Universul, iunie 1940 (Anul 57, nr. 148-177)

1940-06-01 / nr. 148

F despre care nu vorbesc ziarele Există războaie înverșunate,­­necruțatoare care se duc, fără întrerupere, cu cea mai mare violență. Războaie des­pre care nu vorbesc nicio­dată ziarele. Nu se publică­­ nici un comunicat asupra lup­telor, deoarece însăși eroii acestor războaie trăesc de­parte de opinia publică. Ne gândim la luptele pe care omenirea le duce împotriva duşmanilor săi ereditari, ba­­cilii. In special toamna, ata­curile bacililor trebuesc pa­rate cu o rezistenţă extraor­dinară.Scutul care-i apără pe oameni contra bolilor de toa­mnă, gripa şi răcelile de tot felul şi care, în acelaş timp, a­­lunge aceste boli se numeşte UGOCRATINE Vindecă durerile de orice fel is­­eh­ias şi guta, reumatismul şi ne­vralgiile, dureriile de cap şi da­u dinţi, durerile menstruale, ră- r ceala. Algocratine apără şi vin­, Peci, cruţe şi inrănitoşeşte.* Nr. 6994 din 28 Mai 1940 Se educe la cunoştinţa ceilor in­teresaţi că M. A. M. ţine la sediul său din b-dul Brătianu Nr. 21, in ziua de 15 Iuni de 1940, orele 9, tra­tate prin bună învoială pentru procurarea a: — 86 bu­c. mantale dim postav bleumarin închis. — 128 buc. costume din seviot bleumarin închis (compuse din sa­cou, pantaloni şi şapcă). Odertă cu ofertele şi în plic sepa­rat se va depune şi garanţia legală de 5% şi numai în recipisa Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, din­tre care o cotă de 25% va fi de­pusă în Bonuri de înzestrare. Cartele de sarcini se pot consulta la M. A. M., Biroul de Informa­­ţiuni, în fiecare zi de lucru. Publicaţiune Epitropia parohiei Icnii, din Bucureşti, roagă pe Domnii Pic­tori, specialişti şi autorizaţii de forurile în drept, să înainteze oferte închise pentru spălarea şi consolidarea picturii in fres­ca Bisericii filiale Batiste, mo­nument istoric. Ofertele se primesc până în seara zilei de 15 Iunie, 1940, la Cancelaria parohială, în Str. G­mal Fraporgescu, Nr. 1, în faţa­­Bisericii Batiste. Ele vor­ trebui să ţină seama die­­actul de sarcini,­întocmit de Comi­­siiu­nea Monumentelor Istorice, şi care poate fi văzut în orice zi la cancelaria parohială. Pentru Epiitropiie: Paroh Preotul N. I. Cazacu 6931 MMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMM A­SIGURAREA­­ ANCO -ROMÂNA Bucureşti, Griviţei 23 acordă ABONAŢILOR „UNIVERSULUI" PREMII DIN OFICIU în numerar şi lozuri ale Loteriei Statului. Cadouri în obiecte. Des­păgubiri moştenitorilor, oricare ar fi vârsta abonatului. Trageri ge­nerale lunare şi speciale. O mare tragere festivă pentru aniversarea a 10 ani de la înfiinţarea secţiunii „UNIVERSUL“ a Societăţii. Asi­gurări pe o durată de plată foarte scurtă, şi chiar cu primă unică, şi cu plata în efecte la­ cursul nominal. Se poate cere trecerea ratelor plătite de la o­­asigurare veche ,chiar dacă nu e la curent — la o asigurare nouă — făcută în condiţiun­ile sus arătate. _______________________________ 10 cupoane — dimpreună cu taxa de manipulaţie de lei 20 — dau drept cetitorilor asiguraţi la 1 bon de participare la TRA­GEREA FESTIVA a cărei dată se va anunţa la timp. ii _ CF.RF.TI LĂMURIRI SI PROSPECTE . * U­T ▼ ▼ T-vtvtttttt....­.......................................... Adunarea generală „a Institutului de ştiinţe al României“ Ziua întâia JLili IVille'IiL'U'L I, CX, UU-lct AL­­AUllL. s’a deschis adunarea generală a Institutului de ştiinţe al Ro­mâniei, sub preşedinţia d-lui profesor dr. C. Angelescu, con­silier regal. . ...... D-sa arată progresele reali- hate de Institutul de ştiinţe ca­­re-şi afirmă personalitatea ştiinţifică pe fiecare zi,ce trece. Acest centru de cultură naţio­nală împlineşte 5 ani de exi­stenţă, iar comunificările şi stu­diile ce a înfăptuit sunt citate la locul de onoare în literatura şi ştiinţa străină. Instituitul îşi publică regulat, aproape lumiar, lucrările ştiin­ţifice ale tuturor secţiunilor în „Comptes rendius”, care a ajuns cu aniul al V-lea la tomul TV, iar toate discursurile de recepţie ale membrilor precum şi confe­rinţele cu caracter general apar In Buletinul Institutului, afară fie monografiile care sunt în preparare. D. dr. D. Paulian, secretarul­­general al Institutului, face da­rea de seamă amănunţită a lu­crărilor Institutului pe anul­ în­cheiat, arătând că s’au ţinut In cele 10 secţiuni 119 comuni­cări. Explică împrejurările ex­cepţionale ale acestui an care au făc­ut ca unele secţiuni să aibă o activitate mai limitată, precum şi faptul Interesant că personalităţi ştiinţifice din la­­fară au tri­mis comunicări. In­stitutul îşi va face o cinste să le deschidă porţile sale. CONFERINŢA D-LUI PROF. G. TAŞCA D. profesor Gheorghe Tetşcă şi-a