Universul, iulie 1940 (Anul 57, nr. 178-208)
1940-07-01 / nr. 178
f Când cântecele contenesc... Sunt dureri ce nu au nevoie de cuvinte şi nici de lacrimi , ci de tăcere pentru că reculegerea singură e în măsură a fi hotărîtoare unei mântuiri. Fără îndoială, atât doliul cât şi postul sunt învederarea unei aspre discipline, o pedepsire pe care singur şi-o impune cel ce înţelege că numai jertfele sunt creatoare. Uşurătatea tuturor petrecerilor contenesc apărând mai mult decât fără de rost deşertăciunea lor, când înţeleg ei câte suferinţe sunt pe lume în aceiaşi clipă, ba chiar împărtăşeşti tragica lor sfâşiere. Durerile îşi au însă, în cumplita lor deslănţuire, îndemnuri de a stinge vrajbele mărunte, trezind în cei de acelaşi sânge apropieri sufleteşti, şi porniri spre muncă îndreptătoare. Realitatea vieţii se înfăţişează limpede abia în ceasurile grele, pentru cei sortiţi să le învingă. In linişte, cu judecată clară, se înţeleg adevăruri, pe care altfel larma deşertăciunilor le înăbuşea. Suferinţa, în marea şi sfânta lege a vieţii, rămâne o simţire salvatoare , e în durere întâiul îndemn firesc prin care orice organism cu cât e mai superior, căpătă mai repede conştiinţa, ce stârneşte de la sine o apărare, nu numai pentru clipă, ci cu lucidă înţelegere a celor viitoare. In această înţelepciune a durerii cred. Prin suferinţă creatoare s’a împlinit pe acest pământ tot ce a fost bun, şi tot ce va mai fi de aici înainte iar bun. ADRIAN MANIU Muzică pentru cai E ştiut ca araimialele sunt, în general, sensibile la mrutistică, dar cai cari îşi manifestă această sensibilitate în mod mai concret sunt caii, cari nu numai că îşi ritmează paşii după muzică, dar sunt în stare chiar sa şi danseze după toate regulile artei. Ceea ce însă e ştiut de mai puţină lume e că s’a şi scris muzică1 * * * specială pentru cai Primul care a făcut aceasta a fost italianul Bertali, maestru de muzică al regelui Leopold I. In opera „Cantesstaa dell’aria” el a compus în adevăr balete speciale pentru cai. Acesta nu fu decât începutul, dar de atunci, mulţi compozitori i-au imitat exemplul. Ceva mai mult, în corespondenţa lui Beethoven s’a găsit o serie»udat: wou. osattt lanci Rudolf. Intre altele, el îi spune: Vei faice muzica pentru cai, şi mă voi apuca de lucru „în galop’’. T ISaml al 574ea Nr. 178 Iuni 1 Iulie 1940 RITURI INDIENE Femeii din Nepal, înrturnizând ofrande de fruicide pe malul râiuluii sfânt, pentru ca zeii să le binecuvinteze. BUCĂTĂRIA CHINEZA Pentru un european, descrierea unei mâncări chinezeşti e, în generali, prillej de exclamaţii de uimire şi de strâmbături mai mult sau mai puţin accentuate. Se spune însă de către acei cari au făcuit experienţa, că pentru alcel care izbuteşte să-şi învingă prejudecăţile şi bucătăria chineză are surprize din cele mai plăcute. Cu alte cuvinte, dacă nu e prevenit, un european poate savura un cuib de rândunică prăjit în unt de ricin cu aceeaşi satisfacţie cu care consumă, de pildă un „vol-au-verat“ umplut cu vrăbii fripte, care — după cum se ştie, — figurează la loc de cinste pe listele marilor restaurante europene. In primul rând, bucatele chinezeşti sunt ieftine şi foarte digestible, două calităţi foarte apreciiabile, mai alles pe timpuri grele ca cele de azi. In al doilea rând, ele sunt foarte variate, dovadă că pe listele restaurantelor chinezeşti