Universul, august 1940 (Anul 57, nr. 209-239)
1940-08-01 / nr. 209
1 Anul al 57-lea 8 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov In România Stei In străinătate 6 te) exemplarul plătită în numerar confom aprobării Dir. Gle P. T. X. No. 24.464/939 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 PREOTUL REDAT ALTARULUI Superficialitatea, lipsa de credinţă şi de idealism, capitularea — prin practica vieţii de toate zilele — înaintea cultului lui Mariqna, sunt semnele vădite ale decadenţei morale. La indivizi şi la popoare. Acolo unde credinţa nu încălzeşte şi nu înviorează biata noastră, fiinţă pământească, înălţând-o în spiritualitate şi înarmându-i braţul cu tăria de a muta munţii şi de a schimba cursul destinului, vântul uscăciunii se va aşterne peste suflete şi peste destine, ca peste un deşert în care viaţa, cu înfloririle şi minunăţiile ei, nu-şi mai găseşte elementele organice de susţinere şi perpetuare. Iată de ce conducătorii de popoare trebue să fie cei dintâi paznici ai acestei flăcări a credinţă vii şi mântuitoare, care ne lămureşte un anume destin în lume şi ne înzeceşte puterile pentru împlinirea lui. Reazămuit neamului nostru, din trecutul lui bătut de toate furtunile şi de toate nedreptăţile, a fost credinţa in Dumnezeu, şi în împlinirea destinelor lui. De aceea grija cârmuitorilor trebue să se îndrepte întru pregătirea şi întărirea tuturor factorilor din cuprinsul statului, cari au misiunea de a ţine dârză şi vie flacăra credinţei. Biserica, şcoala, armata, presa, literatura, arta — toate aceste forţe sociale şi naţionale trebue să fie însufleţite de duhul misionar al cultivării şi întăririi acestei credinţe. Dar pentru această sacră chemare, se cere o adâncă şi radicală pregătire sufletească a celor chemaţi să slujească la altarele credinţei , în biserică, în şcoală, în artă, literatură, presă. Tânărul ministru din capul departamentului cultelor şi artelor s’a dovedit adânc pătruns de această necesitate purificatoare, iar mărturisirile de principiu cu care a înţeles să sublinieze şi să însufleţească inspecţiile sale stăruitoare pe la sfintele locaşuri de închinăciune, cum şi contactul cu feţele bisericeşti din cuprinsul ţării, au mers la inima tuturor românilor luminaţi. Darul şi harul — a spus d-sa în cursul uneia din vizitele făcute zilele acestea la Botoşani, Suceava şi Iaşi — constitue o învestitură spirituală. De aceea preotul trebue să se desbrace de cele omeneşti. Doresc să restitui pe preot, altarului, pentru ca din altar să-şi creieze un rol social. Şi tot d. ministru al cultelor a arătat aci incompatibilitatea absolută dintre învestitura spirituală a preotului şi dreptul de a dirigui bănci şi cooperative. Cel care poartă rasa n’are ce căuta în consilii de administraţie sau în orice alte asociaţii de afaceri, precum prezenţa lui în tămbălăurile electorale de pe vremuri era o ofensă adusă cinului şi misiunii preoţeşti. Biserica trebue privită de cei dovediţi nevrednici de taina apostolatului. Iar cum, pe de altă parte, d. ministru a recunoscut, că „nu există demnitate în mizerie“, d-sa şi-a luat asupra sarcina de a îngriji ca exigenţele materiale ale preotului să nu mai lase loc ispitelor de altă natură. „In concepţia mea, a spus d-sa, armata apără teritoriul naţional, iar biserica apără sufletul neamului. După cum se găsesc mijloace pentru armata teritoriului naţional, tot astfel se vor găsi mijloace pentru apărătorii bisericii şi ai sufletului românesc, însă cu condiţia ca armata aceasta să fie la înălţimea şi neprihănirea la care a ridicat-o prin jertfă, Mântuitorul lumii“. In ziua când biserica