Universul, aprilie 1940 (Anul 57, nr. 105-117)

1940-04-16 / nr. 105

_V_ LA_—-----" !!) I . Operaţiunile militare Şl AERIENE DIN NORVEGIA Problema debarcării trupelor angio-franceze.— Sectoarele ocupate de germani —* fttecon 0C JHGHETAT de HORD In ultimele zile s’au răspândit știri dim diferite surse, cu pirvire la debarcări de trupe britanice, sau franco-britanice, la Narwik, Bergen, Stavanger sau Cristiansund, care însă n’au fost confirma-, te de comandamentele armatelor respective. Adevărul este, că până acum aseme- nea debarcări de trupe nu s’au efectuat in niciun punct al coastei norvegiene. Dacă luăm în seamă situaţia ce s’a creat pe noul teatru de război nordic, prin ocuparea Danemarcei şi a unor baze importante de pe coasta norvegiană de către forţele navale şi terestre germane, cu concursul aviaţiei, precum şi faptul, că tot sistemul articulat al strâmtorilor — Skagerak, Kategat, Bellu Mare, Beiltu Mic şi Sumdul — care comandă legătura între marea Baltică, Marea Nordului şi Oceanul Atlantic este sub controlul vaselor de război germane, operaţiunea de debarcare a unor unităţii armate franco-britanice trebue să îndeplinească condiţiile marine spre a-i asigura succesul. Căci, orice încercare de debarcare, făcută prin nesocotirea acestor condiţii, ar fi expusă eşecului şi prin efectele sale morale, ar atinge prestigiul comandamentelor respective. Ocupându-se de această problemă redactorul militar al marelui ziar englez „Times” face câteva observaţiuni judicioase. El spune, că asemenea operaţii cer pregătiri serioase şi cunoaşterea exactă a terenului, a dispozitivului de apărare al inamicului, ca şi al forţelor sale disponibile. Este sigur — adaugă redactorul militar englez —, că aliaţii franco-britanici işi dau seama de importanţa ce o prezintă aceste operaţiuni şi de aceea nu vor întreprinde mitei o acţiune pripită şi deci niestudiată in toate amănuntele, care ar fi condamnată să se sfârşească primtr’o înfrângere. Se înţelege dela sine că in planul de operaţiuni german, privitor la ocuparea bazelor importante de pe cortsta Norvegiei, s’a prevăzut şi eventualitatea unei debarcări de forţe puternice angro-franceze şi comandamentul german a luat măsurile impuse de o asemenea ipoteză. Iată pentru ce comandamentul armatelor şi flotelor aliate franco-britanice au întreprins până acum numai acţiuni naval© şi aeriene, impotriva bazelor norvegiene ocupate de germani şi nu au încercat să efectueze debarcări de trupe. Cum se prezintă situaţia militară din Norvegia ? Germanii au lărgit zonele lor de ocupaţie pe măsură ce le-au sosit trupe. Ei continuă să întărească bazele principale dela Narwik, Trondjem, Kristiansand, Bergen şi Stavanger, situate pe coasta oceanului Atlantic, precum şi bazele dela Kristiansand şi Oslo, pe coasta Skagerakului. In sectorul cel mai nordic, Narwik, ca şi In sectorul central, Trondjem, unde teritorul se strâmtorează, coloane germane Înaintează spre frontiera suedeză, cu scopul de a tăia Norvegia în trei părţi şi anume: partea septentrională dela coasta oceanului Atlantic până la Narwik — frontiera suedeză; partea centrală, dela Narwik — frontiera suedeză până la Trondjem — Storlien (frontiera suedeză) şi partea meridională, de la Trondjem — Storlien până la coasta Skagerakului. Nu se cunoaşte efectivul forţelor pe care le-au putut transporta şi debarca germanii în sectoarele Narwik, Trondjem, Bergen, Cristiansund, Stavanger, Craiansand şi Oslo. Comunicatele germane anunţă o lărgire a zonelor ocupate din Norvegia — in deosebi a sectoarelor Narwik şi Oslo — precum şi lucrări de întărire a bazelor şi coastelor învecinate. Astfel, în sectorul meridional, Oslo, coloanele germane au trecut spre vest de Drammen, (in direcţia Kongsberg) spre nord-est de Hamar, (in direcţia Lillehamer) şi spre nord-vest (in direcţia Fagennăs). Cum Norvegia a fost surprinsă de intervenţia armată a Germaniei şi faptul că cele şase comandamente principale şi centre militare ale sale, au fost ocupate de