felurile se înşiră cu zecile, ajungând chiar la 100 şi 200. Apoi, una din calităţile primordiale ale chinezilor fiind aceea de a se adapta împrejurărilor celor mai potrivnice, pentru ei nu există lipsă de sfimenie, fix» ocnoul« care înţelegem noi, europenii, această lipsă. Pentru ei, de pildă, lipsa de făină de grâu nu e o nenorocire atât de mare ca pentru noi, deoarece, chiar când aceasta e abundentă, ei consumă şi o altă făină făcută din coajă de pom cane preparată într’un anumit fei dă nişte mâncăruri foarte gustoase In general vorbind, chinezul e de părere că tot ce se găseşte în natură se poate mânca. Şi rezultatul acestui principiu e foarte interesant; căci aceea ce omul sărac e nevoit să mănânce în timpul de criză, într’o formă primitivă devine în timpuri normale o delicatesă rafinat preparată la masa bogaţilor. Astfel, în zile de foamete, chinezii mănâncă de obicei câini, pisici şi şoareci.. Dar şi în timpuri normale, se consumă carnea unei anumite rase de câini şi a şoarecilor albi, cari se prepară cu miere... O caracteristică a bucătăriei chineze mai e şi aceea că totul se fierbe, neîntrebuinţându-se nimic crud. Bucătarii lor sunt nişte adevăraţi artişti şi faţă de ei cei mai renumiţi „maeştri“ ai bucătăriei europene nu sunt decât nişte simpli ucenici. Jocurile noastre Deslegătorii jocurilor seriei 41-a Au deslegat 4—6 jocuri. (Urmare) 112) Georgescu G. (Bucureștii Noi), 113) Gustav Paula (loco), 114) Ghinea I. Alex. (Bucureștii Noi), 115) Georgescu T. Dumitru (loco), 116) Georgescu D. Ioana (loco), 117) Georgescu Dumitru (loco), 118) Gruescu P. (Moreni), 119) Ghimpeteanu Sebastian (Tulcea), 12) Gabroveanuu Sanda (loco), 121) Georgescu Florin (Craiova), 122) Georgescu C. Const. (loco), 123) Grigorescu E. (loco) 124) Gruia Vasile (Vaslui), 125) Grădinaru Beatrice (Odobești), 126) Gronea N. (Craiova), 127) Georgescu Henri (loco), 128) Galan Vica (Ceahlău-Neamţ), 129) Gheorghitu Cicerone (Hangu- Neamţ), 130) Greceanu Const. (Galaţi), 131) Grosu Dan şi Viorela (Sighişoara), 132) Giuran maior Constanţa (Oradea), 133) Georgian maior Constanţa (loco), 134) Gheorghiu Vyvy (loco), 135) Gavrilov Elena (Galaţi), 136) Georgescu Emil (loco), 137) Gănescu Varvara (Alexandria), 138) Gürtler T. Ciprian (Ploeşti), 139 Georgia Antzica (loco), 140) Grigorescu Mihail (loco), 1411) Gheorghitu Emil (Belgrad), 142) Haţieganu Pavel (Diciosânmartin), 143) Henţiescu Maria (C de Argeş), 144) Hociung Sofia Jana (Bârlad), 145) Hristiu Turis Constanta (Urzicendnta), 146) Hasnaş St. Carmen (Botoşani), 147) Havrea E. Teofan (loco), 148) lonescu Virg. şi Eug. (Merii Petchi-Ilfov), 149) lonescu Eftimie (loco), 160) lonescu Eugenia (Craiova), 161) loan Mandela (Fundeanu Tutova), 152) Iosipescu C. Gioni (loco), 153) Ivanciu Paul (Ploești), 155) lonescu Paul (Buzău), 156) Iuga V. Lucia (loco) 157) Iuga V. Elena (loco), 1158) Iuga V. Georgeta (loco), 159) lonescu Mariana (loco), 160) lonescu Nicu (Câmpina), 161) Iudilariu I. (Tecuci), 162) loan Spiriu (loco), 163) lonescu Gh. Vasile (loco), 1641 lonescu Matilda Elvira (loco), 165) Ionistea Octavian (loco), 168) loan Vasle (loco), 167) lonescu George (Slănic-Prahova), 168) Iontitoiu Th. (loco), 169) lonescu Ștefan (Bârlad). 