românească va renaşte îi un duh apostolic, prin slujitori însufleţiţi de înaltele idealuri creştine şi naţionale, poporul nostru îşi va regăsi în ea sprijinul şi nădejdea în împlinirea marilor lui destine. SE DESMINTE CA GERMANIA AR FI CERUT ELVEŢIEI SA-I PUNĂ LA DISPOZIŢIE REZERVELE DE CEREALE, DE AUR $I DE PETROL Berna, 29 (Rador). — Cercurile elveţiene au primit cu o unanimă ridicare din umeri ştirea publicată de ziarul „New York Herald“, care pretindea că Germania ar fi cerut să i se pună la dispoziţie rezervele elveţiene de cereale, de aur şi de petrol. Din izvor autorizat elveţian se declară că această ştire este lipsită de orice temei. CONFLICTUL ANGLO-IRANIAN IN LEGĂTURĂ CU PETROLUL Teheran, 29 (Rador). — TJn deputat a cerut în Parlamentul Iranului o limpezire neîntârziată a conflictului anglo-iranian în legătură cu petrolul. Atrăgând atenţia guvernului asupra interesului pe care publicul îl poartă acestei chestiuni, el a cerut ministrului de finanţe să facă Parlamentului, în cel mai scurt timp, un raport cu privire la măsurile luate sau proectate. Nervozitatea publicului în legătură cu această chestiune este mare şi se oglindeşte în articolele ziarelor. r.......... Un aviator german şi un poliţist englez stând de vorbă într-o localitate de pe insula britanică Jersey ocupată de forţele Reichului DUPĂ VIZITA MINIŞTRILOR ROMÂNI IN GERMANIA ŞI ITALIA Cu privire la călătoria d-lor Ion Gigurtu şi Mihail Manoilescu la Obersalzberg şi la Roma, ni se comunică următoarele din izvor autorizat : D. Prim-Ministru Ion Gigurtu, însoţit de d. Mihail Manoilescu, ministrul afacerilor străine, s-au întors Luni, 29 iulie a. c., la orele 10,15, din călătoria de la Obersalzberg, unde au fost invitaţi de Guvernul German, şi din călătoria la Roma, unde au fost invitaţii Guvernului Italian. Această călătorie constitue întâiul contact personal al Guvernului Român cu Führer-ul Germaniei şi Ducele Italiei şi cu cei doi miniştri de afaceri străine ai celor două mari puteri, după declaraţia noastră hotărîtă de a ne integra în politica axei. Berlin, 29. — Rezultatele convorbirilor de la Salzburg sunt redate de presa germană mai mult sub formă de citate din ziarele ţărilor respective. In ce priveşte presa ungară, nu se comunică prea mult, aceasta mulţumindu-se să facă comentarii de natură obişnuită. Despre presa bulgară, se arată că convorbirile de la Obersalzberg sunt comentate de aceasta cu deosebită satisfacţie. In măsură mult mai largă este redată impresia produsă în România de rezultatul convorbirilor, ceea ce, este explicabil din punct de vedere politic, mai ales dacă avem în vedere consecvenţa nouei orientări politice a acestei ţări, faţă de directivele politicii externe germane în Sud-Estul European. Bineînţeles că presa germană scoate în relief încadrarea politicii externe a României în aceea a Axei, amintind în acelaş timp colaborarea romano-germană din timpul Regelui Carol I şi relevând cu deosebită satisfacConvorbirile ce au avut loc asupra tuturor problemelor politice şi economice, referitoare la România şi la Sud-Estul European, s’au desfăşurat într’o atmosferă de sinceră prietenie. Din ansamblul lor a reuşit interesul real şi înţelegerea pe care atât Germania cât şi Italia le au pentru ţara noastră şi pentru menţinerea păcii în această parte a continentului. In ceea ce priveşte preocupările de viitor ale ţării noastre, atât la Obersalzberg cât şi la Roma, s’au discutat numai principiile generale pe baza cărora guvernele ţărilor interesate urmează să lucreze în mod liber la stabilirea condiţiilor ce ar putea duce la o definitivă înţelegere în bazinul