des­vol­tat conferinţa sa despre: „Spaţiul economic ro­­mănesc“. D-sa defineşte acţiu­nea, de spaţiu economic ca o unitate economică in care de­terminantele relaţilor d­e Schimburi sunt hotărâte de fac­tori naturali şi istorici, a­ căror înrâurire nu poate fi înlătura­tă. O astfel de unitate­­economi­că o alcătueşte România de azi, bazată pe unitatea geografică cu centrul în inima Ardealului şi pe o civilizaţie de milenii Ge­­to-Ttracică şi Daco-Romană, ci­vilizaţie care a rezistat primilor năvălitori simerieni şi Sarmaţi, care a putut să asimileze infil­traţia slavă şi să respingă pe ultimii năvălitori barbari ne­­asimilabili. In epoca acestor năvăliri populaţia autohtonă românea­scă a avut o activitate econo­mică bine cunoscută, de mo­cani, crescători de vite şi de plutaşi, negustori care trans­portau pe căile fireşti ale ape­lor, către Dunăre şi porţile ră­săritene, pe lângă produsele creşterii animalelor şi lemnul şi sarea­­de care barbarii, vremel­nici stăpânitori, nu se puteau lipsi. . Această activitate economica au păstrat-o Românii şi in tim­pul stăpânirii ungureşti, iar schimburile economice au fost îndreptate necurmat numai spre Principatele Româneşti­ şi por­turile ’ îndepărtate răsăritene aie ţinuturilor noastre. De a­­colo mocanii, adevăraţi ,negu­stori, aduceau în schimb in Ar­deal produsele răsăritului. Inc­urcarea ungurilor de a di­rim’’, activitatea Ardealului spre Apus, cu ajutorul saxonilor co­lonizaţi, a dat greş. De câte ori relaţiile cu Principatele au fost rupte, — ceeace s’a întâmplat In secolul al XTII-lea, pe timpul navălării Tătarilor şi în secolul al XVIII-lea, pe timpul convub­­­iiunilor sociale din Transilva­nia — viaţa economica a Ar­dealului a stagnat, iar Saşii s’au găsit în stare de plâns, după propria lor mărturisire. Această unitate economică a luat însă un mare avânt abia după 1919, când spaţiul eco­nomic românesc s’a identificat cu spaţiul politic. La o ilustrare a acestei afirmaţii, conferen­ţia­rul dă numeroase cifre com­parative arătând că valoarea globală a producţiei care în 1919 era abia de 4 miliarde şi jumătate s’a ridicat la 1939 la 25 miliarde. Bazat pe cifre şi oftate din autorii străini, care nu pot fi bănuiţi de părtinire, conferen­ţia­rul încheie cu consideraţia că România, în hotarele ei geo­grafice de azi const­itue o uni­tate economică bine definită, care n’a putut fi clintită de vi­tregia trecutului şi care, sun­tem siguri, va rezista tuturor vicisitudinilor prezentului şi viitorului. CONFERINŢA D-LUI DR. D. PAULIAN D. dr. D. Paulian vorbeşte despre „abuzul de produşi chi­mici în biologie". Conferinţa priveşte toate regnurile, in spe­cial cel vegetal, care face sinte­ză prin forţele electrice din na­tură şi apoi se integrează în regnul animal, constituind re­zerva de energie şi de metabo­lism a acestuia. D. dr. Paulian face apoi o paralelă între în­­grăşăminitele chimice şi ode an­imale ale terenurilor, ară­tând superioritatea îngrăşă­mintelor animale pentru pro­ducţia agricolă. Terenurile­­ cu îngrăşăminte chimică, după o scurtă perioadă de supra­pro­ducţie, devin sterile, humusul se distruge, plantele şi cerea­lele sufăr şi chiar vânaturile îl părăsesc. La fel şi la regnul animal, preparatele arsenicare predis­­pun ca şi la plante la cancer şi la distrugere. Con­clusia ce se impune este să nu se abuzeze de preparate chimice nici în a­­g­ricultură, nici în industrie, nici in biologie. Cercetarea radiului şi produ­cerea vopselelor de anilină, ca şi a altor diferite culori, costă anual viaţa a mii de oameni , în special radium-ul care are repercursiuni asupra sănătăţii, zeci de ani în urma aplicării. Se face atâta abuz de medi­camente preparate sub formă de specialităţi încât farmaciştii au uitat să prepare reţete, iar medicii să le formuleze, încre­­zându-se şi ei, ca şi publicul naiv, în preparatele recoman­date primtr’o dibace şi insisten­tă reclamă! Concluzia la care s’a oprit conferenţiarul e că regimurile şi sfaturile medicale cinstite preţuiesc mai mult de­cât medicamentele. Azi joi ora 11 precis, ziua a doua a adunării generale. La ordomrea zilei conferinţele­r War Sabin Manucilă, Costam C. Kiri­­ţescu şi Eugeni Neculceai. CcU&nd&** UNIVERSUL 1 ­i. Examene pentru ocuparea posturilor de inspectori In­­diţia de 10 Iunie 1940, se va ţine concursul pentru ocuparea posturilor de inspectori cu atri­­buţiiuni speciale privitoare la Muncă şi Voe bună. Toţi candidaţii trebue să pose­de titluri academice. Inspectorii pentru Muncă şi Voe Bună sunt funcţionari pu­blici, fiind asimilaţi gradului de şef de secţie clasa I. Ei vor funcţiona pe lângă Inspectora­tele generale ale muncii. Concursul va începe în ziua de 10 lunile 1940, ora 9 a. m­. la mi­nisterul muncii, direcţia muncii1, B-dul Take Ionescu Nr. 6, etaj V, prin vizita medicală. Candidaţii care nu vor fi com­plet apţi pentru serviciu, nu vor fi admişi la examen. Proba scrisă se va ţine în ziua de 11 Iunie 1940, iar ziua probei oraile se va fixa de către comi­­siunea de examen. Candidaţii vor fii înscrişi la concurs numai pe baza unei ce­reri scrise. Ei vor înainta Direc­ţi­unei Generale a Muncii, ser­viciul Muncă şi Voe Bună, în­cepând din ziua publicarea pre­zentei decizii şi numai până la data de 7 Iunie 1940, ora 13.30 odată cu cererea de înscriere şi următoarele acte: 1. Actul de naştere (vârsta mi­nimă 25 ani şi maximă 40 ani). 