Universul, iulie 1940 (Anul 57, nr. 178-208)

1940-07-01 / nr. 178

Asm! al 57-lea 8 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 ÎNALTUL DECRET REGAL DE MOBILIZARE CAROL AL ll-LEA Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa Naţională REGE AL ROMÂNIEI La toţi de faţă şi viitori sănătate Asupra raportului Ministrului Nostru Se­cretar de Stat la Departamentul Apărării Na­ţionale, sub No. 6570/1940 AM DECRETAT ŞI DECRETAM : ART. 1. — întreaga armată de Uscat, Aer şi Marină se va mobiliza. ART. 2. — Prima zi de mobilizare va în­cepe la ora 24 în noaptea de 23­—29 luna Iunie 1940. ARI. 3 şi cel din urmă. — Preşedintele Nostru de Consiliu precum şi Ministrul Secretar de Stat la Departamentul Apărării Naţionale şi ad-interim la Departamentul Aerului şi Marinei, sunt însărcinaţi cu executarea Decretului de faţă. Dat în Bucureşti la 27 Iunie 1940 CAROL R. Preşedintele Consiliului de Miniştri (ss) GH. TATARESCU Ministrul Apărării Naţionale şi ad-interim la Aer şi Marină General de Corp de Armată (ss) I. ILCUSU Nr. 2135. <► O O <► CONVOCAREA PARLAMENTULUI Preşedinţia Adunării Depu­taţilor aduce la cunoştinţa d-lor deputaţi că au fost con­vocate Corpurile legiuitoare. Sâmbătă 29 Iunie şi Dumi­nică 30 Iunie fiind zile de săr­bătoare Adunarea deputaţilor va ţine şedinţă Luni 1 Iulie, ora 16. TOATE SPECTACOLELE SI MUZICILE SUNT INTERZISE PE TIMP DE 3 ZILE In urma dispoziţiei mi- j cerea pe timp de 3 zile a mi­­nisterului de interne, pre-j turor spectacolelor şi muzi­­fectura poliţiei municipiului­­ oilor din toate localurile pu­ Bucureşti a ordonat interzi-1 blice. * ­% Comunicat Nr. 1 din 28 Iunie 1940 In baza înaltului Decret Nr. 2135 din 27 Iunie 1940, rela­tiv la decretarea mobilizării armatei, se vor prezenta de îndată la unităţi, în afară de cei care s’au mobilizat deja şi se găsesc la unităţile lor, nu­mai ofiţerii, subofiţerii­­.­ oa­menii de trupă ce posedă or­dine de chemare galbene sau roşii cu următorul număr de stele şi indicative: CU UNA STEA PURTÂND UNA DIN ŞTAMPILELE: 1. Nu se vor prezenta la u­­nităţi ofiţerii, subofiţerii şi trupa posedând: a) Ordine galbene şi roşii cu alte indicative şi număr de stele decât cel specificat în prezentul comunicat. b) Ordine de mobilizare pentru lucru, cu excepţia şo­­fe­rilor i mobilizaţi pentru lu­cru şi care aparţin Regimen­telor de Artilerie Grea, cărora li se anulează aceste ordine. c) Ordine albe de rămânere la vatră. 2. Permisiile şi concediile personalului de sub arme şi concentrat de la toate unită­ţile Armatei se anulează. 3. Scutirile de concentrare aprobate de Marele Stat Ma­jor prin comunicatele anteri­oare sau aprobări individuale, se anulează pentru toţi pose­sorii de ordine roşii şi galbe­ne, în afară de : — Cei angajaţi la lucrările de fortificaţii , la lucrările de drumuri şi cale ferată ; — Personalul de serviciu angajat de Ambasadele şi Le­gaţiile acreditate în Româ­nia, căruia Marele Stat Ma­jor i-a aprobat scutirea de concentrare ; — Din Ministerul de Fi­nanţe, personalul care deja a obţinut scutire de concentra- I re pe anul 1940/41 (centrala­­ Ministerului și serviciile exte-­­ rioare) ; •— Din Ministerul Afaceri­­­r Străine întreg personalul onsular ; — Din Ministerul de Inter­­e, Întregul personal al Pali­ei și Siguranței Generale a tatului ; — Din Ministerul înzestră­rii Armatei, personalul scutit de concentrare din stabili­mentele și fabricile ce lucrea­ză pentru nevoile Armatei ; — Din Ministerul Aerului și Marinei, personalul scutit de concentrare de către acest 24511. Minister, pe baza aprobărilor Marelui Stat Major; — Din Ministerul Lucrări­lor Publice şi Comunicaţiilor, personalul scutit de Marele Stat Major, precum şi acela aparţinând Regiilor Autono­me C.F.R., P.T.T. şi S.A.R.T. ; — Din Ministerul Comerţu­lui Exterior, personalul care a fost aprobat de Marele Stat Major; — Cultivatorii de sfeclă până la termenul prevăzut în aprobarea dată de Marele Stat Major ; — Personalul întreprinderi­lor carbonifere care au obţi­nut aprobarea­­Marelui­ Stat Ma­j­or.