trupele germane, înainte de decretarea mobilizării forţelor armate norvegiene, nu s-a putut efectua în condiţii normale mobilizarea şi concentrarea diviziilor in zonele indicate. Repercusiunile ce le-a avut această gravă situaţie iniţială, asupra organizării apărării Norvegiei, au îngăduit coloanelor germane să se întărească în sectoarele ocupate şi să le lărgească, graţie unor unităţi motorizate, a aviaţiei şi a forţelor slabe norvegiene ce li se opun în diferite regiuni. Şi de astădată s’au dovedit efectele ce le poate produce o intervenţie armată rapidă prin surprindere şi o operaţiune desfăşurată în condiţii excepţionale. In sectorul Narwik de la nord şi in sectorul Trondjem de la centru, coloanele germane înaintează spre frontiera suedeză, de-alungul căilor ferate norvegiene ce sunt legate de cele suedeze: Narwik-Kiruna-Boden-Lulea (Marea Baltică) şi Trondjem - Storkien - Oestersund. Aviaţia britanică a repetat atacurile împotriva bazelor de la Narwik, Trondjem, Bergen şi Kristiansannd, iar vasele de război britanice supraveghează regiunile importante de pe coasta norvegiană. R. SEISAM -------------@«®—-------- ^ionele ocupate de germani în jurul bazelor principale de pe coasta Norvegiei şi a oraşului Oslo. Săgeţile din interior indică direcţia de înaintare a coloanelor germane , iar cele din exterior, atacurile aeriene britanice. D. HAMBRO delegatul Norvegiei la Soc. Naţiunilor, al cărei preşedinte a fost ales UNIVERSAL’ APĂRAREA TARII SE FACE LA HOTARE, DAR EA SE PREGĂTEŞTE SĂ PETRU" Azi, când preocuparea de căpetenie a tuturor popoarelor e apărarea naţională, toate ţările sunt transformate in vaste şantiere de lucru pentru făurirea armelor necesare celor de la hotare. Armate întregi de muncitori lucrează în nenumărate uzine de tot felul. Toate acestea cer eforturi formidabile din partea bugetului Statului, care în ultimă analiză cad asupra întregii naţiuni. Ţara noastră a fost silită şi ea, spre a-şi apăra drepturile şi menirea sa în cadrul lumii civilizate, să-şi înzestreze oşti-HHI rea sa cu cele mai nouă mijloace de apărare, caire au provocat admiraţia tuturor. Desăvârşirea acestei opere cere însă noui resurse pe care naţiunea este datoare să le pună la dispoziţia Statului. Noul impozit, temporar, de 2 la sută asumpţra cumpărăturilor se varsă direct la fondul apărării naţionale şi se transformă automat în arme, avioane şi fortificaţii. E datoria noastră ca români şi ca cetăţeni să nu evităm niciodată pliata acestei contribuţiuni populare. isursa Unirea Basarabiei Amintiri din război şi documente relative la unire de generalul CONST. DRAGU Cine a luat parte la această mare înfăptuire dumnezeească şi românească, alipirea Basarabiei la patra mumă în ziua de 27 Martie 1918 stil vechi, îşi poate da seama de măreţia acestei înfăptuiri : începutul împlinirii dreptăţii neamului. In acea zi mermorabilă poporul românesc de pretutindeni a trăit cu adevărat clipe mişcătoare şi pline de fericire, clipe care nu se pot descrie. Câte ceva din aceste clipe da fericire vor fi bine venite pentru cititorii „Universului“ în amintirea acestei mare fapte. Armata rusească intrând în descompunere, a deslănţuit desmăţul în cuprinsul Moldovei şi Basarabiei. Faţă de această situaţie nenorocită, conducătorii poporului român din Basarabia au luat măsuri pentru eliberarea Basarabiei şi alipirea ei la patria mumă. Spre a restabili ordinea, s’a cerut ajutorul oastei Regelui Ferdinand I. S’a format mai multe coloane. Una din coloane a intrat în Basarabia pe la Cahul, şi a urmat direcţia Belgrad - Ismail - Chilia Nouă până la Tatar-Bunar. La Vulcăneşti a fost un incident care a costat viaţa mai multor ostaşi din regimentul 5 călăraşi. Comandantul detaşamentului, aghiotantul regimentului 47 şi alţi ostaşi au scăpat de pe moarte graţie d-lui Filonoff, profesor universitar şi şeful sovietelor de la Ismail. Cu această ocazie d. Filonoff a ţinut foarte multe discursuri tovarăşilor, discursuri cari au o mare însemnătate pentru