2. Actul de naţionalitate (ce­tăţenie). 3. Actul de studii academice. 4. Actul de satisfacere a ser­viciului militar. 5. Certificatul cazierului judi­ciar. 6. Declaraţia de domiciliu (simplă). 7. Dovada de înscriere în F. R. N. Lipsa oricăruia din actele de mai sus, va atrage după sine res­pingerea cererea de înscriere la concurs. VINERI, 31 MAI Ort.: Sfântul Apostol Ermia și Sfântul Martir Ermei. Cat.: Sfânta Angela Merld Prod­ Angela. Evreesc : 23 Ijar 5700 Mahomedan: 23 Rebl-el-AhiT 135S. Giuma. La anul 1748 a fost cutremur mare când s’au dărâmat multe case și biserica Filipeștilor. * Răsăriul soarelui 4.37, apusul soarelui 19.50. (%lcu£L& EMISIUNI IN LIMBA ROMANA ALE POSTURILOR STRĂINE DE RADIO — (Ora românească) — 18.45 : DUNĂREA (325,4m.) 18.45: ZEESEN (31,38m.) 19.45: POSTE PARISIEN (312,8m.) 19.45: MARSILIA (400m.) 19.50: TIRANA (49,30m.) afa­ră de Duminică. 20.: NICE (253m.) 20.15: ZEESEN (31,38m.) 20.15: ROMA (31,02 m.-25,51 m.) 20.15 : BARI­­ (283,3m.) 20-30: DUNĂREA (325,4m.) 21.35: BELGRAD (49,18m.) 22.15 : DUNĂREA (325,4m) 22.45: NICE (253 m.) 22-45: MARSILIA (400 m.) 22.30: LONDRA (261m.) 22.30 : DAVENTRY (30,96m.-49,59 m.-41,49 m.) 23.: ZEESEN (31,38m.) VINERI, 31 MAI RADIO EXPERIMENTAL 2 kw., 32,4 m. 6.45 . ORA DIMINEŢII I. — Deschiderea emisiunii. II. — Radio-jurnal. III. — Gimnastică ritmică. IV. — Concert de dimineaţă (discuri). V. — Sfaturi gospodăreşti şi igienice. VI. — închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 12 : Ora; Cota Dunării şi a ba­rei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10 : Muzică variată (discuri); Uvertură la „Hansel şi Gretele‘ de Humperdink (oa­ch. simf. B.B.C. dirij. de Adrian Boult); Aubadă din „Regele Ysului” de Lalo şi Arie din „Pescuitorii de perle" de Bizet (voce: Rogatchewsky); Islamey, fantezie orientală de Balakireff (arch. simf. dirij. de Eugene Goos­­sens); Polca de Rachmaninoff şi Troika de Ceaikowsky (pian: Ser­giu Rachmaninoff); Allegro de Fiocco şi La capricciosa de Ries (vioară: Yehudi Menuhin); Selec­­ţiuni din „Chemarea munţilor" de d’Albert (voce: Anita Gura, Carla Spletter, Peter Anders, H. Nissen); Scene alsaciene, suită de Massenet (arch. simf. din Londra, dir. de Piero Coppola). 13.20. Ora; SPECTACOLE; Ştiri artistice şi culturale; Sport. 13.30: Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga, Suită populară de Sa­bin Drăgoi; Saşinka, potpuriu de melodii ruseşti de Alex. Schir­­mann; Serenada sărutului de De Micheli. 14 : Radio-jurnal. 14.20: Continuarea concertului orchestrei Radio: Foaie de album de Wagner; Andantă cu variaţii de Weber; Gavotă din „Armida” de Gluck; Spre infinit, de M. Nigrim; Serenadă în patru părţi de Mozart. 15 : Radiofonice; Publicaţii; Va­rietăţi. RADIO ROMANIA 19 : Ora; Mersul vremii. 19.01: Poşta tehnică. 19.16 : Muzică de cameră (disc.); Sonata pentru vioară și pian în sol major" de Bach (vioară: Adolf Busch, pian: Rudolf Serkin); Trio în re major nr. 1 de Beethoven (pian: Hephzibach Menuhin, vioa­ră : Yehudi Menuhim, violoncel: Maurice Eisenberg). 19.50 : Radio-jurnal în limba maghiară. 21.30: Muzică de cameră (di­­scuri): Quartet de coarde opus 18 nr. 1 de Beethoven (quartetul Cal­­vet). 22: Radio-jurnal. 22,15: Selecţiuni din operele lui Verdi şi Puccini (discuri); Arie din „Don Carlos" de Verdi (voce: Wilhelm Schipp); Duet din actul 2 din „Rigoletto“ de Verdi (voce: Amelita Galli-Curci şi Giuseppe de Luca); Povestirea visului şi Duet din actul 3 din „Otello“ de Verdi (voce: Marcel Wittrisch şi Hans Reinmar); Arie din „Turan­­dot“ de Puccini (voce: B. Scac­­ciati şi F. Merii); Scena morţii duet din „Boema" de Puccini (vo­ce: Lucrezia Bon şi Tito Schipa); Duet din actul 1 din „D-na But­terfly" de Puccini (voce: Sheri­­dan și Pertile). 