Universul, iunie 1940 (Anul 57, nr. 148-177)

1940-06-01 / nr. 148

sí si 57-Ssa 14 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUMS. A. Înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov exemplarul­­ In România 3 lei In străinătate 6 lei ► Taxa poștală plătită în numerar conforn aprobării Dir. G­le P. T. T. Nr. 24.464/919 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 Wr. 148 Sâmbătă 1 laude * *94® ' “14 Pagini PIUI DIRECTOR ȘI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU TURBURĂTORII PIEŢII dere al disponibilităţilor cât şi al posibilităţilor de regulată desfacere prin depozitele exi­stente” şi că preţul actual al acestui produs „rămânând în vigoare şi nefiind vorba de o majorare a lui, populaţia nu are motive de îngrijorare“. Iată de ce tot atât de bine­venită este şi informaţia dată din sursă autorizată, că svo­­nul după care s’ar fi hotărît ridicarea preţului la chibri­turi sau teama de ivirea unor greutăţi in procurarea lor n’are nici un temei. Iar, ca măsură de prevedere, Casa autonomă a monopolurilor a dispus ca Societatea română pentru fabricarea chibrituri­lor să aibă un plus de fabri­caţie peste consumaţia nor­mală, care să satisfacă de timp îndelungat, orice număr de cereri. In ce priveşte temerea că piaţa noastră ar putea să fie lipsită vreodată de cantităţile de sare necesară trebuinţelor curente, ea ar fi prea depla­sată pentru o ţară Înzestrată cu atât de numeroase şi de productive saline... De aceea publicul nostru ar trebui să nu se lase atât de uşor prins în urzeala svonu­­rior lansate fără niciun con­trol, dar cu tendinţa de a pro­voca tulburări şi accese de panică pe piaţă şi in condi­­ţiunile de aprovizionare. O astfel de tulburare­ s’a produs în aprovizionarea cu uleiul de floarea soarelui, ale cărui stocuri ar fi fost înde­stulătoare pentru normala a­­provizionare a populaţiei până la producţia din noua recoltă, dar cam­, datorită curentului de cumpărări individuale ma­sive, determinate de aceiaşi răufăcătoare ofensivă de zvo­nuri false, au nevoie de oare­care trecere de timp ca să poată fi reînoite, spre a sa­tisface cererile artificial spo­rite ale publicului, astăzi. Prin contribuţia naţională excepţională, sacri­ficiile de astăzi vă asigură liniştea de azi şi prospe­ritatea de mâine. Ofensiva svonurilor n’a de­pus încă armele. După ce s’a exercitat cu o predilecţie dem­nă de o cauză mai bună, pe plan politic, fie intern fie ex­tern,­­ cu incursiuni meşte­şugite în domeniul conjectu­rilor financiare, monetare, bursiere —, de câtva timp a găsit în fine un câmp mai palpabil şi, ipso facto, mai sensibil, de manevră: cel al pieţii şi al aprovizionării noa­stre zilnice. Veştile cele mai absurde se pun în circulaţie cu o stă­ruinţă morbidă. Te întrebi ce minte diformată le-a nutut inventa, deşi mai mult te ui­meşte şi te revoltă uşurătatea cu care sunt ascultate şi luate drept monetă bună. Din senin s’a iscat, de pildă, zilele ace­stea vestea prin gospodăriile Capitalei, că în curând se vor scumpi sau vor dispare de pe piaţă: gazul lampant, chibri­turile, sarea. De aci asaltul gospodinelor la prăvălii, debite, depozite, pentru aprovizionarea masivă cu aceste articole, de care —­­slavă Domnului! — nici odată n’a dus lipsă ţara noastră şi nici o naţiune din lume nu arată că ar putea duce vre­odată. Dar tocmai