dunărean. ţie foloasele acestei politici In ce priveşte stabilizarea în Europa Centrală. In ce priveşte vizita miniştrilor slovaci la Fuehrer, se precizează aci că aceasta a avut ca rezultat, întărirea influenţei Reichului asupra Slovaciei, discutându-se în primul rând extinderea prerogativelor de natură militară ale acestuia. Se arată pe de altă parte, că s’a mai hotărît şi extinderea prerogativelor ministrului Germaniei la Presburg. In cursul serii, s’a anunţat o largă remaniere a guvernului slovac, ministrul de externe Dorjanschi nemai făcând parte din noul guvern, prin preluarea atribuţiilor acestuia de către primul ministru Tuka. Ministrul Germaniei la Presburg a fost şi el înlocuit prin d. Killinger. Toate acestea, precum şi intrarea d-lui Sano Mach în noul guvern slovac dovedesc identitatea de vederi dintre guvernul slovac și guvernul Reichului. I măsură atât de largă. Complexul I și subtilitatea problemelor în curs I n’a permis, probabil, decât o exa- I minare în ansamblu. Cu cât va fi posibil să se examineze mai repede problemele controverse, cu atât mai repede se va ajunge la o aşezare pacifică a acestei zone europene, aşa cum a fost dorită şi formulată de mai multe ori de Italia şi Germania. Din această cauză, întrevederile româno-germano - italiene, chiar dacă n’au avut — după cum se crede — decât un simplu scop informativ şi de orientare, au fost, de sigur, la un atât de scurt timp de la întrevederea de la Muenchen, de un mare interes şi folos. Se insistă aici asupra faptului că Puterile Axei, cari, prin opera lor au ferit Europa dunăreanobalcanică de flagelul războiului, doresc ca această importantă zonă europeană să facă parte pe deplin din noul sistem ce se va creia în Europa, aceasta nu în funcție de interesele lor, dar pentru necesitatea de ordine superioară de care depinde buna stare a popoarelor din acea zonă. De altfel, România, după cum spune un comentariu din „Lavoro Fascista”, cu tradiţiile sale, cu cultura sa şi cu bogăţiile sale, are dreptul să aibă locul ce i se cuvine în această înţelegere a popoarelor din noua Europă şi să continue liniştită misiunea ce i-a fost încredinţată de soartă, în acest sector european atât de important și delicat. Se speră că suntem pe calea cea bună, pentru că primul pas, care este totdeauna cel mai greu, a si fost făcut. In atmosfera de realism constructiv creiat de Axă, nu trebue să fie greu de a se ajunge la clarificările necesare făcute cinstit şi cu înţelegere. Atmosfera de satisfacţie, ce s’a văzut la Salzburg şi Roma, după cordialele convorbiri avute de d-nii Gigurtu şi Manoilescu cu Fuehrerul şi Ducele, face să se spere că această zi nu este departe şi că zilele de 26 şi 27 Iulie 1940 vor fi două date ce vor trebui să fie ţinute minte în istoria raporturilor între România şi ţările Axei. Ele vor însemna o importantă etapă în drumul reconstrucţiei politice, economice şi spirituale a noului nostru continent. E. C. BERLINUL §I REZULTATELE CONVORBIRILOR DE LA SALZBURG Prin telefon de la corespondentul nostru particular La Roma, d-nii I. Gigurtu și M. Manoilescu, îndreptându-se spre mormântul Soldatului Necunoscut italian. ALTE COMENTARII ALE PRESEI ITALIENE Prin telefon de la corespondentul nostru particular Roma, 29 Iulie Presa italiană scoate azi în relief ecoul întrevederilor avute la Roma de miniştrii români, d-nii Ion Gigurtu şi Mihail Manoilescu publicând comunicate asupra lungii şi cordialei convorbiri, pe care au avut-o Sâmbătă seară cu Ducele, în prezenţa contelui Ciano, precum şi comentăriile presei române şi ale celei străine. Deşi nu se ştie nimic despre desfăşurarea convorbirilor dela Salzburg şi Roma, e evident că oamenilor politici români n s’a confirmat că România trebue să dea încă odată dovadă de spirit de colaborare europeană, pe care în ultimul timp l-a arătat într-o COPII ENGLEZI IN STATELE UNITE New-York, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei ,,D. N. B.