Universul, iunie 1940 (Anul 57, nr. 148-177)
1940-06-01 / nr. 148
F despre care nu vorbesc ziarele Există războaie înverșunate,necruțatoare care se duc, fără întrerupere, cu cea mai mare violență. Războaie despre care nu vorbesc niciodată ziarele. Nu se publică nici un comunicat asupra luptelor, deoarece însăși eroii acestor războaie trăesc departe de opinia publică. Ne gândim la luptele pe care omenirea le duce împotriva duşmanilor săi ereditari, bacilii. In special toamna, atacurile bacililor trebuesc parate cu o rezistenţă extraordinară.Scutul care-i apără pe oameni contra bolilor de toamnă, gripa şi răcelile de tot felul şi care, în acelaş timp, alunge aceste boli se numeşte UGOCRATINE Vindecă durerile de orice fel isehias şi guta, reumatismul şi nevralgiile, dureriile de cap şi dau dinţi, durerile menstruale, ră- r ceala. Algocratine apără şi vin, Peci, cruţe şi inrănitoşeşte.* Nr. 6994 din 28 Mai 1940 Se educe la cunoştinţa ceilor interesaţi că M. A. M. ţine la sediul său din b-dul Brătianu Nr. 21, in ziua de 15 Iuni de 1940, orele 9, tratate prin bună învoială pentru procurarea a: — 86 buc. mantale dim postav bleumarin închis. — 128 buc. costume din seviot bleumarin închis (compuse din sacou, pantaloni şi şapcă). Odertă cu ofertele şi în plic separat se va depune şi garanţia legală de 5% şi numai în recipisa Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, dintre care o cotă de 25% va fi depusă în Bonuri de înzestrare. Cartele de sarcini se pot consulta la M. A. M., Biroul de Informaţiuni, în fiecare zi de lucru. Publicaţiune Epitropia parohiei Icnii, din Bucureşti, roagă pe Domnii Pictori, specialişti şi autorizaţii de forurile în drept, să înainteze oferte închise pentru spălarea şi consolidarea picturii in fresca Bisericii filiale Batiste, monument istoric. Ofertele se primesc până în seara zilei de 15 Iunie, 1940, la Cancelaria parohială, în Str. Gmal Fraporgescu, Nr. 1, în faţaBisericii Batiste. Ele vor trebui să ţină seama dieactul de sarcini,întocmit de Comisiiunea Monumentelor Istorice, şi care poate fi văzut în orice zi la cancelaria parohială. Pentru Epiitropiie: Paroh Preotul N. I. Cazacu 6931 MMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMM ASIGURAREA ANCO -ROMÂNA Bucureşti, Griviţei 23 acordă ABONAŢILOR „UNIVERSULUI" PREMII DIN OFICIU în numerar şi lozuri ale Loteriei Statului. Cadouri în obiecte. Despăgubiri moştenitorilor, oricare ar fi vârsta abonatului. Trageri generale lunare şi speciale. O mare tragere festivă pentru aniversarea a 10 ani de la înfiinţarea secţiunii „UNIVERSUL“ a Societăţii. Asigurări pe o durată de plată foarte scurtă, şi chiar cu primă unică, şi cu plata în efecte la cursul nominal. Se poate cere trecerea ratelor plătite de la oasigurare veche ,chiar dacă nu e la curent — la o asigurare nouă — făcută în condiţiunile sus arătate. _______________________________ 10 cupoane — dimpreună cu taxa de manipulaţie de lei 20 — dau drept cetitorilor asiguraţi la 1 bon de participare la TRAGEREA FESTIVA a cărei dată se va anunţa la timp. ii _ CF.RF.TI LĂMURIRI SI PROSPECTE . * UT ▼ ▼ T-vtvtttttt.............................................. Adunarea generală „a Institutului de ştiinţe al României“ Ziua întâia JLili IVille'IiL'U'L I, CX, UU-lct ALAUllL. s’a deschis adunarea generală a Institutului de ştiinţe al României, sub preşedinţia d-lui profesor dr. C. Angelescu, consilier regal. . ...... D-sa arată progresele reali- hate de Institutul de ştiinţe care-şi afirmă personalitatea ştiinţifică pe fiecare zi,ce trece. Acest centru de cultură naţională împlineşte 5 ani de existenţă, iar comunificările şi studiile ce a înfăptuit sunt citate la locul de onoare în literatura şi ştiinţa străină. Instituitul îşi publică regulat, aproape lumiar, lucrările ştiinţifice ale tuturor secţiunilor în „Comptes rendius”, care a ajuns cu aniul al V-lea la tomul TV, iar toate discursurile de recepţie ale membrilor precum şi conferinţele cu caracter general apar In Buletinul Institutului, afară fie monografiile care sunt în preparare. D. dr. D. Paulian, secretarulgeneral al Institutului, face darea de seamă amănunţită a lucrărilor Institutului pe anul încheiat, arătând că s’au ţinut In cele 10 secţiuni 119 comunicări. Explică împrejurările excepţionale ale acestui an care au făcut ca unele secţiuni să aibă o activitate mai limitată, precum şi faptul Interesant că personalităţi ştiinţifice din lafară au trimis comunicări. Institutul îşi va face o cinste să le deschidă porţile sale. CONFERINŢA D-LUI PROF. G. TAŞCA D. profesor Gheorghe Tetşcă şi-a desvoltat conferinţa