Universul, septembrie 1940 (Anul 57, nr. 240-269)
1940-09-01 / nr. 240
p ^SPf:pA:tf”! il WWr .::r .. 1 CONTRA CONSTIPAŢIEI In tratamentul constipaţiei, pilulele GRAINS DE VALS au obţinut o celebritate justificată prin succesele dobândite. O pilulă GRAINS DE VALS luată seara în timpul mesei acţionează noaptea asupra ficatului, stomacului şi intestinului, normalizând uşor funcţiunile digestive şi intestinale. GRAINS DE VALS se găseşte de vânzare la farmacii şi drognerii. Vâr „TRUP ŞI SUFLET“ p«®» -tt©M AN A“ I Bucureşti, Griviţei 23 I . .I acordă ABONAŢILOR „UNIVERSULUI Ş I PREMII DIN OFICIU , în numerar şi lozuri ale Loteriei Statului. Cadouri în obiecte. Despăgubiri moştenitorilor, oricare ar fi vârsta abonatului. Trageri generale lunare şi speciale. O tragere festivă pentru aniversarea a 10 ani de la , înfiinţarea secţiunii „UNIVERSUL” a Societăţii. Asigurări pe durată de plată foarte scurtă şi chiar cu primă unică şi cu plata în efecte la cursul nominal. Asigurări cu plata dublă a capitalului asigurat în caz de accident. Asigurare de zestre. Asigurarea copiilor dela orice vârstă (chiar şi dela naştere) cu un premiu din oficiu pentru studii, de 10.000 lei la 7 ani, alţi 10.000 la 11 ani şi 30.000 lei la 18 ani. Condiţiuni special® pentru riscul de războiu. Se poate cere trecerea ratelor plătite dela o asigurare veche — chiar dacă nu e la curent — la o asigurare nouă — făcută în condiţiunile sus arătate. Trimiteţi acest cupon — dimpreună cu lei 20 — şi veţi primi un bon de participare la tragerea festivă ■— chiar dacă mai aveţi şi alte bonuri. CEREŢI LĂMURIRI ŞI PROSPECTE. O armă deM* SAMBATA, 31 AUGUST Ort.: Pomenirea Biroufliud Medicii ■ Wmului. Cat. : Sf. Raimund. Vot.: Bartosmd. greese: 27 Av 5700. Ssiboitih, \ thomedan: 27 Iteigieib 1359-‘ i \ * Mv -tea lui Aurel Vlaicu (1913). & Râs*, ’al Soarelui 5.36, Apusul ' Soaratt’U 8.53. FAPTE ȘI ANDURI DIN ALTE VREMI 31 "'st 1869. Moarte ooh, ' Foul Zăgănescu, ofiţer din un pompieri din Bucureşti şi pantul pompierilor în lupta din Naiul Spirei, conitra Turcilor, întâm. sită la 13 Septembrie 1848. In aipetă eroică luptă colonelul Paul Zăgănescu punând puşca la ochi dobotâră de pe pai un colonel turc-1913. Moarte aviatorul român Aurel Vladcu. El s-a născut în anul 1880 în comuna Biţinţi, lângă Orăştie. După ce a făcut studii d® inginerie în Bucureşti şi Germania, vine în Bucureşti, unde găseşte mult sprijin din partea lui Octavien Gogia. In arsenalele armatei îşi construieşte un aparat „tip original“, cu care în timpul războiului cu bulgari, din 1913, a adus mari foloase armatei noastre prin sborurile de recunoaştere. Pentru astfel de merite a fost distins cu ordinul „Steaua României“. Frumoasele lui succese, când aviaţia noastră era la început, n’au gost de lungă durată. In ziua de 3 1 AuAEMThotărăşte să treacă mumţi^M^Râţi. Gă-?i «adă fraţii de dincolo- AeSst gând fi frământa de mult timp, nu l-a putut înfăptui căci mu ajunse cu a- Viehul lud drag, decât deasupra satului Băneşti, de lângă Ploeşti, şi odată sie prăbuşi rămânând mort pe loc iar apariatul său se sfărâmă complet. Cu un aşa tragic sfârşit îşi încheie bilanţul tânărul sbulrător, fiul ţăranului de la Orăştie. GEORGE DINCA C&cuiva? MISIUNI IN LIMBA ROMANA ALE POSTURILOR STRĂINE DE RADIO —Ora românească! — 17.55 : Posturile italiene (pe lungimile de undă 19.70 m. şi 25.51 m. în fiecare Sâmbătă. 18.20 : Posturile italiene (pe lungimile de undă 19.70 m. şi 25.51 m.). 