Universul, mai 1940 (Anul 57, nr. 132-147)
1940-05-16 / nr. 132
Anul al 57-lea 12 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE Studiile tehnice ale specialiştilor au scos deseori în evidenţă însemnătatea unei bogăţii nevalorificate suficient: gazul metan, întrebuinţarea acestui gaz drept combustibil necesar locuinţelor, industriilor, etc. ar economisi două alte bogăţii care pot fi plasate pe piaţa internaţională ori întrebuinţate in ţară : păcura şi lemnul. Prevederile stabilite prin dreptul de monopol acordat „Societăţii de gaz metan”, anul trecut, au avut darul să nemulţumească administraţiile unora din oraşele interesate, cari au pus anumite condiţiuni dictate de grija faţă de locuitori. Un memoriu explicativ a fost înaintat autorităţilor superioare de „Uniunea oraşelor din România”, problema n’a fost rezolvită şi Societatea de gaz metan invocă opoziţia întâmpinată din acest loc drept scuză a întârzierii pusă in intensificarea utilizării gazului metan. Indiferent dacă dreptatea e de partea „Soc. de gaz metan” ori de partea „Uniunii oraşelor”, fapt cert e că avem la îndemână o bogăţie incali energia curabilă, pe care n’o între- buinţăm îndeajuns şi, în schimb, utilizăm la încălzitul locuinţelor lemne în proporţie de 80% şi păcură în proporţie de 14,30%. Având la dispoziţie gazele naturale, cari pot fi transformate în energie fără prea multă cheltuială, dăm dovadă că nu ştim să ne gospodărim utilizând păcura atât de căutată astăzi, ori lemnul ce poate fi valorizat in atâtea alte domenii. Conducătorii economiei naţionale au datoria să studieze problema fără întârziere, să armonizeze interesele invocate de administraţiile comunale cu cele ale societăţii exploatatoare, înlăturând motivele de temporizare şi impunând începerea unei activităţi practice pentru distribuirea şi utilizarea gazului metan. Am pierdut prea mult timp cu discuţii contradictorii, memorii şi obiecţiuni. Pentru că e vorba de o sursă de energie întrebuinţabilă în zeci de domenii, cei în drept trebue să facă dovada că au în sistemul de rezolvire aceeaş însuşire . CONTINUITATE D. consilier regal Gh. Tătărescu, preşedintele consiliului de miniştri, a sintetizat într’o scurtă formulă felul cum trebue privită reconstituirea cabinetului : „Nici guvern nou, nici program nou”. Intr’adevăr, cea mai mare sparte dintre miniştrii fostului guvern, se găsesc în acelaş loc de răspundere în guvernul de azi. In ce priveşte politica externă, d. prim ministru a ţinut să precizeze că România va continua politica de pace, de independenţă şi de apărare pe care a afirmat-o în atâtea rânduri. Cea mai strictă neutralitate va fi observată în toate împrejurările, întărind legăturile cu aliaţii noştri din înţelegea Balcanică şi dezvoltând relaţiile normale pe care le avem cu toate popoarele. Acestea rămân obiectivele permanente ale politicii noastre, a precizat d. Tătărescu. Guvernul va veghea ca ţara noastră să-şi poată împlini menirea, nelăsându-se atrasă în vârtejul unor interese care nu sunt ale ei, şi, această politică pacinică de veghe ne-a determinat şi ne determină să desăvârşim pregătirea noastră tehnică, să înzestrăm oştirea cu toate cele necesare, în care scop sacrificiile unanime ale tuturora au dovedit încă odată strânsa solidaritate naţională pe care statul se poate bizui. Ca o subliniere a acestei solidarităţi, d. prim - ministru Tătărescu a anunţat că, pe planul intern, va urmări mai departe ţelurile politicei de destindere şi de împăciuire. Tot în domeniul intern, una din cele mai de seamă preocupări, e cea privitoare la economia generală a ţării cu toate ramificaţiile ei. Urmările războiului, greutăţile ivite în calea normală a schimburilor cu străinătatea, dificultatea procurării materiilor prime necesare industriilor, sunt