Universul, august 1940 (Anul 57, nr. 209-239)

1940-08-01 / nr. 209

1 Anul al 57-lea 8 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov In România S­tei In străinătate 6 te) exemplarul­­ plătită în numerar confom aprobării Dir. G­le P. T. X. No. 24.464/939 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 PREOTUL REDAT ALTARULUI Superficialitatea, lipsa de credinţă şi de idealism, capi­tularea — prin practica vieţii de toate zilele — înaintea cultului lui Mariqna, sunt semnele vădite ale decadenţei morale. La indivizi şi la po­poare. Acolo unde credinţa nu încălzeşte şi nu înviorează biata noastră, fiinţă pămân­tească, înălţând-o în spiritua­litate şi înarmându-i braţul cu tăria de a muta munţii şi de a schimba cursul destinu­lui, vântul uscăciunii se va aşterne peste suflete şi peste destine, ca peste un deşert în care viaţa, cu înfloririle şi minunăţiile ei, nu-şi mai gă­seşte elementele organice de susţinere şi perpetuare. Iată de ce conducătorii de popoare trebue să fie cei dintâi paz­nici ai acestei flăcări a cre­dinţă vii şi mântuitoare, care ne lămureşte un anume des­tin în lume şi ne înzeceşte puterile pentru împlinirea lui. Reazămuit neamului nostru, din trecutul lui bătut de toate furtunile şi de toate nedrep­tăţile, a fost credinţa in Dum­nezeu, şi în împlinirea desti­nelor lui. De aceea grija câr­­muitorilor trebue să se în­drepte întru pregătirea şi în­tărirea tuturor factorilor din cuprinsul statului, cari au misiunea de a ţine dârză şi vie flacăra credinţei. Biseri­ca, şcoala, armata, presa, li­teratura, arta — toate aceste forţe sociale şi naţionale tre­bue să fie însufleţite de du­hul misionar al cultivării şi întăririi acestei credinţe. Dar pentru această sacră chemare, se cere o adâncă şi radicală pregătire sufletească a celor chemaţi să slujească la altarele credinţei , în bi­serică, în şcoală, în artă, lite­ratură, presă. Tânărul ministru din capul departamentului cultelor şi artelor s’a dovedit adânc pă­truns de această necesitate purificatoare, iar mărturisi­rile de principiu cu care a înţeles să sublinieze şi să în­sufleţească inspecţiile sale stăruitoare pe la sfintele lo­caşuri de închinăciune, cum şi­ contactul cu feţele biseri­ceşti din cuprinsul ţării, au mers la inima tuturor româ­nilor luminaţi. Darul şi harul — a spus d-sa în cursul uneia din vizi­tele făcute zilele acestea la Botoşani, Suceava şi Iaşi — constitue o învestitură spiri­tuală. De aceea preotul trebue să se desbrace de cele ome­neşti. Doresc să restitui pe preot, altarului, pentru ca din altar să-şi creieze un rol social. Şi tot d. ministru al cultelor a arătat aci incompatibilita­tea absolută dintre învestitu­ra spirituală a preotului şi dreptul de a dirigui bănci şi cooperative. Cel care poartă rasa n’are ce căuta în consilii de administraţie sau în orice alte asociaţii de afaceri, pre­cum prezenţa lui în tămbă­­lăurile electorale de pe vre­muri era o ofensă adusă cinu­lui şi misiunii preoţeşti. Bi­serica trebue privită de cei­ dovediţi nevrednici de taina apostolatului. Iar cum, pe de altă parte, d. ministru a recu­noscut, că „nu există demni­tate în mizerie“, d-sa şi-a luat asupra sarcina de a îngriji ca exigenţele materiale ale preo­tului să nu mai lase loc ispi­telor de altă natură. „In concepţia mea, a spus d-sa, armata apără teritoriul naţional, iar biserica apără sufletul neamului. După cum se găsesc mijloace pentru ar­mata teritoriului naţional, tot astfel se vor găsi mijloace pentru apărătorii bisericii şi ai sufletului românesc, însă cu condiţia ca armata aceasta să fie la înălţimea şi neprihăni­rea la care a ridicat-o prin jertfă, Mântuitorul lumii“. In ziua când biserica