Universul, septembrie 1940 (Anul 57, nr. 240-269)
1940-09-01 / nr. 240
1 AZ OLÁHSÁG FÖLDRAJZI ELTERJEDÉSE. DOUA DOCUMENTE IMPORTANTE CARTO-ETNOGRAFICE DIN TIMPUL RĂZBOIULUI MONDIAL 1. Harta etnografii maghiară publicată in Atlasul Almanacii 1917, intocmit de dr. B. Zsigmond cu colaborarea contelui Teleki Pal, actualul prim-ministru al Ungariei, tipărit la Budapesta in 1916. 2. Harta etnografică germană a Europei centrale și sud-orientale din „HISTORISCHER SCHULATIAS" W. PutTgers, Bleiefeld und Leipzig, 1,319. u t ; -T.- ,rli TRATATIVELE DELA VIENA INTERESUL DIN CAPITALA REICHULUI PENTRU DESFĂŞURAREA CONVERSAŢIILOR Prin telefon de la corespondentul nostru particular Berlin, 29. — Tratativele începute azi la Viena sunt urmărite cu cea mai încordată atenţie de toate cercurile politice şi diplomatice din capitala Reichului. Această încordare se motivează atât prin influenţa pe care o vor avea tratativele asupra viitorului celor două state în cauză, precum şi prin însemnătatea pe care le-o atribue puterile Axei în legătură cu desfăşurarea politicii europene. Se poate spune în genere că atenţia cu care sunt urmărite aci tratativele e atât de mare încât distanţa de la Berlin la Viena nu se face simţită decât doar prin aceea că nu pot fi observate amănuntele din sălile castelului Belvedere, atmosfera care domneşte acolo, şi nu sunt văzuţi membrii delegaţiilor discutând între ei. Interesul pe care îl manifestă forurile de la Wilhelmstrasse se remarcă deasemeni cât se poate de precis, prin modul cum acestea se manifestă faţă de mersul tratativelor. In legătură cu aceasta, mai trebue constatat că presa berlineză se abţine de la orice comentarii, nedepăşind înregistrările oficiale. In ce priveşte punctul de vedere al Germaniei şi Italiei asupra tratativelor, cercurile diplomatice şi politice de aci repetă principiul bine cunoscut al puterilor Axei că este absolut necesar că pacea, liniştea, ordinea şi stabilitatea trebue neapărat întronate în Sud-Estul European şi în Balcani. Un singur moment oou în această privinţă l-ar putea constitui faptul că pe lângă noţiunea Sud-Estului European s’a adăugat şi aceea a Balcanilor. Cel mai mare interes îl prezintă în acelaş timp, fără îndoială, afirmaţia că apreciind atmosfera care domneşte la conferinţă se vorbeşte despre un bun sfârşit al tratativelor, această afirmare aducând la rândul ei, la observaţia foarte cuprinzătoare că nu va fi necesar să se recurgă la un arbitraj şi se va putea găsi o soluţie la care delegaţii celor două state din Sud-Estul Europeansă ajungă în cea mai de-plină libertate. 211$1L Asupra duratei tratativelor, nimeni nu se mai îndoeşte că ele se vor desfăşura şi în cursul zilei de mâine. O dovadă despre aceasta e considerat faptul că ministrul de externe al Reichului a invitat pentru mâine la prânz pe membrii delegaţiei române la un dineu. Forurile autorizate de la Wilhelmstrasse consideră aceasta ca o dovadă că nu se crede în desfăşurarea până la acea oră a unei convorbiri în patru, care ar urma să fie convocată, după cum se spune aci, deabia după ce se va fi ajuns între punctele de vedere român şi ungar la o apropiere care să permită găsirea unei soluţii definitive. CE SPUN CERCURILE ITALIENE Prin telefon de la corespondentul nostru particular Roma, 29. — Conferinţa de la Viena este centrul atenţiei pentru presa italiană. Cercurile politice de aici păstrează o mare rezervă în această pivniţâ. Se remarcă faptul că la Viena nu va avea Ioc un arbitraj. Este vorba de reluarea tratativelor, iar dacă va fi