­­ Sunt scutiţi de a se prezen­ta şi acei prevăzuţi de ordinul Marelui Stat Major Nr. 40.648 A din 24 Mai 1940, comunicat tuturor unităţilor şi servicii­lor Armatei. — Personalul silvic scutit de Marele Stat Major în con­­diţiuniile ordinului Nr. 205600 din 26 Iunie 1940. — Personalul scutit de con­centrare pentru construirea depozitelor de produse petro­lifere în condiţiunile ordine­lor Marelui Stat Major Nr. 16042 din 27 Iunie 1940, 204789 şi 204912 din 19 Iunie­­ 40 ; 1 — P­­scarii particulari cât şi pescarii cari lucrează in pescăriile Statului, scutiţi de concentrare în condiţiunile ordinului Nr. 14038 din 19 Iu­nie 1940 a­l Marelui Stat Ma­jor. 4. Din momentul decretării mobilizării se pune în aplica­re executarea rechiziţiilor conform prevederilor legii. In consecinţă, organele mi­litare vor putea executa ori­ce rechiziţie de care au ne­voie. Toate scutirile de rechizi­ţie „pentru concentrări” se a­­nulează, rămânând în vigoa­re numai c­r­ ie­ seu­l „pr­rin mobilizare”. P. A. 1 A. S. 2 P. A. 2 IA. T. 2 V. F. 1 Ic­. I . A. O. B. 1 H. P. 2 CU DOUA STELE PURTÂND UNA DIN STAMPILELE: B. R. 1 V. U. 1 H. F. 1 B. U. 1 C. T. 1 B. U. 2 C. T. 2 U. S. 2 Z. F. 1 C. S. 1 B. S. 1 D. Z. 1 B. T. 1 D. Z. 2 B. T. 2 CU TREI STELE PURTÂND UNA DIN STAMPILELE: V. F. 1 U. F. 2 V. F. 2 O. B. 2 Z. A. 1 Z. H. 1 U. F. 1 Z. H. 2 CU PATRU STELE PURTÂND UNA DIN ȘTAMPILELE: E. S. 2 Z. C. 2 P. 2 V. N. 1 P. 1 V. N. 2 O. F. 1 U. R. 1 O. F. 2 U. R. 2 Se anunţă importante reforme interne in Iugoslavia Belgrad, 28 (Rador).­­ Co­respondentul agenţiei „Reu­ter“ transmite : După întrevederea pe care a avut-o ieri cu vicepreşedintele consiliului, d. Macek şi cu alţi conducători croaţi, d. Svetko­­vici, preşedintele consiliului, a făcut presei declaraţii, a­­nunţănd importante reforme interne. „Nu mai putem continua ca până acum — a spus între al­tele şeful guvernului — deoa­rece situaţia internaţională este de aşa natură încât cere ca toate vechile teorii şi doc­trine să fie aruncate peste bord. Însăşi concepţia noastră de viaţă trebue să fie funda­mental schimbată“. Primul ministru a subliniat că principalele reforme se vor face în domeniul economic. Pierderile­ suferite de Statele Unite prin sistarea traficului intre Indochina şi China Shanghai, 28 (Radar). — Co­respondentul agenţiei D. N. R. anunţă: Cercurile americane afirmă că sistarea traficului între Indochi­na şi China guvernată de mare­şalul Ciang Kao Shek, la care Franţa a trebuit să consimtă din cauza presiunei japoneze, înseam­nă o grea lovitură dată economiei Statelor Unite. In cercurile politice se subli­niază că prin Indochina treceau aproape toate produsele chineze expediate spre America de gu­vernul mareşalului Ciang Kai Shek. Printre aceste produse se menţionează tungstenul şi Wolf­ramul, de care Statele Unite au mare nevoie pentru industria ar­mamentului. Pe de altă parte, exportul a­­merican în China de sub domi­naţia mareşalului Ciang Kai Shek era foarte important. In sfârşit, dictatorul Chinei nu va mai fi în măsură să achite Statelor Unite împrumutul de 45 milioane dolari, care urma să fie rambursat prin exportarea diferi­telor produse chineze. ATITUDINEA AMBASADEI FRANCEZE DIN ANKARA Ankara, 28 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Ştefani” co­munică: In vreme ce atitudinea amba­sadei franceze din Ankara ră­mâne enigmatică faţă de pseudo­­guvernul de Gaulle, ziarul amba­sadei se orientează în mod făţiş in favoarea generalului de Gaulle,. .