23. închiderea emisiunii. BUDAPESTA: 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 21,10. Concert de or­chestră; 22,40. Inf. în ungară, slo­vacă și ruteană; 23,10. Muzică de dans pe plăci; 24. Inf. în germană, italiană, engleză și franceză; 0,20. Orchestră de ţigani; 1,05. Inf. BELGRAD; 437,3 m. 20 kw. 686 kHz. — 18,45. Melodii populare ; 19. Conf.; 19,20. Muzică de dans; 20,20. Ora naţiunii; 20,40. Recital de romanţe ruseşti; 1 îl,10. Con­cert simfonic; 22,40. Inf.; 23. Plăci; 23,40. Inf. SAMBATA, 1 Iunie RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 12: Ora; Cota Dunării şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igi­enice. 12.10: Muzică variată (discuri); Preludiul act. I din „Werther" de Massenet şi Preludiu de Rachmani­noff (orchestra simfonică dirijată de Piero Coppola); Toreador şi Andaluză de Rubinstein; Lebăda de Saint-Saens şi Melodie nr. 3 de Ceaikowsky (vioară: Mischa El­man); Cântece spaniole de Serrano şi de Alvarez (voce: Tito Schipa); Din ţări străine, suită de Moszkow­­ski (arch. Operei de stat din Ber­lin, dirij. de Clemens Schmalstich); Romanţă şi Scherzo de Mendels­sohn (pian: Francis Plante); Isola Bella, de Lincke şi Serenadă de Roland (voce: Karl Schmitt-Walter); Fantezie din „Manon Le­scaut” de Puccini (orchestra simfo­nică din Milano, dirij. de Lorenzo Miajoli); Namouna, suită de Lola (arch. Conservatorului, dirijată de Piero Coppola). 13.20: Ora; Spectacole; Ştiri ar­tistice şi culturale; Sport. 1330: N. Cucu (xilofon); Bode: a) Polca ţărănească; b) Mică mai­muţă; c) Fantezie cu variaţii; d) Polca-mazurca; Fox de Eugen Corbu. 13.50: Georges Thill (voce-di­scuri); Arii din „Werter” de Mas­­seneet şi „Damnaţiunea lui Faust” de Berlioz. 14. Radio-jurnal. 14.20: Corul şi orchestra Operei Regale Cover Garden din Londra (discuri); Dansul păstorului de Bal­four (­dirij. de Collingwood); Două piese de Grainger (dirij. de Col­lingwood); Două coruri din actul I din „Boris Godunow” de Mussorg­sky (cor şi orch. dir. de Vincenzo Bellezza); Fragment din baletul „Sylvia” de Delibes (dirij. de Mal­colm Sargent); Marş şi Cor din .,Carmen” de Bi­et (cor şi orch. dirij. de V. Bellezza) . 15. Săptămâna străjerilor: Lt. col. P. Jugănaru: Dragostea şi grija de locul natal şi de localitatea in care trăeşti. RADIO-ROMANIA 18: Ora străjerilor. 19: Ora. Mersul vremii. 19.01: Cronica turistică. 19.16: Muzică religioasă apuseană (discuri). Cred, din „Messa contra orgă” de Joh. Seb. Bach: Două co­ruri de Palestrina (corul Capelei Sixtine); Două coruri de Bach (co­rul din Dresda); Corul de Bach (orgă, Vienne); Ave Maria de Men­­delssohn-Bartholdy;­­Ierusalim, de Parry; Cor de Perosi (corul Capelei Sixtine). 19.55: Radio-jurnal în limba ma­ghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20: Din preistoria românească, de Ion Nestor. 20.20: D-na Martinne Barbillon- Ştefănescu (vioară) şi Ion Filip­­nescu (pian): Sonată pentru vioară şi pian de Paul le Flem. 20.45: Radiojurnal (I). 21 : SEARA DE OPERA: „MA­NÓN" operă în 5 acte de Masse­net (discuri). Distribuția: Manon: Germaine Féraldy; Cavalerul Des Grieux: Rogacewsky; Lescaut: G. Villier; Contele Des Grieux : L. Guénot; Guillot de Morfontaine : De Creus Brétigny: Gaudin. Orch. Operei Comice din Paris, dirijată de Elie Cohen. După actul II (22 - 22.15): Ra­dio-jurnal (II); Sport. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză, germană, engle­ză şi italiană. RADIO CHIŞINĂU 212,6 m. 1411 kHz. 14. Ora. Concert de prânz — Muzică românească (discuri): Doi­na şi Ardeleana de la Sibiu; Fe­cioreasca şi învârtită de la Braşov (arch. Traian Lăscuţ); Cântec lung oltenesc şi Şapte săptămâni din post (voce: Ioana Zlătaru) ; La Ciolpan la cruce’naltă (voce: Fă­­nică Luca); Am in vale patru boi (voce: Mia Vlăşceanescu); Frică mi-e că mor ca mâine (voce: To­ma Gau) ; Brâul Şincanilor şi Sârba vădenilor (arch. Avram Ti­­cuşeanu). 14.30: Radio-jurnal. 14.45: Muzică variată (discuri); Potpuriu de operete de Karl Ro­­brecht (orchestra Operei din Ber­lin, dirijată de Norbert Schultze); Barcarola, de Offenbach; Micuţa Carmen, marş de Bortz; O picătură de parfum şi La moara din răs­cruce, de Will­ou (voce : Petra Alexandru); Selecţiuni din opera „Martha” de Flotow (arch. Ope­rei din Berlin, dirijată de Hans Schmidt-Isserstedt). 15,15: închiderea emisiunii de prânz. 21: Ora. Concert de seară. — Dansuri vechi (discuri); Dansuri franceze din secolul al 16-lea (orch. dirijată de Curt Sachs); Sarabandă şi Tamburin de Le­­clair (vioară: Yehudi Menuhim) ; Pavană de Franck şi Dans din 1603 de Hausmann; Sarabandă şi Gavotă de Bach; Passepied de Bach (clavecin: Wanda Landows­ka) ; Trei pavane din secolul al 16-lea, de Louis Milan; Gavotă de Lully (vioară: Kulenkampff); Me­nuet de Boccherini (vioară: Fritz Kreisler). 20.05: Omul de idei şi omul de acţiune, de Gr. Tăuşan. 