necesar, cu dirijarea reprezentanţilor puterilor axei. Acest lucru este făcut cunoscut şi de corespondentul de la Viena al lui „Giornale d’Italia”, care spune că ceea ce caracterizează întâlnirile de la Viena este absoluta independenţă a delegaţilor României şi Ungariei. Intr’adevăr, scrie ziarul, reprezentanţii români şi unguri au avut întrevederi separate cu reprezentanţii axei. In general punctul de vedere al cercurilor politice italiene, după cât se poate judeca astăzi la Roma, e următorul : libertatea absolută între români şi unguri în cursul tratativelor dintre ei, nicio presiune din partea axei, care se mărgineşte să dea sfaturi, adică să asculte pe delegaţii celor două ţări negociatoare, însă având grijă să nu lase ca întâlnirea de la Viena, pentru organizarea căreia cei doi miniştri de externe ai puterilor axei s’au întâlnit într’un moment atât de încărcat de evenimente, să se închee fără aflarea unei soluţii a controverselor româno-ungare. Atmosfera care s’a creiat la Viena sub influenţa echilibratorie a axei, lasă să se creadă că se va ajunge la o înţelegere dorită de toţi. E. C. O NOTĂ CU CARACTER OFICIOS A AGENŢIEI D. N. R. Viena, 29 (Rador). — Agenţia D.N.B. publică următoarea notă cu caracter oficios: Cercurile din apropierea delegaţiilor care participă la întrevederile de la Viena, declară că primele conversaţii între miniştrii de afaceri străine ai Reichului, Italiei şi Ungariei au început joi, la Hotelul Imperial, la scurt timp după sosirea delegaţiei ungare. Nu se ştie nimic despre conţinutul acestor convorbiri, dar pe de altă parte se spune că Germania şi Italia socotesc că este în interesul lor comun de a vedea stabilindu-se în regiunile sud-estului Europei o stare durabilă de linişte, de pace, de pacificare şi de stabilitate. In timp ce negocierile bulgaro-române, începute recent pe baza sugestiei pornită de la pute- I rile axei, îndreptăţesc speranţa I că se va ajunge la aplanarea chestiunilor în suspensie, într’un fel care să satisfacă cele două părţi în cauză, negocierile româno-ungare au pus, după cum se ştie, probleme atât de grate încât părea că nu mai este posibil să se ajungă la o rezolvare pe calea negocierilor bilaterale. Reichul şi Italia, aşa se afirmă, împărtăşesc părerea că soluţiunile, ce trebuesc găsite pentru aceste probleme, vor trebui să se încadreze în ansamblul nouei ordine europene. Negocierile actuale vor avea, în mod necesar, drept obiectiv de a se dovedi că există posibilităţi de apropiere între punctele de vedere ale Ungariei şi României. Conversaţiile nu se vor referi la un program determinat şi ele se vor ţine în mod provizoriu la Hotelul Imperial. Nu se ştie încă dacă ele vor fi continuate apoi la castelul Belvedere. AMĂNUNTE IN LEGĂTURA CU PRIMELE CONVERSAŢII ALE CONFERINŢEI DE LA VIENA, LA ULTIMA ORĂ ROMÂNISMUL ŞI GRANIŢA DE VEST AMINTIRI ŞI CONSTATĂRI de N. BATZARIA Era în anul 1920, deci nu mult după unirea Ardealului cu Patria Mumă. Pentru consideraţia ni a căror lămurire nu prezintă vreo importanţă pentru ceea ce ţineam să scoatem în evidenţă, am cercetat câteva zeci de comune din judeţul Bihor şi anume din regiunea din apropierea actualei graniţe cu Ungaria. A fost un prilej, ca să fac două constatări egal de îmbucurătoare : să constat că populaţia rurală este în covârşitoarea ei majoritate românească şi, a doua, că aceşti români, cari aveau conştiinţa că ei sunt adevăraţii băştinaşi, se simţeau fericiţi că — în sfârşit — au ajuns să fie stăpâni în ţara întemeiată de dânşii şi cu sângele lor. Şi o a treia