Universul, septembrie 1940 (Anul 57, nr. 240-269)

1940-09-01 / nr. 240

1 AZ OLÁHSÁG FÖLDRAJZI ELTERJEDÉSE. DOUA DOCUMENTE IMPORTANTE CARTO-ETNO­­GRAFICE DIN TIMPUL RĂZBOIULUI MONDIAL 1. Harta etnografii maghiară publicată in Atlasul­ Almanacii 1917, intocmit de dr. B. Zsigmond cu colaborarea contelui Teleki Pal, actualul prim-ministru al Ungariei, tipărit la Budapesta in 1916. 2. Harta etnografică germană a Europei centrale și sud-orientale din „HISTORISCHER SCHUL­ATIAS" W. PutTgers, Bleiefeld und Leipzig, 1,319. u t ; -T.- ,rli TRATATIVELE DELA VIENA INTERESUL DIN CAPITALA REICHULUI PENTRU DESFĂŞURAREA CONVERSAŢIILOR Prin telefon de la corespondentul nostru particular Berlin, 29. — Tratativele începute azi la Viena sunt urmărite cu cea mai încor­dată atenţie de toate cercu­rile politice şi diplomatice din capitala Reichului. Acea­stă încordare se motivează atât prin influenţa pe care o vor avea tratativele asupra viitorului celor două state în cauză, precum şi prin în­semnătatea pe care le-o atri­­bue puterile Axei în legătură cu desfăşurarea politicii euro­pene. Se poate spune în ge­nere că atenţia cu care sunt urmărite aci tratativele e atât de mare încât distanţa de la Berlin la Viena nu se face simţită decât doar prin aceea că nu pot fi observate amă­nuntele din sălile castelului Belvedere, atmosfera care domneşte acolo, şi nu sunt văzuţi membrii delegaţiilor discutând între ei. Interesul pe care îl mani­festă forurile de la Wilhelm­strasse se remarcă deasemeni cât se poate de precis, prin modul cum acestea se mani­festă faţă de mersul tratati­velor. In legătură cu aceasta, mai trebue constatat că pre­sa berlineză se abţine de la orice comentarii, nedepăşind înregistrările oficiale. In ce priveşte punctul de vedere al Germaniei şi Ita­liei asupra tratativelor, cercu­rile diplomatice şi politice de aci repetă principiul bine cu­noscut al puterilor Axei că este absolut necesar că pacea, liniştea, ordinea şi stabilita­tea trebue neapărat întronate în Sud-Estul European şi în Balcani. Un singur moment o­ou în această privinţă l-ar putea constitui faptul că pe lângă noţiunea Sud-Estului European s’a adăugat şi a­­ceea a Balcanilor. Cel mai mare interes îl prezintă în acelaş timp, fără îndoială, afirmaţia că apreciind atmosfera care domneşte la confe­rinţă se vorbeşte despre un bun sfârşit al tratati­velor, această afirmare aducând la rândul ei, la observaţia foarte cuprin­zătoare că nu va fi nece­sar să se recurgă la un arbitraj şi se va putea găsi o soluţie la care de­legaţii celor două state din Sud-Estul European­­să ajungă în cea mai de-­plină libertate. 211$1L Asupra duratei tratativelor, nimeni nu se mai îndoeşte că ele se vor desfăşura şi în cursul zilei de mâine. O do­vadă despre aceasta e consi­derat faptul că ministrul de externe al Reichului a invitat pentru mâine la prânz pe membrii delegaţiei române la un dineu. Forurile autorizate de la Wilhelmstrasse consideră a­­ceasta ca o dovadă că nu se crede în desfăşurarea până la acea oră a unei convorbiri în patru, care ar urma să fie convocată, după cum se spu­ne aci, deabia după ce se va fi ajuns între punctele de ve­dere român şi ungar la o a­­propiere care să permită găsi­rea unei soluţii definitive. CE SPUN CERCURILE ITALIENE Prin telefon de la corespondentul nostru particular Roma, 29. — Conferinţa de la Viena este centrul atenţiei pen­tru presa italiană. Cercurile po­litice de aici păstrează o mare rezervă în această pivniţâ. Se re­marcă faptul că la Viena nu va avea Ioc un arbitraj. E­ste vorba de reluarea tratativelor, iar dacă va fi necesar, cu dirijarea