sa despre: „Spaţiul economic romănesc“. D-sa defineşte acţiunea, de spaţiu economic ca o unitate economică in care determinantele relaţilor de Schimburi sunt hotărâte de factori naturali şi istorici, a căror înrâurire nu poate fi înlăturată. O astfel de unitateeconomică o alcătueşte România de azi, bazată pe unitatea geografică cu centrul în inima Ardealului şi pe o civilizaţie de milenii Geto-Ttracică şi Daco-Romană, civilizaţie care a rezistat primilor năvălitori simerieni şi Sarmaţi, care a putut să asimileze infiltraţia slavă şi să respingă pe ultimii năvălitori barbari neasimilabili. In epoca acestor năvăliri populaţia autohtonă românească a avut o activitate economică bine cunoscută, de mocani, crescători de vite şi de plutaşi, negustori care transportau pe căile fireşti ale apelor, către Dunăre şi porţile răsăritene, pe lângă produsele creşterii animalelor şi lemnul şi sareade care barbarii, vremelnici stăpânitori, nu se puteau lipsi. . Această activitate economica au păstrat-o Românii şi in timpul stăpânirii ungureşti, iar schimburile economice au fost îndreptate necurmat numai spre Principatele Româneşti şi porturile ’ îndepărtate răsăritene aie ţinuturilor noastre. De acolo mocanii, adevăraţi ,negustori, aduceau în schimb in Ardeal produsele răsăritului. Incurcarea ungurilor de a dirim’’, activitatea Ardealului spre Apus, cu ajutorul saxonilor colonizaţi, a dat greş. De câte ori relaţiile cu Principatele au fost rupte, — ceeace s’a întâmplat In secolul al XTII-lea, pe timpul navălării Tătarilor şi în secolul al XVIII-lea, pe timpul convubiiunilor sociale din Transilvania — viaţa economica a Ardealului a stagnat, iar Saşii s’au găsit în stare de plâns, după propria lor mărturisire. Această unitate economică a luat însă un mare avânt abia după 1919, când spaţiul economic românesc s’a identificat cu spaţiul politic. La o ilustrare a acestei afirmaţii, conferenţiarul dă numeroase cifre comparative arătând că valoarea globală a producţiei care în 1919 era abia de 4 miliarde şi jumătate s’a ridicat la 1939 la 25 miliarde. Bazat pe cifre şi oftate din autorii străini, care nu pot fi bănuiţi de părtinire, conferenţiarul încheie cu consideraţia că România, în hotarele ei geografice de azi constitue o unitate economică bine definită, care n’a putut fi clintită de vitregia trecutului şi care, suntem siguri, va rezista tuturor vicisitudinilor prezentului şi viitorului. CONFERINŢA D-LUI DR. D. PAULIAN D. dr. D. Paulian vorbeşte despre „abuzul de produşi chimici în biologie". Conferinţa priveşte toate regnurile, in special cel vegetal, care face sinteză prin forţele electrice din natură şi apoi se integrează în regnul animal, constituind rezerva de energie şi de metabolism a acestuia. D. dr. Paulian face apoi o paralelă între îngrăşăminitele chimice şi ode animale ale terenurilor, arătând superioritatea îngrăşămintelor animale pentru producţia agricolă. Terenurile cu îngrăşăminte chimică, după o scurtă perioadă de supraproducţie, devin sterile, humusul se distruge, plantele şi cerealele sufăr şi chiar vânaturile îl părăsesc. La fel şi la regnul animal, preparatele arsenicare predispun ca şi la plante la cancer şi la distrugere. Conclusia ce se impune este să nu se abuzeze de preparate chimice nici în agricultură, nici în industrie, nici in biologie. Cercetarea radiului şi producerea vopselelor de anilină, ca şi a altor diferite culori, costă anual viaţa a mii de oameni , în special radium-ul care are repercursiuni asupra sănătăţii, zeci de ani în urma aplicării. Se face atâta abuz de medicamente preparate sub formă de specialităţi încât farmaciştii au uitat să prepare reţete, iar medicii să le formuleze, încrezându-se şi ei, ca şi publicul naiv, în preparatele recomandate primtr’o dibace şi insistentă reclamă! Concluzia la care s’a oprit conferenţiarul e că regimurile şi sfaturile medicale cinstite preţuiesc mai mult decât medicamentele. Azi joi ora 11 precis, ziua a doua a adunării generale. La ordomrea zilei conferinţeler War Sabin Manucilă, Costam C. Kiriţescu şi Eugeni Neculceai. CcU&nd&** UNIVERSUL 1 i. Examene pentru ocuparea posturilor de inspectori Indiţia de 10 Iunie 1940, se va ţine concursul pentru ocuparea posturilor de inspectori cu atribuţiiuni speciale privitoare la Muncă şi Voe bună. Toţi candidaţii trebue să posede titluri academice. Inspectorii pentru Muncă şi Voe Bună sunt funcţionari publici, fiind asimilaţi gradului de şef de secţie clasa I. Ei vor funcţiona pe lângă Inspectoratele generale ale muncii. Concursul va începe în ziua de 10 lunile 1940, ora 9 a. m. la ministerul muncii, direcţia muncii1, B-dul Take Ionescu Nr. 6, etaj V, prin vizita medicală. Candidaţii care nu vor fi complet apţi pentru serviciu, nu vor fi admişi la examen. Proba scrisă se va ţine în ziua de 11 Iunie 1940, iar ziua probei oraile se va fixa de către comisiunea de examen. Candidaţii vor fii înscrişi la concurs numai pe baza unei cereri scrise. Ei vor înainta Direcţiunei Generale a Muncii, serviciul Muncă şi Voe Bună, începând din ziua publicarea prezentei decizii şi numai până la data de 7 Iunie 1940, ora 13.30 odată cu cererea de înscriere şi următoarele acte: 1. Actul de naştere (vârsta minimă 25 ani şi maximă 40 ani). 