constatare, de asemenea plăcuta: perfecta bună înţelegere şi convieţuire între românii de ambele confesiuni. In adevăr, precum se ştie, românii din judeţul Bihor se împart în ortodoxi şi greco-catolici. N’am reţinut proporţia numerică dintre dânşii. Interesant şi îmbucurator era faptul că şi unii şi ceilalţi se simţeau deopotrivă români, iar în atitudinea lor I românească se observa o de- I săvârşită solidaritate. Şi să nu se uite că este vorba de românii dintr’o re- | giune asupra căreia propaganda maghiară, sprijinită de guvernul dela Budapesta şi de toate autorităţile statului maghiar, încercase toate mijloacele — fireşte, mijloace ilegale — pentru desnaţiona! (Continuare in pag. 2-a) MODIFICAREA ll-Iea“. IN CORPUL ZIARULUI: STABILIZAREA PREŢUIRILOR AGRICOLE. — Praful grâului la producător a fost fixat la lei ZS.OOO vagonul — AVOCAŢI TALEI. EVREI EXCLUŞI DIN BAROUL CAPICODULUI CIVIL ..CAROL AL MERSUL TRATATIVELO R DELA CRAIOVA. ROMANO-BULGARE PROVOCĂRI Mijloacele prin cari grofii unguri din Budapesta speră să pună din nou mâna pe latifundiile pe cari azi le au în stăpânire plugarii români şi maghiari din Transilvania, sunt dovada vie a faptului că „propagandiştii” n’au simţul realităţilor. Astfel în judeţul Arad au lansat manifeste în limba română şi maghiară în care după ce încearcă o copilărească intrigă între românii din Ardeal şi cei din vechiul regat anunţă că ei vor face... culesul viilor! Magnaţii îşi trădează gândurile avertizând pe proprietarii viilor din Arad că ei vor culege struguri, nu vor trece multe zile şi vor repeta zicala vulpei din fabulă, vor găsi că strugurii noştri sunt prea acri şi de aceia sunt nevoiţi să renunţe la ei! ADEVĂRUL ŞI DREPTATEA IES LA LUMINĂ CU Aii FIXAT, IN TIPUL RĂZBOIULUI MONDIAL, ETNOGRAFI! MAGHIARI 31 GERMANI, FRONTIERELE ETNICE ALE ROMÂNIEI de R. SEIŞANU După încheerea şi aplicarea tratatului de la Trianon, plu- i tocraţia maghiară, neputân- I du-se consola de integrarea Transilvaniei în cadrul statului unitar naţional al României, a pretins că frontiera româno-ungară nu este dreaptă, căci ea a fost trasată de învingătorii de -atunci, şi ■ fără să ţină seama de drep tarile Ungarii, numai cu scopul de a satisface un stat aliat, ca preţ al participării sale în război. Lăsând la o parte faptul cunoscut, că trasarea acelei frontiere s’a făcut fără consultarea delegaţiei române de pace de la Paris, de către experţii puterilor aliate, englezi, francezi, italieni şi americani, care au fixat patru linii şi, apoi, consiliul suprem a arbitrat şi a trasat linia definitivă a frontierei actuale, vom dovedi că în timpul războiului mondial, după intrarea României în acţiune, etnologii maghiari şi germani au ţinut să deter-mine ei spaţiul etnic al Ro- mânilor şi Maghiarilor, în două publicaţiuni cu caracter oficios şi ştiinţific. Când fixezi spaţiul etnic, înseamnă că fixezi şi limitele acelui spaţiu, care sunt nu- imite „frontiere etnice”. , In cele două documente — unul maghiar şi altul german — s’a fixat deci şi frontiera etnică româno - maghiară. Cum atât Germania, cât şi Ungaria, erau în război cu România, în 1916—1918, nu se poate pretinde de nimeni, că ele ar fi putut atunci să favorizeze România, atribuindu-i un spaţiu etnic mai mare decât cel cuvenit. Nici Germania, în epoca aceea, n’ar fi îngăduit să se întocmească hărţi etnografice germane defavorabile intereselor Ungariei, după cum nici Ungaria, direct pusă în cauză şi cunoscând scopul intervenţiei armate a României împotriva monarhiei dualiste habsburgice — înfăptuirea