18.45—19 : DUNĂREA (325,4 m.) 922 kHz. Bremen II 1339 , m. şi posturile de unde scurte. DJA 31,38 m. şi DTP 25,31 m 19.50: TIRANA (49,30 m.) afară de Duminică. 20.15: ZEESEN (31,38m.) 20.30—20.40: DUNĂREA (325/4 m.) 922 kHz., Bremen II. 21.35: BELGRAD (49,18m.) 22.15—22.30: DUNĂREA (325,4 m.); 922 kHz. și postul de unde scurte DJA 31,38. 22.20 : Posturile italiene (pe lungimile de undă 16.84 m., 19.70 m., 25.40 m., 31,15 m., 41.55 m., 221 na. şi 263 m.). 22.30: LONDRA (261m.) 22.30: DAVENTRY (30,96m.-49,59 m.-41,49 m. SÂMBATA 31 AUGUST RADIO ROMÂNESC PE UNDĂ SCURTĂ 32,4 m. 6.45: ORA DIMINEŢII. RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13: Ora; Jurnal cultural; Cota apelor Dunării şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice; Note culturale şi publicaţii; Ştiri artistice şi culturale; Radiofonice; Sport; Spectacole. 13.15: Orchestra Victor Predescu: Romanticii-vals de Lanner; Serenadă şi Vals capriciu de Liliana Delescu; Arii naţionale; Serenadă de Haydn şi Menuet miniatură de Schebek; Potpuriu de muzică variată aranjată de Victor Predescu. 14: Radio-jurnal (II). 14.30: Ştefan Savu (voce): Balade româneşti; Ştefan Vodă şi Codrul de Dima; Noi vrem pământ de Emil Monţia; Jos pe Mureş de I. Borgovan; A venit un lup din crâng de Dima; Sergentul de Candela; Balada Griviţei de Ventura. 15; înştiinţări. RADIO ROMANIA 19.50: Radio-jurnal în limba maghiară. RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20; Poşta Radio. 20.15: Petre Ştefaneseu-Goangă (voce): Obrajii dragi de Brahms; Rugăciune de Godard; Visare în amurg de Richard Strauss; Imi port iubirea de Richard Strauss; Gând de toamnă de Massenet; Te iubesc, nu mă uita de Cavadia. RADIO ROMÂNIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI RADIO ROMANESC PE UNDA SCURTĂ 32,4 m. 20.40: Radio-jurnal (III). 21: Orchestra „Luceafărul“: Marş de Komzak; Viaţă de artist de Hans Jungherr; Rocccco-gavotă de Trap- Eslateur; Santa Lucia-cântec napolitan de Mario; Mângâere de Daniel; Un mic eveniment-intermezzo de Rust; Serenada de toamnă de Dicker; Dans voalat de Candido; Vis de seară de Forster; Cortegiu orientat de Blon; Când bunica a luat-o pe bunica de Esslinger; Serenadă orientală de Willing; Flaşneta de Candido; Vine santinela de Hans Abbout. 22: Radio-jurnal (IV); Sport. 22.20: Jurnal pentru străinătate în limbile germană, italiană, franceză şi engleză. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 22.40-23.30: Dans şi cântec (disc.); Slowfox de Schröder (voce: Eric Heigar); Luna-vals de Lincke şi Aur şi argint-vals de Lehar; Donna Maria-tango de Rasteili şi Fox de Mendes (voce: Fernando Orlandis); Polca de Sommerfeld; Vals mexican de Grever (voce: Roşită Serrano); Bîguina de Cole; Vals lent de Brown şi Foxtrot de Kirsten; Marie Louise de Meisel; Fox de Grothe; Potpuriu de melodii şi Cântec de Myddleton. DUMINICA, 1 SEPTEMBRIE RADIO -EXPERIMENTAL 32,4 m. 9259 kHz. 2 kw. RADIO-ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 364,5 m. 823 kHz. 12 kw. RADIO ROMANESC PE UNDA SCURTA 32,4 m. 6.45: ORA DIMINEŢII. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 9.30: ORA RELIGIOASA: I. Clopote. II. Slujjba regioasă transmisă de la Sf. Patriarhie 11.30: ORA ARMATEI: I. Semnalul orei. II. Cuvânt către ostaşi. IIH. Marş (Fanfara reg. de jandarmi pedeştri cond. de maior. Albulescu). IV. „DOMNUL ALARMA”, scenariu radiofonic de Victor Ion Popa. Distribuţia: D-l A. Gustav Valentin D-l B, G. Iliescu D-l C. Traian Vărăşteanuu D-l D. Cezar Rovinţescu D-l E. N. Mihuţ D-l F At. Mitric D-l G. Mihail Zirra D-l H. Marcel Enescu Doamna Elena Bodi Soldatul C. Antoniu V. Muzică populară românească, voce: E. Filip, acomp. de oroh. Ion Vasilescu. VI. Versuri de Gh. Coşbuc, inspirate de Războiul Independenţei: a) Raport la luarea Griviţei; b) Dorobanţul, recitate de N. Brancomir de la teatrul Naţional. VII. Muzică populară românească, voce: d-na Maria Tanase, acomp. de taraf VIII.„DRAGAN”, monolog comic de Petre Liciu, spus de Coco Demetrescu, societar de onoare al teatrului Naţional din Craiova. IX. Potpuriuri naţionale şi Marş (Fanfara reg. de jandarmi pedeştri, cond. de maior Albescu. X. Semnalul orei: 13.00, Ora; Jurnal cultural; Cota apelor Dunării şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice; Note culturale şi publicaţii; Ştiri artistice şi culturale; Radiofonice; Sport; Spectacole. 13.15: Oorchestra Petrică Moţoi: Alimeiul, Caia Breaza şi Birul greu-jocuri; Flori de vişin, Colea’n vale şi Anicuţă dragă; Dans românesc de Mihail Barbu; Cucuieţ cu pană sură; Somnu-mi-i şi pic de somn şi Măzârică din Banat; Hora din Oraviţaşi De doi; Cu şorţul negru prins în brâu şi Două horă munteneşti; Horă şi sârbă din Prahova. 14.00: Radio-Jurnal (II). 14.30: Continuarea concertului Orchestrei Petrică Moţoi: Tărăşelul şi Perniţa; Romanul şi învârtire din Făgăraş. 14.40: Petre Munteanu (voce): Cântece ardeleneşti: Foaie verde de secară de Emil Monţia; Brediceanu; a) S’a dus cucul; b) Păsărică mută-ţi cuibul; c) Floricică de pe apă; d) Vino bade iar acasă; e) Necăjit ca mine nu-i; f) Mulţumesc măicuţei mele; g) Mult mă’ntreabă inima. 15.00: înştiinţări. RADIO ROMANIA 19.50: Radio-jurnal In limba maghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20.00: Ora. Forţa numărului, de prof. Octav Onicescu. 20.15: Corul bărbătesc A. C. F. cond. de Radu Botez; Pârâiaş cu apă lină de E. Elenescu (solo voce: Emil Filip); Măriţica dintre munţi de G. Danga; Trandafir de pe răzoare de Sabin Drăgoi; Zamfira de G. Danga; Cântec de leagăn de Radu Botez; In poeniţa de G. Danga; Mama de Ion Chinescu. RADIO ROMANIA, RADIO BUCURESTI SI RADIO ROMANESC PE UNDA SCURTA 32,4 m. 20.10: Radio-jurnal (III). 21.00: Concert de seară Orchestra de concert Radio, dirij. de Alfred Alesandrescu; voce: d-na Emilia Guţianu; Suită de balet de Gretry-Mottl; Uvertură la „Don Juan” de Mozart; Aria Zerlinei din „Don Juan” de Mozart (voce: d-na Emilia Guţianu); Dans macabru-poem simfonie de Saint- Saëns; Arie şi Gavotă din „Manan” de Massenet (voce: d-na Emitia Guţianu); Patru tablouri rustice de Sonzogno; Aria Roşind din „Bărbierul din Sevilla” de Rossini (voce: d-na Emilia Guţianu) ; Uvertură la „Bărbierul din Sevilla” de Rossini. 22.00: Radio-jurnal (IV); Rezultatele sportive. 22.20: Jurnal pentru străinătate în limbile germană, italiană, franceză şi engleză. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 22.40: Continuarea concertului Orchestrei Radio: Mică serenada de Mozart. 