cauzele fireşti ale urcării preţurilor şi deci ale scumpirii costului vieţii. La aceste cauze se mai adaugă specula ilicită căreia trebue să i se pună frâu, iar „noile organe şi noile norme de conducere şi de reglementare a întregei noastre economii” — menţionate în declaraţiile d-lui prim-ministru — vor avea în vedere toate laturile problemei ce interesează şi statul şi massele populare. In această epocă de îngrijorare generală, unitatea sufletească cea mai desăvârşită, trebue să domnească. Interesele ţării, trec înaintea tuturor celorlalte considerente şi de acest imperativ trebue să ţină seama şi conducătorii şi conduşii. De înţelepciunea conducătorilor şi de disciplina conduşilor, depind: propăşirea ţării, viitorul neamului, integritatea hotarelor, buna stare a tuturor cetăţenilor ; înţelepciunea şi disciplina ne garantează libertatea, avutul, viaţa generaţiilor de azi ori de mâine; cu ele putem privi cu încredere desfăşurarea eveni- V. IN CORPUL ZIARULUI: — Regina Wilhelmina a Olandei Împreună cu Principesa Juliana şi Principele Bernhard au sosit la Londra. Cum va duce Marea Britanie răsboiul. — Declarațiile d-lui Churchill — Aliații nu vor interveni în Indiile olandeze. v * sajl'1 EXEMPLARUL In România 3 tei In străinătate 6 lei Taxa poștală prătită In numerar contom aprobării Dir. G le P. T. T. Nr. 24.464/939 URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Şl TELEFONICE REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23*» CEREEA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 R>. rj2 JTof 16 Mai i960 12 Pagini P 1111 DIRECTOR ŞI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU BOGĂŢII RISIPITEI TENSIUNEA DIN MAREA MEDITERANĂ La începutul războiului european, Italia a adoptat poziţia de nebeligeranţă, confirmată în Decembrie 1939 de Marele Consiliu Fascist ca şi de Contele Ciano în discursul rostit la 15 Decembrie 1939 în faţa Camerei fasciilor şi corporaţiilor. Această atitudine nu trebuia interpretată ca o politică de neutralitate sau de pasivitate. Ea constituia o politică de libertate de acţiune, menită să îngăduie adaptarea la situaţia internaţională creată de desfăşurarea raporturilor diplomatice ale Italiei şi a evenimentelor militare dintre beligeranţi. Baza politicii italiene rămânea pactul de alianţă italo-german din Mai 1939. Lucrul a fost în mod constant afirmat la Roma, în cursul ultimelor opt luni. Raporturile cu Puterile occidentale şi cu Statele balcanice rămâneau în vechiul lor cadru, în primele luni după izbucnirea conflictului european. Acordul din 16 Aprilie 1938 pentru menţinerea Statului quo în Mediterana, care fusese consacrat de o vizită la Roma a d-lui Chamberlain şi pe care în primăvara lui 1939 nu-l sanduise ocuparea Albaniei, părea să constituie până în ultimele luni norma relaţiilor italo-engleze. Interzicerea transporturilor de cărbuni germani in Italia la începutul anului în curs a dat prilejul primei neînţelegeri serioase în relaţiile italo-britanice. Legăturile dintre Franţa şi Italia păreau şi ele că au intrat pe o linie normală, după denunţarea acordurilor de la Roma şi după încordarea gravă, care in primăvara lui 1939 matice ale celor două ţări. De la izbucnirea războiului european nici un fapt excepţional nu tulburase raporturile franco-italiene. Mediterana părea destinată să rămână o zonă europeană liniştită. Acordurile provizorii ale Angliei şi Franţei cu Turcia în Mai şi Iunie 1939 provocase o nemulţumire destul de vie la Roma. După izbucnirea conflictului european, încheierea pactului de la Ankara, în Octombrie trecut, nu dăduse însă prilejul unei reacţiuni deosebite din partea diplomaţiei sau presei italiene. Faţă de ţările balcanice, diplomaţia italiană adoptase o atitudine înţelegătoare şi multe priviri se îndreptau spre