aci stă perico­lul unor asemenea svonuri, în lipsa de descernământ cu care sunt acceptate. De aceea, dacă rolul autorităţii este, pe de­o parte, să urmărească sursele d­e lansare, lovind pe vinovaţi cu toate asprimile legii, tot atât de necesară este şi lă­murirea promuntă venită de la forurile competente, menită să vădească netemeinicia şi absurditatea svonului. Iată, de ce toată lumea a luat notă cu Înţelegerea cuvenită de ex­­plicaţiunile date la timp de comisariatul general al petro­lului, care a arătat că „apro­vizionarea cu petrol lampant a populaţiei este complet asi­gurată, atât din punct de ve­ S’a afirmat din nou atitudinea de neutralitate a Japoniei in conflictul actual Tokio, 29 (Radar). — Corespon­dentul agenţiei „Ştefani” trans­mite: Purtătorul de cuvânt al mini­sterului de externe, în conferinţa de presă obişnuită a afirmat încă odată atitudinea de neutrali­tate a Japoniei în conflictul ac­tual. El a adăugat că, subsecretarul de stat al ministerului de afaceri străine, a primit pe ministrul Olandei la Tokio căruia i-a cerut amănunte asupra situaţiei din In­­diile Orientale Olandeze. Mini­strul Olandei a răspuns la mai multe chestiuni, dar a declarat că trebue să ceară informaţii din Batavia, pnntru ca să poată răs­­punde la alte chestiuni. In ceea ce priveşte vizita pe care ambasadorul Franţei a fă­cut-o subsecretarului de stat al ministerului afacerilor străine, purtătorul de cuvânt al acestui minister a precizat că în cursul acestei vizite s’a vorbit despre situaţia europeană, iar nici­decum de posibilitatea unei păci sepa­rate, după cum se publicase în presa din ultimele zile. IN FORUL MUSSOLINI Ducele urmăreşte exerciţiile de gimnastică organizate in onoarea misiunii japoneze batAlia din regiunea yser-ypres LUPTE VIOLENTE IN ZONA FRONTIEREI FRANCO BELGIENE. — YPRES SI LILLE OCUPATE DE GERMANI In cursul zilei de eri germanii au accentuat presiunea la Nord a­­supra corpului expediţionar bri­­tanic şi a grupului de divizii fran­ceze de sub comanda generalului Blanchard, multiplicând atacurile cu forţe superioare şi fără să ţină seamă de pierderi, atât în secto­­rul belgian, cât şi în cel francez. Reese apoi din comunicatele be­ligeranţilor o rezistenţă mai a­­prigă din partea armatelor aliate încercuite, care cu toată situaţia lor tragică, se apără cu înverşu­nare în spaţiul din ce în ce mai strâmtorat ce le-a mai rămas. Aceste armate nu mai dispun decât de o bucăţică de coastă, la vest şi de o singură eşire la mare — portul Dunkerque — în urma ocupării de către germani a por­tului belgian, Ostende. In asemenea condiţii o parte din trupele anglo-franceze se mai poate îmbarca pe vasele de război şi de transport în portul Dun­kerque, pe când grosul lor îi asi­gură retragerea pe calea mărei, susţinând lupte grele, pe linia râului şi canalului Yser, la nord­­ de Ypres şi de-a lungul frontierei belgiene între Berarnes, Cassel Barikul şi Armentieres. In cursul zilei de eri s’au efec­tuat următoarele operaţiuni: In Flandra orientală, trupele germane au înaintat în direcţiile Zeebrugge — Heist — Blanken­­berghe şi Plasschendad­e-Osten. de. Germanii au pus stăpânire pe al doilea port important al Bel­giei de pe coasta mărei Nordului. — Ostende. In Flandra occidentală un grup de divizii germane, blindate, mo­torizate şi de infanterie, au ata­cat