► O­ozz α►o ο► ď► 6­0­1­6 .►ooooz oz <► <► .►o Vase de război turceşti in Marea Neagră Istanbul, 28 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R. transmite: Crucişătorul „Yawus“ şi alte vase de război turceşti mai mici au plecat în Ma­rea Neagră pentru a exer­cita controlul în apele teri­toriale turceşti. D. Sato va avea între­vederi cu d. Hitler sau cu d. von Ribbentrop Tokio, 28 (Rad.or). — Cores­pondentul agenţiei Reuter a­­nunţă: Purtătorul de cuvânt al mi­nisterului de externe al Japo­niei a confirmat că este posibil ca d. Sato, care conduce misiu­nea japoneză „de bunăvoinţă" la Berlin, la înapoierea sa din Italia, să aibă întrevederi cu d. Hitler, sau cu d. von Ribben­trop. CASA M.S. REG­ELUI COMUNICAT No. 37 Mareşalul Curţii Regale face cunoscut următoarele : In ziua de 28 iunie a. c., la ora 14, au depus legiuitul ju­rământ in faţa Majestăţi Sale Regelui şi în prezenţa d-lui consilier regal Gh. Tă­­tărescu, preşedintele consi­liului de miniştri, d-nii: pro­fesor Horia Sima, subsecretar de stat la departamentul edu­­caţiunii naţionale şi dr. Ion I. Simionescu, subsecretar de sttit la departamentul sănă­tăţii şi ocrotirilor sociale. Bucureşti, 28 iunie 1940. Pagini PUN­ CONSILIUL DE MINIŞTRI DE VINERI DUPĂ AMIAZA Nota ultimativă a guvernului sovietic. ~ Expunerea d-lui ministru de externe.­­ Evacuarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei se va face in 4 zile Consiliul de miniştri s’a întrunit Vineri 28 c., la ora 16, sub preşedinţia d-lui consilier regal Gh. Tătă­­răscu, preşedintele con­siliului de miniştri. D. ministru al afaceri­lor străine expune eveni­mentele care au fost o­­biectul deliberărilor con­siliilor de coroană din 27 iunie a. c., aducând la cu­noştinţa consiliului textul nouei note ultimative a­­dresată de către guvernul U.R.S.S. guvernului Ro­mâniei, precum și împre­jurările care au determi­nat guvernul României să accepte executarea ei. Această acceptare o­­bligă guvernul român să evacueze teritoriul Basa­rabiei, precum și cei din Nordul Bucovinei de tru­pele române, în termen de 4 zile, cu începere de la 29 iunie, ora 12. Oraşele : Cernăuţi, Chişi­nău şi Cetatea Albă vor fi ocupate azi d. a., de trupele sovietice. D. consilier regal Gh. Tă­­tărăscu anunţă consiliul că în faţa Parlamentului guver­nul va expune pe larg isto-­ ricul tuturor faptelor care formează această mare dra­mă a românismului. D-sa enumera apoi măsu­rile administrative şi legii, ce vor fi întocmite spre a se ajutora populaţiile româ­neşti ce au fost silite să-şi părăsească căminurile. Consiliul a luat sfârşit la ora 17.45. ATITUDINEA TURCIEI Istanbul, 28 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Şte­fani” transmite: Ziarele turceşti continuă să comenteze discursul rostit de preşedintele consiliului de mi­niştri, subliniind că tratatul de la Ankara viza menţinerea păcii în Orientul apropiat şi Balcani. Presa turcă relevă că o in­tervenţie a Turciei ar fi des­­lănţuit războiul în sectorul său numai pentru a respecta­­ cuvântul dat, însă fără nici­­ un folos pentru aliaţi. Adoptând protocolul nr. 2,­­ afirmă ziarul „Tan”, guver-­ mul turc rămâne credincios spiritului tratatului, asigu­rând menţinerea păcii şi do­vedeşte sinceritatea Turciei de a voi să menţină bune ra­porturi cu Rusia. GERMANIA PREGĂTEŞTE ACŢIUNEA ÎMPOTRIVA ANGLIEI Prin telefon dela corespondentul nostru particular Berlin, 28. — Intrun raport al companiilor de propagandă germană, se dau diverse amă­nunte asupra situaţiei de pe coasta Canalului Mânecii, des­pre cele ce se pregătesc acolo şi despre ce s’a realizat în ve­derea unui atac împotriva An­gliei. Se spune, între