româ­nească va renaşte îi un duh apostolic, prin slujitori însu­fleţiţi de înaltele idealuri creştine şi naţionale, poporul nostru îşi va regăsi în ea spri­jinul şi nădejdea în împlini­rea marilor lui destine. SE DESMINTE CA GERMANIA AR FI CERUT ELVEŢIEI SA-I PUNĂ LA DISPOZIŢIE REZERVELE DE CEREALE, DE AUR $I DE PETROL Berna, 29 (Rador). — Cercurile elveţiene au primit cu o unanimă ridicare din umeri ştirea publicată de ziarul „New York Herald“, care pretindea că Germania ar fi ce­rut să i se pună la dispoziţie re­zervele elveţiene de cereale, de aur şi de petrol. Din izvor autorizat elveţian se declară că această ştire este lip­sită de orice temei. CONFLICTUL ANGLO-IRANIAN IN LEGĂTURĂ CU PETROLUL Teheran, 29 (Rador). — TJn de­putat a cerut în Parlamentul Ira­nului o limpezire neîntârziată a conflictului anglo-iranian în legă­tură cu petrolul. Atrăgând atenţia guvernului a­­supra interesului pe care publicul îl poartă acestei chestiuni, el a ce­rut ministrului de finanţe să facă Parlamentului, în cel mai scurt timp, un raport cu privire la mă­surile luate sau proectate. Nervozitatea publicului în legă­tură cu această chestiune este mare şi se oglindeşte în articolele ziarelor. r.....­..... Un aviator german şi un poliţist englez stând de vorbă într-o localitate de pe insula britanică Jersey ocupată de forţele Reichului DUPĂ VIZITA MINIŞTRILOR ROMÂNI IN GERMANIA ŞI ITALIA Cu privire la călătoria d-lor Ion Gigurtu şi Mihail Manoilescu la Obersalzberg şi la­ Roma, ni se comunică următoarele din izvor auto­rizat : D. Prim-Ministru Ion Gi­gurtu, însoţit de d. Mihail Manoilescu, ministrul afa­cerilor străine, s-au întors Luni, 29 iulie a. c., la orele 10,15, din călătoria de la Obersalzberg, unde au fost invitaţi de Guvernul Ger­man, şi din călătoria la Ro­ma, unde au fost invitaţii Guvernului Italian. Această călătorie consti­tue întâiul contact personal al Guvernului Român cu Fü­hrer-ul Germaniei şi Du­cele Italiei şi cu cei doi mi­niştri de afaceri străine ai celor două mari puteri, du­pă declaraţia noastră hotă­­rîtă de a ne integra în po­litica axei. Berlin, 29. — Rezultatele con­vorbirilor de la Salzburg sunt redate de presa germană mai mult sub formă de citate din ziarele ţărilor respective. In ce priveşte presa ungară, nu se co­m­unică prea mult, aceasta mulţu­mindu-se să facă comen­tarii de natură obişnuită. Despre presa bulgară, se ara­tă că convorbirile de la Ober­salzberg sunt comentate de a­­ceasta cu deosebită satisfacţie. In măsură mult mai largă este redată impresia produsă în România de rezultatul convor­birilor, ceea ce, este explicabil din punct de vedere politic, mai ales dacă avem în vedere con­secvenţa nouei orientări politi­ce a acestei ţări, faţă de direc­tivele politicii externe germane în Sud-Estul European. Bine­înţeles că presa germană scoate în relief încadrarea politicii ex­terne a României în aceea a Axei, amintind în acelaş timp colaborarea ro­mano-germană din timpul Regelui Carol I şi relevând cu deosebită satisfac­Convorbirile ce au avut loc asupra tuturor proble­melor politice şi economice, referitoare la România şi la Sud-Estul European, s’au desfăşurat într’o atmosferă de sinceră prietenie. Din ansamblul lor a reuşit inte­resul real şi înţelegerea pe care atât Germania cât şi Italia le au pentru ţara noastră şi pentru menţine­rea păcii în această parte a continentului. In ceea ce priveşte preo­cupările de viitor ale ţării noastre, atât la Obersalz­­berg cât şi la Roma, s’au discutat numai principiile generale pe baza cărora gu­vernele ţărilor interesate urmează să lucreze în mod liber la stabilirea condiţii­lor ce ar putea duce la o definitivă înţelegere în