trupele franco-engleze pe linia râului şi canalului Yser şi între Furnes —Dixmude—nord de Ypres, — pe acelaş spaţiu pe care s’a dat bătălia din 22 Oc­tombrie — 10 Noembrie 1914 şi din Septembrie 1918. In cursul primei bătălii de pe Yser din războiul mondial, Dix­­mude a fost punctul critic şi pi­votul de rezistenţă pe dreapta al armatei aliate. In cursul luptelor de eri, ger­manii au ocupat Dixmude, dar au întâmpinat o puternică re­zistenţă pe linia râului şi a ca­nalului Yser. In acest sector e o reţea de canale cu un dispozitiv defensiv. Lupta s-a extins, atât spre sud, în direcţia Ypres, cât şi spre vest, pe teritor francez, în direcţia Bergues. Centrul de gravitate al bătăliei din regiunea Yser-Ypres a fost la nord de Ypres unde germanii au concen­trat forţe considerabile şi au dat atacuri puternice cu unităţile lor blindate, cu artileria motorizată şi aviaţia de luptă. Ei au cucerit oraşul Ypres. Intre Saint-Omer şi frontiera belgiană, lângă Cassel, germanii au străpuns linia forti­ficată, iar în împrejurimile lo­calităţii Wormhout, tot în zona frontierei, lupte violente sunt în curs. Comunicatul oficial german anunţă, că armata engleză, care a fost respinsă în sectorul Dix­­mude, la vest de Dunkerque şi între Armentiéres, Bailleul şi Bergues, este ameninţată să fie zdrobită prin atacul concentric al trupelor germane. Cu începere de eri oraşul şi portul Dunkerque sunt sub focul artileriei ultra­­grele şi grele germane. In urma luptelor crâncene an­gajate în zona frontierei Armen­tiéres, care e situat la 16 km. vest de oraşul Lille, a fost ocupat de germani. Spre vest, după ocuparea ora­şului Douai, în ziua de 28, tru­pele germane au întreprins o altă acţiune ofensivă spre nord, cu scopul de a pune stăpânire pe o­­raşul Lille—important nod de co­­municaţii din nordul Franţei — şi regiunea industrială şi bazi­nul carbonifer Douai-Roubaix- Tourcoing. Lille a fost şi el ocu­pat de germani. La începutul războiului mon­dial, la 21 August 1914, coman­dantul grupului de divizii terito­riale franceze, care supraveghea frontiera în această parte, a ce­rut să fie organizat defensiv oraşul Lille spre a putea proteja regiunea industrială, bazinul carbonifer şi centrele urbane a­­flate în sectorul Douai-Lille- Roubaix-Tourcoing. A doua zi, guvernul francez a considerat ca un pericol naţional pierderea a­­cestei regiuni şi a luat măsuri în consecinţă, dar s-a revenit asu­­pra lor, declarându-se Lille, oraş deschis. Şi în acea bătălie de la frontieră, Lille, împreună cu zona industrială şi carboniferă, au fost pierdute, ca şi în faza actuală a războiului. Comunicatul oficial francez anunţă, că trupele încercuite de la nord, franco-en­­gleze, rezistă cu o admirabilă vitejie împotriva sforţărilor în­verşunate făcute de germani. Caracterul violent al bătăliilor de la nord se explică, atât prin voinţa comandamentului german de a lichida operaţiile în acel­­ sector, spre a stăpâni toată coa­sta maritimă de la baia Somme până la St. Luis şi a libera divi­ziile din acel sector spre a le transporta şi folosi în altă parte, cât şi prin rezistenţa îndârjită a armatelor franco-engleze, impusă de situaţia tragică în care se gă­sesc şi de nevoia asigurării eşirei prin Dunkerque pentru o parte din trupele lor. R. SEISANU LUPTELE DIN FLANDRA Situaţia trupelor aliate încercuite de