altele, că s’au adus în această regiune trupe din toate cele trei categorii de arme, între care pioneri, cari au şi ocupat poziţiile, organi­­zându-se în acelaş timp o vastă reţea telefonică, precum şi nu­meroase posturi de radiotele­­grafie. Detașamentele de artilerie sunt însă acelea care au fost aduse in mai mare număr, in­­stalându-se tunuri de toate ca­librele, pe măsură ce acestea au putut fi aduse din teritoriile franceze ocupate. Pe de altă parte, sunt dem­ne de relevat comentariile pre­sei germane in legătură cu atacurile aviaţiei engleze împo­triva teritoriului german şi mo­dul cum sunt aruncate bombele avioanelor britanice asupra ora­şelor germane, spunându-se că aceasta dovedeşte că Anglia vrea să ducă războiul cu orice preţ, precizându-se în acelaş timp că îl va avea. Tot în legătură cu această chestiune, un ziar de aci observă că in perioadele trecute, una din particularităţile politicii engleze blemele in care n’avea şanse de succes, şi că actuala generaţie politică engleză s’a depărtat de la acest principiu. De remarcat în acelaş timp, că cercurile poli­tice germane nu trec cu vederea această observaţie. Ştirile des­pre voinţa Angliei de a conti­nua războiul continuă să pre­domine­ discuţiile cercurilor po­litici neutre de aci. Pe de altă parte însă, anumite observaţii ale presei germane par să ple­deze în favoarea temei că anu­mite cercuri germane s’ar în­doi de această intenţie a An­gliei. In această privinţă pot fi relevate şi unele observaţii ale cercurilor autorizate dela Wil­helmstrasse, care exprimă multe presupuneri în legătură cu in­tenţiile Angliei. Aceste cercuri consideră însă toate aceste pre­supuneri numai ca simple svo­­nuri, pe care instanţele autori­zate germane nu­­vor să le ia în seamă sau să le discute, find de părere că punerea lor in circu­laţie trebue atribuită numai anumitor cercuri engleze care nu sunt in legătură cu guvernul Churchill. Aceleaşi cercuri germane sub­liniază cu această ocazie că ele nu se pot conduce decât du­pă ultimele afirmaţii ale d-lui Churchill şi chiar după atitu­dinea d-lui Chamberlain şi din care reese voinţa categorică a Angliei de a continua, războiul. Hr. Its timi i luISe 194© DIRECTOR ȘI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU OPERAŢIILE MILITARE, AERIENE ŞI NAVALE Noua situaţie din Mediterana. — Forţele navale şi aeriene ale Italiei Pe când înainte de încheerea armistiţiului, comunicaţiile între Italia şi Libia erau ameninţate de forţele navale şi aeriene con­­j­­ugate franco-britanice, sprijini­­te pe bazele lor dela Bizenta (Tunisia), Malta şi Alexandria, acum, în situaţia nouă ce s’a creat, aceste comunicaţii pot fi asigurate, deoarece forţele na­vale şi aeriene franceze au fost scoase din luptă, iar cele bri­tanice nu mai dispun decât de bazele principale dela Malta şi Alexandria. In asemenea con­diţii, forţele navale britanice nu vor putea să treacă cu uşu­rinţă din bazinul oriental în cel occidental şi vice-versa. O altă consecinţă importantă a armistiţiului italo-francez este în domeniul războiului aerian. Forţele aeriene italiene, care au devenit disponibile în urma încheerii armistiţiului, vor fi trimise în insula Sicilia şi în Libia, spre a asigura dominaţia aerului în aceste părţi, iar în zona Mediteranei centrale ele vor coopera cu flota împotriva forţelor aeriene şi navale brita­nice. In cursul zilei de eri avia­ţia de bmbardament italiană a activat în Africa septentrională şi orientală. Acum formaţiunile aeriene italiene, cele mai puter­nice, ca şi cele navale, sunt con­centrate în zona Mediteranei centrale, iar o parte din flotă supraveghează şi controlează Mediterana occidentală şi orien­tală. Planul de operaţiuni italian