neamul românesc. In rezumat, iată care era tema d-lui Filonoff: „Tovarăşi, nu avem ce căuta aci în pământul Basarabiei. Pământul Basarabiei nu este pământ rusesc, este pământ moldovenesc din moşi strămoşi. Noi avem pământ destul in Rusia. Nu avem braţe destule ca să-l lucrăm. Nu ne trebuie pământ străin. Să ne ducem la noi acasă şi să lăsăm pe Moldoveni să-şi stăpânească în pace pământul lor strămoşesc“. Re tot timpul marşului de la Bolgrad — Ismaill — Chilia Nouă — Caramel — Jibrieni — Taitar- Bunar, delegaţii ţaţelor! veneau dela zeci de phitometri, cădeau în genunchi şi rugau pe comandanţii români să-i ajute cu cât vor putea ca să-şi apere viaţa şi avutul. S’a făcut tot ce s’a putut ca în regiunea destinată detaşamentului, şi viaţa şi averea locuitorilor Moldoveni să fie asigurate. Către sfârşitul lunei Februarie, detaşamentul ocupa zona Chilia Nou-Vâlcovul-Iibrieni până la Tatar-Bunar. In această situaţie ne găseam în ziua de 27 Martie 1918, memorabila zi când s’a înfăptuit unirea definitivă a Basarabiei. In această zi, la Chilia Nouă, a avut loc o solemnitate impresionantă. Cum în Chilia Nouă se găsea comanda reg. 41 infanterie, un batalion din reg. 47 și două baterii de artilerie, s’a organizat o serbare în cetatea Chiliei, acolo unde a curs sânge din rana lui Ștefan Vodă. In cetate a avut loc o slujbă religioasă cu adevărat mişcătoare şi înălţătoare. Un sobr de preoţi a ridicat rugi către Atotputernicul, închinându-se cu evlavie puterii Dumnezeeşti, care a ajutat să se înfăptuiască unirea Basarabiei la patria mumă. Cu această ocazie, comandantul detaşamentului a ţinut următoarea cuvântare: „Doamne Dumnezeul părinţilor noştri, mare este puterea Ta, şi minunate sunt înfăptuirile Tale. Doamne ai ajutat Neamului Românesc ca vitejii ostaşi ai neamului, sub conducerea marelui rege Ferdinand I, să zdrobească puterea vrăjmaşilor cotropitori, în luptele memorabile de la Blehani, Nămoloasa, Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz. Acum, ai ajutat, Doamne, poporului moldovenesc din Basarabia ca să-şi scuture lanţul robiei şi să se alipească de bună voie la sânul dulce al Patriei Mume. Ştefane, Măria Ta, îndurerat şi amărît ţi-a fost sufletul, cât timp Bucovina şi Basarabia au pătimit şi suferit jugul sclaviei. Azi, Măria Ta, priveşte din înălţimea cerului şi binecuvintează opera unirii înfăptuită de bună voie şi cu tot sufletul de poporul moldovenesc, ajutat la această înfăptuire de vitejii ostaşi ai Regelui Ferdinand I. Sfinte mucenice al neamului, veghează din înălţimea cerului mai departe la soarta neamului românesc. Roagă pe Bunul Dumnezeu să ne ajute, ca începutul dreptăţii neamului să fie desăvârşit, rând pe rând să vină la sânul dulce al mamei şi Bucovina şi Transilvania mult dorită, căci acolo s’a plămădit neamul românesc. Ardealul este leagănul românismului. Iubiţi ostaşi, sus inimile şi întreaga simţire să se îndrepte către Dumnezeu, şi mucenicii neamului, cari s’au jertfit pentru existenţa neamului românesc. Să ridicăm rugi fierbinţi, să ne ajute să desăvârşim întreaga operă a Unirii. Aşa să ne ajute Dumnezeu!“. Clipe măreţei, clipe pline de entuziasm şi prezicătoare de un viitor strălucit neamului românesc. Şi aşa a fost. Dreptatea s’a înfăptuit. Cinsteţ, onoare şi recunoştinţă se cuvine tuturor eroilor jertfiţi pe altarul unirii, şi în aceste clipe grele, pilda lor să ne călăuzească mereu şi pentru urmaşii neamului, devizatrebue să fie: „Prin jertfă la izbândă“, căci numai astfel putem păstra sfânta moştenire străbună. ___ O comisiune specială care va da directive technice la construirea şi întreţinerea drumurilor Şedinţa de constituire sub preşedinţia d-lui ministru Ion Gigurtu _u. r.. _ TM otnX _ n nvi n 1 O 1 «nmniiiatamil 1ninn8.fi Simţindu-sie necesitatea alcătuirea unor norme şi directive technice uniforme şi fixe privitoare la proetorarea, construcţia şi întreţinerea drumurilor de toata categoriile, d. ministru Ion Gigurtu a fost citunit pe lângă departamentul lucrărilor