germani. — Comentarii in legătură cu capitularea trupelor belgiene Prin telefon de la corespo­ndentul nostru din Berlin Berlin, 29. — După cum reise din ultimul comunicat german, bătălia din Flandra se desfăşoa­ră, după cum era de aşteptat. Oraşul Lille a căzut în mâinile germanilor, ceea ce înseamnă des­părţirea în două grupe a trupelor aliate din regiunea de Nord. Pri­mul grup, având ca singură eşire la mare portul Nieuport, se com­pune din divizii engleze, cari sunt silite să se apere pe o su­prafaţă de pământ având lungi­mea cea mai mare de 50 de kilo­­metri. Al doilea grup, compus din francezi, care se află la Sud de Lille, e fixat într’un careu cu laturile de cel mult 20 de kilo­metri fiecare şi este astfel în­cercuit, după cum era să­­ se mai întâmple la Valenciennes, unde a evitat atunci să fie încercuit. Luând ca bază aceste date şi aprecieri ale cercurilor militare germane, reiese că în partea de Nord, corpul expediţionar englez şi la Sud resturile a trei armate franceze, sunt puse în situaţia de a nu putea face niciun fel de manevră într’un spaţiu atât de restrâns. Trebue relevat în acelaş timp că se apreciază şi aci, în urma rezistenţei pe care o opun, caracterul soldăţesc şi valoarea acestor trupe, cami până la ulti­mul om sunt conştinte de si­tuaţia lor şi de soarta care se aşteaptă. Se spune totuş că în­frângerea definitivă a acestei rezistenţe nu mai este decât che­stiune de arc. Un rol tie seamă t­aru ,iatac, fără îndoială, în determinarea a­­­cestei situaţii, progresele reali­zate de trupele germane în Nor­dul Flandrei, cari ocupaseră, înainte de capitularea armatei belgiene, portul Ostenda, ultimul cartier general al lui Leopold al IlI-lea. Se arată în acelaş timp, într-un comentar de presă că, capitularea armatei belgiene a contribuit la o nouă restrângere a posibilităţilor de operare a trupelor engleze şi franceze pre­cum şi o scurtare a porţiunii de coastă neocupată încă de ger­mani. In ce priveşte capitularea bel­gienilor şi în special învinuirile aduse la Paris şi Londra regelui Leopold, acestea sunt pe larg co­mentate de presa germană. Co­mentariile se referă în special la cele susţinute de francezi şi de englezi, că vina pentru actuala situaţie şi mai ales pentru încon­jurarea trupelor aliate o poartă belgienii. Această concepţie este socotită însă ca necorespunzând realităţii. Trebue deasemeni re­levate articolele din presa ger­mană, care se referă la persoana regelui Leopold şi în care acesta e tratat cu cea mai mare bună­voință. Cercurile autorizate ger­mane, la rândul lor, comparând atitudinea regelui cu aceea gu­vernului belgian, spun că cel dintâi, spre deosebire de guvern, nu a ţinut niciun moment seama de interesele sale personale, ac­centuând în acelaş timp că regele a rămas pe teritoriul belgian. VASE DE RĂZBOI AMERICANE LA LISABONA Washigton, 29 (Radar).