170) Isvoranu Gh. (Bârlad), 171) lonescu N. Gh. (loco), 172) lonescu Margareta (Brașov), 173) Iorgulescu Const. (loco), 174) lonescu Z. Mircea (loco), 175) lonescu I. Aureliu stud. (loco), 176) Ispas M. Nicolae (Mizii) 177) König Margareta (Brezoiu- Vâlcea). 178) Luca căp. Gh. Elena (Galaţi), 179) Lăzătroiu D. Feldoian (Buzău), 180) Lemoni C. Nic. (Cahul), 181) Lupan N. Alice (loco), 182) Lambescu G. Georgeta (stud. loco), 183) Marinescu E. (Sibiu), 184) MoşoiU I Ion (loco) 185) Mihăilescu F. Octavian (loco) 186) Moldoveanu Aurel (Bistriţa), 187) Manea S. Tudoriţa (C. de Argeş), 188) Maierescu Baby (loco), 189) Munteanu Iacob (loco), 190) Munteanu Stefania loco), 191) Manolescu E. Sofia (loco), 192) Mihăescu Alexandra, (loco), 193) Mereanu Lizeta (Filipeşti de târg Prahova), 194) Mateiaş Florin (Tâmna-Mehedinti), 195) Mihăilescu H Virginica (C. de Argeş), 196) Marion Tibaria (loco), 197) Maori A. Amelia (Bârlad), 198) Mianoliu Sp. Mihai Al. (Bârlad), 199) Mustață C. Alex. (Caracal), 200) Mateescu Nic. (loco), 201) Mociulischi Gh. Vasile (Dorohoi), 202) Manoliu Aneta (loco), 203) Manoliu E. Eugen (loco), 204) Mihăescu Mary (loco), 205) Miscetti Bruno (loco), 206) Madotto (Bârlad), 207) Manzavinaio Elena (Bârlad), 208) Marinescu Elena și Socrate (Buzău), 209) Muscan Gh. Liviu (loco), 210) Minea I. Gh. (loco), 2111) Mihăilescu Mărgărit (loco), 212) Măciucă Nic. (Sorocani-Ticu- Cluj), 213) Maksay George (Iaşi) 214) Munteanu Paula (Galaţi), 215) Mihai căp. Elena (loco), 216) Manade Tănaise (Cernăuţi), 217) Marincovici Aurelia (loco), 218) Munteanu Gh. Vasile (Reşiţa), 219) Mârzanca Evantia şi Pussy (Pantelimon-Ilfov). 220) Măcelaru Ani (loco) 221) Maeyr Gheorghe (loco). ♦ ♦ ♦»»»♦+ Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentului să lipească de cuponul mandatului poștal eticheta abonamentului expirat. Maxime și cugetări Nu este vânt mai schimbător ca inima omului. Al. Petőfi Decernarea premiului Aurelia Cionea la Academia Regală de muzică Premiul anual de 10.000 lei instituit de d-na Aurelia Cionica Pipoş, profesoară la Academia Regală de muzică, pentru absolvenţii claselor de pian, a fost obţinut anul acesta în strălucite condiţiuni de d-ra Geooveanu Milicescu-Victoria, care s-a prezentat la concurs cu compoziţii de Beethoven şi Schumann. D-ra VICTORIA MILICESCUGEHOVEANU -oxx 9 xxo- Acord economic germano-elen Atena, 28 (Rador). — Corespondentul agenţiei „DNR“ transmite : Convorbirile economice germano-elene au fost încheiate prin semnarea unui acord între cele două ţări. UNIVERSAE Am scăpat de balonări, ga*©ţHS?i şi arătat* * * * 5! la stamae Cu aceste cuvinte sincere, scrise din convingere, îşi începe c. p. un suferind care s’a tratat cu „Gastro D" şi apoi continuă: „Am suferit 3 ani şi acuma toţi cunoscuţii se miră de efectul noului medicament „Gastro D“, despre care vorbeşte toată lumea , căci un singur flacon a avut darul să mă refacă. Am aşteptat 3 luni şi constatând că efectul bun se menţine, ţin de datoria mea să aduc la cunoştinţa tuturor suferinzilor de boli de stomac şi intestine cazul meu, ca să se poată îngriji şi însănătoşi oricine de boala de care suferă. Cu stimă Ioan Gyürke, Bucureşti, Str. Colentina 25 Cereţi Gastro D, la farmacii şi drogherii, sau contra ramburs de lei 150 lei la farmacia „Thoiss“, Bucureşt, Calea Victoriei 124. Este recomandat şi de medici. Concursul de admitere in liceele militare Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi următoarele: Comcursul de admitere în liceele militare va începe în ziua de 8 Iulie pentru clasele I, IX, II, IV, V, iar în ziua de 5 August pentru clasele VI, VII, VIII şi se va depune astfel : Candidaţii claselor I, la reşedinţa fiecărui liceu militar, afara de liceul militar M-rea Dealu pentru care concursul se va depune la liceul „Mihai Viteazul“ din Bucureşti, bulev. Pache Protopopescu No. 72. Candidaţii claselor II, III, IV, V, la liceul militar Craiova. Candidaţii claselor VI şi VIII , la liceul militar Iaşi. Candidaţii claselor VII şi VIII la liceul militar Craiova. Condiţiunile concursului se găsesc , publicate in Monitorul Oficial No. 135 din 13 Iunie 1940, partea I, şi tipărite în 1 broşuri aparte, care se pot cere : I din Bucureşti, dela Direcţia I liceelor militare din M. A. N. I ' şi în provincie dela şcolile res- 1 psetive. Grupul doamnelor germane vizitează aşezămintele noastre muncitoreşti din Capitală Delegaţia doamnelor germane alcătuită din d-mele: Leistijiow, şefa delegaţiiei, Molitov, şefa frontului femenin al muncii, Von Rheden, Drabsch, dr. Weber, Ressner-Gerbaird, Caesar-Weigel, Lasch, von Coler şi Reissden, însoţite de d-fiele. Fabricius, soţia ministrului Germaniei în România şi d-na Ralea soţia d-lui ministru al munciii, au vizitat în cursul zilei de 27. căminul de ucenice „Principesa Maria“, căminul de ucenici din b-dul Gării de Est şi dispensarul caisei centrale a asigurărilor sociale, din b-dul Col. Mihail Ghica. Doamnele, cari au fost conduse de d. Staghri C. Ounescu, directorul general al muncii, au cercetat cu deosebit interes aceste instituţii, s’au interesat îndeaproape de acţiunea ce se desfăşoară la noi în ţară pentru ocrotirea, îndrumarea şi perfecţionarea muncitorului român, exprimându-şi admiraţia pentru instituţiunile şi organizaţiile noastre. Vizite s-a încheiat cu o gustare, oferită la restaurantul „Pescăruş“. IN CARTIERUL MUNCITORESC „VATRA LUMINOASA“ Grupul de doamne germane a vizitat Vineri, conduse fiind de d-nele Ralea şi Fabricius, cartierul muncitoresc dela Vatra Luminoasă. Vizitatoarele s-au interesat deaproape de felul cum sunt construite locuinţele muncitoreşti şi au admirat felul în care sunt gospodărite. D. arhitect N. Aprihăneanu, directorul casei construcţiilor, a dat toate explicaţiunile. Examenul de bacalaureat şi serbarea de sfârşit de an la Institutul român din Sofia La Institutul Român din Sofia a luat sfârşit examenul de bacalaureat. Au fost declaraţi reuşiţi următorii: Moche Florica, Vancu Constantin, David Florea, Lucovici Bronislav, Caraiani Iancu, Gavrizi Mircea, Nicola Stanca, Damianov Damian, Samargescu Ștefănia, Giugica Iancu. A doua zi, după examenul de bacalaureat, s’a dat, la Institutul Român din Sofia, serbarea de sfârşit de an, în cadrul căreia s’a făcut verificarea unei munci intense, ce s’a depus zi de zi pentru ridicarea Institutului. Erau prezenţi: d-na şi d. Eugen Filotti, ministrul României la Sofia; d-na şi d. col. Al. Budiş, ataşat militar; d. consilier de legaţie Krupenski, d. consilier economic C. Bălăcescu, păr. I. Dorobanţu, superiorul capelei române, d. Chiurci cu membrii coloniei române din Sofia, etc. Serbarea a început cu imnurile naţionale — român şi bulgar, după care a urmat desfăşurarea programului. Elevii de la şcoala primară şi colegii lor mai mari de la liceu, prin