ba­zinul dunărean. ţie foloasele acestei politici In ce priveşte stabilizarea în Eu­ropa Centrală. In ce priveşte vizita miniştri­lor slovaci la Fuehrer, se preci­zează aci că aceasta a avut ca rezultat, întărirea influenţei Reichului asupra Slovaciei, dis­­cutându-se în primul rând ex­tinderea prerogativelor de na­tură militară ale acestuia. Se arată pe de altă parte, că s’a mai hotărît şi extinderea pre­rogativelor ministrului Germa­niei la Presburg. In cursul serii, s’a anunţat o largă remaniere a guvernului slovac, ministrul de externe Dorjanschi ne­mai făcând par­te din noul guvern, prin pre­luarea atribuţiilor acestuia de către primul ministru Tuka. Ministrul Germaniei la Pres­burg a fost şi el înlocuit prin d. Killinger. Toate acestea, precum şi in­trarea d-lui Sano Mach în noul guvern slovac dovedesc identi­tatea de vederi dintre guvernul slovac și guvernul Reichului. I măsură atât de largă. Complexul I și subtilitatea problemelor în curs I n’a permis, probabil, decât o exa- I minare în ansamblu. Cu cât va fi posibil să se examineze mai­­ repede problemele controverse,­­ cu atât mai repede se va ajunge­­ la o aşezare pacifică a acestei­­ zone europene, aşa cum a fost­­ dorită şi formulată de mai multe­­ ori de Italia şi Germania. Din această cauză, întrevede­­rile româno-germano - italiene, chiar dacă n’au avut — după cum se crede — decât un simplu scop informativ şi de orientare, au fost, de sigur, la un atât de scurt timp de la întrevederea de la Muenchen, de un mare interes şi folos. Se insistă aici asupra faptului că Puterile Axei, cari, prin opera lor au ferit Europa dunăreano­­balcanică de flagelul războiului, doresc ca această importantă zonă europeană să facă parte pe de­plin din noul sistem ce se va creia în Europa, aceasta nu în­­ funcție de interesele lor, dar pen­tru necesitatea de ordine superi­oară de care depinde buna stare­­ a popoarelor din acea zonă. De altfel, România, după cum spune un comentariu din „Lavoro Fascista”, cu tradiţiile sale, cu­­ cultura sa şi cu bogăţiile sale, are dreptul să aibă locul ce i se­­ cuvine în această înţelegere a popoarelor din noua Europă şi să continue liniştită misiunea ce i-a fost încredinţată de soartă, în acest sector european atât de important și delicat. Se speră că suntem pe calea cea bună, pentru că primul pas, care este totdeauna cel mai greu, a si fost făcut. In atmosfera de realism constructiv creiat de Axă, nu trebue să fie greu de a se ajunge la clarificările necesa­re făcute cinstit şi cu înţelegere. Atmosfera de­­ satisfacţie, ce s’a văzut la Salzburg şi Roma, după cordialele convorbiri avute de d-nii Gigurtu şi Manoilescu cu Fuehrerul şi Ducele, face să se spere că această zi nu este de­parte şi că zilele de 26 şi 27 Iulie 1940 vor fi două date ce vor tre­bui să fie ţinute minte în istoria raporturilor între România şi ţările Axei. Ele vor însemna o importantă etapă în drumul re­construcţiei politice, economice şi spirituale a noului nostru con­tinent. E. C. BERLINUL §I REZULTATELE CONVORBIRILOR DE LA SALZBURG Prin telefon de la corespondentul nostru particular La Roma, d-nii I. Gigurtu și M. Manoilescu, îndreptându-se spre mormântul Soldatului Necunoscut italian. ALTE COMENTARII ALE PRESEI ITALIENE Prin telefon de la corespondentul nostru particular Roma, 29 Iulie Presa italiană scoate azi în relief ecoul întrevederilor avute la Roma de miniştrii români, d-nii Ion Gigurtu şi Mihail Ma­noilescu publicând comunicate­ asupra lungii şi cordialei con­vorbiri, pe care au avut-o Sâm­bătă seară cu Ducele, în prezenţa contelui Ciano, precum şi comen­tăriile presei române şi ale celei străine. Deşi nu se ştie nimic despre desfăşurarea convorbirilor dela Salzburg şi Roma, e evident că oamenilor politici români n s’a confirmat că România trebue să dea încă odată dovadă de spirit de colaborare europeană, pe care în ultimul timp l-a arătat într-o COPII ENGLEZI IN STATELE­ UNITE New-York, 29 (Rador). — Co­respondentul agenţiei ,,D. N. B.