— Co­respondentul agenţiei „Ştefani“ transmite: Guvernul american a hotărît să trimită la Lisabona crucişe­­torul „Vincennes“ şi două dis­trugătoare pentru a întări es­cadra americană compusă din crucişetorul „Trenton“ şi două alte distrugătoare. Aceste vase au sarcina să­­pro­­tegue evacuarea americanilor din Europa. IMPRESIA IN STATELE UNITE IN URMA MĂSURILOR LUATE DE D. ROOSEVELT Washington, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Reu­ter“ transmite : Faţă de ultimate hotărîri luate de Statele Unite cu privire la Instituirea apărării şi la propu­nerile fiscale necesare finanţă­rii acestei apărări, impresia ge­nerală este că preşedintele Roo­sevelt ia foarte în serios situaţia actuală. Se crede că d. Roosevelt ia în sfârşit conducerea opiniei pu­blice şi nu mai rămâne prizo­nierul ei, ca în ultimele săptă­mâni. In sânul congresului există o unanimitate în privinţa proce­­telor de lege referitoare la ta­xele ce vor fi aprobate printr-o procedură urgentă, cât şi asu­pra proectelor militare şi na­vale. Oamenii din clasa mijlocie aş­teaptă cu seninătate să plătea­scă aceste impozite, fiind con­vinşi că importanţa esenţială constă in înaronărite găsi». IN NORVEGIA Portul Narvik cu calea ferată care duce spre Lofoten SALUBRITATEA LOCUINŢELOR Problema atât de mult dis­cutată a ridicării satelor, prin crearea în primul rând a unor condiţii de viaţă mai prielni­ce păturii ţărăneşti, prezintă o latură încă îngrijorătoare : gradul de salubritate a locu­inţelor rurale. S-au făcut progrese însem­nate şi în acest domeniu, cum s’au făcut în cel al higienei elementare, al hranei, al în­grijirii copiilor milei — dar câte mai sunt de făcut! Ministerul sănătăţii, în bu­letinul său pe Mai 1940, ne dă date interesante cu privire la acest capitol, arătând că din 3.601.489 locuinţe rurale sunt 41.648 bordee, 533.769 case cu i o singură cameră şi 1.160.838 locuinţe fără acea dependin­ţă de care şi împăraţii au ne­­voe! Am dus o politică de spoia­lă, de „ferchezuire“ la supra­faţă. Avem o Capitală mân­dră cu mii de block-hous-uri ce-şi îndreaptă semeţ turlele spre cer, avem „zgârie nori“ ca New-York-ul, dar abstrac­ţie făcând şi de întunerecul din lumea satelor, chiar în ce­tatea lui Bucur din 755.000 de case 231.000 n’au această în­căpere de higienă elementară, de care pomenim mai sus! Sunt judeţe unde proporţia bordeelor şi a caselor de pă­mânt este îngrozitoare: 97.55 la sută în Fălciu, 89.34 in Iaşi, 80.78 în Ialomiţa, 96.77 în Brăila, 80.72 în Ismail, 43.39 în Arad, 90.27 în Cahul, etc. Sunt locuinţe fără ferestre în proporţie însemnată în ju­deţele Ciuc, Teleorman, Bra­şov, Făgăraş şi Prahova. Oltenia şi centrul Transil­vaniei sunt cele mai îngrijite din punctul de vedere al sa­lubrităţii locuinţelor, iar cea mai rea situaţie o găsim în Nord-Estul Moldovei, in Basa­rabia şi în Nord-Vestul Tran­silvaniei. Sunt probleme cari, în apa­renţă, n’au niicio legătură cu actualitatea gravă a zilelor grele pe cari le trăim, în în­cleştarea feroce a forţelor pe câmpiile de luptă, în pregăti­­­­rea febrilă pe care toate sta­tele o fac pentru desăvârşi­rea înarmării, amuţesc cele­lalte preocupări. Dar tocmai în vederea aces­tei perspective, părăsind ilu­zia că va veni vremea când nu vor mai exista răsboae, întă­rind în toate domeniile pre­gătirile spre a face faţă tutu­ror împrejurărilor, concluzia firească e că o naţiune puter­nică trebue să fie o naţiune sănătoasă. Ideia emisă, într’o confe­rinţă ţinută la „Radio“ de d. general Petre Georgescu, co­mandantul gărzii naţionale din „F. R. N.