publice şi al i .c .'imunicaţiilor o comisinme de teehnjcieni prezidată de d. ing. itisp. g-ral Ion Ionescu, decanul Colegiului inginerilor, din care fac parte d-nM . ing. insp. g-ral Ion Mihalache, secretar general la ministerul de mai susi, Gh. Nicolau, președintele consiliului technic superior, N. Profiri, directorul general al drumurilor, N Dumitrescu, subdirector general, Ion Buştilăi, membru în consiliul technic superior, Ion Andreescu-Cale, şeful serviciului technic al ţinutului Prut, R. Zamfirrescu, membru în comisia superioară a drumurilor, Ion Tömesen, profesor suplinitor de drumuri la şcoala politechnică, Const. Costache şi Emil Prager, entreprenori de lucrări, geolograf St. Cantuani dela Institutul geologic al României şi ing.-şef D. Atanasiiu din direcţia generală a drumurilor, secretar. Şedinţa de constituire a acestei comisiuni s’a ţinut Vineri 12., ora 18, la ministerul lucrărilor publice, sutot prezidenţial d-lui ministru Ion Gigurtu. In cuvântarea ce-a ţinuti d-sa a arătat membrilor comisiunei lariile generale ce trebuesc avute în vedere la elaborarea normelor şi directivelor technicei, care la executarea diferitelor sisteme da drumuri trebue să pornească de la principiul rezistenţei lor, potrivit necesităţii traficului şi intereselor economice. A remarcat apoi, că alcătuirea unor norme technice uniforme şi fixe privitoare la construcţia şi întreţinerea drumurilor sunt absolut necesare, atât pentru uzul administraţiilor de stat care au în grija lor reţeaua drumurilor naţionale, cât şi, mai ales, al administraţiilor ţinutele, cărora le revine sarcina întreţinerei şi desvoltărei reţelei de drumuri judeţene şi comunale. Şedinţa a continuat subt prezidenţia d-lui decan Ion Ionescu, stabiliindu-se modul de lucru în subcomisiuni, astfel încât rezultatele pe d. ministru Gigurtu se așteaptă de la comisiune să fie folosite la executarea programului de lucrări de drumuri al guvernului chiar în campania de lucru a acestui an. Campionatul universitar de şah După cinci runde de joc, lupta pentru titlul de campion, universitar pare să se mărginească la trei dintre particiipanţi, carii prin jocul lor regulat sunt feriţii, oarecum, de surprize. Deşi este prematur a face pronosticuri, credem că Beckmann, Cortin şi Marian, au şanse aproape egale, dacă ceilalţi nu vor fii capabili, prin pregătiri temeinice de ordin teoretic, să răstoarne situaţia. Presupunând că Beckmann, campionul de anul trecut, va câştiga partida ca a întrerupt cu Marian, va păşi avantajat la întrecerea cu ceilalţi doi cari mai au de jucat între ei Deasamm! Tapeta nu anunţă periculos prin spontaneitatea jocului său, fiind numai la Vs punct * de fruntaşi. Alexandresau şi Beckir, doi jucători cu frumoase posibilităţi, au pierdut în runda cincea câte un punct extrem de preţios, din cauza uşi minţii cu care joacă. Cu mai multă seriozitate rezultatele lor ar fi remarcabile. Ajtay va câştiga probabil partida întreruptă la Anastasescul, datorită jocului său sobru. Dăm rezultatele Rundei: Balrbu—Cornu, 0—1; Beckir—Topoliu 0—1 ; Alexandrescu—Frăţilă 0-1; Anastasescu—Ajtay și Beckmann—Marian s’au întrerupt. Rund a Vl-a astăzi, Vineri —------QxO£• ©X0---------- «¡■=►■»•• «i*iZMă»*e i 6 ie-i 6 OFENSIVA ŞTIRILOR FALSE Atragem din nou atenţiunea publicului să fie cât se poate de rezervat şi de sceptic faţă de ştirile de tot felul ce se pun în circulaţie şi de zvonurile ce se şoptesc la ureche de oameni cari se pretind bine informaţi. Conflictul de interese care domină situaţia internaţională actuală, explică desigur în mare parte, răspândirea pe căi lăturalnice a totul de ştiri folositoare in orice caz numai intereselor străine. Fantezia acelora cari reprezintă şi servesc aceste interese nu cunoaşte decât limita îngăduită de acel pentru cari lucrează. Este de datoria publicului român să le opună limita înţelepciunei şi discernământului lui şi să nu dea crezare vorbelor cari se răspândesc, cu intenţii vădite, contrarii intereselor şi liniştei