2. Actul de naţionalitate (cetăţenie). 3. Actul de studii academice. 4. Actul de satisfacere a serviciului militar. 5. Certificatul cazierului judiciar. 6. Declaraţia de domiciliu (simplă). 7. Dovada de înscriere în F. R. N. Lipsa oricăruia din actele de mai sus, va atrage după sine respingerea cererea de înscriere la concurs. VINERI, 31 MAI Ort.: Sfântul Apostol Ermia și Sfântul Martir Ermei. Cat.: Sfânta Angela Merld Prod Angela. Evreesc : 23 Ijar 5700 Mahomedan: 23 Rebl-el-AhiT 135S. Giuma. La anul 1748 a fost cutremur mare când s’au dărâmat multe case și biserica Filipeștilor. * Răsăriul soarelui 4.37, apusul soarelui 19.50. (%lcu£L& EMISIUNI IN LIMBA ROMANA ALE POSTURILOR STRĂINE DE RADIO — (Ora românească) — 18.45 : DUNĂREA (325,4m.) 18.45: ZEESEN (31,38m.) 19.45: POSTE PARISIEN (312,8m.) 19.45: MARSILIA (400m.) 19.50: TIRANA (49,30m.) afară de Duminică. 20.: NICE (253m.) 20.15: ZEESEN (31,38m.) 20.15: ROMA (31,02 m.-25,51 m.) 20.15 : BARI (283,3m.) 20-30: DUNĂREA (325,4m.) 21.35: BELGRAD (49,18m.) 22.15 : DUNĂREA (325,4m) 22.45: NICE (253 m.) 22-45: MARSILIA (400 m.) 22.30: LONDRA (261m.) 22.30 : DAVENTRY (30,96m.-49,59 m.-41,49 m.) 23.: ZEESEN (31,38m.) VINERI, 31 MAI RADIO EXPERIMENTAL 2 kw., 32,4 m. 6.45 . ORA DIMINEŢII I. — Deschiderea emisiunii. II. — Radio-jurnal. III. — Gimnastică ritmică. IV. — Concert de dimineaţă (discuri). V. — Sfaturi gospodăreşti şi igienice. VI. — închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 12 : Ora; Cota Dunării şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10 : Muzică variată (discuri); Uvertură la „Hansel şi Gretele‘ de Humperdink (oach. simf. B.B.C. dirij. de Adrian Boult); Aubadă din „Regele Ysului” de Lalo şi Arie din „Pescuitorii de perle" de Bizet (voce: Rogatchewsky); Islamey, fantezie orientală de Balakireff (arch. simf. dirij. de Eugene Goossens); Polca de Rachmaninoff şi Troika de Ceaikowsky (pian: Sergiu Rachmaninoff); Allegro de Fiocco şi La capricciosa de Ries (vioară: Yehudi Menuhin); Selecţiuni din „Chemarea munţilor" de d’Albert (voce: Anita Gura, Carla Spletter, Peter Anders, H. Nissen); Scene alsaciene, suită de Massenet (arch. simf. din Londra, dir. de Piero Coppola). 13.20. Ora; SPECTACOLE; Ştiri artistice şi culturale; Sport. 13.30: Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga, Suită populară de Sabin Drăgoi; Saşinka, potpuriu de melodii ruseşti de Alex. Schirmann; Serenada sărutului de De Micheli. 14 : Radio-jurnal. 14.20: Continuarea concertului orchestrei Radio: Foaie de album de Wagner; Andantă cu variaţii de Weber; Gavotă din „Armida” de Gluck; Spre infinit, de M. Nigrim; Serenadă în patru părţi de Mozart. 15 : Radiofonice; Publicaţii; Varietăţi. RADIO ROMANIA 19 : Ora; Mersul vremii. 19.01: Poşta tehnică. 19.16 : Muzică de cameră (disc.); Sonata pentru vioară și pian în sol major" de Bach (vioară: Adolf Busch, pian: Rudolf Serkin); Trio în re major nr. 1 de Beethoven (pian: Hephzibach Menuhin, vioară : Yehudi Menuhim, violoncel: Maurice Eisenberg). 19.50 : Radio-jurnal în limba maghiară. 21.30: Muzică de cameră (discuri): Quartet de coarde opus 18 nr. 1 de Beethoven (quartetul Calvet). 22: Radio-jurnal. 22,15: Selecţiuni din operele lui Verdi şi Puccini (discuri); Arie din „Don Carlos" de Verdi (voce: Wilhelm Schipp); Duet din actul 2 din „Rigoletto“ de Verdi (voce: Amelita Galli-Curci şi Giuseppe de Luca); Povestirea visului şi Duet din actul 3 din „Otello“ de Verdi (voce: Marcel Wittrisch şi Hans Reinmar); Arie din „Turandot“ de Puccini (voce: B. Scacciati şi F. Merii); Scena morţii duet din „Boema" de Puccini (voce: Lucrezia Bon şi Tito Schipa); Duet din actul 1 din „D-na Butterfly" de Puccini (voce: Sheridan și Pertile). 