Roma în speranţa unei politici de menţinere a statului quo politic şi social în Sudestul european. Retragerea trupelor italiene şi greceşti de pe frontiera Albaniei , aniversarea de trei ani a pactului de la Belgrad, comemorat cu cordialitate, la Roma ca şi în capitala Iugoslaviei, dedeau, între altele, dovada concretă a acestei politici de destindere. După întâlnirea dela Brenner, care corespundea cu sfârşitul anchetei d.lui Sumner Welles în Eupora, s’a produs însă o schimbare învederată în orientarea politicii romane. Fără ca poziţia oficială de nebeligeranţă a Italiei să sufere vreo schimbare, sprijinul politic şi de presă al Italiei faţă de Reich a devenit mai activ şi mai puternic. Moderată în aprecierea păcii de la Moscova, care punea capăt răsboiului ruso finlandez, presa italiană adopta, o atitud (tine in întregime favorabilă caracterizase relaţiile diplo- acţiunii militare germane la Norvegia, ale cărei rezultate corespundeau de altfel în bună parte prevederilor ei. întărirea forţelor navale anglo-franceze în Mediterană — ca epilog al campaniei din Norvegia — inăspria şi mai mult raporturile dintre Italia şi Aliaţi. Nu se poate şti exact in ce măsură situaţia din Mediterană a putut influenţa pe cea din marea Nordului sau acţiunea din marea Nordului a putut determina creşterea încordării în Mediterană, unde de curând au intrat in serviciu două puternice unităţi cuirasate italiene de 35.000 de tone, Littorio şi Vitoria Veneto şi unde au loc în prezent manevre navale de lungă durată ale flotei italiene. Schimbarea de atitudine a politicii italiene a luat o formă concretă în urma mai multor manifestaţii oficiale: raportul ministrului Pietromardin şi declaraţiile ministrului Culturii Populare de Pavolini către ziarişti despre efectele controlului naval al Aliaţilor asupra intereselor Italiei, precum şi expunerea amiralului Cavagnari. Subsecretarul de Stat al marinei, asupra intereselor mediterane ale Italiei ale urmărilor controlului aliat şi ale pregătirilor navale italiene. Aceste manifestări corespund cu începerea acţiunii militare germane in Olanda şi Belgia, primită şi ea favorabil de presa italiană. O notă oficioasă franceză răspunde criticilor aduse la Italia condiţiunilor in care se face controlul naval aliat, arătând că aliaţii n’au căutat să facă din blocadă un instrument de dominaţie corner. (Continuare in pag.12-a) IN OLANDA Soldaţi olandezi in drum spre front IMPRESIA LA PARIS ASUPRA PRIMELOR ZILE DE LUPTA Uriaşă bătălie de tancuri.—încrederea francezilor in unităţile lor motorizate.—2000 de tancuri in luptă.*—Grosul trupelor n a fost incă angajat din nicio parte. — Atitudinea presei americane produce mare satisfacţie la Paris Prin telefon de la corespondentul nostru din Paris Paris, 13. — Opinia publică urmăreşte aci cu deosebit interes dar cu calm principalele faze ale bătăliei care se întinde acum din munţii Vosgi până în Marea Nordului. In Olanda, trupele germane pătrunzând în parte dincolo de râurile Iselle şi Meusa, trupele I frontierei olandeze se retrag către I cea de a doua linie a apelor care protejează spaţiul Roterdam-Haga şi Amsterdam-Utrecht care formează sistemul defensiv olandez. Dar, după cât se pare, înaintarea germanilor se face foarte încet. In interiorul Olandei, acţiunea armatei ajutată de populaţia civilă continuă cu succes deplin în ce priveşte curăţirea ţărei de paraşutiştii germani. Ei sunt capturaţi sau nimiciţi cu toate că sunt fie în uniforme engleze sau olandeze fie deghizaţi în preoţi şi chiar în femei. In Belgia bătaia se dă în două regiuni. La nord de Meusa, în regiunea Maastricht-St. Trond se ştie că germanii au reuşit să treacă peste canalul Albert deoarece ofiţerul însărcinat de a arunca în aer podurile a fost omorît de o bombă. Dar faptul că