Universul, martie 1940 (Anul 57, nr. 74-89)

1940-03-16 / nr. 74

% 1*FRANCO - ROMÂNA S. A. de Asigurări Generale Bucureşti, Griviţei 23 acordă ABONAŢII.­OR „U­NI­VERSUL DIN PREMII DIN OFICIU In numerar şi lozuri ale loteriei Statului. Despăgubiri mosten­itorilor, oricare ar fi vârsta abonatului. Trageri generale lunare şi speciale. O mare tragere festivi pentru aniversarea a l1l ani de le înfiinţarea secţiunii „UNIVERSUL" e Societăţii. — CEREŢI LĂMURIRI ŞI PROSPECTE — TOT DESPRE PROPAGANDA ROMÂNEASCĂ (Urmare din pagina l­a) rate şi oneste şi să nu se gră­bească a lua drept adevăruri unele născociri izvorîte din anumite calcule şi interese. Dacă se întâmplă să nu fie îndeajuns de documentaţi a­­supra unor chestiuni, au de­stule posibilităţi de a se in­forma exact şi nepărtinitor. Mai relevând adevărul că o informaţie imparţială şi con­ştiincioasă a presei străine asupra stărilor de lucruri de la noi nu poate fi decât în a­­vantajul statului român, ne îngăduim să relevăm încă un adevăr elementar şi anume adevărul că, tot recunoscând serviciul ce ar putea aduce confraţii aflători in slujba presei s­au statelor străine, , eşti mai bine servit, atunci cand îţi faci singur serviciul. Deci, în noi, în presa noa­stră, in instituţiile noastre­­ anume înfiinţate, în repre­zentanţii noştri diplomatici, in consilierii şi ataşaţii de presă trimişi pe lângă amba­sadele şi legaţiile noastre, precum şi în asociaţiile şi or­ganizaţiile speciale de aici, din ţară, trebue să punem nădejdea cea mai mare de izbândă a ceea ce se înţelege şi se urmăreşte prin propa­ganda românească. E oare nevoie să amintim că o propagandă românească în înţelesul bun al cuvântului se impune şi în interiorul ţării, nu numai in străină­tate? Nu sunt puţini aici în ţară ale căror minţi trebuesc luminate şi mai ales ferite de periculoase rătăciri. Se ştie doar că, în ciuda realităţii şi a puterii convingătoare a a­­devărului, se găsesc şi ele­mente — desigur, nu printre români, adică nu printre ro­mânii etniei — cari, printr’o­­ acţiune mai mult sau mai puţin ocultă, răspândesc tot felul de zvonuri false şi caută să slăbească moralul româ­nilor, să ne clatine încrederea în viitorul ţării şi să facă să prindă crezare idei şi­ curente defetiste.'’ ■.*. ’t Se mai ştie că multă lume nu cunoaşte,’ n’are putinţa să cunoască, decât foarte super­ficial, sau chiar aproape de­loc, chestiuni, care se cer cât mai temeinic şi mai complet cunoscute. Să mi se îngăduie ca In sprijinul acestor afir­maţiiuni, să citez un exemplu concret. Contribuisem, In calitatea ce aveam atunci, la înfiinţa­rea, între altele, a următoa­relor două pavilioane în in­cinta expoziţiei „Lunii Bucu­reştilor”: un pavilion docu­mentar al Ligii Antirevizio­­niste Române şî un pavilion cu produsele modestelor ate­liere de industrie casnică din mănăstiri. Amândouă aceste pavilioane au fost pentru vi­zitatori obiect de multă a­­tracţie şi de deosebit interes. Oprindu-se în faţa hărţilor, documentelor grafice şi celor­lalte publicaţiuni ale „Ligii Anti­revizioniste Române“, vi­zitatorii constatau că terito­riile ce intră în cuprinsul graniţelor de astăzi — şi din totdeauna — albe României sunt netăgăituit teritorii na­ţionale româneşti. Iar la pavilionul mănăstiresc se auzeau comentarii ca: „Bar se munceşte şi la mă­năstirile noastre!”. Insă, pentru ca propaganda naţionalis ce este de făcut atât în interior, cât şi în străinătate, să fi® mai spor­nică în ce priveşte rezultatele ei, este de dorit ca presei pusă în slujba ţării şi a drep­turilor ţării să i se lase o li­bertate mai mare. Prin această libertate care, neîndoios, nu va fi folosită decât pentru a servi cauze şi idealuri ce sunt comune tu­turor românilor, autoritatea­­ ei fiind întărită, efectele bune­­ ale cuvântului scris vor fi mult mai simţite. Un alt mijloc de propagan­dă bună sau — mai exact — de întărire a prestigiului sta­tului român şi de servire a­­ intereselor generale ale ro­mânismului, constă în o grije mai mare de românii — în număr de cel puţin un milion şi jumătate de suflete — a­­flători în afară de graniţele României, în mai multă dili­genţă în aplicarea legitime­lor lor Interese. Să nu se piardă din vedere adevărul că fiecare român naţionalist de peste hotare este, prin definiţie, un propa­gandist, un apărător Convins şi dezinteresat al cauzei