23. închiderea emisiunii. BUDAPESTA: 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 21,10. Concert de orchestră; 22,40. Inf. în ungară, slovacă și ruteană; 23,10. Muzică de dans pe plăci; 24. Inf. în germană, italiană, engleză și franceză; 0,20. Orchestră de ţigani; 1,05. Inf. BELGRAD; 437,3 m. 20 kw. 686 kHz. — 18,45. Melodii populare ; 19. Conf.; 19,20. Muzică de dans; 20,20. Ora naţiunii; 20,40. Recital de romanţe ruseşti; 1 îl,10. Concert simfonic; 22,40. Inf.; 23. Plăci; 23,40. Inf. SAMBATA, 1 Iunie RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 12: Ora; Cota Dunării şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Muzică variată (discuri); Preludiul act. I din „Werther" de Massenet şi Preludiu de Rachmaninoff (orchestra simfonică dirijată de Piero Coppola); Toreador şi Andaluză de Rubinstein; Lebăda de Saint-Saens şi Melodie nr. 3 de Ceaikowsky (vioară: Mischa Elman); Cântece spaniole de Serrano şi de Alvarez (voce: Tito Schipa); Din ţări străine, suită de Moszkowski (arch. Operei de stat din Berlin, dirij. de Clemens Schmalstich); Romanţă şi Scherzo de Mendelssohn (pian: Francis Plante); Isola Bella, de Lincke şi Serenadă de Roland (voce: Karl Schmitt-Walter); Fantezie din „Manon Lescaut” de Puccini (orchestra simfonică din Milano, dirij. de Lorenzo Miajoli); Namouna, suită de Lola (arch. Conservatorului, dirijată de Piero Coppola). 13.20: Ora; Spectacole; Ştiri artistice şi culturale; Sport. 1330: N. Cucu (xilofon); Bode: a) Polca ţărănească; b) Mică maimuţă; c) Fantezie cu variaţii; d) Polca-mazurca; Fox de Eugen Corbu. 13.50: Georges Thill (voce-discuri); Arii din „Werter” de Masseneet şi „Damnaţiunea lui Faust” de Berlioz. 14. Radio-jurnal. 14.20: Corul şi orchestra Operei Regale Cover Garden din Londra (discuri); Dansul păstorului de Balfour (dirij. de Collingwood); Două piese de Grainger (dirij. de Collingwood); Două coruri din actul I din „Boris Godunow” de Mussorgsky (cor şi orch. dir. de Vincenzo Bellezza); Fragment din baletul „Sylvia” de Delibes (dirij. de Malcolm Sargent); Marş şi Cor din .,Carmen” de Biet (cor şi orch. dirij. de V. Bellezza) . 15. Săptămâna străjerilor: Lt. col. P. Jugănaru: Dragostea şi grija de locul natal şi de localitatea in care trăeşti. RADIO-ROMANIA 18: Ora străjerilor. 19: Ora. Mersul vremii. 19.01: Cronica turistică. 19.16: Muzică religioasă apuseană (discuri). Cred, din „Messa contra orgă” de Joh. Seb. Bach: Două coruri de Palestrina (corul Capelei Sixtine); Două coruri de Bach (corul din Dresda); Corul de Bach (orgă, Vienne); Ave Maria de Mendelssohn-Bartholdy;Ierusalim, de Parry; Cor de Perosi (corul Capelei Sixtine). 19.55: Radio-jurnal în limba maghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20: Din preistoria românească, de Ion Nestor. 20.20: D-na Martinne Barbillon- Ştefănescu (vioară) şi Ion Filipnescu (pian): Sonată pentru vioară şi pian de Paul le Flem. 20.45: Radiojurnal (I). 21 : SEARA DE OPERA: „MANÓN" operă în 5 acte de Massenet (discuri). Distribuția: Manon: Germaine Féraldy; Cavalerul Des Grieux: Rogacewsky; Lescaut: G. Villier; Contele Des Grieux : L. Guénot; Guillot de Morfontaine : De Creus Brétigny: Gaudin. Orch. Operei Comice din Paris, dirijată de Elie Cohen. După actul II (22 - 22.15): Radio-jurnal (II); Sport. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză, germană, engleză şi italiană. RADIO CHIŞINĂU 212,6 m. 1411 kHz. 14. Ora. Concert de prânz — Muzică românească (discuri): Doina şi Ardeleana de la Sibiu; Fecioreasca şi învârtită de la Braşov (arch. Traian Lăscuţ); Cântec lung oltenesc şi Şapte săptămâni din post (voce: Ioana Zlătaru) ; La Ciolpan la cruce’naltă (voce: Fănică Luca); Am in vale patru boi (voce: Mia Vlăşceanescu); Frică mi-e că mor ca mâine (voce: Toma Gau) ; Brâul Şincanilor şi Sârba vădenilor (arch. Avram Ticuşeanu). 14.30: Radio-jurnal. 14.45: Muzică variată (discuri); Potpuriu de operete de Karl Robrecht (orchestra Operei din Berlin, dirijată de Norbert Schultze); Barcarola, de Offenbach; Micuţa Carmen, marş de Bortz; O picătură de parfum şi La moara din răscruce, de Willou (voce : Petra Alexandru); Selecţiuni din opera „Martha” de Flotow (arch. Operei din Berlin, dirijată de Hans Schmidt-Isserstedt). 15,15: închiderea emisiunii de prânz. 21: Ora. Concert de seară. — Dansuri vechi (discuri); Dansuri franceze din secolul al 16-lea (orch. dirijată de Curt Sachs); Sarabandă şi Tamburin de Leclair (vioară: Yehudi Menuhim) ; Pavană de Franck şi Dans din 1603 de Hausmann; Sarabandă şi Gavotă de Bach; Passepied de Bach (clavecin: Wanda Landowska) ; Trei pavane din secolul al 16-lea, de Louis Milan; Gavotă de Lully (vioară: Kulenkampff); Menuet de Boccherini (vioară: Fritz Kreisler). 20.05: Omul de idei şi omul de acţiune, de Gr. Tăuşan. 