al doilea pod a fost în urmă aruncat în aer şi că astfel germanii nu mai au decât un singur pod pentru trecerea trupelor motorizate a slăbit acţiunea lor. Atacurile germane sunt foarte violente dar aviaţia aliată şi detaşamentele motorizate franceze au reunit contraatacurile lor la sud-est de Tirlemont cauzând pierderi considerabile trupelor germane. In aceste regiuni se poate spune că se dă o bătălie uriașă de tancuri contra tancuri. Sunt peste 2000 de tancuri angajate in această luptă care e într’adevăr fără precedent. A doua ofensivă este la sud de Meusa în munții Ardeni. Bătălia e în curs. Pe frontul Lorénél cu toată violenţa preparată de artilerie atacul german nu a fost dat cu aceeaşi tărie ca între Forbach şi Sarre. In ansamblul luptelor, după informaţiuni din sursă excelentă ce le-am obţinut astă seară, nu este vorba până acum decât de lupte de întârziere pe care le dau aliaţii şi care urmăresc ca trupele lor să se poată instala pe o solidă linie de rezistenţă. Aliaţii îşi transportă trupele cu mare rapiditate. Se subliniază că deocamdată nu au fost angajate nici dintr-o parte nici de cealaltă decât unităţi importante de avantgardă, grosul trupelor neintrând încă în acţiune. In tot cazul, la Paris se urmăreşte cu multă seninătate desfăşurarea luptelor. Primele lupte au dovedit că aviaţia aliată luptă cu multă eficacitate contra aviaţiei germane. Deasemenea aceste prime lupte au dovedit excelenta calitate a materialului francez motorizat precum şi a oamenilor cari luptă în aceste unităţi. Desigur toată lumea se aşteaptă aci la o alternanţă de succese şi de insuccese, dar nimeni, absolut nimeni nu se îndoeşte de victoria finală. * Se subliniază atitudinea vitregei prese americane, chiar L (Continuare vii pag. 2-a) MERSUL RĂZBOIULUI Bort colii mari se anunţă de pe toate fronturile din apus. Pe pământ, în aer şi pe apă forţele beligerante se încleştează tot mai mult într-o luptă pe viaţă şi pe moarte. Din Berlin se anunţă că trupele germane din Olanda au ocupat în întregime provincia Groningen, iar trupele care operează în Belgia au ocupat Liege. Presiunea germană se accentuiază. Trupe franceze sosesc conţinută în Belgia, fiind pretutindeni aclamate de populaţie, încep atacurile şi pe linia Magmnot. Pierderile aviaţiei beligeranţilor sunt în fiecare zi considerabile. OPERAŢIILE IN CURS DIN OLANDA ŞI BELGIA Acţiunile ofensive germane pe liniile Issel şi Anvers-Longwy. **» Apariţia „paraşutiştilor“ In actuala fa~ă a operaţiilor militare şi aerene din Olanda şi Belgia se pot desprinde — după cele anunţate prin comunicatele oficiale ale beligeranţilor — următoarele fapte: In Olanda de nord, trupele germane au ocupat provincia Groningen dintre frontiera de est a acestei ţări şi coasta orientală a lacului Zuiderzee, care n’a avut niciun dispozitiv de apărare, fiind o regiune acoperită de mlaştini, turbe şi de o reţea de canale. De-alungul căei de apă fortificată Issel, între vest de Arnhem şi vărsarea Issel-ului în lacul Zuiderzee, s’a angajat de două zile o bătălie. O coloană germană a reuşit să străpungă această linie intr’un sector şi ea caută să forţeze trecerea spre vest în direcţia Awersfort. Mai la sud, între Hesselt şi oraşul Maastrich, ocupat acum trei zile de germani, — o acţiune ofensivă este în curs, care interesează dispozitivul de apărare belgian de la nord-est, constituit de canalul Albert. Acest canal, între Anvers şi Visé (Liege), lung de 125 km., a fost organizat defensiv cu scopul de a opune un obstacol puternic unei ofensive inamice de la nord şi est. Ofensiva germană din această parte a avut ca obiectiv întoarcerea fortificaţiilor din jurul Liege-ului. O coloană germană a trecut canalul Albert într-un nume, iar în celelalte părţi trupele olandeze opun rezistenţă. O altă