20.25: George Ştefănescu (voce): Inelul de argint de Chaminado; Arie din Lucrezia Borgia” de Do­nizetti; Lupta cu armele sub regele Ioan de Saint-Saens; Inimă ingrată de Cardillo. 20.45: Radio-jurnal (I). 21.05: Posta radio. 21.20 : Orchestra „Luceafărul” (voce: Lya Crăciunescu); Ţine strâns, foxtrot de Brandow; Un slow din filmul „Vrăjitorul din Oz” de Arien; Ai să vezi, vals de Manzatti (voce: Lya Crăciunescu); Sidona, rumba de A. Sica; De do­rul tău, tango de Tudorel Şerbăne­­scu (voce: Lya Crăciunescu); Amin­tire slow de Lane; Te rog, tango de Dendrino (voce: Lia Crăciune­scu); Bacanales, rumba de Larrisu; Pentru Dumneavoastră Doamnă, slow de Ion Vasilescu (voce: Lya Crăciunescu); Un foxtrot de John Finck; Vis blond, vals boston de Mircea Creţu; Sunt foarte supărat, tango de Leonida Antonov (voce: Lya Crăciunescu); Un foxtrot de Webb. 22.10; Radio-jurnal (II); Sport. 22.30: Muzică variată uşoară şi de dans (discuri); Bagatela, uvertură de Rixner; Mătăniile şi Melodie de Nervin; Fortunie de Messager (voce: Georges Thill); Dansuri spa­niole nr. 3 şi 5 de Moszkowski; Melodii de Berlin şi de Woods; Marş de Alvarez (voce: Estrellita (Castro); Alaska, melodii; Melodie de Offenbach (voce: Julius Patzak); Marş simfonic de Savino; Două foxtroturi de Hammerstein; Dra­goste neîmpărtășită, vals de Lincke; lange de Schmitz; Polca de Strauss; Marie-Marie, rumba de Lecuona (voce: Eric Helgar); Melo­die de Brooke și Dansul mascote­lor de Kedlbey. 23.45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză, germană, engleză ,­ italiană. RADIO-CHISINAU 212,6 m. 1411 kHz. 14: Ora. Concert de prânz — Mu­zică de balet (discuri): Balet din „Nunta Aurorei”, de Ceaikowsky (orch. filarm. din Londra, dirij. de Efrem Kurtz); Balet din „Mireasa vândută”, de Smetana (orch. fi­larmonică din Berlin, dirij. de Leo Blech). 14.30: Radio-jurnal. 14.45: Discuri români (discuri) : Murgule, fă să sune zurgălăii, de Vilm­ou, şi Lie, lie, de Constanti­­nescu (voce: Petre Alexandru şi Mia Braia); Te rog să mă ierţi şi Mă duce dorul iar spre tine, tango de Dendrino (voce: Ion Luican); Inimioară, inimioară şi Mi-a tri­mes bădiţă veste bună (voce: Lya Crăciunescu); Aoleu­lele Mărie (voce: Al. Bojenescu); Mărioară de la Gorj, Sârba şi Iarnă grea, muierea rea (voce: Maria Tănase). 15.15: Inchiderea emisiunii de prânz. 21. Ora. Concert de seară — or­chestra Sindicatului Artiştilor In­strumentişti din Chişinău, dirij. de Arvic Hochfeld; Uvertură la opera „Italianca din Alger” de Rossini ; Mattinatta, de Ruggiero Leonca­vallo; Cântec de dragoste, de Becce; Fantezie de Tavan pe mo­tive din „Boema” de Puccini; U­­vertură la „Carmen” de Bizet. 21.40: Cântăreţi francezi (discuri): A patra fericire de César Franck (voce: Georges Thill); Cântec de Duparc (voce: Yanni Marcoux); Melodie de Delmet (voce: Yvonne Gali); Baladă de Debussy (voce : Charles Panzéra); Ultimul vals, de Hahn (voce: Ninon Valiin). 22. Radio-jurnal. 22.15. Continuarea concertului or­chestrei Sindicatului Artiştilor In­strumentişti din Chişinău, dirij. de Arvic Hocfeld; Suită caucaziană de Ippolitov Ivanov; Cântec de leagăn de Dvorak; Mazurca de Dvorak; Dansuri populare româ­­ neşti de Bartók; Vals trist de Si­belius; Vals imperial de Johann Strauss. 23. închiderea emisiunii. BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 19.15. Orchestră de ţi­gani. 20.15. Inf. 20.25. Retransmi­tere. 22.40. Inf. in Ungară, slovacă şi ruteană. 23.10. Concert de or­chestră. 24. Inf. în germană, ita­liană, engleză şi franceză. 0-20. Or­chestră de ţigani. 1.05. Inf. BELGRAD, 437,3 m. 20 kw. 686 kHz. — 18,45. Melodii populare. 19. Conf. 19,20. Plăci. 20,20. Ora na­ţiunii. 21,40. Selecţiuni din opere. 22,40. Inf. 23. Concert de orchestră. 23,40. Inf. 23,50 Muzică de dans. ROMA, 420,8 m. 713 kHz. — 21. Ora, Inf., Radiojurnal. 21,45. Plăci. 22. Concert simfonic. După con­cert muzică de dans. 41s * RADIO-ROMANIA ŞI RADIO-BUCUREŞTI Noutăţi filatelice Din cantenarul Uniunii Panamericane Aflată de Statele­ U­nite, 13 ţări diin America latină vor emi­te mărci poştale speciale, cu­ pri­lejul celei de a 50-a aniversare a întemeierii Uniunii Panameri­cane. Argentina va emi­te o marcă, de 50 centavos, într’un tiraj de 2 milioane exemplare ; Brazilia, un timbru de 400 feliş albastru, cu chipurile preşedinţilor Ro­osevelt şi Varga, într’un tiraj de un milion de vignete ; Cuba, un timbru de 2 cente roşu-car­­min, înfăţişând pe Gonzalo de Quesaidia, fost ministru­­al Cubei la Washington ,de delegat la mai multe conferinţi ale Uniunii panamericane, cum şi drapelele celor 21 de republici­­americane; Republica Dominicană, o serie de 5 mărci poştale , 1 cent ver­de, 2 c. roşie, 3 c. purpurie, 10 c. galbenă şi 1 