23.00—23.30: Muzică variată uşoară (discuri): Melodie de Ibanez şi Rusticanella de Cortopassi; Cântec de marinari de Charles Drum; Polca de Pörschmann; Tango de Olivieri şi Foxtrot de Cherubini (voce: Rico Bardi); Melodie de Rixner; Potpuriu de cântece vieneze de Hruby. CURIER JUDICIARI Neregulile de la Casa de lichidări a ministerului de finanţe Scriam deunăzi că ministerul finanţelor a primit raportul comisiunei de anchetă — formată cu d-nii insp. fin. Stelian Popescu şi avocaţi consilieri D. Răsuceanu şi Titus Dragoş, cu privire la neregulile semnalate în gestiunea Cassei de lichidări de pe lângă Contenciosul acelui departament. Raportul constată că avocatul principal Iosif Niculescu, profitând de încrederea ce câștigase in ochii superiorilor săi, a falsificat semnătura directorului contenciosului, d. av. cons. N. Pascu, pe o seamă de ordine de plată, transmise Casei de depuneri şi consemnaţiuni, unde Cassa de lichidări îşi păstra disponibilul, a ridicat astfel diverse sume, circa un milion lei, pe cari şi le-a însuşit. In declaraţiunile ce le-a dat a pretins că parte din aceste sume le-ar fi trecut, sub formă de împrumut, colegului său de contencios, d. av. Virgil Gâţei. Actele fiind înaintate ieri Parchetului, d. prim procuror a dispus anchetarea cazului potrivit normelor legii pentru apărarea patrimoniului public şi a încredinţat lucrarea d-lui jude lastr. al cap. 10. Situaţia economică la Brăila Tranzacţii încheiate prin bursă. — Situaţia silozurilor Brăila, 29 August Atât la bursa locală, cât şi în oborul de cereale, grâul înregistrează mari urcări, vânzânduse cu 75—85.000 lei vagonul. Faţă de anulul trecut, secara, ovăzul, orzul şi chiar porumbul se vând cu prețuri mult mai însemnate. Astfel, dela 21—28 August, prin bursă s’au încheiat următoarele tranzacţii: un vagon orz, de 59—60 kg. la hi., cu 4 la sută corpuri străine, lei 42.250 linie de garaj; 3 vag. porumb ou mllinois, lei 41.000 linie doc; 1 vag. turte de răpită, lei 38.500 franco vagon duplicat; 1 vag. rapiță sălbatecă mercuită, cu 5—8 la sută corpuri străine, lei 88.000 magazie obor; 4 vag. grâu, de 72 kg. la hl., cu 1 jum. la sută, a lei 75.000 vag. magazie port; 2 jum. vag. porumb, cu 4 la sută boabe pătate, a lei 50.000 vag. duplicat staţie Cioara; 3 vag. orz, de 57 kg. ia hl., cu 4—5 la sută, a lei 39.500 vag. duplicat stație Cioara; 1 jum. vag. orz, de 56—57 kg. cu 5—6 la sută, a lei 39.500 vag. duplicat cântar oficial; 3 vagporumb, cu 3—4 la sută boabe pătate, a lei 52.000 vag. duplicat .statie; 5000 kg. mazăre verde, a lei 110.000 vag. ciia oaire; 9 vag. porumb, cu 3 la sută boabe pătate şi stricate, a lei 51.000 vag. duplicat gara Deduleşti; 1 jum. vag. orz, de 56 kg., cu 5,8 la sută, a lei 40.00 duplicat gara Deduleşti; 4 jum. vag. mazăre furajeră, a lei 72.250 vag. linie doic şi 20.693 kg., mazăre verde, văzută și plăcută, alei 130.000 vag. linie port. CEREALE INSILOZATE In silozurile din incinta, docurilor e depozitată cantitatea de 2.766.480 kg., sau 277 vagoane și anume: 2.017.005 kg. porumb; 378.775 kg. secară; 246.590 kg. grâu; 108.980 orz și 15.030 kg. mazăre. Miercuri în oborul local au sosit 191 care cu diverse cereale. S’au plătit: ovăzul lei 480 suta kg., orzul, lei 400—430, porumbul, lei 510—540, grâul, lei 800— 850, mazăre Victoria lei 800— 1150, mazăre verde, lei 1000— 1350, mustarul, lei 1200 și unul lei 1730 suta kg. Prețul furajului: parâng, lei 120—140 suta kg., lucerna verde lei 90, paie de grâu, lei 80 şi pleava de grâu, lei 150—170 sutta kg. SITUAŢIA TRANZITULUI Datorită faptului că recolta din acest an e satisfăcătoare, prim portul nostru se prevede un intens export în campania de toamnă. După informaţiile căpătate de la firmele cerealiste, rezultă că Ungaria ar fi încheiat contracte cu Grecia şi Italia pentru livrarea unor însemnate cantităţi de grâu din noua recoltă. Marfa va fi tranzitată prin portul nostru, astfel că se prevăd perspective îmbucurătoare pentru comercianţi şi muncitorimea