acţiune ofensivă germană a avut ca obiectiv Liége-ul, care constitue cheia strategică a întregului dispozitiv de apărare belgian, Anvers-Longwy. După comunicatul oficial german, câteva forturi au căzut şi trupele germane au ocupat Liege-ul. Căderea Liege-ului va determina retragerea trupelor belgiene pe a doua linie de apărare. Mai la sud, in regiunea Ardennes, forţele belgiene cooperează cu cele franceze. Aceasta e o regiune cu obstacole naturale: păduri, mlaştini, cursuri de apă şi numeroase defileuri. Probabil că o a doua bătălie se va angaja de franco-anglo-belgieni in partea centrală a Belgiei. Comunicatul german a anunţat şi ocuparea ducatului Luxemburg. Prezintă un deosebit interes de ordin militar acţiunea desfăşurată de germani în petăţi militare belgiene, paraşutişti germani, precum şi i» câteva cartiere mărginaşe al® oraşului Bruxelles. O parte din aceste elemente a fost nimicită dar, altă parte a putut să îndeplinească misiunile ce li s’au încredinţat. Guvernul francez a anuttiţat că deoarece armatele germane s’au folosit în cursul operaţiilor din Belgia şi Olandeabrăcaţi in uniforme olandeze, belgiene, sau civile, în cazul când asemenea elemente vor fi capturate pe teritor francez şi nu vor purta uniforme germane recunoscute, ele nu vor putea beneficia de tratamentul cuvenit prizonierilor militari. Din Berlin s-a anunţat că paraşutiştii fac parte din armata regulată, poartă unifor(Continuare in pag. 2-a)landa şi în Belgia prin deta de paraşutişti, adeseori împamentele transportate cu avioanele şi prin echipe de paraşutişti în diferite regiuni şi centre din interiorul acestor ţări. D. Van Kleffens, ministrul afacerilor străine al Olandei, a declarat că paraşutiştii germani au coborît după începerea ostilităţilor „în cerc” în jurului oraşului Haga, ca şi în alte puncte. In Belgia, de asemenea, au aterizat in spatele unor ani Frontul aproximativ germano-olando-belgian din ziua de 13 Mai. Fruntaş rexist împuşcat Paris, 13 (Radar). — Corespondentul Agenţiei Ştefani află că imul din şefii mişcării rexiste belgiene, Kerres, a fost împuşcat de o sentinelă pe când încerca să se apropie de o cazarmă. IDEALUL GENERAŢIEI DE AZI de N. IONESCU-SISEŞTI prof. la facultatea de Medicină. Generaţia de la 1848 a vibrat în idealul independenţii naţionale, pe care l-a servit cu o înălţime de sentiment patriotic mergător până la jertfa liber consimţită. Generaţia dinainte de 1914 a crescut în cultul României întregite. Schimbul de cărţi şi de reviste între ţara liberă şi provinciile subjugate îmbrăca pe vremea aceia forma unei comunicări pioase. Vizitele peste Carpaţi erau pelerinagii naţionale. Cei ce pătimeau pentru neam erau veneraţi ca nişte mucenici. Care-i idealul generaţiei noastre ? Căci este datoria intelectualilor acestei ţări să dea un conţinut psihic formei sociale în care se organizează România de astăzi. Una din cauzele continuei crize a tineretului din ultimii 20 de ani, stă în faptul că el nu-şi putuse făuri un ideal care să-i călăuzească elanurile şi să-i absoarbă capacitatea de creaţie. Sunt oameni gata să răspundă: „Idealul generaţiei noastre, ca şi al celor ce vor veni, este să păstreze România întregită“. Mediocră gândire despre lucrurile omeneşti. Psihologie nulă. Pentru că idealul nu-i o formulă statică. Ci prin esenţă o formulă dinamică, generatoare fără încetare de creaţie. Numai cu preţul acesta idealul se menţine şi înviorează un popor. Altminteri idealul e înlocuit cu alt ideal, sau poporul degene- lează şi piere. Alţii vor zice: „Vorbeşti de ideal când probleme de existenţă bat la poarta conştiinţei popoarelor ? Este inoportun“. Slabi istorici aceştia. Niciodată problema unui ideal nu-i mai oportună pentru popoare decât în perioade de criză. Ori ea însăşi nu-i decât o zvârcolire