“ transmite : Luni au sosit în portul New- York, pe bordul unui vapor bri­tanic al societăţii „Cunard Line“ 272 de copii englezi. Copiii apar­ţin claselor înstărite din Anglia. Un alt transport de copii en­glezi a sosit cu vaporul britanic „Cameronia“... AMIRALI FRANCEZI INTERNAŢI IN ANGLIA PROTESTUL GUVERNULUI FRANCEZ Vichy, 29 (Rador). — Agenţia „Havas“ transmite : Amiralii Cayol şi Villaine, care comandau unităţile fran­ceze ce se aflau în porturile en­gleze in timpul armistiţiului, au fost invitaţi de amiralitatea britanică să se ducă imediat la Oxford, unde li s’au fixat fio­­micilii forțate, fiindu-le inter­zis să comunice cu taberele în care se află marinarii francezi. S’a formulat imediat un pro­test energic pe lângă guvernul britanic,. . t Fier de pe plaja Lido de Roma Roma, 29 (Rador). — Agenţia „Ştefani” transmite: Se anunţă că graţie întrebuin­­ţărei unei maşini inventate de tehnicianul italian Liguori, s’au putut extrage 2.400 tone de fier din nisipurile feruginoase de pe plaja Lido de Roma, dela înce­putul A­­litaei Malitie şi până în prezent. Acest minunat succes va fi în curând depăşit, graţie întrebuin­­ţării de noi maşini de acest fel Mr. 20$ Joi % August 19 40 8 Pagini P 1111 DIRECTOR $1 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU FRONTIERĂ DE AZI Frontiera dintre Franţa şi Italia marcată de două batiste înodate D. CHAMBERLAiN A FOST OPERAT Londra,, 29 (Rador). — Se a­­­nunţă că d. Chamberlain, lord preşedinte al consiliului, a in­trat într’o clinică, pentru a se supune unei operaţii. Se crede că d. Chamberlain va fi absent dela postul său vreo 15 zile, dar că va putea să-şi reia ocupaţiile înainte de trecerea a­­cestui termen. Londra, 29 (Rador). — Agen­ţia „Renter“ transmite urmă­toarele : Clinică in care d. Chamber­lain a fost, totem,at/­tiuni, pu­blică următorul buletin: D. Chamberlain a suportat cu succes o operaţie pentru a-l uşura de simptomele având ca­racterul u­nei obstrucţii intes­tinale. Starea bolnavului, după ope­rSTyTO, €01­6 Sad­SfwCati03116. Se crede că d. Chamberlain îşi va putea relua ocupaţiunile în două sau trei săptămâni. inspectori ai armamentului german decoraţi Berlin, 29 (Rador). — Ca re­compensă pentru succesele obţi­nute în domeniul pregătirilor economice de război şi pentru asigurarea u­nei activităţi inten­se a industri­iei de armament, şe­ful înaltului comandament al armatei, în numele Fuehrerului, a decorat cu Crucea, Meritului de război clasa II cu spade, pe 22 inspectori ai armamentului. Ei sunt primii care primesc a­­ceastă distincţie în Marele Reich german. CERCURILE POLITICE DIN ROMA DESPRE VIZITA D-LOR GIGURTU §1 MANOILESCU Roma, 29 (Rador). — Agenţia D. N. R. transmite: In legătură cu negocierile de eri de la Roma cu oamenii de stat români, se subliniază în cercurile politice din Roma că puterile dunărene interesate au acum misiunea de a proceda la clarificarea conflictelor pendinte în interesul pacificării definitive a spaţiului dunărean, ca urmare a negocierilor de la Salzburg şi Roma. După ce a fost eliminată defi­nitiv influenţa Angliei şi Franţei din sud-estul european, cele două puteri ale axei au creiat, în com­pletă concordanţă, în sud-estul Europei, condiţiunile realiste ne­cesare şi atmosfera pacifică care să permită puterilor interesate o rezolvare definitivă a diferende­lor lor. Printre aceste condiţii