20.25: George Ştefănescu (voce): Inelul de argint de Chaminado; Arie din Lucrezia Borgia” de Donizetti; Lupta cu armele sub regele Ioan de Saint-Saens; Inimă ingrată de Cardillo. 20.45: Radio-jurnal (I). 21.05: Posta radio. 21.20 : Orchestra „Luceafărul” (voce: Lya Crăciunescu); Ţine strâns, foxtrot de Brandow; Un slow din filmul „Vrăjitorul din Oz” de Arien; Ai să vezi, vals de Manzatti (voce: Lya Crăciunescu); Sidona, rumba de A. Sica; De dorul tău, tango de Tudorel Şerbănescu (voce: Lya Crăciunescu); Amintire slow de Lane; Te rog, tango de Dendrino (voce: Lia Crăciunescu); Bacanales, rumba de Larrisu; Pentru Dumneavoastră Doamnă, slow de Ion Vasilescu (voce: Lya Crăciunescu); Un foxtrot de John Finck; Vis blond, vals boston de Mircea Creţu; Sunt foarte supărat, tango de Leonida Antonov (voce: Lya Crăciunescu); Un foxtrot de Webb. 22.10; Radio-jurnal (II); Sport. 22.30: Muzică variată uşoară şi de dans (discuri); Bagatela, uvertură de Rixner; Mătăniile şi Melodie de Nervin; Fortunie de Messager (voce: Georges Thill); Dansuri spaniole nr. 3 şi 5 de Moszkowski; Melodii de Berlin şi de Woods; Marş de Alvarez (voce: Estrellita (Castro); Alaska, melodii; Melodie de Offenbach (voce: Julius Patzak); Marş simfonic de Savino; Două foxtroturi de Hammerstein; Dragoste neîmpărtășită, vals de Lincke; lange de Schmitz; Polca de Strauss; Marie-Marie, rumba de Lecuona (voce: Eric Helgar); Melodie de Brooke și Dansul mascotelor de Kedlbey. 23.45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză, germană, engleză , italiană. RADIO-CHISINAU 212,6 m. 1411 kHz. 14: Ora. Concert de prânz — Muzică de balet (discuri): Balet din „Nunta Aurorei”, de Ceaikowsky (orch. filarm. din Londra, dirij. de Efrem Kurtz); Balet din „Mireasa vândută”, de Smetana (orch. filarmonică din Berlin, dirij. de Leo Blech). 14.30: Radio-jurnal. 14.45: Discuri români (discuri) : Murgule, fă să sune zurgălăii, de Vilmou, şi Lie, lie, de Constantinescu (voce: Petre Alexandru şi Mia Braia); Te rog să mă ierţi şi Mă duce dorul iar spre tine, tango de Dendrino (voce: Ion Luican); Inimioară, inimioară şi Mi-a trimes bădiţă veste bună (voce: Lya Crăciunescu); Aoleulele Mărie (voce: Al. Bojenescu); Mărioară de la Gorj, Sârba şi Iarnă grea, muierea rea (voce: Maria Tănase). 15.15: Inchiderea emisiunii de prânz. 21. Ora. Concert de seară — orchestra Sindicatului Artiştilor Instrumentişti din Chişinău, dirij. de Arvic Hochfeld; Uvertură la opera „Italianca din Alger” de Rossini ; Mattinatta, de Ruggiero Leoncavallo; Cântec de dragoste, de Becce; Fantezie de Tavan pe motive din „Boema” de Puccini; Uvertură la „Carmen” de Bizet. 21.40: Cântăreţi francezi (discuri): A patra fericire de César Franck (voce: Georges Thill); Cântec de Duparc (voce: Yanni Marcoux); Melodie de Delmet (voce: Yvonne Gali); Baladă de Debussy (voce : Charles Panzéra); Ultimul vals, de Hahn (voce: Ninon Valiin). 22. Radio-jurnal. 22.15. Continuarea concertului orchestrei Sindicatului Artiştilor Instrumentişti din Chişinău, dirij. de Arvic Hocfeld; Suită caucaziană de Ippolitov Ivanov; Cântec de leagăn de Dvorak; Mazurca de Dvorak; Dansuri populare româ neşti de Bartók; Vals trist de Sibelius; Vals imperial de Johann Strauss. 23. închiderea emisiunii. BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 19.15. Orchestră de ţigani. 20.15. Inf. 20.25. Retransmitere. 22.40. Inf. in Ungară, slovacă şi ruteană. 23.10. Concert de orchestră. 24. Inf. în germană, italiană, engleză şi franceză. 0-20. Orchestră de ţigani. 1.05. Inf. BELGRAD, 437,3 m. 20 kw. 686 kHz. — 18,45. Melodii populare. 19. Conf. 19,20. Plăci. 20,20. Ora naţiunii. 21,40. Selecţiuni din opere. 22,40. Inf. 23. Concert de orchestră. 23,40. Inf. 23,50 Muzică de dans. ROMA, 420,8 m. 713 kHz. — 21. Ora, Inf., Radiojurnal. 21,45. Plăci. 22. Concert simfonic. După concert muzică de dans. 41s * RADIO-ROMANIA ŞI RADIO-BUCUREŞTI Noutăţi filatelice Din cantenarul Uniunii Panamericane Aflată de Statele Unite, 13 ţări diin America latină vor emite mărci poştale speciale, cu prilejul celei de a 50-a aniversare a întemeierii Uniunii Panamericane. Argentina va emite o marcă, de 50 centavos, într’un tiraj de 2 milioane exemplare ; Brazilia, un timbru de 400 feliş albastru, cu chipurile preşedinţilor Roosevelt şi Varga, într’un tiraj de un milion de vignete ; Cuba, un timbru de 2 cente roşu-carmin, înfăţişând pe Gonzalo de Quesaidia, fost ministrual Cubei la Washington ,de delegat la mai multe conferinţi ale Uniunii panamericane, cum şi drapelele celor 21 de republiciamericane; Republica Dominicană, o serie de 5 mărci poştale , 1 cent verde, 2 c. roşie, 3 c. purpurie, 10 c. galbenă