noastre. Desfăşurarea evenimentelor externe se descifrează şi aşa destul de greu din noianul de ştiri şi telegrame cari umple coloanele ziarelor. Şi, desigur, tot numai bunul simţ al cititorilor şi discernământul lor trebue să descurce adevărul din ţesătura de exagerări cari se răspândesc pe tot întinsul globului. Este inutil să se mai dea ascultare unor ştiri cari nu se ştie de unde vin, cari n’au aproape niciodată un temei serios şi cari sunt răspândite tocmai pentru a produce confuzie. Publicând cu imparţialitate ştirile diferitelor agenţii străine, comunicatele beligeranţilor precum şi ştirile corespondenţilor noştri, ziarul nostru urmăreşte tocmai informarea cât mai amplă a publicului punându-i la îndemână elementele necesare pentru formarea unei judecăţi cât mai aproape de adevăr asupra situaţiei. Publicul român trebue deci să fie cât se poate de prudent faţă de toate versiunile şi zvonurile cari pornesc din izvoare ascunse şi se răspândesc cu intenţii dăunătoare intereselor româneşti. In vremurile acestea tragice, prudenţa şi rezerva sunt datorii patriotice cari se impun tuturor. Grija tuturor trebue să fie păstrarea liniştei şi a ordinei pentru ca Întreaga atenţiune să poată fi dată numai intereselor ţării şi apărărei ei. Ofensiva exagerărilor, a ştirilor false, a intrigilor, a ameninţărilor şi a insinuărilor nu trebue să găsească drum liber într’o ţară ca a noastră conştientă de menirea ei, hotărâtă în atitudinea ei şi din ce în ce mai puternică în apărarea intereselor şi drepturilor ei. Suntem neutrii, dar această neutralitate este un atribut al suveranităţii noastre naţionale şi in clipa când ea a fost hotărîtă s’a luat, cu aprobarea unanimă a ţarei, şi deriziunea fermă de a o apăra cu toate forţele şi împotriva oricui. Neutralitatea României nu este in funcţiune nici de interese nici de injoncţiuni străine. Şi ea nu este o atitudine pasivă de teamă sau de abdicare, de indiferenţă sau de egoism, ci o manifestare dinamică a vieţei noastre naţionale, încadrată în concepţia unei politici naţionale şi corespunzătoare intereselor naţionale. De aceea şi toată grija ce se pune pentru întărirea potenţialului apărărei noastre naţionale, şi toată grija ce se pune pentru păstrarea neştirbită a suveranităţei statului. Şi dacă armata ţarei veghiază la fruntariile noastre pe care nimeni nu ar putea încerca să le treacă fără a se lovi de rezistenţa înverşunată a bravilor noştri ostaşi, tot astfel nimeni nu trebue să-şi îngădue iluzia că s’ar putea aduce vreo atingere dreptului suveran al statului în ce priveşte menţinerea ordinei interne, a siguranţei căilor lui de comunicaţie terestră sau fluvială, într’un cuvânt a întregului său organism politic, social şi economic. Dar, pentru ca această acţiune de ordine şi de pace să se poată desfăşura netulburată, trebue ca publicul la rândul lui să nu îngădue strecurarea ştirilor subversive menite să slăbească solidaritatea naţională sau să creeze curente contrarii sentimentelor lui reale. Nu e numai un sfat pe care îl dăm, dar şi o recomandare patriotică. Contactele cele mai vechi intre germani şi romani Conferinţa d-lui prof. Gamillscheg Directorul Instituitului german pentru ştiinţă, d. prof. Gamillscheg a ţinut Vinar! în sala de conferinţe a Institutului din str. Vasiile Lascăr Nr. 43, prima conferinţă din ciclul cuprinzând 4 conferinţe despre „Contactele cele mai vechi între Germani şi Români“. D-sa a explicat că documentele istorice relatează despre evenimentele privitoare lit mardite evoluţii istorice ale lumii, dar nu despre viaţa straturilor populare. Din aceste documente nu reese nimic în ceea ce priveşte românizarea treptată a imperiilor germanice, care s’au întemeiat pe teritoriul imperiului roman, în cursul sec. V şi al VI. Această lipsă trebue să fie acoperită prin cercetări toponimice, lingvistice asupra cuvintelor împrumutate şi de arheologie. D-sa înfăţişează, bazându-se pe cele 50 de cuvinte de împrumut din limba galo-romană, un tablou sugestiv