naval-aerian din Mediterana a suferit modificări importante, de­oarece acum, totalitatea for­­ţelor navale şi aeriene ale Itali­ei se măsoară numai cu cele bri­­i­tahnice, aşa că raportul acestor­­ forţe s’a modificat şi el în­­ avantajul Italiei. Escadrele bri­tanice sunt concentrate în zona Mediteranei orientale şi în aceea a Gibraltarului. Compoziţia flo­tei italiene este următoarea, după datele cunoscute până la începutul războiului actual: 8 cuirasate; 23 crucişătoare grele şi uşoare; 22 vase port-avioane; 180 de contra-torpiloare şi tor­piloare; 130 distrugătoare; pes­te 120 de submarine şi diverse vase puitoare de mine, curăţi­­toare de mine şi auxiliare. Din grupul cuirasatelor, patru şi anume: „Conte di Cavour”, „Giulo Cesare”, Caio Duilio” şi „Andrea Doria”, de câte 26.000 tone, construite la Kiel (Ger­mania) înainte de războiul mon­dial, au fost modernizate, iar alte patru : „Vittoria Veneto“, „Littorio”, „Imiperio” și „Roma” de câte 35.000 tone, (tonaj total de 140.000 tone) de aceeaş cate­gorie, au fost puse în serviciu în cursul acestui an. „Vittoria Veneto” este unul dintre cuirasa­tele cele mai ra­pide din lume­: el are o viteză maximă de 32 noduri şi în cursul primei încercări a atins viteza de 30 noduri. El este cel dintâi cuirasat ce a fost cons­truit într-un şantier italian cu material italian şi cu technicieni şi lucrători italieni. Echipajul sau de război este de 2.500 oa­meni. El dispune de 9 tunuri de 38 cm., 12 tunuri de 15 cm., ba­terii antiaeriene şi de catapulte pentru avioane. Majoritatea crucişătoarelor grele şi uşoare, a distrugătoare­lor, torpiloarelor, contratorpiloa­­relor, submarinelor şi vaselor port-avioane sunt recent cons­truite. Alte vase din diferite ca­tegorii — cele mai multe sub­marine — sunt în construcţie. Flota italiană are bazele sale la Tarent şi Spezzia, iar forţele submarine sunt împărţite în pa­tru grupe cu bazele la Spezzia, Napoli, Messina şi Tarent. Per­sonalul flotei a atins la începu­tul anului trecut 60.000 de ofi­ţeri şi marinari, cu o rezervă de 5000 ofiţeri şi 160.000 marinari1. Aviaţia maritimă italiană dis­pune de bazele dela Genova, Spezzia, Livorno, Napoli, Orbe­­tello, Vigna-di-Valle, Autusta, Siracusa, Catania, Palermo, Ter­­ranova—Plesania, Cagliani, Le­­ros, Veneţia, Foia, Pantalleria, Bengazi, Tripoli, Massaut şi Mogodich. In Franţa, trupele germane au atins eri dimineaţă zona frontie­rei franco-spaniole, la Hendaye. Nu s’a stabilit încă pe teren li­nia de demarcaţie prevăzută in convenţia de armistiţiu semna­tă de Germania şi Franţa. Formaţiuni puternice aeriene germane au făcut mai multe incursiuni în diferite regiuni ale Angliei şi Scoţiei. Ele au bom­bardat numeroase obiective mi­litare. Aviaţia britanică de bom­bardament a activat şi ea în Germania occidentală şi de nord, ca şi în teritoriile ocupate de germani. Zilele trecute, îe debarcări de trupe britanice, în număr mic, s-au efectuat în diferite puncte ale coastei franceze şi belgiene (canalul Mânece!) cu scop de recunoaştere. Reese din infor­maţiile publicate de ziarele en­gleze, că echipele debarcate şi reîmbarcate au făcut parte din elementele navale şi misiunea lor a fost să descopere regiunile de concentrare ale trupelor ger­mane în zona litoralului cana­lului Mânecei. R. SEIŞANU Direcţiile de atac ale forma­ţiunilor aeriene germane im­potriva Angliei, Scoţiei, Ir­land­ei de nord si insulelor înve­cinate Incendiu puternic 20 de case mistuite de foc și numeroase persoane rănite Istanbul, 28 (Rador). — Un , de pompieri, 20 de clădiri au puternic Incendiu a isbucnit­­ fost mistuite de foc, iar mai în Insula Prinkipo.­­ multe cu toate sforţările făcute u­nite. in insula Prinkipo persoane au fost râ­

Next