“ transmite : Luni au sosit în portul New- York, pe bordul unui vapor britanic al societăţii „Cunard Line“ 272 de copii englezi. Copiii aparţin claselor înstărite din Anglia. Un alt transport de copii englezi a sosit cu vaporul britanic „Cameronia“... AMIRALI FRANCEZI INTERNAŢI IN ANGLIA PROTESTUL GUVERNULUI FRANCEZ Vichy, 29 (Rador). — Agenţia „Havas“ transmite : Amiralii Cayol şi Villaine, care comandau unităţile franceze ce se aflau în porturile engleze in timpul armistiţiului, au fost invitaţi de amiralitatea britanică să se ducă imediat la Oxford, unde li s’au fixat fiomicilii forțate, fiindu-le interzis să comunice cu taberele în care se află marinarii francezi. S’a formulat imediat un protest energic pe lângă guvernul britanic,. . t Fier de pe plaja Lido de Roma Roma, 29 (Rador). — Agenţia „Ştefani” transmite: Se anunţă că graţie întrebuinţărei unei maşini inventate de tehnicianul italian Liguori, s’au putut extrage 2.400 tone de fier din nisipurile feruginoase de pe plaja Lido de Roma, dela începutul Alitaei Malitie şi până în prezent. Acest minunat succes va fi în curând depăşit, graţie întrebuinţării de noi maşini de acest fel Mr. 20$ Joi % August 19 40 8 Pagini P 1111 DIRECTOR $1 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU FRONTIERĂ DE AZI Frontiera dintre Franţa şi Italia marcată de două batiste înodate D. CHAMBERLAiN A FOST OPERAT Londra,, 29 (Rador). — Se anunţă că d. Chamberlain, lord preşedinte al consiliului, a intrat într’o clinică, pentru a se supune unei operaţii. Se crede că d. Chamberlain va fi absent dela postul său vreo 15 zile, dar că va putea să-şi reia ocupaţiile înainte de trecerea acestui termen. Londra, 29 (Rador). — Agenţia „Renter“ transmite următoarele : Clinică in care d. Chamberlain a fost, totem,at/tiuni, publică următorul buletin: D. Chamberlain a suportat cu succes o operaţie pentru a-l uşura de simptomele având caracterul unei obstrucţii intestinale. Starea bolnavului, după operSTyTO, €016 SadSfwCati03116. Se crede că d. Chamberlain îşi va putea relua ocupaţiunile în două sau trei săptămâni. inspectori ai armamentului german decoraţi Berlin, 29 (Rador). — Ca recompensă pentru succesele obţinute în domeniul pregătirilor economice de război şi pentru asigurarea unei activităţi intense a industriiei de armament, şeful înaltului comandament al armatei, în numele Fuehrerului, a decorat cu Crucea, Meritului de război clasa II cu spade, pe 22 inspectori ai armamentului. Ei sunt primii care primesc această distincţie în Marele Reich german. CERCURILE POLITICE DIN ROMA DESPRE VIZITA D-LOR GIGURTU §1 MANOILESCU Roma, 29 (Rador). — Agenţia D. N. R. transmite: In legătură cu negocierile de eri de la Roma cu oamenii de stat români, se subliniază în cercurile politice din Roma că puterile dunărene interesate au acum misiunea de a proceda la clarificarea conflictelor pendinte în interesul pacificării definitive a spaţiului dunărean, ca urmare a negocierilor de la Salzburg şi Roma. După ce a fost eliminată definitiv influenţa Angliei şi Franţei din sud-estul european, cele două puteri ale axei au creiat, în completă concordanţă, în sud-estul Europei, condiţiunile realiste necesare şi atmosfera pacifică care să permită puterilor interesate o rezolvare definitivă a diferendelor lor. Printre aceste