cântece, dansuri naţionale şi recitări au făcut o deosebită impresie asupra asistenţei. D. Gh. Cioran, directorul Institutului a făcut o expunere asupra activităţii desfăşurate la acest Institut. A adus elogiid-nei şi d-lui ministru Eugen Filotti, corpului didactic şi tuturor acelora cari au sprijinit Institutul. După darea de seamă a d-lui director Gh. Cioran şi a d-lui Negrea, directorul şcoalei primare, a urmat distribuirea premiilor. Asistenţa a vizitat apoi, frumoasa şi bogata expoziţie de lucru manual şi desemn, organizată de d-ra Floria Nanu, profesoară de lucru şi de d. Toma Marin profesor de desen şi caligrafie.-----6xx 9 xxp------ Producţie de sfârşit de an Cursurile de canto ale d-nei E. Drăgutinescu Stinghe şi de vioară ale d-lui C. Drăgutinescu au avut producţia de fine de an. Au luat parte la producţie d-ra Paula Velicu, a cărei voce are căldură şi tehnică remarcabilă, d-na şi d-ra Stoenescu, duet, d-ra Lommer, începătoare cu foarte promiţătoare calităţi artistice, d-na Beleaski, al cărei succes cu o arie din „Boema“ a fost unanim subliniat de aplauze, d-na Durmitrescu, voce dramatică de frumoase resurse şi d. Dumitrescu, tenor. De la cursurile de vioară ale d-lui C. Drăgutinescu, au participat d-nii Cusuia, George Laby şi Adalbert. A dat concursul şi strălucita soprană lirică-legeră d-ra Anto- Inette-Eremie, atât de apreciată de publicul nostru şi de critica muzicală românească şi italiană. A venturile profesoralul „Nimbus COPYRIGHT: KING FEATURES SINDICATE and .UNIVERSUL" űe BAIX 66 VÂNZARE Societatea Generală de Gaz şi de Electricitate din Bucureşti a pus in vânzare trei „CAMIONETE TEMPO”. Maşinile se pot vedea încinse zi de lucru între orele 0—12 a. m. la Garajul Uzinei hilarei din B-dul Mărăşeşti nr. 2. Vânzarea se face „Văzut Plăcut” prin licitaţie orală, în zona de 2 iulie a. c. orele 9 a. m., pe Garajul Uzinei de Gaz Etteret din B-dul Mărăşești nr. 2. 7122 Suferinzi de epilepsie! „Conform certificatului eliberat de renumita clinică a profesorului Dr. Wagner Jauregg din Viena, preparatul american „Donhide“ cu reputaţie mondială a dat rezultate excelente, chiar şi în cazurile unde alte medicamente au rămas fără efect“. Cereţi „Donhide“ contra ramburs de Lei 225, de la Farmacia „Thoiss“ Calea Victoriei 124, Bucureşti. 26 întâmplări din Capitală Lovit de tren Ghenea Mihail, de 39 ani, originar din comuna Dorobanţi, jud. Ilfov, lucrător C. F. R. în acea gară, voind să treacă linia ferată, a fost lovit de un tren I care făcea manevră. Cu mâna stângă sdrobilă, a fost internat la spitalul Viting din Capitală. Agresiune Neagu Constantin, din strada Gruia 34, întâlnindu-se ori pe stradă cu Marin G. Marin, din str. Nae al Liţii 34, s-a luat la ceartă cu elşi apoi ,l-a lovit cu ei o piatră în cap. In comă, rănitul a fost internat la spitalul Colentina, iar Neagu Constantin a fost arestat. Băiat dispărut N. Codreanu, zis Nicu, originar din com. Caşin, de 16 ani, fost în serviciul atelierului mecanic Gh. Neculescu din calea Griviţei 20—24, a dispărut din luna Aprilie. Cine ştie unde se află, este rugat să anunţe pe d. Vasile Ştefănescu, la locuinţele comunale Ghengea, 40, Bucureşti. Sinucidere D-na Alexandrina Spiridonescu, de 47 ani, a fost găsită ori spânzurată de un cui, în locuinţa sa din aleea Beldiceanu 47. Ea a lăsat o scrisoare, adresată surorei