brăileană. De asemenea, firmele exportatoare au fost înştiinţate că în curând vor sosi în portul Brăila numeroase vapoare încărcate cu mărfuri din ţările mediteraniene, în tranzit pentru Ungaria, Germania şi ţările sub protectorat. ----—x^x------- Nenorocirea din Predeal Ploeşti, 2S August Feme:« Maria Toma Geoangă, in vâslă de 72 ani din comuna Predeal Sărari-Prahova, pe când se afla suită pe o scară pentru avărul pereţii casei sale, la un moment dat fiind apucată de ameţeală a alunecat căzând jos. In cădere fracturându-şi baza craniului, a încetat din viaţă Parchetul a autorizat înmormântarea. UNIVERSUL Dosarul traficanţilor de devize la Parchet Am anunţat în cronica noastră precedentă că instrucţia judiciară in afacerea răsunătoare, a traficurilor noui de devize comise de banda Aladar Deutsch & Comp., s’a încheiat şi că d. jude-instr. al cabinetului 6, a dispus înaintarea actelor la Parchet pentru «rechizitor definitiv, ordonând totodată sechestre penale asupra averii tuturor inculpaţilor, spre a asigura astfel despăgubirea vistieriei publice cu suma de lei cinci milioane, cu cât a fost prejudiciată şi cu cât statul, prin ministerul comerţului exterior, s-a constituit parte civilă în cauză. Dosarul a fost predat ieri d-lui procuror spre a fixa concluziunile definitive ale ministerului public contra culpabililor. Adopţiuni cu cântec,.. Trib. Ilfov, s. IV, forma cu d-nii Judecători Paul Voiculescu Quintus, Sideri şi procuror Radu Florescu, a judecat ieri încă o cerere de adopţiune, din tipul celor cari camuflează, manopere savante pentru forţarea, portiţelor — din dos — ale naţionalităţii române, asupra cărora am dat alarma la timp şi am chemat atenţia autorităţilor. Petiţionarii—Angela şi D. Tincea, din str. Lăptariţei 24, ceAcelaş tribunei a primit ieri o cerere şi mai caracteristică, din aceeaş familie cu precedenta.. De astă dată e vorba de o rectificare de act de naştere. Petiţionar cd Moritz Abermann, comerciant din str. Arhiducesa Ileana 11. D-sa arată anume că este doar tată adoptiv al lui Pavel Moise Areau anume să fie autorizaţi să adopteze pe tânărul Pr. Filip Westfried, în vârstă de 17 ani, susţinut că ar fi fiul natural al sorei d-nei Angela, din tată dispărut. Reprezentantul ministerului public a semnalat tribunalului că se găseşte în prezenţa unei vizibile tentative de alterare a unui stat civil, specific, şi a cerut respingerea cererei. Pronunţarea Luni,bermann, că în realitate însă respectivul era copil natural al cumnatei sale Ana Moses, care ar fi fost creştină şi că numai din eroare l-a trecut în registrele stării civile ca fiind de rit mozaic fiindcă, de fapt şi din capul locului, s-a născut creştin curat şi a fost chiar botezat ceva mai târziu. Cazul a fost pus pe rol. P. Moses Abermann, creştin Made in England Mai sunt naivi, cari îşi închipuesc că pot cumpăra stofe englezeşti, ultimul model — şi încă pe preţuri de nimic. Din nefericire, păgubesc dureros fiindcă mai totdeauna se aleg şi cu păcăleala şi cu ruşinea. Ce-i dreptul, însă, păţesc des, totul de rău şi aceia cari practici acest gen de escrocherie. De exemplu, I Moritz Finkelstein zis Iăăla din calea Moşilor 129 şi Samuel Goldstein din str. Theodor Speranţă 26, au fost arestaţi ieri şi depuşi la Văcăreşti, fiind dovediţi că se îndeletniceau exclusiv cu negoţul de stofe fine englezeşti — proaspăt sosite din Manchester — via... „Buhuşi“, bineînţeles că ultima indicaţie au mărturisit-o de abia la parchet.Nu ,mai