, 3. Jarvis. .. Cota: 16, 12, 14. Pr. Conduratu: 1. Peter Gordon, 2. Jack 3. Vointa. Cota : 27, 10, 10, 11. HIPISM Amilkar a dispus da Trixie in premiul Carmen-Syîva Jocul austriac s’a închis Campionatul universitar de şah A doua rundă a semifinalelor campionatului studenţesc, disputată Marţi seară, a dat următoarele rezultate : Grupa 1-a : Kozmán Ad.—Marian E. 0-1; Beckmann P.—Hegheş I 1-0 ; Stoica Fr.—Tigoianu M.A-Vz; Barbu Oct.—Terdic C- întreruptă. Grupa 11-a : Leventer M.—Maliţa N. 1-0; Bălănescu I—Frăţilă Teodor 0-1 ; Capşa Boris—Beckir Vehbi Vey* ; Bondariu G.—Alexandrescu M. 0-1; Negoiţă N€- Sarusi Fr. 0-1. Grupa 111-a: Ajtay Arpad— Mateescu V. 1-0; Gherovici Al.— Anastasescu R 0-1 ; Cornu Ionel—Trifu N. 1-0; Tovstauc B.— Teodorescu Şerban 1-0. O bună parte din participanţi sunt studenţi în anul întâiu, care concurează pentru prima oară într’un concurs oficial. Runda următoare: Azi, joi, orele 8 seara, în sala bibliotecii căminului Cantacuzino. )