sale, prin arată că nu mai putea suporta viaţa, fiind singură şi suferindă. Accident mortal de automobil Soldatul Ion Poheraru, mergând cu bicicleta pe strada G. Cantacuzino, colţ cu str. C. A. Rosetti, s-a ciocnit cu automobilul 11.931 B. Tx, condus de şoferul Gheorghe Miron. Dus la spitalul Colţea, după două ore a încetat din viaţă. Bătaia din str. Eliade in Vii Muncitorul Giugea Matei, din str. general Amza 23, a răpit acum câteva zile pe fata Stela, de 14 ani, fiica d-lui Iosif Ierusalim, din str. Aslan 2 Nr. 5. Pe când Giugea trecea ori d. a. pe str. Eliade în Vii, împreună cu mama sa, a întâlnit pe d. Iosif Ieusalim, împreună cu soţia sa Agnes. Iscându-se ceartă şi apoi bătaie între cei doi bărbaţi, Giugea a scos un cuţit de cismărie şi i-a dat d-lui Iosif Ierusalim şase lovituri. In încăerare, au fost rănite şi cele două femei. Toţi patru răniţii au fost internaţi la spitalul Colentina. Reuniune străjerească la centrul de îndrumare de Sf. Gheorghe D. -comandant Teofil Gh. Sidorovici a strâns, şi anul acesta, în jurul d-sale, pentru zilele de 26- 28 iunie, la centrul de îndrumare din oraşul Sf. Gheorghe, pe directorii din comandament, comandanţii de ţinut, îndrumătorii, îndrumătoarele,comandanţii şi comandantele de legiuni, precum şi preşedinţii asociaţiilor subordonate şi comandanţii cohortelor speciale spre a le expune nouile directive ce urmează a fi aplicate în viitor. Reuniunea şi-a început lucrărileprin ceremonialul de ridicare a pavilionului naţional. Erau de faţă : d. Teofil Gh. Sidorovicii, comandantul Străjii Ţării, d. It. col. P. Jugănaru, şef de Stat Major al Sferăjii Ţării; de asemenea, reprezentanţii autorităţilor civile din Sf. Gheorghe, în frunte cu d. dr. Băleaniu, prefectul judeţului şi d. dr. Eugen Crăciun, primarul oraşului, precum şi directorii din comandamentul Străjii Ţării şi comandanţii de lalăngi. Serviciul divin a fost oficiat de S. S. protoereul Aurel Nistor. D. Teofil Gh. Sidorovici, comandantul Străjii Ţarii, a rostit o cuvântare spunând : Ne-am adunat aici , comandanţi şi comandante, pentm a vă expune câteva noui şi importante directive ale mişcării noastre şi pentru a confrunta, în acelaş timp, toate acele constatări, câte prin vrednicia fiecăruia au putut fi dobândite pe câmpul activităţii. Din aceste confruntări de învăţăminte şi sugestii, programul eforturilor străjereşti nu va avea decât de câştigat, el constituindu-se astfel, pe criteriul unităţii de convingere şi pe acela al justelor cerinţe impuse de proporţiile zi de zi progresive ale mişcării. Astăzi, când ne-am întâlnit spre a ne începe lucrările, întâiul gând să-l înălţăm către M. S Regele. S’a trimis, apoi, o telegramă de omagiu Suveranului. In continuarea expunerii, d. Comandant, Teofil Gh. Sidorovici a anunţat în ce priveşte administraţia o serie de oportune simplificări, precizând că s’a luat hotărârea ca fiecare unitate să aibă gestiunea sa, spre a se asi-1 gura o Lesnicioasă funcţionare a trebilior de ordinul acesta. Dea- J semenea, a spus că, potrivit dis- I poziţiuniilor luate, va exista o sin- 1 gură categorie de comandanţi, şnurul urmând a fi purtat numai de aceiacari vor avea comanda efectivă. Spre a fi în spiritul vremii, Straja Ţării aadăugat unele detalii la unfoirma străjerească introducând şapca pentru ţinuta obişnuită. Inlegătură cu toate aceste