şi 1 sh. sepia, înfăţiind un cerc al continentului conjurat de Steagurile celor 21 de republicii americane; Salvador va emite 2 timbre diei poştă aeriană: 30 c. albastru şi brun, 80 c. negru şi roşu, înfăţişând un înger cu o ramură de măslin, un cam al abundenţii, globul pământesc şi un avion în plin sbor; Equador, o serie de patru mărci pentru poşta obişnuită şi alta de 5 pentru poşta aeriană; Honduras va emite o foaie-amintire de patru timbre (14 c., 16 c., 30 c., 40 c.) Desenul mai acelaş pentru toarte; aceste patru valori, va arăta, in centru, o hartă a continentului, iar pe de lături, drapelul Hondurasului şi al Statelor Unitite; timbrul de 14 c. va mai purta chipul lui Francisco Morozan, erou naţional; cel de 16 c., chipul lui George Washington ; 30 c., chipul lui Jose Deidlo del Veil, patriotul vestit, ilar 40 c., chipul lui Simon Bolivar, desrobitorul american. Celelalte republice1i sudamericame îşi vor arăta proiectele in curând. Instalarea noului prefect de Satu-Mare Satu-Mare, 27 Mai In urma cererii ministerului apărărei naţionale de a se pune la dispoziţie ofiţerii necesari încadrării serviciilor sale, cari erau detaşaţi în funcţiuni administrative, d. Mihail Ghelmegeanu ministrul de interne, a dat delegaţie d-lui dr. Octavian Ardelean preşedintele judeţean al F. R. N. din Satu-Mare, fost prefect, de a conduce prefectura judeţului Satu-Mare. Numirea d-lui dr. Octavian Ardelean este salutată de întreaga populaţie a Sătmarului, dat fiind cunoscut operele înfăptuite de d-isa ca fost prefect, opere înscrise la loc de cinste în istoria Sătmarului. Instalarea noului conducător al prefecturei de judeţ s’a făcut Duminică dim., în cadrul unei sincere manifestaţiuni cetăţeneşti, luându-se în acelaş timp, cu aceiaş căldură, rămas bun dela d. colonel Simion Coman, ostaşul de elită, care timp de 2 ani şi 4 luni a condus treburile acestui judeţ de frontieră. In asistenţa numeroasă, care a ţinut să fie prezentă la acest act solemn, notăm pe d-nii: arhidiacon Aurel Dragoş, Victor Moiş primarul oraşului, avocat Constantin Puşcariu, Alexandru Bohăţiel şi ing. Iancu Simionescu secretarii F. R. N., dr. Alexandru Dumbrăviceanu, colonel Niicolae Buznea, Emil Tişea, dr. Eugen Seleş preşedintele „Astrei“, avocat Adrian Zaciu comandantul gărzilor F. R. N. din oraşul Satu- Mare, dr. Ilie C. Barbu senator, colonel Calefariu, dr. Felician Zaciu, dr. Teofil Demeter secretarul gen. al primăriei, ing. Ioan Savu directorul Camerei de Agricultură, ing. Sebastian Dărămuș, d-na prof. Ileana Scurtu directoarea liceului de fete „Doamna Stanca“, d-şoara prof. Maria Ilie comandanta străjerelor de fete, ing. Zeno Spârchez, Alexandru Doroş, dr. Gavril Nicoară, maior Gheorghe Botoroagă comandantul legiunii de jandarmi, dr. Emil Bota, maior loan Zidariu comandantul gărzilor F.R.N. din judeţ, dr. Ştefan Benea decanul baroului sătmărean precum şi reprezentanţii cultelor, ai asociaţiilor culturale şi de binefacere, ai comunităţilor minoritare şi funcţionarii prefecturei. D. dr. Chiş, directorul prefecturei, dă citire telegramelor ministeriale, prin care d. dr. Octavian Ardelean este însărcinat cu conducerea prefecturei de judeţ, iar d. colonel Simion Coman este trecut la comanda unui regiment, mulţumindu-i pentru serviciile şi devotamentul pus în slujba acestui judeţ de graniţă. D. colonel Simion Coman mulţumeşte tuturor acelora care l-au ajutat în opera de gospodărie românească, reuşind să ducă la bun sfârşit programul început. D. dr. Octavian Ardelean, după ce relevă tot ce s’a înfăptuit în aceşti doi ani şi mai ales grija fostului prefect pentru pătura ţărănească, nefiind comună şi colonie a Sătmarului în care prefectul ostaş să nu aline necazurile, termină spunând : „Azi, când plecaţi la o nouă datorie, în numele populaţiei acestui judeţ şi în numele autorităţilor la care aţi colaborat, vă exprim cele mai calde mulţumiri şi recunoştinţă pentru tot ce aţi făcut şi înfăptuit, înfăptuiri care de la Unire încoace au fost cele mai mari realizări româneşti“. Noul prefect citeşte apoi telegramele de omagiu şi credinţă expediate M. S. Regelui, d-lui Gheorghe Tătărescu preşedintele consiliului de miniştri şi d-lui Mihail Ghelmegeanu ministru de interne. ©♦®Tipul scriitorului francez Cu prilejul centenarului lui Alphonse Daudet, un ziar din Paris ne aminteşte de o anchetă pe care Les Annales din Paris a făcut-o acum câţiva ani, organizând un referendum pentru alegerea Academiei Veacului. Era vorba atunci să se desemneze 25 de scriitori, începând din anul 1896 (data morţii lui Edmond de Goncourt), dintre membrii Academiei