pomenim numele celor păcăliţi. Sunt humerioşi şi destul au pătimit pe urma încrederii d-lor. Fapt e că deabia la d. consilier I. Gheorghiude li s’a înfundat, când au încercat alaltăeri, să-l înșele și pe d-sa. S’a cerut arestarea lor... Tot joi s’a deschis acţiune publică împotriva următorilor incul- păţi, cerându-se totodată prin rechizitoriile introductive respective arestarea lor: 1. Ilie Etefterescu, desenator, din str. Păunaşul Codrilor 55. Inculpatul fiind însărcinat de patronii săi, administratorii S. A. Wolf, să copieze şi să heliografieze diverse planuri de lucrări, falsifica chitanţele de plăţi ale birourilor, majora sumele şi şi-a prădat patronii, în scurt timp, cu 150 mii lei. 2. Gh. Şuţu din parcul Cornescu , No. 6, pentru luare de mită. Primind adică delegaţie specială de a inspecta modul cum negustorii aplică taxa de 2% de înarmare a ţării, şperţuia pe contravenienţi, taxându-i pe cont propriu. 3. Vălceanu Vasile din strada Tabla Buţii 29, pentru fals. Isprava acestuia e o simplă coţcărie, prin manoperile ce le-a întrebuinţat însă s’a făcut vinovat de un copios stock de calificări penale (fals, uz de fals, escrocherie, etc). De fapt, aflând despre izvorul de bilete de favoare dela departamentul de resort, s’a dispensat să le mai ceară funcţionarului calificat, ci s’a apucat să le libereze singur-singurel, falsificând semnătura respectivului, ba chiar le vindea amatorilor de spectacole, cu preț redus. Vrăjitorie — escrocherie D. procuror a pus joi sub urmărire penală pe Maria Const. Buceanu şi Anica Pavel din Cerniica, pentru escrocherie. Cele două inculpate — dându-se drept „de la mănăstirea Cernica“ şi stăpâne pe arta tuturor farmecelor — speculau sistematic naivitatea periferiilor, câştigând mii de lei pe lună din vrăji. Numai lor înşile nu şi-au vrăjit, ca să scape de puşcărie. Fiindcă în clipa când poliţia le-a descoperit îndeletnicirile şi-au pierdut şi meseria şi liberiata, cu toate „puterile" cu cari se pretindeau că sunt hărăzite. Alt lot de speculanţi condamnaţi Jurisdicţiile speciale de reprimarea speculei şi speculanţilor au aplicat sancţiunile de mai jos comercianţilor: 1) Costică Târvuică, zarzavaturi şi 2) Matei Pavel, păsărar, ambii din piaţa Parcul Domeniilor, pentru speculă ilicită; 3) Ion Grossu, zarzavagiu din str. Lt. av. Beller, fiindcă n’a afişat liste de preţuri maximale; 4) Mihai Popa, zarzavagiu din str. Dorobanţilor 162, idem; 5) Minas Zarughian, coloniale din str. Lt. av. Beller 20, pentru neafişarea preţurilor maximale; şi 6) Ilie Măzărescu, coloniale din str. Armoniei 8 Băneasa, idem, fiecare cu câte 5.000 lei amendă; 7) Samuel Liss, mezelar din str. Romană 113, pentru speculă; 8) Filip Theohary, coloniale din str. Visarion 25, fiindcă n’a afișat listele de prețuri; 9) G. Istock, prin V. Cristea, măcelărie din strada Drumul la Tei 41, pentrucă n’a separat calităţile de carne; şi 10) G. Rădulescu, idem, din strada Maria Roseti, fiindcă a vândut cu 46 lei kgr. carnea de vacă, fiecare cu amendă de căte 1 .000 lei. II) M. Martini, brutar, din Şos. Ştefan cel Mare 149, 8.000 lei amendă, pentrucă a vândut pâine lipsă la cântar; 12) Iosif Destexte, fructar, din piaţa Amzei 34, pentru speculă; 13) Ferdinand Grozăvescu, pentru că a vândut prin sucursala din str. I. G. Duca 27, fără cântar şi fără firmă; 14) brutăria fraţii Radu din str. Voevodul Mihai-Herăstrău 32, fiindcă vindeau pâine lipsă la cântar; 15) Const. Păsărilă, fructar din piața Amzei 30, pentru