ro­mâneşti. N. BATZARIA DUNĂREA A ÎNCEPUT SA SE DESGHEŢE ŞI LA GALAŢI Galaţi, 13 Martie Astăzi, în urma unei tempera­turi de +12—15 grade, Dunărea s'a desgheţat, parţial, în portul nostru. Sloiurile s’au dislocat pe o dis­tanţă de 100 metri, începând dela debarcaderul S. M. R., până în dreptul halelor pescăreşti. In alte părţi s’au format copci, apele fiind foarte mari şi trecând deasupra ghieţii, subţiind-o mult. Căpitănia portului Galaţi a in­terzis, începând de azi d. a., tre­cerea Dunării pe ghiaţă şi cu bărcile, pe porţiunea unde ea este liberă. Se crede că în câteva zile, a­­pele Dunării, cari sunt destul de mari, vor disloca mai multe slo­­iuri. Sunt temeri de formarea la co­tul Pisicii, a unui zăpor, care ar produce inundaţii, ca si in alţi ani. Ştirile sosite agenţiilor fluviale anunţă că, pe întreg litoralul Du­­nări, temperatura a variat între + 10-15 grade. S’A DESCOPERIT COMOARA 11­1 TUDOR VLAMMIRESCU? Senzaţionala scrisoare a unui colonel rezervist. — Desco­peritorul pune tezaurul la dispoziţia statului pentru înzestrarea armatei. — In căutarea tezaurului Un d. colonel de rezervă din Braşov ne­­trimite o întâmpinare cu un conţinut într’adevăr senza­ţional. Distinsul nostru corespon­dent ocazional se referă la arti­colul nostru din 26 iulie 1939 in­titulat „Minunile radiesteziei“ şi ne roagă să-i trimitem adresa marelui rabdomancist belgian Mouchet, care a inventat un apa­rat pentru dibuirea comorilor. AŞ PUTEA GĂSI TEZAURUL LUI TUDOR VLADIMIRESCU D-sa ne scrie apoi: „Cred că aş putea găsi tezaurul lui Tudor Vladimirescu, căci, din cele ce ştiu dela părinţii mei şi ei dela bunicul meu, acel tezaur, prove­nit din gonirea grecilor hră­păreţi şi din care Vladimirescu îşi­ întreţinea pandurii, a fost a­­runcat în grabă de moşul meu într’un lac, lângă şoseaua pe unde erau urmărite de aproape restu­­rile pandurilor după asasinarea lui Tudor, aceasta spre a nu că­dea comoara în mâinile urmări­torilor. Moşul meu, după aceea, s’a refugiat cu ce a putut lua cu el şi cu familia la Sibiu, unde a murit după ce-i spusese tatălui meu­ unde se află lacul in care aruncase comoara ce consta in pungi de aur puse într’o piele de bivol. BANII JOACA NOAPTEA IN FLĂCĂRI „După 1854, tatăl meu­ s’a îna­poiat în tară cu hotărîrea să cau­­­te comoara, da- 11’a putut-o găsi căci între 181864 lacul dis­păruse cu totul prin depuneri de pământ și nisip adus de pâraie, astfel că astăzi acel lac nu mai există, in locul său fiind teren cultivat, iar printre culturi cre­ște trestie, ceeace e un indiciu sigur că acolo a fost lacul. Acea­stă presupunere — dacă e ade­vărat că banii îngropaţi joacă noaptea — ar corespunde şi cu faptul că, în acea direcţie, acum câţiva ani, un şef de post de jandarmi a văzut noaptea o fla­cără mare, dar n’a putut preciza locul fiind întuneric şi la o di­stanţă de aproape 2 km.“ D. colonel scrie mai departe că s’a interesat de adresa radieste­­zistului belgian, dar n’a putut-o afla. D-sa continuă apoi: „Ar fi păcat ca, în aceste tim­puri grele, când ţara noastră are mare nevoe de bani pentru în­zestrarea armatei, să nu mă fo­losesc de cele ce ştiu eu despre acel tezaur şi de cele mai noui mijloace ştiinţifice spre a nu-l lăsa să zacă în pământ. Nădăj­­duesc că-mi veţi da ajutorul pe care vi-l solicit“. CEI IN DREPT AU DEACUM CUVÂNTUL Am publicat rândurile mai in­teresante din întâmpinarea d-lui colonel de la Braşov ca să ia citi­torii noştri cunoştinţă de exi­stenţa­­vestitei comori a lui Tu­dor Vladimirescu. Rămâne acum de găsit mijloacele pentru des­coperirea ei şi avem certitudinea că rabdomenciştii ţării noastre se vor gândi să-şi pună toată ştiinţa lor spre a reda ţării o avere ce i se cuvine de drept, foarte pre­ţioasă mai ales în împrejurările de azi, şi din care s’ar scădea, de­sigur, cheltuelile şi drepturile descoperitorilor acestei comori. L. ILIESCU UNIVERSUL Calori detr’ VINERI, 15 MARTIE Ort.: Sfânt": Martir ‘ --ie și cei 6 împreună el (t - Cat.: Sfântiw Longin ,sec. I). Prot.: Isabela. Evreesc: 5 Waadar 5700. Mahomedan: 5 Safar 1363. Glu­­ma. Răsăritul soarelui, 6.312; apusul soarelui, 18.20. (%LcudL& VINERI, 15 MARTIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m­. 150 kw. RADIO-BU­CUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 13.20: Ora; Cota Dunării şi a ba­rei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice; Spe­rtacole; Ştiri artistice şi culturale; Sport. 