Franceze şi ai Academiei Goncourt. Rezultatul acestui referendum a fost o vie surpriză pentru toată lumea scriitoricească, pentru că cel care a obţinut cele mai multe voturi a fost Alphonse Daudet, deşi nu era nici membru al Academiei Franceze, nici membru legal al Academiei Goncourt. După Daudet veniau Pierre Loti, Anatole France şi Paul Bourget. Critica s’a unit atunci cu alegerea poporului şi a declarat că Alphonse Daudet e tipul scriitorului francez. Un omagiu îndreptăţit în gloria marelui scriitor, al cărui centenar s’a împlinit în anul celei mai grozave tragedii din istoria lumii. ^7 "■V M ^L^17-lea Nr. 148 Sâmbătă 1 Iunie 1940 S’a inaugurat în Capitală o nouă clădire a asigurărilor sociale. Un palat cu şapte etaje, impunător, izvorât din contribuţia înţelegătore a patronilor şi muncitorilor noştri, hotărîţi să facă din aşezământul asigurărilor sociale, fala instituţiilor noastre muncitoreşti. Şi dela o vreme, realizările acestei instituţii, — mai ales spitaliceştile realizări — sunt cu adevărat înfăptuiri cum puţine se găsesc în ţara românească. La Iaşi, asigurările sociale au clădit şi înzestrat cel mai modern spital, iar în Capitală, două dispensare aşezate în două centre muncitoreşti, sunt admirabil înzestrate. Se pare deci, că asigurările noastre sociale încep să intre pe făgaşul menirei lor, desăvârşind o politică de mari înfăptuiri. Am preconizat-o totdeauna, gândindu-ne la realizările altor ţări, şi la nesfârşitele noastre dibuiri de până acum. Iroseam în dreapta şi în stânga fonduri considerabile, neavând par’că curajul înfăptuirilor definitive. îndreptarea vine fireşte târziu, dar nu atât de târzie ca să fie şi zadarnică. Asigurările sociale, au totuşi încă mult până la desăvârşirea lor... Se ridică pretutindeni ziduri noui de impunătoare aparenţă, zidurile sunt însă reci, e nevoe — aşa cum atât de frumos a spus în cuvântarea sa preşedintele asigurărilor — e nevoe să dăm acestor ziduri suflet, să punem înlăuntrul lor un suflet nou de înţelegere, de cinste şi de sacrificiu. Asigurările sociale dacă au fost hulite până acum — şi eu menţin ce-am spus totdeauna, nu pe nedrept au fost hulite — din această pricină au avut de suferit. Lipsea înţelegerea, spiritul de sacrificiu, domnea bunul plac, incuria şi birocratismul. Poate au fost şi vremurile da vină — politicianismul îngenunchia iniţiativele şi sugruma bunele intenţii — s’au schimbat atâtea, poate se vor schimba şi unele moravuri... începuturile de acum, ne îndreptăţesc cele mai promiţătoare speranţe. * Noua clădire, este după cum arătam de vaste proporţii, după părerea mea, de prea vaste proporţii pentru birourile unei case de asigurări, mai ales dacă nu gândim la „oficiile“ răspândite pretutindeni în Capitală. Planul clădirii noui, a fost conceput înainte de a se face descentralizarea serviciilor administrative. Astăzi, miile de muncitori nu vin la „centrală“ şi gloata funcţionarilor o găsim înghesuită în oficiile neîncăpătoare închiriate în preajma dispensariilor. Va trebui să clădim neîntârziat oficiile Casei de asigurare. Acolo roeşte viaţa asigurărilor sociale. Nu putem lăsa o colibă lângă un palat. Vintilă F. Pantazopol SOCIALE-MUNCITOREŞTI Cu prilejul unei inaugurări Ziduri şi suflete noui. — Gânduri de mai bine pentru Asigurările sociale Activitatea medicală a Casei asistărilor sociale Bucureşti In şedinţa de Miercuri a consiliului Casei de asigurări sociale Bucureşti, prezidată de d. deputat Niicolae Marian asistat de d. Cornel Todea, directorul insitituţiuniii, conducătorul serviciului medical al casei, d. dr. Vlad Haţiceganu, a înfăţişat consiliului activitatea organizaţiilor medicale ale Casei Bucureşti de la 1 Aprilie 1939 la 31 Martie 1940. Urmărind statorii, lărgirea câmpului de asistenţă medicală, conducătorul medicinii din casa de asigurări sociale Bucureşti şi-a fixat de la început un plan de activitate, obiectivând atingerea celor două mari sectoare ale medicinii: a) asistenţa curativă propriu zisă în dispensării şi la domiciliul asiguraţilor şi b) asistenţa medicală preventivă şi igieno-industrială. Secondată de cele 10 organizaţiuni medicale din Capitală, dintre care două organizaţiuni, dispensariile nr. 1 şi 4 sunt adevărate uzini de asistenţă medicală, însumând nu mai puţin de 444 medici consultanţi, 84 farmacişti, 31 chimişti şi 632 persoane aparţinând corpului sanitar auxiliar, ajutată de echipa de medici pentru asistenţa medicală la domiciliul asiguraţilor şi familiile acestora, sprijinită pe înţe- I legerea şi devotamentul grupei medicale deservind organizaţiile II medicale de pe lângă