al culturii speciale a Francilor apuseni, care începând din mijlocul e sc. V au convieţuit timp de aproape 350 de ani cu Romanii din Franţa septentrională, până când s-au contopit, dând naştere poporului francez. Sunt de origină germanică în terminologia francezei vechi expresiunile privitoare la organizaţia tipic germanică a Statului. Deasemeni, termenii privitori la organizaţia armatei, expresii de vânătoare, construcţia casei simple de lemn şi expresii, care privesc viaţa sufletească şi anume felul Germanilor de a privi natura. In afară de rezultatele pur lingvistice ale unei asemenea cercetări, se câştigă din studiul cuvintelor de împrumut ale limbei galo-romantice, o privire sugestivă în largile domenii ale activităţii şi ale afectelor Francilor. Din contopirea culturii noul de origine francă cu vechea cultură a Romanilor, reiese pentru prima dată în Europa apuseană un centru cultural, care din Franţa septentrională şi regiunile germanice limitrofe se răspândeşte peste celelalte regiuni ale Europei apusene şi centrale. Conferinţa II, care va fi Sâmbătă 11 Mai, va confrunta aceste rezultate ale cercetărilor lingvistice cu rezultatele toponimiei şi ale istoriei aşezărilor germanice. SUBMARINUL LUI PICCARD Pentru cercetări ştiinţifice la 8000 m, adâncime in fundul mărilor Faimosulstratosferist, profesorul Piccard, nu e mulţumit că a izbutit să se ridice la înălţimi impresionante, în stratosferă; vrea să coboare acum în fundul mărilor, la 8.000 m, adâncime, cu ajutorul unui submarin născocit după ideile sale. Un cotidian din Paris ne informează că savantul belgian lucrează astăzi la înfăptuirea acestui nou tip de submarin. Acest submarin va fi pus in mişcare prin electricitate. El va avea trei motoare şi patru helice. Se va scufunda vertical în ocean şi va reveni la suprafaţă cu cea mai mare repeziciune. Guvernul belgian a pus la îndemâna profesorului Piccard credite foarte importante, în afară de public, care a contribuit şi el la finanţarea acestei îndrăzneţe acţiuni pentru înaintarea ştiinţelor. Savanţii urmăresc de aproape aceste noui experienţe şi sunt convinşi că ideea se poate înfăptui. .--- II I II I Ilii III Ml I I IIIIB D-NA GERMAINE LUBIN IN CAPITALĂ Se anunţă sosirea la Bucureşti a d-nei Germaine Lubin a cărei voce admirabilă a repurtat cele mai strălucite succese pe toate scenele mondiale. Marea artistă va cânta cu orhestra filarmonică la concertul de Joi 18 Aprilie şi va interpreta două arii din „Alceste“ de Gluck precum și aria Margaretei de Berlioz. Sâmbătă 20 c. d-na Germaine Lubin va interpreta rolul Leonorei din Fidelia, la Opera română. Serbarea de „101 zile“ la şcoala navală N. M. S. „Mircea“ Serbarea de 101 zile a promoţiei XX a Şcoalei Navale M. M. S. „Mircea"4, va avea loc cu obişnitul tradiţional marinăresc, la seara zilei de 20 Mai a. c. la Cminoul Municipal din Constanţa. Doritorii de invitaţii se pot adresa direct Şcoalei Navale. JOI 1 999 S ik. i* Consiliul de administraţie al Casei centrale a asigurărilor sociale, reunit sub preşidenţia d-lui Demos ten© Botez, în prezenţa d-lor Grigore Geamănu, comisarul guvernului şi I. Argeşeanu, subdirector general, a continuat examinarea bugetului Casei centrale pe noul exerciţiu financiar şi bugetele speciale, aprobând pe fiecare în parte. Consiliul a aprobat apoi bugetul general al Casei centrale pe exerciţiul 1940—1941. Intrând în ordinea de zi, consiliul a aprobat rezultatul licitaţiei pentru procurarea hranei necesare asiguraţilor bolnavi, internaţi în spitalul din Caransebeş; concesionarea restaurantului de la sanatoriul „Regina Maria“ din Solca,Bucovina, precum şi cererea sanatoriului T. B. c. din Oradea, pentru taxele zilnice de internare a asiguraţilor trataţi în acel sanatoriu, acordând unele uşoare majorari la preţul de întreţinere şi la taxele de internare, ţinând seama de împrejurări, dar luated în acelaş timp măsuri ca hrana, întreţinerea şi tratamentul asiiguraţilor bolnavi sa fie în mod real îmbunătăţite. Consiliul