13.40: Muzică de Haepdel (disc.); Uvertură in re minor (Orch. simf. din Filadelfia, dirij. de Leopold Sto­kowski); Arioso (voce: Eva Lieben­berg); Te-Deum (vioară: Yehudi Menuhin); Allegro din „Muzica a­­pei“ (orch. simf. din Filadelfia, di­rij. de Leopold Stokowski). 14. Radio-jurnal. 14.20. Muzică variată (discuri) : Preludiu în si minor de Bach (orch. simf. din Filadelfia, dirij. de Leo­pold Stokowski ); Laudate Domi­num, de Mozart (corul și orch. fi­la­rm. din Berlin); Concert în sol major pentru clavecin, de J. Cri­stian Bach (clavecin, Roesgen- Champion); Allegro vivace din „Concerto grosso in re major“ de Haendel; Preludiu din „Parsifal“, de Wagner (orch. filarm. dirij. de Bruno Walter). 15: Radiofonice; Publicaţii; Va­rietăţi. RADIO -ROMANIA 19.50: Ora; Radio-jurnal in lim­ba maghiară. RADIO-ROMANIA şi RADIO­­BUCUREŞTI 20: Ctitorii neamului românesc: împăratul Traian, de prof. C. Giu­­rescu, ministrul propagandei naţio­nale. 20.15: Muzică variată (discuri) : Sonata în mi bemol major, de Dit­tersdorf (violă: Hans Riphahn, pian: Karl Weiss); Allegro şi Al­legro moderato din „Concerto gros­so în re minor“, de Händel. 20.30: Radio-jurnal (I). 20.45: Transmisie dela Biserica Neagră din Braşov: I. Johan Sebastian Bach şi Ora­toriul, de Gh. D. Mugur. II. „Patimile după Evanghelia lui loan“, de Johann Sebastian Bach: Corul Bach şi Orchestra municipa­lă, dirij. de Victor Bickerick (so­lişti: d-nele Roşi Baumann-Rădu­­lescu (sopran) şi Mady Fabriţius (alto). Dr. Friedrich Graupner- Berlin (tenor-evanghelist), Alfred Schmidt (Judas şi Filat). In pauză: (22.05—22.20): Radio­jurnal (II): Sport. 23:10: Concerte celebre (discuri): Dublu concert în la minor, de Brahms (vioară: Jacques Thibaud, violoncel: Pablo Casals și Orch. Pa- l­rio Casals din Barcelona, dirij. de Alfred Cortot). 23.45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză, germană, engle­ză și italiană. RADIO-CHIŞINAU 212,6 m. 1411,1 kHz. 20 kw. 14: Ora. Concert de prânz, Mu­zică variată (discuri). 14.30: Radio-jurnal. 14.45: Muzică instrumentală (di­sc­uri). 15.15: închiderea emisiunii de prânz. 21: Ora. Concert de seară. D-na Ecaterina Popovici (voce): Muzică religioasă. Melodii gregoriene cu a­­companiament de orgă: Tantum ergo; Bogate eoeli; Attende Domi­ne; Două arii din „Stabat Mater“, de­­Pergolesi; Cujus animam ge­mentem; Videt suum dul­em na­­tum; Arie din „Pasiunea după e­­vanghelistul loan“, de Bach. 21.20: Oratoriu „Missa Solemnis“, de Beethoven (Orchestra filarmoni­că și Corul din Berlin, dirij. de Bruno Kittel, discuri). In pauză. (22—22.15). Radio-jur­nal. 22.15. Continuarea oratoriului (discuri). 23. închiderea emisiunii.­­ BUDAPESTA. 549,5 m. 546 kHz. 1 120 kw. — 20.15. Inf.; 20.25. Orche­­t­stră de țigani; 20.40. Teatru radio­fonic; 23.40. Inf. în ungară, slovacă I şi ruteană; 23.10. Muzică de dans­­ pe plăci; 24. Inf. în germană, ita- I­liană, engleză și franceză; 0.20. Or­chestră de țigani; 1.05. Inf. VIENA. 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. ; 20. Inf. în română; 20.15. Cro­­­­nică; 21. Inf. In germană; 21.15. Muzică șî dansuri din Alpi; 22. Simfonia în C-moll (Bruckner); 23. Inf. în germană. Muzică din filme sonore; 23.45. Inf. în română; 24. Concert de orchestră: 1. Inf. In­­ germană; 1.10. Concert nocturn. I ROMA I. 420,8 m. 713 kHz. — 1 20,20. Plăci; 21. Ora, Inf. Radio­jurnal; 21.30. Plăci; 21.40. Radio­­social; 22.10. Concert simfonic: Concert în re major (Brahms); Variaţii (Reger); Arie (Rossi). 24. Radio-jurnal; 0.15. Muzică de dans. SAMBATA, 16 MARTIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 12. Ora; Cota Dunării si a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igi­enice. 12.10: Taraful Maria Lătăreţu : Hora în două părţi; Dă-mă mamă după drag (voce: Maria Lătăreţu); Mult mi-e dor şi mult mi-e jale (voce: Maria Lătăreţu); Şi-am a­­vut trei mândrun­ţe (voce: Maria­­ Lătăreţu); Mândru ochii tăi din cap (voce: Maria Lătăreţu); O sârbă ca la Tismana (vioară); Şi băgai cu cucu’n plug (voce: Maria Lătăreţu); Firicel de iarbă neagră (voce: Maria Lătăreţu); Ia te uită Marioară (voce: Maria Lătăreţu); Hora fetelor ca la Gorj (vioară); Pe sub baltă, pe sub viţă (voce: Maria Lătăreţu); Codrule pustiule (voce: Maria Lătăreţu); Bată-te mândru to bată (voce: Maria Lătă­reţu) ; Crăiţele (vioară); Jianca cu strigături (voce: Maria Lătăreţu); La fli­mxirgule la Jii (voce: Maria­­ Lătăreţu).