modificări,comandamţii vor primi instrucţiunii amănunţite. Vacanţa ce începe să fie un Prilej de afirmare intensă a voinţei de muncă, înaltul ordin al Marelui Străjer este să organizăm pentru lunile de vară cât mai multe tabere şi colonii, cari au o influenţă binefăcătoare asupra tineretului întărind şispoind în acelaş timp încrederea părinţilor. o96 ■ Sporirea raţiilor de unt in Germania Berlin, 28 (Rador). Rezervele de unt sporind în urma bunei organizări a industriei laptelui, se va putea acorda persoanelor, care au drept la cartele de alimente un supliment de 125 gr. de unt de persoană pe lună. Stocurile actuale de unt sunt mai mari decât au fost vreodată în trecut. s JUDECĂTORIA MIXTA DE PACE SIMLEUL SILVANIEI SECȚIA CĂRȚILOR FO. ÎNCHEIERE No. 1159—1160 1940 cf. Judecătoria de pace . mixtă Simleul Silvaniei, jud. ’ Sălaj. serviciul' cărților fanciers , în ■ cauza de laisaviere a 'lui Vădrlui- Fekete Nagy Bela născ. Albach Izabela* dom. în Giurteleicul Simleului, jud. Sălaj pentru laprobarea contractelor de vânzare și cumpărarea lui Busuioc Ioan.și consoții asupra imobilelor cuprinse la Cf. nr 388, 1293, 1721, 172 -Giiurtelecul Simleuiluii nri top 64, 2268/a, 2263/b, 1317/a/4/5 ,1317/a/5, 1317/a/3/31, 1317/a/2. sat cf. nr. 177 Insulai nr. top. 392 convoacă creditorii lui Albach Izabela ,pe ziua de 25 Iulie 1940, ora 10 a. m., camera Nr. 15 pe lângă avertizare legale. Simleul Silvaniei la 7 Iunie 1940. Judecător, (ss) Dr. A.. Barbolopiiu Director, (ss) C. Milco ARGINT ARIA BERHDORF, București 2 — Str. Silfidelor No. 1 Telefon 4.09.70 (vis-a-vis Liceul Lazar) Dr. H. MARTIN BOLI SUFLETESTI (PSIHONEVROZE) NEVROZA SEXUALI PSICHO-FIZICO TERAPIE Prophilaxie și Igienă Mintală Consult. 8-11. 28. Telefon 40539 B-DUL ELISABETA 3 A VULPI ARGINTII croise, roșii, albastre etc. Blănăria WILHELM STEINE*Tr 188 Calea Moșilor 188 374 CARMEN-SYLVA (Băile Movila) HOTEL POPOVICI Deschiderea 1 Iulie 1940 Camere cu şi fără pensiune Informaţiuni : Şoseaua Kiselef 18 Tel. 24750 şi Magazinul Viena Calea Victoriei 134 Tel. 4.36.56 . 1203 Cosmeticiană autorizată D-na VERA R. PASCAR îngrijeşte individual tenul după ultimele methode ştiinţifice din Paris. „IXENOL" slăbire locală radicală. Str. Armeneasca Sp. 10 Telefon 423.12. CĂRŢI NOUI „Zile de lazaret“ de G. Banea Premiat de Academia Română Academia Română a acordat unul din importantele sale premii volumului „Zile de lazaret“ al d-lui C. Banea care, apărutîn editura Fundaţiei pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II“,a cunoscut o primire din cele mai elogioase. Alegerea întru totul fericită făcută de Academia Română încununează pe un scriitor de mare resurse. In „Zile de Lazaret“ d. G. Banea ne redajurnalul său de captivitate și despital: este un document plin de adevăr uman al zilelor de rest, triste din răsboiul trecut, o tulburătoare suită de, drame fizice şi sufleteşti, o realizare epică de impresionantă factură. „Zile de lazaret" de dr. Banea a fixat contururile unui debut literar, de neobişnuită calitate. „CUGETAREA” GEORGESCU DELAFRAS a lansat cartea zilei JURNALUL MED din RAZBOIU de BENITO MUSSOLINI însemnări din războiu cristalizate lapidar şi închinate veşnicei tinereţi a rasei italiene, întreaga uriaşă personalitate a Ducelui precum şi geneza doctrinei care a ridicat Italia la strălucirea ei de astăzi 1140