întreprinde- | rile particulare din Capitală, direcţia medicală a casei de asigurări sociale a isbutiii — totalizând numărul de consultaţiuni medicale acordate în răstimpul unui an — să prezinte consiliului numărul record de 1.855.032 (un milion opt sute cinci zeci şi cinci mii trei zeci şi două) consultaţiuni medicale. Adăugând numărului acesta impresionant de consiltaţiuni, numărul de 972.768 recepta medicale prescrisa, 36.022 ajutoare medicale acordate, 9 821 internări în spitale şi sanatorii, 5.325 accesorii medicale constând în: ochelari, bandaje herniare, centuri abdominale, etc. şi 600 echipamente pentru nouii născuţi, vom avea o imagine exactă a strădaniilor pe care corpul medical al Casei Bucureşti le-a depus pentru provocarea sensului umanitar al asigurărilor sociale in România. D. dr. Vlad Haţieganu a arătat consiliului că paralel cu această activitate, serviciul de asistenţă medicală preventivă şi-a atins toate obiectivele pentru cari a fost predat împărţit in următoarele şasa secţiuni: secţia de protecţie a mamei, de protecţie a copilului, de protecţie a ucenicului, de higienă industrială şi comercială* de maladii profesionale şi sociale, serviciul de asistenţă preventivă al Casei Bucureşti a controlat permanent şi atent evoluţia sarcinei femeii muncitoare din momentul diagnosticării sarcinei şi diispensariu, atât în mediul în care gravida lucrează, cât şi la domiciliu, până în momentul sarcinei, îngrijind ca naşterea să se facă în condiţiuni optime de igienă, fie la domiciliu fie la spital, arătându-se acelaşi interes şi noului născut prin îndrumările şi indicaţiunile necesare — date mamei — în ce priveşte igiena şi alimentaţia de rigoare unei normale desvoltări a copilului. Secţia de protecţie a ucenicului a depistat condiţiunile de igienă în căminele de ucenici, în fabrici, ateliere, întreprinderi comerciale, etc., făcând inoculări, examinări şi tratamente în massă. Echipele de igienă industrială şi comercială au supraveghiat condiţiile de igienă din fabrici, ateliere şi întreprinderile comerciale şi industriale, dând consultaţiuni pe loc şi îndrumând pe asiguraţii găsiţi bolnavi spre dispensăriile casei, în vreme ce secţia de maladii sociale şi profesionale a depistat bolile sociale şi profesionale şi a luat măsuri pentru unificarea tratamentelor cari pentru mai multă siguranţă şi atentă urmărire nu se fac decât contra unor fişe speciale. D. dr. Vlad Haţieganu şi-a încheiat expunerea afirmând că asigurările sociale se integrează cu fiecare zi tot mai mult concepţiei celei noui care guvernează destinele neamului românesc. D. Cornel Todea, directorul casei de asigurări sociale Bucureşti a asigurat pe conducătorii direcţiei medicale a casei de tot concursul d-sale, iar d. deputat Nicolae Marian, preşedintele consiliului i-a adus mulţumiri pentru munca neobosită pe care corpul medical al casei o depune pentru ajutorarea asiguraților în nevoie. Posturi vacante de referenţi la Curţile Administrative Ministerul de interne face cunoscut că in ziua de ,1 Iulie 1940 se va ţine examen pentru funcţiunea de referent la Curţile administrative. Candidaţii vor trebui să întrunească următoarele condiţiuni: să fie cetăţean român; să aibă deplini folosinţă a drepturilor civile şi politice; să fi satisfăcut legea recrutării; să nu fi fost condamnat pentru o infracţiune criminală sau corecţională; să aibă titlul de doctor sau licenţiat in drept; să cunoască limba Statului in grai şi scris; să fie apt pentru serviciu din punct de vedere al sănătăţii; să aibă stagiu efectiv de minimum 4 ani ca avocat, magistrat sau funcţionar administrativ, din ierarhia prevăzută in art. 125 din legea administrativă, din cancelaria Curţilor Administrative sau Militare morală recunoscută; să nu depăşească 36 de ani. Acest examen constă din următoarele probe : O lucrare scrisă, trasă la sorţi dintr’un număr de 20 de subiecte, fixate de comisiune, in ziua examenului, în care candidaţii vor arăta starea doctrinei şi jurispru- • denţei’, colloquium asupra materiei dreptului constituţional şi administrativ; critica orală a uniei deciziuni a Curţii Administrative, aleasă de comisiune. Cererile vor fi însoţite de toate actele şi se vor depune la Serviciul Personalului din Ministerul Internelor până in seara ziuei de 28 Iunie 1940. Examenul se va ţine în localul Curţii superioare administrative, din Bucureşti, str. Benito Mussolini Nr. 21. Citiţi în „VESELIA“ de Joi 30 Mai e. Moşii de altădată de C. Cosco Ce vezi la ceasornicele din Bucureşti Arta de a da palme Doamna e prea grasă Secolul vitezei Numeroase desene in culori