re­prezentanţilor puterilor axei. Acest lucru este făcut cunoscut şi de corespondentul de la Viena al lui „Giornale d’Italia”, care spune că ceea ce caracterizează întâlnirile de la Viena este abso­luta independenţă a delegaţilor României şi Ungariei. Intr’ade­­văr, scrie ziarul, reprezentanţii români şi unguri au avut între­vederi separate cu reprezentan­ţii axei. In general punctul de vedere al cercurilor politice ita­liene, după cât se poate judeca astăzi la Roma, e următorul : libertatea absolută între români şi unguri în cursul tratativelor dintre ei, nicio presiune din par­tea axei, care se mărgineşte să dea sfaturi, adică să asculte pe delegaţii celor două ţări nego­ciatoare, însă având grijă să nu lase ca întâlnirea de la Viena, pentru organizarea căreia cei doi miniştri de externe ai pute­rilor axei s’au întâlnit într’un moment atât de încărcat de eve­nimente, să se închee fără aflarea unei soluţii a controver­selor româno-ungare. Atmos­­fera care s’a creiat la Viena sub influenţa echilibratorie a axei, lasă să se creadă că se va ajun­ge la o înţelegere dorită de toţi. E. C. O NOTĂ CU CARACTER OFICIOS A AGENŢIEI D. N. R. Viena, 29 (Rador). — Agenţia D.N.B. publică următoarea notă cu caracter oficios: Cercurile din apropierea dele­gaţiilor care participă la între­vederile de la Viena, declară că primele conversaţii între miniş­trii de afaceri străine ai Rei­chului, Italiei şi Ungariei au început joi, la Hotelul Imperial, la scurt timp după sosirea dele­gaţiei ungare. Nu se ştie nimic despre con­ţinutul acestor convorbiri, dar pe de altă parte se spune că Germania şi Italia socotesc că este în interesul lor comun de a vedea stabilindu-se în regiunile sud-estului Europei o stare du­rabilă de linişte, de pace, de pacificare şi de stabilitate. In timp ce negocierile bulga­­ro-române, începute recent pe baza sugestiei pornită de la pute- I rile axei, îndreptăţesc speranţa I că se va ajunge la aplanarea­­ chestiunilor în suspensie, într’un fel care să satisfacă cele două părţi în cauză, negocierile ro­mâno-ungare au pus, după cum se ştie, probleme atât de grate încât părea că nu mai este po­sibil să se ajungă la o rezol­vare pe calea negocierilor bila­terale. Reichul şi Italia, aşa se afir­mă, împărtăşesc părerea că so­­luţiunile, ce trebuesc găsite pen­tru aceste probleme, vor trebui să se încadreze în ansamblul nouei ordine europene. Negocierile actuale vor avea, în mod necesar, drept obiectiv de a se dovedi că există posibili­tăţi de apropiere între punctele de vedere ale Ungariei şi Româ­niei. Conversaţiile nu se vor re­feri la un program determinat şi ele se vor ţine în mod provi­zoriu la Hotelul Imperial. Nu se ştie încă dacă ele vor fi conti­nuate apoi la castelul Belvedere. AMĂNUNTE IN LEGĂTURA CU PRIMELE CONVERSAŢII ALE CONFERINŢEI DE LA VIENA, LA ULTIMA ORĂ ROMÂNISMUL ŞI GRANIŢA DE VEST AMINTIRI ŞI CONSTATĂRI de N. BATZARIA Era în anul 1920, deci nu mult după unirea Ardealului cu Patria Mumă. Pentru con­sideraţia ni a căror lămurire nu prezintă vreo importanţă pentru ceea ce ţineam să scoa­tem în evidenţă, am cercetat câteva zeci de comune din judeţul Bihor şi anume din regiunea din apropierea ac­tualei graniţe cu Ungaria. A fost un prilej, ca să fac două constatări egal de îm­bucurătoare : să constat că populaţia rurală este în co­vârşitoarea ei majoritate ro­mânească şi, a doua, că a­­ceşti români, cari aveau con­ştiinţa că ei sunt adevăraţii băştinaşi, se simţeau fericiţi că — în sfârşit — au ajuns să fie stăpâni în ţara înteme­iată de dânşii şi cu sângele lor. Şi o a treia constatare, de asemenea plăcuta: perfecta­ bună înţelegere şi convieţuire între românii de ambele con­fesiuni. In adevăr, precum se ştie, românii din judeţul Bihor se împart în ortodoxi şi greco-ca­tolici. N’am reţinut­­ proporţia numerică dintre­­ dânşii. Interesant şi îmbucu­­­­rator era faptul că şi unii şi­­ ceilalţi se simţeau deopotrivă români, iar în atitudinea lor I românească se observa o de- I săvârşită solidaritate. Şi să nu se uite că este­­ vorba de românii dintr’o re- | giune asupra căreia propa­­­­ganda maghiară, sprijinită de guvernul del­a Budapesta şi de toate autorităţile statu­lui maghiar, încercase toate mijloacele — fireşte, mijloace ilegale — pentru desnaţiona­! (Continuare in pag. 2-a) MODIFICAREA ll-Iea“. IN CORPUL ZIARULUI: STABILIZAREA PREŢUIR­ILOR AGRICOLE. — Praful grâului la prod­ucător a fost fixat la lei ZS.OOO vagonul — AVOCAŢI TALEI. EVREI EXCLUŞI DIN BAROUL CAPI­CODULUI CIVIL ..CAROL AL MERSUL TRATATIVELO R DELA CRAIOVA. ROMANO-BULGARE PROVOCĂRI Mijloacele prin cari grofii unguri din Budapesta speră să pună din nou mâna pe lati­fundiile pe cari azi le au în stăpânire plugarii români şi maghiari din Transilvania, sunt dovada vie a faptului că „propagandiştii” n’au simţul realităţilor. Astfel în judeţul Arad au lansat manifeste în limba ro­mână şi maghiară în care după ce încearcă o copilărească in­trigă între românii din Ardeal şi cei din vechiul regat anun­ţă că ei vor face... culesul vii­lor! Magnaţii îşi trădează gân­durile avertizând pe proprie­tarii viilor din Arad că ei vor culege struguri, nu vor trece multe zile şi vor repeta zicala vulpei din fabulă, vor găsi că strugurii noştri sunt prea acri şi de aceia sunt nevoiţi să re­­nu­nţe la ei! ADEVĂRUL ŞI DREPTATEA IES LA LUMINĂ CU Aii FIXAT, IN TIPUL RĂZBOIULUI MONDIAL, ETNOGRAFI! MAGHIARI 31 GERMANI, FRONTIERELE ETNICE ALE ROMÂNIEI de R. SEIŞANU După încheerea şi aplicarea tratatului de la Trianon, plu- i tocraţia maghiară, neputân- I du-se consola de integr­area­­ Transilvaniei în cadrul statu­lui unitar naţional al Româ­niei, a pretins că frontiera româno-ungară nu es­te­ dreaptă, căci ea a fost trasată­­ de învingătorii de -atunci, ş­i ■ fără să ţină seama de drep­­­ tarile Ungarii, numai cu scopul de a satisface un stat aliat, ca preţ al participării sale în război. Lăsând la o parte faptul cunoscut, că tra­sarea acelei frontiere s’a fă­cut fără consultarea delega­ţiei române de pace de la Paris, de către experţii pute­rilor aliate, englezi, francezi, italieni şi americani, care au fixat patru linii şi, apoi, con­siliul suprem a arbitrat şi a trasat linia definitivă a fron­tierei actuale, vom dovedi că în timpul războiului mon­dial, după intrarea României­­ în acţiune, etnologii maghiari­­ şi germani au ţinut să deter-­­­mine ei spaţiul etnic al Ro-­­ mânilor şi Maghiarilor, în­­ două publicaţiuni cu caracter oficios şi ştiinţific. Când fixezi spaţiul etnic, înseamnă că fixezi şi limitele­­ acelui spaţiu, care sunt nu- i­mite „frontiere etnice”. , In cele două documente —­­ unul maghiar şi altul german — s’a fixat deci şi frontiera etnică româno - maghiară. Cum atât Germania, cât şi­­­­ Ungaria, erau în război cu­­ România, în 1916—1918, nu se poate pretinde de nimeni, că ele ar fi putut atunci să favorizeze România, atribuin­­du-i un spaţiu etnic mai mare de­cât cel cuvenit. Nici Ger­mania, în epoca aceea, n’ar fi îngăduit să se întocmească hărţi etnografice germane defavorabile intereselor Un­gariei, după cum nici Unga­ria, direct pusă în cauză şi cunoscând scopul intervenţiei armate a României împotriva monarhiei dualiste habsbur­­gice — înfăptuirea unităţii