după un nou ideal.. Găsirea acestuia, calitatea lui şi servirea lui cu religiozitate sunt în împrejurări tulburi garanţii de salvare. ■ Ce ţel poate încălzi azi poporul românesc? Căci idealul e o concepţie susţinută de un sentiment. Sau o pornire afectivă luminată de o ideologie. Să scrutăm adâncurile sufletului românesc şi să vedem de ce creaţiuni este el capabil. Este el în stare, de exemplu, să dea un neam de mari comercianţi, cum au fost odinioară Fenicienii, Veneţienii ? Răspunsul e negativ fără zăbavă. N'avem acest talent înscris în celulele noastre nervoase. Viaţa economică contimporană e martoră că nu posedăm decât antipodul acestei virtuţi N’avem de altfel nici situaţia geografică care să favorizeze o desvoltare întinsă pe planul comercial. Putem noi năzui să ajungem o ţară de mare creaţie industrială? Analiza nu ne îngăduie să fi(Cotinuare la pag. 2-a) GERMANIA PROTESTEAZĂ CONTRA MĂSURII ALIAŢILOR CA PARAŞUTAI! SĂ FIE TRATAŢI FRANCTIRORI CE REPRESALII ANUNŢĂ REICHUL. Prin telefon de la corespondentul nostru particular Berlin, 13. — Deoarece atât comunicările din sursă germană, cât şi cele din tabăra adversă asupra rezultatului ofensivei germane în Belgia şi Olanda sunt lipsite de amploare şi deoarece nu se poate pune bază decât pe comunicatele oficiale, încordarea opiniei publice creşte pe zi ce trece. In schimb, cercurile neutre observatoare din Berlin comentează polemica intervenită pe chestia paraşutiştilor germani. Aliaţii susţin că aceste trupe speciale germane au apărut pe teritoriul străin fără să poarte uniforme sau chiar purtând uniforme ale armatelor adverse. Aceste afirmări sunt combătute de germani, răspunzânduse că uniforma paraşutiştilor este poate neobişnuită, însă totuş caracteristică din cauza misiunii speciale a acestei categorii de trupe. Din cauza aceasta, hotărîrea primului ministru al Franţei, ca paraşutiştii germani să nu fie consideraţi trupe regulate ci ca franctirori şi în consecinţă executaţi, a provocat o intervenţie oficială germană pe lângă aliaţi. Ministerul afacerilor străine al Reichului, prin mijlocirea puterilor care repreziintă în Germania interesele Belgiei, Franţei, Angliei şi Olandei, a transmis azi la prânz acestor guverne o notă in care protestează contra hotărîrii d-lui Reynaulf ca paraşutiştii germani să nu fie consideraţi ca trupe regulate, anunţând ,,cele mai severe măsuri de represalii“ în cazul când aceştia vor fi trataţi ca franctirori şi executaţi. Textul exact al acestei note nu a fost publicat încă, şi anume cu motivarea că se aşteaptă comunicarea ei guvernelor aliate. După cât se spune, natura represaliilor germane nu este încă precizată. Din comunicatul înaltului comandament german reese totuş că nota conţine atacuri împotriva persoanei d-lui Reynaud şi precizează că pentru fiecare paraşutist german executat vor fi împuşcaţi 10 prizonieri francezi. Cercurile germane autorizate anunţă de asemenea că nu s-a hotărât încă dacă şi cazurile în care paraşutiştii germani vor fi atacaţi de populaţia civilă vor atrage represaliile anunţate. Se poate spune însă că în asemenea cazuri vor fi trataţi conform dreptului internaţional, iar civilii în cauză vor fi consideraţi ca franctirori, aplicându-li-se sancţiunile respective. MEMBRII AMBASADEI BELGIENE DIN BERLIN AU PĂRĂSIT TERITORIUL REICHULUI Berlin, 13. — Membrii ambasadei belgiene din Berlin şi reprezentanţii presei belgiene de aci au fost conduşi la graniţa elveţiană, pe care urmează s-o treacă, imediat ce personalul ambasadei germane din Bruxelles va fi trecut şi el în Germania, ceeace se pare că s’a şi întâmplat. Membrii legaţiei olandeze sunt încă reţinuţi în capitala Reichului, deoarece n’au parvenit încă până acum ştiri precise asupra situaţiei personalului legaţiei germane din Haaa.