unităţii sale naţionale prin alipirea Transilvaniei, — cu atât mai mult n’ar fi tolerat să se pună în circulaţie, ba încă cu aprobarea guvernului său , şi deci cu pecetea oficialităţii, [ documente cartografice şi et) «»grafice, privitoare la Transilvania, care ar fi putut justifica revendicările teritoriale ale României pe temeiul principiului etnic împotriva Ungariei de atunci. De aceea prezintă un interes de primul ordin ultima hartă etnografică a ţinuturilor locuite de Români, publicată la Budapesta, după intrarea în război a României, la sfârşitul anului 1916, ca şi harta etnografică germană a Europei centrale şi sud-orientale, cu spaţiul etnic locuit de Români, apărută în 1918, în ajunul încheerei armistiţiului şi pe care le-am reprodus după originalele lor. Şi acum să trecem la identificarea şi examinarea celor două documente, spre a putea stabili după ce criterii şi date statistice au fost ele întocmite în epoca în care România sângera pentru înfăptuirea unităţii sale naţionale. I. DOCUMENTUL CARTOGRAFIC MAGHIAR HARTA ETNOGRAFICA MAGHIARA NECOLORATA a apărut în lucrarea „ZSEBATLASZ NAPTÁRRAL ÉS STATISZTIKAI ADATOKKAL AZ 1917 EVRE”, sub direcţia dr. Rátky Zsigmond, la Budapesta, în 1916, cu colaborarea Următoarelor personalităţi culturale şi politice: Prof. Teleki Pál, dr., profesor universitar, actualul prim ministru al Ungariei, fost membru al delegaţiei maghiare la Conferinţa păcei din Paris şi care astăzi participă în calitate de observator la conferința de la Viena. (Continuare la pag. .•ami.iWKamaffiiiiii hjmii—— 2-a) A amwmm CALOMNII MAGHIARE Ce scrie „Fester Lloyd“ Ziarul „Pester Lloyd“ din 28 August a. c. într’un articol in- titulat: „Soarta minorităţii maghiare din România“ pretinde că maghiarii din ţara noastră îndură multe suferinţe deoarece n’au şcoli în ra- port cu populaţia lor şcolară şi cu nevoile lor culturale, iar statul român nu respectă drepturile minorităţilor etnice. Metodele condamnabile ale propagandei maghiare sunt hirte cunoscute. Această propagandă se bazează numai pe calomnii şi invenţiuni. Se ştie prea bine la Budapesta că minorităţile din România se bucură de un regim privilegiat, nu numai în materie şcolară, dar în toate domeniile. Ţărănimea maghiară dispu- ne nu numai de şcoli suficien- te, în toate comunele, dar be- neficiază şi de roadele reformei agrare introdusă de noi după Unirea Transilvaniei cu România, pe când în Ungaria, ţărănimea n’are pământ şi e si- lită să lucreze pe latifundiile magnaţilor revizionişti, bene- ficiari ai regimului feudal. In toate oraşele din Transilvania, minoritarii maghiari dispun de numeroase şcoli secundare şi confesionale, pe când în Ungaria, minoritatea română nu are nici şcoală primară şi secundară cu limba de predare română şi în nicio biserică ortodoxă, sau unită, nu se îngădue să se slujească în limba română. Pe când în România toate minorităţile au drepturi, libertăţi şi posibilităţi de a-şi dezvolta cultura lor, în limba lor, în Ungaria se practică maghiarizarea tuturor elementelor minoritare. In România minoritatea maghiară are un număr considerabil de ziare; în Ungaria, minoritatea română n’are niciunul, căci nu îngădue guvernul. Şi pentru că „Pester Lloyd“ a avut imprudenţa să afirme că sunt insuficiente şcolile secundare maghiare din Transilvania, reamintim că sub fostul regim ungar, Românii din Transilvania au avut numai trei licee — câte un liceu la un milion de locuitori români, iar minoritarii unguri şi secui 50 de licee, la 1.000.000 ! Cifrele vorbesc de la sine.