­­ 13.10: Orchestra Grigoraş Dinu-­­ cu: Romanţe şi Arii naţionale. 13.30: Continuarea, concertului orchestrei Grigoraş Dinicu: Bal la­­ curte, vals de Lauer; Felicitările­­ mele coniţă, tango de Vasilescu; ' Muzica prohibită, de Gastaldon; ’ Păstrează-mă doar pentru tine, de­­ Vasilescu; Arii naţionale. 14. Radio-jurnal. I­I 14.20. Continuarea concertului orchestrei Grigoraş Dinicu: Lelea cu scurteică verde; Ziare de dimi­neaţă vals de Strauss; Cântec in­dian, de Rimsky-Korsakoff; Um­bra, romanţă de Cavadia şi O sâr­bă; Tango, de Albeniz; My Lady, de Sam Pokrass; Reverie, de Schu­mann; Arii naţionale. 15: Radiofonice; Publicaţii; Va­rietăţi. RADIO-ROMAXIA 18. Ora străjerilor : I. Prof. C. M. Râpeanu, coman­dantul legiunei de străjeri Prahova. De vorbă cu străjerii. n. „Prahova“, scenariu radiofo­nic de Şt. Alexiu, cu muzică de I. Pantelescu, interpretat de străje­rii din stolurile secundare ale co­hortei Ploeşti; Conducerea muzica­lă: prof. Nelu I. Danielescu. ÎS: Ora. Mersul vremii. 19.02: Cronica dramatică şi cine­matografică. 19.17: Corurile catedralelor eu­ropene (discuri): Introitus, de A­­nemio (Corul Capelei Six­ti­ne); Cor, de Perosi (Corul Capelei Sixtine); Cor, de Alain (Corul Catedralei Sf. Jean din Lyon); Sanctus, de Pa­lestrina (Corul Catedralei din Di­jon) ; Cor din „Parsifal“, de Wag­ner (Corul Catedralei din Regens­burg) ; Coral, de Mendelssohn (Co­rul Catedralei Sf. Paul din Lon­dra) ; Motet, de Morley (Corul Ca­tedralei Westminster); Două cora­le, de Stanford (Corul Catedralei Westminster). 19.55: Radio-jurnal în limba ma­ghiară. RADIO -ROMANIA şi RADIO­­BUCUREŞTI 20.05: Un roman de antichitate, de C. Cerata. 20.20: Muzică de cabaret — Bob Morland (voce-ghitară) acomp. la pian de E. Teger: Romanţa „Pour vous j’avais fait cette chanson, de H. Siniavin; Romanţa „Un soul convert Please James“, de Michael Carr; „Crisanteme“, potpuriu de O. Stroe; Cinderella, vals de Jim­my Kenedy; Să nu mă uiţi, vals de Sapiroff; Rancho Grande, cântec de Xavier; Sombreros şi Mantiile, pasodoble de Jean Vaissade. 20.45: Radio-jurnal (I). 21: Poşta Radio. 21.15: Concert la două piane: G. Vilm­ou şi E. Cerbu; voce: Nicu Orăşeanu: Armata noastră, marş militar; La revedere pe cine ştie când, tango (voce); A fost un vis, vals; Un zâmbet, tango (voce); Dacă m'ai iubi, fox; A nins în ca­lea mea, boston (voce); Ești fru­moasă, fox; Murgule, fă să Sune zurgălăii, cântec în stil popular (voce); Marş militar. . 21.45: Muzică de dans (discuri): Nella; Rumba, de Emer şi Rumba, de Riestra­; Tango din filmul „Ste­lele strălucesc“, de Kirsch (voce: Rosită Serrano; Fox şi Siowfox, de Kreuder (voce: Eric Helgar); Se­­lecţiuni de foxtroturi (pian: Peter Kreuder). 22.10.: Radio-jurnal (II); Sport. 22.30: Continuarea concertului de muzică de dans (discuri): Rum­ba, de Friend şi Vals, de Schertzin­­ger; Fox, de Cowier şi Paso doble, de Mohr; Onestep, de van Parys (voce: Georges Tabet) şi Fox, de van Parys (voce: Jacques Pills); Vals, de Ferras şi Vals, de Lehar; Rumba, de Soares şi Rumba, de Valdispi; Fox, de Vallee şi Fox, de Gilbert. 23.15: Concerte celebre ( discuri): Balada, de Faure (pian: Margueri­te Long şi Orch. Conservatorului, dirij. de Philippe Gaubert); Con­cert pentru pian şi orchestră, de Ravel (pian: Marguerite Long şi orch. simf. dirij. de Maurice Ra­vel). 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză, germană, engle­ză şi italiană. RADIO - CHIŞINĂU 212,6 m. 1411,1 kHz. 20 kw. 14. Ora. Concert de prânz. Mu­zică românească (discuri); Hora lui Timoşca şi Sârba pompierilor (or­chestra Grigoraş Dinicu); De trei ori te ocolii şi Pe uliţa armenească (taraful: Marin Matache); Cine iu­beşte şi lasă şi M’am jurat de mii de ori (voce: Maria Tănase); Ce stai Ghiţă supărat şi Foaie verde lin pelin (voce: Petre Alexandru): Sârba de la munte (orchestra Ioni­­ţă Bădiţă). 14.30: Radio-jurnal. 