sh. sepia, înfăţi­i­nd un cerc al continentului conjurat de Steagurile celor 21 de republicii americane; Sal­vador va emite 2 timbre diei poş­tă aeriană: 30 c. albastru şi brun, 80 c. negru şi roşu, înfăţi­şând un înger cu o ramură de măslin, un cam al abundenţii, g­lobul pământesc şi un avion în plin sbor; Equador, o seri­e de patru mărci pentru poşta obiş­nuită şi alta de 5 pentru poşta aeriană; Honduras va emite o foaie-­amintire de patru timbre (14 c., 16 c., 30 c., 40 c.) Dese­nul m­ai acelaş pentru toarte; aceste patru­ valori, va arăta, in centru, o hartă a continen­tului, iar pe de lături, drapelul Hondurasului şi al Statelor­ U­­nitite; timbrul de 14 c. va mai purta chipul lui Francisco Mo­­rozan, erou naţional; cel de 16 c., chipul lui George Washing­ton ; 30 c., chipul lui Jose De­­idl­o del Veil, patriotul vestit, ilar 40 c., chipul lui Simon Boli­var, desrobitorul american. Celelalte republice1­i sudameri­­came îşi vor arăta proiectele in curând. Instalarea noului prefect de Satu-Mare Satu-Mare, 27 Mai In urma cererii ministerului apărărei naţionale de a se pune la dispoziţie ofiţerii necesari în­cadrării serviciilor sale, cari erau detaşaţi în funcţiuni administra­tive, d. Mihail Ghelmegeanu mi­nistrul de interne, a dat delega­ţie d-lui dr. Octavian Ardelean preşedintele judeţean al F. R. N. din Satu-Mare, fost prefect, de a conduce prefectura judeţului Satu-Mare. Numirea d-lui dr. Octavian Ardelean este salutată de în­treaga populaţie a Sătmarului, dat fiind cunoscut operele înfăp­tuite de d-isa ca fost prefect, opere înscrise la loc de cinste în istoria Sătmarului. Instalarea noului conducător al prefecturei de judeţ s’a făcut Duminică dim., în cadrul unei sincere manifestaţiuni cetăţeneşti, luându-se în acelaş timp, cu ace­­iaş căldură, rămas bun dela d. colonel Simion Coman, ostaşul de elită, care timp de 2 ani şi 4 luni a condus treburile acestui judeţ de frontieră. In asistenţa numeroasă, care a ţinut să fie prezentă la acest act solemn, notăm pe d-nii: arhidia­­con Aurel Dragoş, Victor Moiş primarul oraşului, avocat Con­stantin Puşcariu, Alexandru Bo­­hăţiel şi ing. Iancu Simionescu secretarii F. R. N., dr. Alexandru Dumbrăviceanu, colonel Niicolae Buznea, Emil Tişea, dr. Eugen Seleş preşedintele „Astrei“, avo­cat Adrian Zaciu comandantul gărzilor F. R. N. din oraşul Satu- Mare, dr. Ilie C. Barbu senator, colonel Calefariu, dr. Felician Za­ciu, dr. Teofil Demeter secretarul gen. al primăriei, ing. Ioan Savu directorul Camerei de Agricul­tură, ing. Sebastian Dărămuș, d-na prof. Ileana Scurtu direc­toarea liceului de fete „Doamna Stanca“, d-şoara prof. Maria Ilie comandanta străj­erelor de fete, ing. Zeno Spârchez, Alexandru Doroş, dr. Gavril Nicoară, maior Gheorghe Botoroagă comandantul legiunii de jandarmi, dr. Emil Bota, maior loan Zidariu coman­dantul gărzilor F.R.N. din judeţ, dr. Ştefan Benea decanul baroului sătmărean precum şi reprezen­tanţii cultelor, ai asociaţiilor cul­turale şi de binefacere, ai comu­nităţilor minoritare şi funcţio­narii prefecturei. D. dr. Chiş, directorul prefec­turei, dă citire telegramelor mi­nisteriale, prin care d. dr. Octa­vian Ardelean este însărcinat cu conducerea prefecturei de ju­deţ, iar d. colonel Simion Coman este trecut la comanda unui re­giment, mulţumindu-i pentru serviciile şi devotamentul pus în slujba acestui judeţ de graniţă. D. colonel Simion Coman mul­ţumeşte tuturor acelora care l-au ajutat în opera de gospodărie ro­mânească, reuşind să ducă la bun sfârşit programul început. D. dr. Octavian Ardelean, după ce relevă tot ce s’a înfăptuit în aceşti doi ani şi mai ales grija fostului prefect pentru pătura ţă­rănească, nefiind comună şi co­lonie a Sătmarului în care pre­fectul ostaş să nu aline necazu­rile, termină spunând : „Azi, când plecaţi la o nouă datorie, în nu­mele populaţiei acestui judeţ şi în numele autorităţilor la care aţi colaborat, vă exprim cele mai calde mulţumiri şi recunoştinţă pentru tot ce aţi făcut şi înfăp­tuit, înfăptuiri care de la Unire încoace au fost cele mai mari realizări româneşti“. Noul prefect citeşte apoi tele­gramele de omagiu şi credinţă expediate M. S. Regelui, d-lui Gheorghe Tătărescu preşedintele consiliului de miniştri şi d-lui Mihail Ghelmegeanu ministru de interne.