a aprobat ca spitalul din Azuga să fie dotat cu apa-* rate electro-mediale, atât pentru stabilirea diagnosticului, cât și pentru folos terapeutic. Deasemeni, s’a dispus procurarea a trei camionete necesare» montării aparatelor de radiok)'3 Sie transportabile, aduse de curând din străinătate, spre a se face față nevoilor de trstament ale organizaţiilor medicale, chia din cele mai îndepărtate colţuri ale ţării. Consiliul a mai aprobat majorarea fondului de trimitere a asiguraţilor la băi şi în staţîunîîi climaterice în apropiatul sezon, balnear, de la 5 milioane cât au fost prevăzute anul trecut, la suma de 20 milioane lei pentru a putea fi trimis un număr mai mare de asiguraţi în, aceste staţiuni de către Casa centrală. MUNCITOREŞTI Aprobarea bugetului general al Casei centrale a asigurărilor sociale Fondul pentru trimiterea la băi a asiguraţilor suferinzi a fost majorat la 20 milioane Iei Vizita d-lui Aftseimi pe valea Prahovei p. Aniseumo Ansetal, împreună cu id-nii Beniatto Ceoce, Bruno Manaami şi dr. Pelegrini Vinchezzo, ataşat Comercial al Lopaţiei Italiene, au vizitat cri maiiineimiile de petrol şi industria noastră petaotulara din Valea Prahovei. Diftinţiiiispeţii au fost conduşi de d-nfii ing. St. Ounescu, directorul general al muncii, semiiaiiar Theodor I. Sbraja, preşedintele Camerei de muncă Bucureşti şi alţii funcţionari ai ministerului munci! Bima vizită au făcut-o la rafineriaie de petrol Astra rtomâică, din Ploeşti, iar de aci la Boldeşti, unde au văzut sonde în funcţiune. D. Anselmi a rămas plăcut impresionani da cele comisii ataiba în ţara noastră, unde se munceşte mult, disciplinat şi cu dragoste, a spus d-sa reprezentanţelor ministerului muncii, căreia ie-a mulţumit pentru, frumoasa şi calda primire pe care a găsit-o în ţara noastră. -------------®®------------ Proectul de lege pentru recunoaşterea breslelor Avizul Consiliului legislativ şi al Consiliului superior economic Noul proiect de lege pentru recunoaşterea breslelor, înfiinţarea consiliului naţional al breslelor şi organizarea Camerelor profesionale depus la Cameră, este însoţit de expunerea de motive a d-lui Mihail Ralea, ministrul muncii. După ce arată rolul pe care breasla este chemată să-l joace în noua aşezare a statului, d. ministru al muncii arată că „noua reglementare a dreptului de asociaţie, astfel cum se desprinde din legea breslelor din 12 octombrie 1933 apare însă ca o operă fragmentară. Se ştie că legea nu se aplică decât lucrătorilor, funcţionarilor comerciali şi meseriaşilor. Rămâneau deci în afară de această reglementare asociaţiile profesionale, ale patronilor, ale marilor şi micilor agricultori şi ale profesioniştilor intelectuali. Această situaţie nu poate dăinui fără a compromite însăşi organizarea, structurală pe care legea breslelor şi-a propus să o dea diferitelor asociaţiuni profesionale. Fără stabilirea unui statut similar şi pentru toate celeilalte organizaţii profesionale nu se poate desăvârşi opera de redresare socială şi morală urmărită de nouile instituţii constituţionale. Bazele nouei reglementări a dreptului de asociaţie profesională sunt următoarele: Breasla profesională este unitară, ceea ce exclude pentru viitor breasla mixtă, astfel cum a cunoscut-o dreptul nostru anterior. In circumscripţia teritorială a unui ţinut nu poate exista decât o singură breaslă, pentru fiecare categorie de profesie. Pentru a putea dobândi personalitatea juridică, breasla trebue să îndeplinească următoarele condiţii: a) Breslele de salariaţi, de meseriaşi şi de agricultori să cuprindă cel puţin 1/10 din salariaţii, meseriaşii sau agricultorii ocupaţi în circumscripţie, în categoria de profesie respectivă, fără ca numărul fondatorilor să poată scade sub 30; b) Breslele de patroni, comercianţi, industriaşi, precum şi breslele de profesionişti intelectuali, să cuprindă cel puţin 40 de persoane. Dacă în circumscripţia respectivă nu s’ar putea întruni numărul minimal de membri pentru o categorie de profesiune, am dat