“, pentru creiarea unui sat model, poate fi ime­diat pusă în practică de mem­brii „Frontului“ cari pot pre­tutindeni să facă aceleaşi îm­bunătăţiri, destinate unui sin­gur sat model din fie­care dis­trict. E o operă mare, ale cărei rezultate trebue să intereseze pe toţi conducătorii ţării, îngrijirea copiilor, hrana şi higiena populaţiei, tot ce este în legătură cu vitalitatea unui popor trebue să meargă un­ ritm cu pregătirea suflete­as­că şi morală, pentru ca amân­două la un loc să dea ţării tehnica şi spiritualitatea ne­cesară propăşirii, consolidării şi apărării. Altă voinţă, altă bărbaţi®, alt curaj în faţa evenimente­lor au fiinţele sănătoase, de­cât cele subnutrite. Miile de reflectoare şi firme colorate, ce luminează cerul ce acoperă Bucureştii, ne um­ple de orgoliu, dar mai satis­făcuţi am fi să ştim că, para­lel cu această strălucire, am făcut totul ca să ave­m o populaţie sănătoasă, puterni­că, bine hrănită, locuind în încăperi aerisite, pentru ca de la această stare fizică pur­­cede forţa de creaţie şi de a­­­­părare a unei naţiuni. * v CALMUL ŞI ÎNCREDEREA DOMNESC LA PARIS VIAŢĂ AUSTERĂ. — PRIMUL MINISTRU A PRIMIT ASIGURĂRILE PATRONILOR ŞI LUCRĂTORILOR IN CE PRIVEŞTE SPORIREA PRODUCŢIEI Prin telefon de la corespondentul nostru din Paris PARIS, 29. — In Flandra lup­tele continuă cu înverşunare şi armata generalului Prioux în­cearcă să-şi facă un drum spre coastă. Trupele germane au a­­tacat spre est şi spre vest. Pe muntele Kernnel şi pe Kessel o mare luptă este în curs. Tru­pele franco-britanice rezistă cu înverşunare pentru a întârzia pe germani. Marina aliată cola­borează la întreaga acţiune, înleznind astfel să se poată ţi­ne întăriturile dela Dunkerque. Vice­amiralul Abrial, care co­mandă forţele maritime aliate, este cu totul satisfăcut de mo­dul în care s’a putut face ravi­­talierea prin Dunkerque. Pe Somm­e acţiunea aliaţilor se desfăşoară favorabilă. Capul de pod în jurul căruia s’a dat lupta a fost cu totul redus şi trupele aliate au făcut mai multe sute de prizonieri ger­mani. La Calais, franco-britanicii mai stăpânesc încă părţi ale oraşului. Emoţiunea produsă de capi­tularea Regelui Leopold este încă vie, cu atât mai mult cu cât ştirile cu privire la armata din Nord, în urmă capitulărei armatei belgiene, sunt îngrijo­rătoare. Francezii şi englezii se luptă cu o energie înverşunată. Dar, oricât de vie este resimţi­ta grija pentru armatele aliaţi din nord, oricât de dureroasa este grija pentru ele, opinia pu­blică franceză nu înţelege sa persiste în comentarea, gestulu Regelui Leopold. Opinia publică ştie că frontul francez se orga­nizează şi se întăreşte şi că Franţa va ţine şi va merge îna­inte până la victor­ie. Intre timp guvernul belgiai se organizează pentru noua sa îndatorire şi pentru o cât mai deplină colaborare cu aliaţii. Pe de altă parte, cu cât răz­boiul devine mai crud cu atât viaţa la Paris devine mai aus­­teră. Cu începere de mâine restaurantele, cafenelele şi tea­trele vor închide la ora 22 : 30. Autobuzele care fuseseră re­chiziţionate pentru refugiaţii belgieni, au fost redate circu­laţiei. Parisul, renunţând pen­tru moment la farmecul vieţii lui, se închide într’o hotărâre optimistă izvorâtă din convin­gerea lui neclintită în victoria finală. Intr’un calm absolut toată lumea îşi intensifică ac­tivitatea în folosul ţarei în toa­te domeniile. Primul ministru a primit azi o delegaţie patro­nală şi­uvrieră care a asigurat de hotărârea lor unanimă de a spori producţia naţională şi de a­ pune toate forţele lor pentru asigurarea unei victorii totale şi durabile. G. P. *

Next