figurează o reglementare directă a „problemelor politice şi teri­toriale din spaţiul balcanic”. In cercurile politice din Roma se declară, ca un rezumat al ne­gocierilor şi acţiunii începute în sud-estul Europei, că este locul ca toţi cei interesaţi să fie mul­ţumiţi şi se speră, că pe baza negocierilor de la Salzburg şi de la Roma, va începe o nouă epocă de colaborare constructivă și pa­cifică. VALORIFICAREA RECOLTEI Secera este pe sfârşite şi în multe părţi s’a început treeru. Cerealele noi au apărut pe pia­ţă, dar negocierea lor întâmpină greutăţi. Altă dată, atunci când se ur­mărea valorificarea recoltei, pre­ţul grâului era, la această dată, stabilit şi cumpărarea pentru sus­ţinerea lui funcţiona. Acum, când scriu aceste rân­duri, nu avem nici preţ şi nici măsuri pentru stocare nu s-au luat. Deşi recolta e mai slabă, mai slabă decât o socoteau chiar a­­gricultorii pesimişti, totuşi vom avea şi anul acesta, ca şi în cei­lalţi ani, o perioadă de vânzare „explosivă”. Agricultorii nevoiţi să vândă repede sunt, din păcate, şi acum şi din cauza scumpetei poate mai mulţi acum decât înainte. „Perioada explosivă” va avea urmări mai puternice asu­pra preţului decât altă dată, de­oarece, din pricina recoltei ne­îndestulătoare, exportul este şi va rămâne închis. Dacă nu se iau măsurile de cumpărare masivă, care au dat aşa de bune rezultate anii tre­cuţi, preţul grâului va scădea foarte mult. La scăderea de preţ contribue şi oferta de grâu vechi, din care ne-au mai rămas canti­tăţi însemnate. Preţul a scăzut chiar. Ni se spune că s’au făcut vânzări de grâu nou cu 50.000 lei vagonul, pe când, cu două săptă­mâni înainte, grâul vechi se vin­dea cu 65.000 lei. Ce vor face acei agricultori ne­voiţi să vândă acum la preţuri scăzute, când vor vedea, în pri­măvara viitoare, preţul grâului ajuns la 100.000 vagonul? Ce zic azi toţi agricultorii când văd ri­­dicându-se mereu preţul munci­lor şi al tuturor produselor de de CONST. GAROFLID care au nevoie, pe când al cerea­lelor scade? La fel cu grâul a scăzut şi preţul orzului. Se oferă orz nou cu trei lei kgr., pe când orzul vechi s’a vândut cu 4,50 Iei Tot aşa, va scădea, desigur, şi preţul ovăzului. Aceste cereale de nutreţ sunt oprite la export. Au fost poate, pentru această oprire, motive în­­dreptăţite în primăvară, dar azi, când vine recolta nouă, recoltă foarte bună, ce rost mai are o­­prirea exportului? Pe lângă export, preţul orzului ar mai putea fi susţinut prin în­datorirea amestecului unui pro­cent oarecare la măcinişul grâu­lui. Măsura aceasta ar fi salu­tară şi pentru asigurarea consu­maţiei de pâine, care ni se pare serios ameninţată din pricina re­coltei sub mijlocii a grâului. Aşa­dar, pentru valorificarea recoltei sunt necesare următoa­rele măsuri: 1) Fixarea preţului remunera­toriu al grâului, care să servea­­scă drept îndreptar pentru vân­zători; 2) Cumpărarea masivă prin organele de stat a întregii canti­tăţi de grâu, care se oferă sub preţul fixat; 3) Libertatea exportului pentru orz, ovăz, mei; 4) Amestecul unui procent de orz la măcinişul grâ­ului. Fără aceste măsuri, recolta pă­­ioaselor nu va putea fi valorifi­cată şi agricultorii vor păgubi, fără nici un folos pentru consu­­matori, căci preţul pâinii e azi acelaş ca şi atunci când grâul se vindea cu aproape 70.000 lei va­gonul. Smeeni, 28 iulie. CONST. GAROFLID 600 MORŢI DE INSOLAŢIE IN STATELE UNITE New York, 29 (Rador ),, —Corespondentul Agen. I ţiei „Ştefani"' transmite:­­ După ştiri provenind din mai multe state, în cursul ultimelor 12 ziie de căldură toridă numă­rul celor morţi de pe ur­ma insolaţiei se ridică la 600. Gara Evreux după un atac al avioanelor germane „Stursa“

Next