14.45: Muzică variată (discuri) : Melodie populară aranjată de Gi­­bilaro şi Melodie, aranjată de Ross (voce: Hislop) ; Seară frumoasă, de Debussy şi Arie din „Adriana Le­­couvreur“, de Cilea (voce: Claudia Muzio); Canzonetă, de Fassone şi Canţonetă, de Mario (voce: Enzo de Muro Lomanto); Infinitului ! şi Tu eşti liniştea, lieduri de Schubert I (voce: Heinrich Schlusnus). I 15.15: închiderea emisiunii de­­ prânz. I 21: Ora: Concert de seară. Or- I­chestra Sindicatului Artiştilor In­strumentişti din Chişinău, dirij. de Victor Iuşchevici ; Uvertură la­­ „Frumoasa Elena“, de Offenbach; I Intermezzo din opereta „Si", de­i Mascagni; Clopoţeii de argint, in­termezzo de Kappinsch (solo pian: Leo Gorbatâi); In pădurile Ameri­­cei, suta de MacDowell; Serenada chineză, de Siede; Prea frumoasă, vals de Waldteufel. 21.40: Alexandru Brailowsky exe- I cută muzică de Chopin (discuri) ;­­ Studiu în la minor op. 25 No. II; Mazurca în si bemol major și Fan­tezie impromptu în do diez minor; Baladă în sol minor op. 23. 22: Radio-jurnal. 22.15: Continuarea concertului orchestrei Sindicatului Artiştilor Instrumentişti, dirijată de Victor Muşchevici: Uvertura la „O come­die franceză“, de Keler­ Bela; Me­lodie, de Cesar Franck; Dans slav No. 10 de Dvorak: Primul dans spaniol, de De Falia; Polca, de Smetana. Triumfurile lui Verdi, de Leopold Weninger. 23. închiderea emisiunii. * BUDAPESTA. 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 20.15. Inf.; 20.25. Reci­tări; 20.50. Conf.; 21.10. Concert de orchestră; 22.40. Inf. in ungară, slovacă și ruteană; 23.10. Orche­stră de țigani; 24. Inf. în germană, italiană, engleză și franceză; 0.20. Muzică de dans pe plăci; 1.05. Inf. VIENA. 506,8 m 592 kHz. 150 kw. — 20. Inf. în română; 20.15. Plăci; 20.45. Conf.; 21. Inf. în germană; 21.15. Piesă muzicală; 23. Inf. în germană. Concert de seară; 23.45. Inf. în română; 24. Conf., Orches­tră de dans; I. Inf. în germană; 1.10. Concert nocturn. întâmplări din Capitală Un copil rătăcit, găsit prin radio Vreme minunată. Lăsata se­cului. Micul Ionel, care abia a Împlinit patru anişori, e îmbră­cat cu paltonaşu, încălţat cu galoşi şi trimis să se joace­­de maica lui, care avea de pregă­tit ce se cere în asemenea zi la o casă de oameni credincioşi. Ionel, odată eşit pe poartă, a ocolit o stradă, două, nu şi-a găsit prietenii de joacă şi tot mergând a ajuns la Belu. Aci tramvae multe. Şi-a reamintit că tatăl lui e la tramvae. Dacă l-­ar găsi ? S’a urcat in primul vagon eşit în cale şi s’a aşezat pe o bancă, alături de o doamnă.­­ La piaţa 8 Iunie doamna s’a scoborit şi Ionel a rămas sin­gur. Cercetat de încasatoare n’a putut spune decât că-l cheamă Ionel, pe tata Ilie şi pe mama Alexandrina. A fost dus micul aventurier până la regie şi de acolo predat încasatoarei dela el. I să-l în­toarcă, cu speranţa că-l va re­­cunoaşte vreun pasager. Până aproape de Bellu insă nu a fost recunoscut de nimeni. Urma ca Ionel să fie ipredat la capul liniei ca orice obiect găsit, de aci la poliţie, etc. Unul din călători a găsit o so­luţie mai bună: să-l ia la el a­­casă la căldură, la joacă cu co­pii lui şi... la tradiţionala alviţă. In acela? timp a rugat telefonic sec de Radio Difuziune să a­­nunţe unde se află copilul. La orele 14, 15 şi 19 văzduhul a purtat pe aripile lui ştirea, care a pătruns şi in casele celor bogaţi ca şi în ale celor săraci. La ora 7 seara, când tocmai se da al treilea anunţ, apare la a­­dresa indicată mama copilului, care a fost înştiinţată de o ve­cină unde se găseşte micul Io­nel. Planşete, îmbrăţişări, a­­mesitecate şi cu ameninţări... Io­nel s’a despărţit de primitorii creştini care-l adăpostise, în­cărcat cu jucărele, alviţă şi alte bunătăţi. Dar din această Întâmplare cu sfârşit fericit, toţi părinţii­­trebue să tragă un Învăţământ: să ţină cât mai din­ scurt copiii, mai ales pe cai mai vioi, dez­gheţaţi, pentru că ceea ce s’a sfârşit de astă­ dată cu bine, de cele mai multe ori se poate În­cheia cu jale. Două morţi subite Plăcintarul Apostol Stamate, de 46 ani, din str. Cazărmii 8­, pe când se afla Miercuri dim, în cafeneaua Blănari i-a venit rău şi înainte de a i se fi putut da vreun ajutor, a încetat din viaţă. — Femeea Evdochia Daniel, de 41 ani, din serviciul d-l­ui Constantinescu, din str. Alexan­drina 24, fiind suferindă de cord a încetat subit din viaţă. Necunoscut călcat de tren După trecerea trenului de mar­fă 9684, în dreptul unui pasaj de nivel, din preajma Capitalei, a fost găsit, pe linie. Miercuri dim., cadavrul oribil mutilat al unui necunoscut. Nu se ştie dacă este vorba de o sinucidere sau de o crimă. Autorităţile au deschis o an­chetă, iar cadavrul a fost