condiţii figurează o reglementare directă a „problemelor politice şi teritoriale din spaţiul balcanic”. In cercurile politice din Roma se declară, ca un rezumat al negocierilor şi acţiunii începute în sud-estul Europei, că este locul ca toţi cei interesaţi să fie mulţumiţi şi se speră, că pe baza negocierilor de la Salzburg şi de la Roma, va începe o nouă epocă de colaborare constructivă și pacifică. VALORIFICAREA RECOLTEI Secera este pe sfârşite şi în multe părţi s’a început treeru. Cerealele noi au apărut pe piaţă, dar negocierea lor întâmpină greutăţi. Altă dată, atunci când se urmărea valorificarea recoltei, preţul grâului era, la această dată, stabilit şi cumpărarea pentru susţinerea lui funcţiona. Acum, când scriu aceste rânduri, nu avem nici preţ şi nici măsuri pentru stocare nu s-au luat. Deşi recolta e mai slabă, mai slabă decât o socoteau chiar agricultorii pesimişti, totuşi vom avea şi anul acesta, ca şi în ceilalţi ani, o perioadă de vânzare „explosivă”. Agricultorii nevoiţi să vândă repede sunt, din păcate, şi acum şi din cauza scumpetei poate mai mulţi acum decât înainte. „Perioada explosivă” va avea urmări mai puternice asupra preţului decât altă dată, deoarece, din pricina recoltei neîndestulătoare, exportul este şi va rămâne închis. Dacă nu se iau măsurile de cumpărare masivă, care au dat aşa de bune rezultate anii trecuţi, preţul grâului va scădea foarte mult. La scăderea de preţ contribue şi oferta de grâu vechi, din care ne-au mai rămas cantităţi însemnate. Preţul a scăzut chiar. Ni se spune că s’au făcut vânzări de grâu nou cu 50.000 lei vagonul, pe când, cu două săptămâni înainte, grâul vechi se vindea cu 65.000 lei. Ce vor face acei agricultori nevoiţi să vândă acum la preţuri scăzute, când vor vedea, în primăvara viitoare, preţul grâului ajuns la 100.000 vagonul? Ce zic azi toţi agricultorii când văd ridicându-se mereu preţul muncilor şi al tuturor produselor de de CONST. GAROFLID care au nevoie, pe când al cerealelor scade? La fel cu grâul a scăzut şi preţul orzului. Se oferă orz nou cu trei lei kgr., pe când orzul vechi s’a vândut cu 4,50 Iei Tot aşa, va scădea, desigur, şi preţul ovăzului. Aceste cereale de nutreţ sunt oprite la export. Au fost poate, pentru această oprire, motive îndreptăţite în primăvară, dar azi, când vine recolta nouă, recoltă foarte bună, ce rost mai are oprirea exportului? Pe lângă export, preţul orzului ar mai putea fi susţinut prin îndatorirea amestecului unui procent oarecare la măcinişul grâului. Măsura aceasta ar fi salutară şi pentru asigurarea consumaţiei de pâine, care ni se pare serios ameninţată din pricina recoltei sub mijlocii a grâului. Aşadar, pentru valorificarea recoltei sunt necesare următoarele măsuri: 1) Fixarea preţului remuneratoriu al grâului, care să servească drept îndreptar pentru vânzători; 2) Cumpărarea masivă prin organele de stat a întregii cantităţi de grâu, care se oferă sub preţul fixat; 3) Libertatea exportului pentru orz, ovăz, mei; 4) Amestecul unui procent de orz la măcinişul grâului. Fără aceste măsuri, recolta păioaselor nu va putea fi valorificată şi agricultorii vor păgubi, fără nici un folos pentru consumatori, căci preţul pâinii e azi acelaş ca şi atunci când grâul se vindea cu aproape 70.000 lei vagonul. Smeeni, 28 iulie. CONST. GAROFLID 600 MORŢI DE INSOLAŢIE IN STATELE UNITE New York, 29 (Rador ),, —Corespondentul Agen. I ţiei „Ştefani"' transmite: După ştiri provenind din mai multe state, în cursul ultimelor 12 ziie de căldură toridă numărul celor morţi de pe urma insolaţiei se ridică la 600. Gara Evreux după un atac al avioanelor germane „Stursa“