persoanelor interesate dreptul de a se afilia unei bresle care prezintă cea mai mare analogie, cu profesiunea respectivă, constituind secţiuni separate ale acesteia. Să urmărească in afară, de apărarea intereselor profesionale, educarea profesională, morală şi patriotică a membrilor. Conducătorii să ofere garanţii de capacitate, moralitate şi patriotism. Breasla legalmente recunoscută reprezintă profesiunea. Asociaţiunile de fapt pot coexista fiind supuse însă dreptului comun“. Proiectul de lege este însoţit şi de avizele consiliului legislativ şi al consiliului superior economic. Consiliul legislativ face o serie de observaţii şi propuneri pentru o mai bună lămurire a textului proiectului. Intre altele se arată că redactarea actuală a textului omite a prevedea felul în care se vor rezolva de exemplu conflictele colective de muncă, atunci când breslei© de lucrători şi funcţionari interesate la cauză nu ar fi căpătat personalitate juridică, sau ar fi fost dizolvate şi deci in imposibilitate de a desemna delegaţi în comisiile de conciliaţiune şi arbitraj. Consiliul superior economic propune ca art. 1 al proiectului să aibă următoarea redactare: „Breslele sunt persoane juridiice de drept public şi au ca obiect studiul, apărarea şi desvoltarea intereselor profesionale, fără a avea nici o activitate de ordin material-profesionel, cu scop lucrativ, nici pentru ele, nUi pentru membrii lor, chiar fără împărţire de beneficii". Proiectul urmăreşte încadrarea în bresle şi a agricultorilor. Consiliul observă că activitatea profesională agricolă nu se aseamănă cu celelalte activităţi profesionale muncitoreşti propriu zise. Ea are un caracter propriu determinat de preocupări specific economice. In plus, agricultura comstitue ocupaţiunea marei majorităţi a cetăţenilor şi cuprinde îndeletniciri deosebite ce nu pot fi cuprinse toate într’o singură breslă. In consecinţă, Consiliul socoteşte că este neîntemeiat a se aplica agriculturii aceiaşi formulă d® organizare ca şi muncii industrial© şi că bresla ca formulă de organizare est© improprie pentru activitatea profesională agricolă. Pentru aceste consideraţiuni, Consiliul propune să se suprime din proiect dispoziţiunile privitoare la agricultură cuprinse în art. 8, alin. 1, art. 18 şi art. 78, iar reprezentarea acestei ramuri de activitate să fie lăsate şi în viitor în seama sindicatelor şi asociaţiilor azi în fiinţă, sau care se vor crea în viitor. Art. 59 din proiect prevede că încheierile Consiliului naţional al breslelor devin executorii prin jurnalul Consiliului de miniştri. Consiliul este de părere că această atribuţiune a Consiliului naţional al breslelor nu se potriveşte cu caracterul consultativ pe care-l are funcţiunea, acestuia. In plus, întrucât Consiliul naţional al breslelor nu are o compunere pur economică, măsurile luate de el, cu aprobarea consiliului de miniştri, ar putea dăuna intereselor economice, nefiind întemeiate pe cunoaşterea exactă a acestor interese. In consecinţă, Consiliul propune ca proiectul să fie modificat în sensul ca rolul Consiliului naţional al breslelor să fie limitat numai la, propuneri in domeniul profesional --------G*0------- Un festival de gală a „Străjii Ţâri“ „Straja Ţării“ organizează, pentru Corpul diplomatic, un festival de gală, căruia M. S. Regele a binevoit să-i acorde înaltul Său Patronaj. Serbarea se va da la teatrul Naţional, în ziua de 18 Aprilie, orele 16, cu un program executat de străjeri şi străjere din Capitală şi provincie. La acest festival de gală sunt valabile biletele emise de Straja Ţării, care roagă persoanele înştiinţate prin invitaţii speciale, să răspundă la telefonul 3.02.13, până la 14 Aprilie, spre a li se putea trimite cărţile de intrare. Domnii abonaţi sunt ruga ca la orice reclaraaţie sa schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheteu care primesc ziarul, iar spi a fi prompt serviţi, în reînoire abonamentului să lipească cuponul mandatului poştal etcheta abonamentului expirat.