trans­portat la Institutul medico-legal. încercare de sinucidere Tânăra Alexandrina Stoenescu, de 19 ani, din str. Mocăncuţa 111 a încercat miercuri să-şi curme zilele, luând un toxic puternic. A fost internată la spita­lul Col­­țea. Cauzele gestului disperat, nu sunt încă cunoscute. MEŞTERUL PETRAŞCU In n-rul 11, de Sâmbătă, 9 Martie, al revistei „Uni­versul literar“, d. K. H. ZAMBACCIAN, cunoscutul şi va­lorosul critic de artă, publică un admirabil articol intitu­lat „MEŞTERUL PETRAŞCU“. Mai colaborează în acelaş număr al revistei, d-nii : VICTOR PAPILIAN, MIRCEA ELIADE, G. BANEA, VIR­GIL CARIANOPOL, ŞTEFAN BACIU, TEODOR AL. MUNTEANU, C. GEROTA, IANCU BÂRNEANU. La pagina închinată TEATRULUI, colaborează d. V. MAXIMILIAN, cu „lecţia v“, din „Noţiuni de artă drama­tică“. In aceeaş pagină, mai scriu: Adriana Kiseleff, Romeo Alexandrescu şi Traian Lalescu. La CORESPONDENŢA NOASTRĂ, revista publică nu­meroase manuscrise trimise. Mai iscălesc articole, poezii, cronici şi nuvele, d-nii: Paul Miracovici, Mircea Mateescu, Şt. Georgescu, C. I. Mur­­gescu, Maria Col. Pantelimonescu, Pericle Martinescu, Pavel P. Bellu şi Constantin Fântâneru. Ilustraţii de VOINESCU. Citiţi : UNIVERSUL LITERAR Anul al 57-lea Nr. 74 Sâmbătă 16 Martie 1940 Cronica sporturilor ATLETISM România nu va participa la crossul balcanic La 24 Martie se dispută la Is­tanbul, crossul balcanic, la care fusese invitată şi România U. F. S. R. aprobase deplasa­rea, dar pusese o condiţie esen­ţială pentru comportarea echipei naţionale : aceea ca atleţii selec­ţionaţi să urmeze un antrenament­­ serios. Numai astfel ei aveau o şansă de a se clasa onorabil. Curr­ însă climatul şi situaţia internaţională n’au permis atle­ţilor noştri să se antreneze, U. F. S. R. nu va permite echipei naţionale de atletism să participe la crossul balcanic. Hotărârea luată de forul supe­rior al sportului românesc este, desigur fericită. România se bucură în Orient de un frumos renume Sportiv şi acesta nu trebue micşorat prin acţiuni, cari pot fi evitate. „Straja Ţării“ a acordat federalilor numeroase gratuităţi pe c.f. r. Straja Ţării a aprobat anul a­­cesta pentru nevoile sportului românesc un număr mult mai mare de carnete C. F. R. cu re­ducere sau gratuite. Se ştie că pentru cele mai mul­te Federaţii, deplas­­a echipe­lor naţionale în străinătate con­stituia o problemă excepţional de grea. Anul acesta ea a fost soluţio­nată fericit pentru că acum U. F- S. R. poate pune la dispoziţia Federaţiilor un număr suficient de carnete C. F. R. Ele vor fi acordate după un tablou, stabilit, numai pentru sportivi, dându-se întâietate sporturilor cu importanţă din punct de vedere al apărării na­ţionale. Straja Ţării şi Uniunea vor fa­ce un riguros control pentru ca aceste carnete să fie date numai sportivilor şi echipelor naţionale. Cupa României a intrat în faza finală, Duminică urmând a se disputa sporturile. Şi de data a­­cea­sta Capitala va găzdui jocu­rile cele mai interesante. Desigur că pe primul plan se situiază în­tâlnirea Rapid—F. C. Ploeşti. În­trucât echipa oaspeţilor a consti­tuit o revelaţie. Campioană de toamnă în seria respectivă, nea­­vând nici un joc pierdut, forma­ţiunea ploeşteană s-a dovedit la fel de periculoasă şi în cupă, eli­minând Unirea Tricolor chiar pe terenul acestuia. Şi se ştie cât va­lorează în actualul sezon echipa „oboreană“. Dealtfel prin prizma ultimelor rezultate F. C. Ploeşti este favo­ritul întâlniri cu Rapid, întrucât a dispus de Unirea Tricolor care la rându-i a terminat la egalitate cu feroviarii. Aceştia îşi dau sea­ma de greutatea jocului şi se pre­gătesc de aceia cu toată atenţiu­nea. Misiunea ploeştenilor este întrucâtva uşurată de faptul că Sipoş încă nerestabilit, va lipsi din nou din formaţia Rapidului Şi s’a văzut cât de mult pierde în eficacitate linia de atac, atunci când nu «joacă Sipos. întâlnirea cu F. C. Ploeşti apa­re deci cu atât mai echilibrată. FOOT-BALL F. C. Rapid-F. C. Ploeşti o întâlnire aşteptată cu mult interes Venus se antrenează in vederea joculii cu F. G.Carpaţi In sferturile de finală ale Cu­pei Romnâiei, Venus se va în­tâlni cu F. C. Carpaţi. Jocul pre­zintă maximum de importanţă pentru bucureşteni, care sunt de­cişi să cucerească în acest an tro­feul pus în competiţiune şi pe care nu l-au câştigat încă nici­odată. Venus este în formă bună şi de