­ ­©♦®­Tipul scriitorului francez Cu prilejul centenarului lui Alphonse Daudet, un ziar din Paris ne aminteşte de o anchetă pe care Les Annales din Paris a făcut-o acum câţiva ani, organi­zând un referendum pentru ale­gerea Academiei Veacului. Era vorba atunci să se desemneze 25 de scriitori, începând din anul 1896 (data morţii lui Edmond de Goncourt), dintre membrii Aca­demiei Franceze şi ai Academiei Goncourt. Rezultatul acestui re­ferendum a fost o vie surpriză pentru toată lumea scriitoriceas­că, pentru că cel care a obţinut cele mai multe voturi a fost Al­phonse Daudet, deşi nu era nici membru al Academiei Franceze, nici membru legal al Academiei Goncourt. După Daudet veniau Pierre Loti, Anatole France şi Paul Bourget. Critica s’a unit atunci cu alegerea poporului şi a decla­rat că Alphonse Daudet e tipul scriitorului francez. Un omagiu îndreptăţit în glo­ria marelui scriitor, al cărui cen­tenar s’a împlinit în anul celei mai grozave tragedii din istoria lumii. ^7 "■V M ^L^17-lea Nr. 148 Sâmbătă 1 Iunie 1940 S’a inaugurat în Capitală o nouă clădire a asigurărilor so­ciale. Un palat cu şapte etaje, impu­nător, izvorât din contribuţia în­­ţelegătore a patronilor şi munci­torilor noştri, hotărîţi să facă din aşezământul asigurărilor sociale, fala instituţiilor noastre muncito­reşti. Şi dela o vreme, realizările a­­cestei instituţii, — mai ales spi­­taliceştile realizări — sunt cu a­­devărat înfăptuiri cum puţine se găsesc în ţara românească. La Iaşi, asigurările sociale au clădit şi înzestrat cel mai mo­dern spital, iar în Capitală, două dispensare aşezate în două cen­tre muncitoreşti, sunt admira­bil înzestrate. Se pare deci, că asigurările noastre sociale încep să intre pe făgaşul menirei lor, desăvârşind o politică de mari înfăptuiri. Am preconizat-o totdeauna, gândindu-ne la realizările altor ţări, şi la nesfârşitele noastre di­buiri de până acum. Iroseam în dreapta şi în stânga fonduri considerabile, neavând par’că curajul înfăptuirilor de­finitive. îndreptarea vine fireşte târziu, dar nu atât de târzie ca să fie şi zadarnică. Asigurările sociale, au totuşi încă mult până la de­săvârşirea lor... Se ridică pretutindeni ziduri noui de impunătoare aparenţă, zidurile sunt însă reci, e nevoe — aşa cum atât de frumos a spus în cuvântarea sa preşedintele a­sigurărilor — e nevoe să dăm a­­cestor ziduri suflet, să punem în­­lăuntrul lor un suflet nou de în­ţelegere, de cinste şi de sacrificiu. Asigurările sociale dacă au fost hulite până acum — şi eu menţin ce-am spus totdeauna, nu pe ne­drept au fost hulite — din acea­stă pricină au avut de suferit. Lipsea înţelegerea, spiritul de sacrificiu, domnea bunul plac, in­curia şi biro­cratismul. Poate au fost şi vremurile da vină — politicianismul îngenun­­chia iniţiativele şi sugruma bu­nele intenţii — s’au schimbat a­­tâtea, poate se vor schimba şi unele moravuri... începuturile de acum, ne în­dreptăţesc cele mai promiţătoare speranţe. * Noua clădire, este după cum a­­rătam de vaste proporţii, după părerea mea, de prea vaste pro­porţii pentru birourile unei case de asigurări, mai ales dacă nu gândim la „oficiile“ răspândite pretutindeni în Capitală. Planul clădirii noui, a fost con­ceput înainte de a se face descen­tralizarea serviciilor administra­tive. Astăzi, miile de muncitori nu vin la „centrală“ şi gloata funcţionarilor o găsim înghesuită în oficiile neîncăpătoare închi­riate în preajma dispensariilor. Va trebui să clădim neîntârziat oficiile Casei de asigurare. Acolo roeşte viaţa asigurărilor sociale. Nu putem lăsa o colibă lângă un palat­. Vintilă F. Pantazopol SOCIALE-MUNCITOREŞTI Cu prilejul unei inaugurări Ziduri şi suflete noui. — Gânduri de mai bine pentru Asigurările sociale Activitatea medicală a Casei asistărilor sociale Bucureşti In şedinţa de Miercuri a consi­liului Casei de asigurări sociale Bucureşti, prezidată de d. depu­tat Niicolae Marian asistat de d. Cornel Todea, directorul insititu­­ţiuniii, conducătorul serviciului medical a­l casei, d. dr. Vlad Ha­­ţiceganu, a înfăţişat consiliului ac­tivitatea organizaţiilor medicale ale Casei Bucureşti de la 1 Apri­lie 1939 la 31 Martie 1940. Urmărind st­atorii, lărgirea câmpului de asistenţă medicală, conducătorul medicinii din casa de asigurări sociale Bucureşti şi-a fixat de la început un plan de activitate, obiectivând atinge­rea celor două mari sectoare ale medicinii: a) asistenţa curativă propriu zisă în dispensării şi la domiciliul asiguraţilor şi b) asistenţa medicală preven­tivă şi igieno-industrială. Secondată de cele 10 organiza­­ţiuni medicale din Capitală, din­tre care două organizaţiuni, dis­­pensariile nr. 1 şi 4 sunt adevă­rate uzini de asistenţă medi­cală, însumând nu mai puţin de 444 medici consultanţi, 84 farma­cişti, 31 chimişti şi 632 persoane aparţinând corpului sanitar au­xiliar, ajutată de echipa de me­dici pentru asistenţa medicală la domiciliul asiguraţilor şi fami­liile acestora, sprijinită pe înţe- I legerea şi devotamentul grupei medicale deservind organizaţiile I­I medicale de pe lângă întreprinde- | rile