sale naţionale prin alipirea Transilvaniei, — cu atât mai mult n’ar fi tolerat să se pună în circulaţie, ba încă cu aprobarea guvernului său , şi deci cu pecetea oficialităţii, [ documente cartografice şi et­­) «»grafice, privitoare la Tran­silvania, care ar fi putut jus­tifica revendicările teritoriale ale României pe temeiul principiului etnic împotriva Ungariei de atunci. De aceea prezintă un inte­res de primul ordin ultima hartă etnografică a ţinutu­rilor locuite de Români, pu­blicată la Budapesta, după intrarea în război a Româ­niei, la sfârşitu­l anului 1916, ca şi harta etnografică ger­mană a Europei centrale şi sud-o­rientale, cu spaţiul etnic locuit de Români, apărută în 1918, în ajunul încheerei ar­mistiţiului şi pe care le-am reprodus după originalele lor. Şi acum să trecem la iden­tificarea şi examinarea celor două documente, spre a pu­tea stabili după ce criterii şi date statistice au fost ele în­tocmite în epoca în care Ro­mânia sângera pentru înfăp­tuirea unităţii sale naţionale. I. DOCUMENTUL CARTO­GRAFIC MAGHIAR HARTA ETNOGRAFICA MAGHIARA NECOLORATA a apărut în lucrarea „ZSE­BATLASZ NAPTÁRRAL­­ ÉS STATISZTIKAI ADATOKKAL AZ 1917 EVRE”, sub direcţia dr. Rátky Z­sigmond, la Bu­dapesta, în 1916, cu colabo­rarea Următoarelor persona­lităţi culturale şi politice: Prof. Teleki Pál, dr., profe­sor universitar, actualul prim ministru al Ungariei, fost membru al delegaţiei ma­ghiare la Conferinţa păcei din Paris şi care astăzi par­ticipă în calitate de observa­tor la conferința de la Viena. (Continuare la pag. .•ami.iWKamaffiiiiii hjmii—— 2-a) A amwmm CALOMNII MAGHIARE Ce scrie „Fester Lloyd“ Ziarul „Pester Lloyd“ din 28­­ August a. c. într’un articol in-­­ titulat: „Soarta minorităţii maghiare din România“ pre­tinde că maghiarii din ţara noastră îndură multe suferin­ţe deoarece n’au şcoli în ra-­ port cu populaţia lor şcolară şi cu nevoile lor culturale, iar statul român nu respectă drep­turile minorităţilor etnice. Metodele condamnabile ale propagandei maghiare sunt hi­rte cunoscute. Această propagandă se ba­zează numai pe­­ calomnii şi in­­venţiuni. Se ştie prea bine la Budapesta că minorităţile din România se bucură de un re­gim privilegiat, nu numai în materie şcolară, dar în toate domeniile. Ţărănimea maghiară dispu-­­ ne nu numai de şcoli suficien-­­ te, în toate comunele, dar be-­­ neficiază şi de roadele reformei agrare introdusă de noi după Unirea Transilvaniei cu Româ­nia,­­ pe când în Ungaria, ţă­rănimea n’are pământ şi e si-­­ lită să lucreze pe latifundiile­­ magnaţilor revizionişti, bene-­­ ficiari ai regimului feudal. In toate oraşele din Transilvania, minoritarii maghiari dispun de numeroase şcoli secundare şi confesionale, pe când în Unga­ria, minoritatea română nu are nici şcoală primară şi secunda­ră cu limba de predare română şi în nicio biserică ortodoxă, sau unită, nu se îngădue să se slujească în limba română. Pe când în România toate minori­tăţile au drepturi, libertăţi şi posibilităţi de a-şi dezvolta cultura lor, în limba lor, în Ungaria se practică maghiari­zarea tuturor elementelor mi­noritare. In România minorita­tea maghiară are un număr considerabil de ziare; în Un­garia, minoritatea română n’are niciunul, căci nu îngă­due guvernul. Şi pentru că „Pester Lloyd“ a avut imprudenţa să afirme că sunt insuficiente şcolile se­cundare maghiare din Transil­vania, reamintim că sub fostul regim ungar, Românii din Transilvania au avut numai trei licee — câte un liceu la un milion de locuitori români, iar minoritarii unguri şi secui 50 de licee, la 1.000.000 ! Ci­frele vorbesc de la sine. ­

Next