aceia este mai optimist ca ori­când. Pentru a încheia pregătirile în vederea jocului cu Carpaţi, Venus va face astăzi după amia­ză un nou antrenament, la care vor participa toţi jucătorii. E­­chipa va fi alcătuită în cursul zilei de mâine, ea urmând să aibă după toate probabilităţile aceiaşi alcătuire ca şi la Timişoara Dragoş Vodă vrea să lase o impresie bună in Capitală Cernăuţi, 13 Martie Echipa locală Dragoş Vodă se pregăteşte cu cea mai mare aten­ţiune în vederea jocului de Cupa României pe care îl va susţine la Bucureşti în compania Spor­tului Studenţesc. După cum este şi normal, cernăuţenii sunt ho­­tărîţi să facă tot ce le va sta în putinţă spre a lăsa cea mai bună impresie publicului bucureştean După cum se ştie de subsecretar de stat Vântu este preşedintele­­ clubului, şi toţi jucătorii vor să-i procure mulţumirea de a furniza o partidă frumoasă. Lucrul acesta este posibil, întrucât Dragoş Vodă beneficiază de o echipă bine pusă la punct, dar mai ales care se an­trenează cu multă perseverenţă spre a-şi mulţumi preşedintele. Misiunea Sportului Studenţesc­­ nu va fi deci deloc uşoară, în­trucât Dragoş Vodă îşi va vinde scump „pielea“. BULETIN METEOROLOGIC SPORTIV O. N. T. Oficiul naţional de turism, ser­viciul circulaţiei turistice, comu­nică următorul buletin meteoro­logic sportiv după datele zilei de 13 Martie 1940: BUŞTENARI: Grosimea zăpezii 30 cm., timp frumos. Temperatura —4° Zăpadă întărită, nefavorabilă pentru sky și ascensiuni. Vizibili­tatea 10 km. BUCEGI-CASA BABELE: Ză­padă peste 1 metru. Timp frumos. Temperatura —9°. Zăpadă întă­rită, favorabilă pentru sky, dar nefavorabilă ascensiunilor. Vizi­bi­li­ta­tea 50 m. PREDEAL: Grosimea zăpezii 45 cm., timp frumos. Tempera­tura —29 Zăpadă cu crustă întă­rită, favorabilă pentru sky și as­censiuni. Vizibilitatea 20 km. SINAIA (cota 1400): Grosimea zăpezii 47 cm„ timp frumos. Tem­peratura —3°. Zăpadă viscolită, favorabilă pentru sky și ascen­siuni. Vizibilitatea 10 km. STANA DE VALE (hotel Ex­­cels’or): Zăpadă peste 1 metru. Cerul complet acoperit. Tempe­ratura —2°. Zăpadă prăfuită, fa­vorabilă pentru sky şi ascensiuni. Vizibilitatea 4 km. VATRA DORNEI : Grosimea zăpezii 60 cm, cerul parţial aco­perit. Temperatura -11'*. Zăpadă udă, nefavorabilă pentru sky şi ascensiuni. Vizibilitatea 20 km. CABANA SUHAND : Grosi­mea zăpezi: 70 cm., cerul parţial acoperit. Temperatura —5°. Ză­padă întărită, fa­vorab­lă pentru sky şi­ ascensiuni. Vizib­itatea 20 lan Juventus joacă amical cu Macaby Deşi Duminică nu va susţine nici o partidă oficială, fiind eli­minat din Cupa României, Ju­ventus îşi continuă antrenamen­tele cu toată regularitatea, în­trucât vrea să se apropie cât mai mult de fruntea clasamentului. In acest scop va susţine după a­­miază o partidă amicală în com­pania lui Macaby. CICLO-CROSS A doua probă a anului Dum­ini­c­a 19 Martie se va dis­puta în regia proaspetei formaţii „Pedala bucureşteană” o între­cere pe străzile Capitalei. Traseul fixat este următorul: Plecarea din str. Porumbaru­­ — drept înainte până la b-dul Mareşal Prezan — peste bule­vard, pe poartă în parcul Regele Carol al II-lea până la lac — apoi în dreapta pe marginea lacului — ieşire pe şoseaua Ji­­anu — spre stânga — pe scările restaurantului Bordei — prin parcul Herăstrău până la Ciş­mea — sus, la dreapta pe aleea de nisip — ieşirea in şoseaua Jianu pe aleea principală — so­sirea la staţia rece Drăghiceanu. REGULAMENT Pot participa la această cursă toţi alergătorii licenţiaţi pe anul in curs la F. R. C. orice cate­gorie. Cursa se aleargă conform re­gulamentelor F.R.C. Plecarea se va da Duminici, 17 crt„ la or:a 11 precis. , PREMIILE I Premiul I: O medalie şi un­­ joc de ping-pong complet, premiul II: O medalie. Premiul III: O medalie.­­ Primul începător un album,­­■ înscrierile contra unei taxe de iei 10 (zece) de alergător se primesc in str. Porumbaru nr. 23, la d. Pierre Verone — până Vineri, 15 Martie, ora 20. AUTOMOBILISM Un gest frumos al A. C. R. R.-ului Sportivii români îşi fac toţi da­toria, deplin ,şi discret. Majori­tatea lor sunt pe zonă iar cei pu­ţin chemaţi încă au căutat mereu să ajute pe soldaţii de la graniţe să aibă o viaţă cât mai puţin dură. Ca mulţi alţii, membrii A. C. R. R., au contribuit la această vastă operă de ajutorare a sol­daţilor, la care participă ţara în­treagă.