particulare din Capitală, di­recţia medicală a casei de asigu­rări sociale a isbutiii — totalizând numărul de consultaţi­uni medi­cale acordate în răstimpul unui an — să prezinte consiliului nu­mărul record de 1.855.032 (un mi­lion opt sute cinci zeci şi cinci mii trei zeci şi două) consulta­­ţiuni medicale. Adă­ugând numărului acesta impresionant de cons­iltaţiuni, numărul de 972.768 recepta me­dicale prescrisa, 36.022 ajutoare medicale acordate, 9 821 inter­nări în spitale şi sanatorii, 5.325 accesorii medicale constând în: ochelari, bandaje herniare, cen­turi abdominale, etc. şi 600 echi­pamente pentru nouii născuţi, vom avea o imagine exactă a strădaniilor pe care corpul medi­cal al Casei Bucureşti le-a depus pentru provocarea sensului u­­manitar al asigurărilor sociale in România. D. dr. Vlad Haţieganu a ară­tat consiliului că paralel cu acea­stă activitate, serviciul de asis­tenţă medicală preventivă şi-a atins toate obiectivele pentru cari a fost predat împărţit in următoarele şasa secţiuni: secţia de protecţie a mamei, de protecţie a copilului, de protecţie a ucenicului, de hi­­gienă industrială şi comercială* de maladii profesionale şi so­ciale, serviciul de asistenţă pre­ventivă al Casei Bucureşti a con­trolat permanent şi atent evolu­ţia sarcinei femeii muncitoare din momentul diagnosticării sar­­cinei şi diispensariu, atât în me­diul în care gravida lucrează, cât şi la domiciliu, până în momen­tul sarcinei, îngrijind ca naşte­rea să se facă în condiţiuni op­time de igienă, fie la domiciliu fie la spital, arătându-se acelaşi interes şi noului născut prin în­drumările şi indicaţiunile nece­sare — date mamei — în ce pri­­veş­te igiena şi alimentaţia de rigoare unei normale desvoltări a copilului. Secţia de protecţie a ucenicu­lui a depistat condiţiunile de i­­gienă în căminele de ucenici, în fabrici, ateliere, întreprinderi co­merciale, etc., făcând inoculări, examinări şi tratamente în massă. Echipele de igienă industrială şi comercială au supraveghiat condiţiile de igienă din fabrici, ateliere şi întreprinderile comer­ciale şi industriale, dând consul­­taţiuni pe loc şi îndrumând pe a­­siguraţii găsiţi bolnavi spre dis­pensării­le casei, în vreme ce sec­ţia de maladii sociale şi profesio­nale a depistat bolile sociale şi profesionale şi a luat măsuri pen­tru unificarea tratamentelor cari pentru mai multă siguranţă şi a­­tentă urmărire nu se fac decât contra unor fişe speciale. D. dr. Vlad Haţieganu şi-a în­cheiat expunerea afirmând că a­­sigurările sociale se integrează cu fiecare zi tot mai mult concep­ţiei celei noui care guvernează destinele neamului românesc. D. Cornel Todea, directorul ca­sei de asigurări sociale Bucureşti a asigurat pe conducătorii direc­ţiei medicale a casei de tot con­cursul d-sale, iar d. deputat Ni­­c­olae Marian, preşedintele consi­liului i-a adus mulţumiri pentru munca neobosită pe care corpul medical al casei o depune pentru ajutorarea asiguraților în nevoie. Posturi vacante de referenţi la Curţile Administrative Ministerul de interne face cu­noscut că in ziua de ,1 Iulie 1940 se va ţine examen pentru funcţiu­nea de referent la Curţile admi­nistrative. Candidaţii vor trebui să întru­nească următoarele condiţiuni: să fie cetăţean român; să aibă de­plini­ folosinţă a drepturilor civile şi politice; să fi satisfăcut legea recrutării; să nu fi fost condam­nat pentru o infracţiune crimina­lă sau corecţională; să aibă titlul de doctor sau licenţiat in drept; să cunoască limba Statului in grai şi scris; să fie apt pentru serviciu din punct de vedere al sănătăţii; să aibă stagiu efectiv de minimum 4 ani ca avocat, magistrat sau funcţionar administrativ, din ie­rarhia prevăzută in art. 125 din le­gea administrativă, din cancelaria Curţilor Administrative sau Mili­tare morală recunoscută; să nu depăşească 36 de ani. Acest examen constă din urmă­toarele probe : O lucrare scrisă, trasă la sorţi dintr’un număr de 20 de subiecte, fixate de comisiune, in ziua exa­menului, în care candidaţii vor a­­răta starea doctrinei şi j­urispru- • denţei’, colloquium asupra mate­riei dreptului constituţional şi administrativ; critica orală a uniei deciziuni a Curţii Administrative, aleasă de comisiune. Cererile vor fi însoţite de toate actele şi se vor depune la Servi­ciul Personalului din Ministerul Internelor până in seara ziu­ei de 28 Iunie 1940. Examenul se va ţine în localul Curţii superioare administrative, din Bucureşti, str. Benito Musso­lini Nr. 21. Citiţi în „VESELIA“ de Joi 30 Mai e. Moşii de altădată de C. Cosco Ce vezi la ceasornicele din Bucureşti Arta de a da palme Doamna e prea grasă Secolul vitezei Numeroase desene in culori

Next