­­ Astfel, la alegerile de la 7 Martie au făcut o colectă şi au trimes soldaţilor 6000 pachete de ţigări. Este un gest care merită să fie subliniat. PING-PONG Sf a aprobat intrarea in ţara aechipei fsmenine germane Se ştie că F.RT.M. a proectat un match internaţional femenin în Germania. .A Ministerul de interna a apro­bat disputarea întâlnirii şi intra­rea în ţară pentru cele trei jucă­toare germane. Şcoala de antrenori, oficiali şi maeştri de box, organizată de Federaţia Română de Box cu sprijinul U.F.S.R. şi care a func­ţionat timp de aproape 6 luni în localul Căminului studenţesc nr 1 din str. G. C. Cantacuzino, îşi închei© cursurile printr’o demon­straţie sportivă. PROGRAMUL Programul demonstraţiei va începe prin rostirea tradiţionalu­lui „Salut sportiv către M. S. Regele“ de către directorul şcoa­­lei, d. dr. Traian Dumitrescu. Vor urma exerciţii de ansam­blu : exerciţii de cultură fizici pentru pregătirea antrenamentu­lui la minge­ pară (punching­­ball), sacul de nisip şi medicin­­ball, săritură la coardă şi Boxul cu umbra (shadow-boxing) Apoi maestrul Petre Alexan­­drescu, profesorul tehnic al şcoa­­lei, va demonstra o lecţie model la mănuşi după care elevii vor face lecţii între ei. Demonstraţia de încheiere de curs se va termina printr’o cu­vântare rostită de d. Alexandru Cantuniari, preşedintele Federa­ţiei Române de Box. Solemnitatea se va desfăşura în prezenţa d-lui G. A Plagino, preşedintele U.F S.R., a preşedin­ţilor tuturor federaţiilor din U. F. S. R., a delegaţilor Străjii Ţă­rii şi a întregii oficialităţi spor­tive, care ţin să răsplătească prin aplauze atât pe inimoşii iniţia­tori cât şi pe vajnicii absolvenţi ai celei d’intâi şcoli de maeştri şi oficiali de bo­x din ţară. NEAGU BOERESCU BOX Şcoala de maeştri de box işi încheie cursurile Reuniunea de Miercuri a fost prima din anul crt. care s-a bucu­rat de teren bun şi timp frumos. Datorită acestui fapt pe deo parte şi programului oferit pe de altă parte succesul acestei reuniuni a fost asigurat. In ceea ce priveşte latura sportivă vom remarca faptul că alergările au fost des­chise şi în majoritate s-au soldat cu sosiri strânse. Cel mai intere­sant, rezultat l-a reuşit Amilkar în premiul Carmen Sylva. Deşi era pe o distanţă mult prea lun­gă pentru aptitudinile lui şi era obligat să dea 60 metri iepei Tri­xie a câştigat până la urmă cu manifestă uşurinţă. Alt câştigă­tor asupra căruia insistăm este Gruia. Fiul lui Strolck a marcat cu această ocazie valoarea ma­ximă. Nu trebuie omis faptul că dădea adversarilor săi până la 100 metri. Alergarea mâmjilor premiul Caras a revenit iepei A­­rama, care a marcat cu această ocazie un puternic reviriment la bună condiţie. A dispus cu uşu­rinţă de Dulcinea şi Cartuş. Jo­cul austriac care s’a ridicat la suma de 45.802 s’a închis. Rezultatele tehnice : Pr. Drăcuşor: 1. Petruş, 2. Tu­tun, 3. Handicap. Cota : 10, 10, 10. Pr. Ciulniţa: 1. Joker, 2. Prin­­cesse Axtell, 3. Lilia Cota: 101, 24, 31, 40. Pr. Carmen Sylva: 1. Amil­kar, 2. Trixie, 3. Champion.. Cota : 21. Pr­. Caro Bube: 1. Extra, 2. Paj Axtele, 3. Diadia Lui. . Cota: 14, 11, 13 Pr. Căprioara : 1. Nataşa, 2. Dolly Worthy, 3. Rota. Cota : 13, 13, 22. Pr. Caraş : 1. Arama, 2. Dulci­nee, 3. Cartuş. Cota : 63, 38, 19. Pr. Castelon: 1. Ulm, 2. Câmp, 3. Rozina Cota: 45, 34, 38, 15. Pr. Covurlui: 1 Gruia: 2 Alu­­niş, 3. Jarvis. .. Cota: 16, 12, 14.­­ Pr. Conduratu: 1. Peter Gor­don, 2. Jack 3. Vointa. Cota : 27, 10, 10, 11. HIPISM Amilkar a dispus da Trixie in premiul Carmen-Syîva Jocul austriac s’a închis Campionatul universitar de şah A doua rundă a semifinalelor campionatului studenţesc, dispu­tată Marţi seară, a dat următoa­rele rezultate : Grupa 1-a : Kozmán Ad.—Ma­rian E. 0-1; Beckmann P.—He­­gheş I 1-0 ; Stoica Fr.—Tigoianu M.­­A-Vz; Barbu Oct.—Terdic C- întreruptă. Grupa 11-a : Leventer M.—Ma­­liţa N. 1-0; Bălănescu I—Frăţilă Teodor 0-1 ; Capşa Boris—Beckir Vehbi Ve­­y* ; Bondariu G.—Ale­xandre­scu M. 0-1; Negoiţă N€-­ Sarusi Fr. 0-1. Grupa 111-a: Ajtay Arpad— Mateescu V. 1-0; Gherovici Al.— Anastasescu R 0-1 ; Cornu Io­nel—Trifu N. 1-0; Tovstauc B.— Teodorescu Şerban 1-0. O bună parte din participanţi sunt studenţi în anul întâiu, care concurează pentru prima oară într’un concurs oficial. Runda următoare: Azi, joi, orele 8 seara, în sala bibliotecii căminului Canta­cuzino. ­)

Next