speculă; 15) I. Gruper, depozit de lemne din str. Polonă 129, lipsă la cântar; 17) L. Petrescu, măcelar din str. Lt. av. Beller şi 18) Safta 1. Ciuvăţ, idem din str. Romană 123, pentru speculă, fiecare cu amendă de câte 10.000 lei. 19) Urech Pincu, fructar din B-dul Tache Ionescu 143, pentru speculă și 20) D. Dumitrescu, depozit de lemne din str. Dorobanţi 126, lipsă la cântar, fiecare cu amendă de câte 15.000 lei. 21) C. Stavrache, măcelar din B-dul I. C. Brătianu 9, amendă 35 mii lei pentru că a vândut muşchiul de vacă cu preţuri astronomice (120 lei kgr.). Contravenienţii de mai sus, făcând apel contra cărţilor de judecată prin cari au fost pedepsiţi, apelurile lor s’au repartizat ieri tribunalului corecţional, s. f. Cazul de la „Pescăruş“ Am scris la timp despre neghiobia criminală a proveniţilor Filip Jeronimo zis Galbena din str. Cărămidari 7 şi Gh. Manuilescu din str. Domniţa Elena 29. Se ştie astfel că, luându-se la joacă, pe malul lacului Băneasa, sub „Pescăruş“, cu prietenul lor Boris Gheorghief, din îmbrânceli, l-au repezit în undele adânci de unde n’a mai putut fi pescuit decât a doua zi. Eri s’a dat împotriva lor ordonanţă definitivă de urmărire penală şi au fost trimişi în judea tribunalului corecţional în stire de arest. D. Inspector D. procuror a trimis joi în judecată penală pe Dumitru Stroeleasa, şofer, din str. Izbândei 65, pentru escrocherie. Colinda magazinele dându-se drept „inspector al timbrului înarmării“ şi ciupea cu şperturi diverse pe candidaţii la contravenţii. A fost prins în cele din urmă pe când voia să-l opereze pe comerciantul V. Ioniţă din calea , Griviţei şi a fost predat poliţiei.. Cec fără acoperire Barchetuil a pus joi sub urmărire penală şi pe Edwin Remingher din str. Paleologu 2, pentru înşelăciune (art. 553 c. p.). Inculpatul este învinuit anume că şi-a achitat o datorie ce contractase cu creditorul său Silviu Mayer — plătind cu un cec (de 20 mii lei) pentru care nu avea nici o acoperire. Abuz de încredere D. procurori a dat joi nechizitorii de trimitere dea dreptul în judecata tribunalului corecțional contra următorilor infractori învinuiii de abuz de încredere: 1. C. Iliescu, „Librăria Românească“, din Craiova, str. Madona Dudu 9, fiindcă n’a lichidat costul cărţilor primite în consignaţie de la editura „Cugetarea“. 2. Nathan Eckhaus din Parcul Radorin, str. A nr. 1, pentru că a deturnat gajul (două ceasuri de aur) ce i-l constituise reclamanta d-ra Georgeta Niculescu, şi 3. Paul Tomescu din Odobeşti, fost concesionar al restaurantului „Renaissance“ din str. Doamnei, pentru că a oprit parte din garanţia fostului său angajat în serviciu L. Eschenasy. Comisia pentru examinarea elevilor refugiaţi Membrii comisiunii pentru examinarea elevilor corigenţi refugiaţi, ca şi a elevilor refugiaţi care dau examenul integral, sunt convocaţi în conferinţa de Vineri, 30 August, ora 8 dimineaţa în localul liceului „Mihai Viteazul”. Examenul se va da în zilele de 30 şi 31 August. Membrii comisiunii pentru elevi sunt următorii profesori : Pr. V. Tepordei şi pr. V. Mateevici (religia); pr. I. Negrescu şi M. Heiban (1. română) ; pr. I. Obadă (1. latină şi italiană) ; prof. T. Malenda şi Gh. Sebănescu (1. franceză) ; prof. Eberwein (1. germană); prof. Constantinov (istoria); prof. L. T. Boga și prof. P. Erhan (geografia); prof. S. Pamfil (fizicochimie); prof. Al. Mumuianu (lic. Gh. Lazăr) (st. naturale) ; prof. V. Harca (filozofia și drept); prof. A. Scobiola (matematica); prof. A. Niculescu (desen); prof. Cristea (muzica) ; prof. Bolocan (educaţia fizică) ; prof. D. Cărăuş (contabilitate şi productologie); prof. N. Dragomir (pedagogie). La examen se vor prezenta elevii de la liceele teoretice, comerciale, industriale, şcoli normale şi seminarii teologice. înscrierile se vor face la liceul „Mihai Viteazul”, cu începerea de la 28 August, ora 9 dimineața. ---------®4®-------- Prelungirea valabilităţii unor convenţii de cărăuşie Ministerul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor a aprobat prelungirea, până la 1 Noembrie 1940, a convenţiilor de cărăuşie încheiate de C. F. R. cu Societatea Naţională de Transporturi şi Societatea Autocamionul. Manuale de muzică Au apărut manualele de muzică pentru clasele I-a până la a VII-a inclusiv, de d-nii profesori Magiari şi Lungu. Aceste manuale sunt aprobate pentru licee teoretice şi şcoli similare. Totodată aducem la cunoştinţă că în depozitul editurei „Universul" se află şi manualele de muzică de aceiaşi autori pentru liceele comerciale. La cerere se trimit de către editură, doamnelor şi domnilor profesori de muzică, manuale pentru consultare. id VESELIA de Jgî 29 cor. Despre inteligenţă Punere la punct Gelozie de C. Coşea Poveste modernă Precizări funeste Antologie Reclamagiul de Dr. A. Urechia Pentru şi contra egoismului Idilă Singur, localizare întrun act de Virgilul Slăvesc« Miezul nopţii Muzeul erorilor Ecouri — Glume — Roetali etc. - LEI 5 EXEMPLARUL — Anul al 57.lea Nr. 240 Duminica 1 Septembrie 1940 ADEVĂRUL ȘI DREPTATE IES LA LUMINA (Usiisnasie disi jsagista in a) dr. Cholnoki Jenő, Marczell György, dr. Gyorffy István, dr. Kemény György, dr. Schmidt Tibol, dr. Pécsi Albert, dr. Héser Aurél, Timikó Imre, dr. Littke Aurél ș. a. Aceasta este o lucrare cu caracter ştiinţific, geopolitic şi etnologic, la care au cola- borat specialiştii maghiai cei mai calificaţi din timpul răz-boiului mondial. Ei bine, aceşti specialişti şi, bineînţeles, buni patrioţi maghiari, au întocmit harta pe care o reproducem cu blocul etnic român — dintre Tisa, Dunăre, Carpaţi, Nistru şi Marea Neagră şi cu aria de răspândire a Românilor peste Nistru, Dunăre şi în peninsula Balcanică. Iată o hartă întocmită după criteriim etnic, iar în ce priveşte întinderea, blocului etnic românesc în Transilvania şi Banat, după datele statistice maghiare pe care le-au avut la dispoziţia lor colaboratorii lucrării „Zsebatlasz 1917“. Nu se poate deci presupune că acei specialişti maghiari — geografi etnologi, profesori universitari, autori de cărţi ştiinţifice şi de hărţi etnografice ale Ungariei, între care a fost şi d. dr. Teleki Păi, actualul primministru al Ungariei, ar fi putut să favorizeze pe Români, spre a le lărgi spaţiul lor etnic, în defavoarea conaţionalilor lor, în deosebi, în Transilvania şi Banat. Examinând această hartă maghiară constatăm că LIMITA DE VEST A BLOCULUI ETNIC ROMANESC COINCIDE, INTRE TISA SI MURES, aproape PE TOATA LUNGIMEA SA CU FRONTIERA ROMANO - UNGARA FIXATA PRIN TRATATUL DE LA TRIANON; CA IN SECTORUL BIHORULUI EA SE ADÂNCESTE MAI MULT IN CAMPIA TISEI SI IN REGIUNEA MURESULUI, SE ÎNTINDE SPRE VEST DE ARAD SI SUD DE MAKO PANA LANGA SEGHEDIN (SZEGED) , IAR INTRE MURES SI DUNĂRE, IN BANAT, EA DEPĂŞEŞTE ACTUALA FRONTIERA ROMANO-IUGOSLAVA. La nord, limita etnică a blocului românesc atinge Tisa în apropiere de Huszt şi oraşul Sighetul Marmaţiei e cuprins în acest bloc. Majoritatea spaţiilor albe reprezintă regiunile muntoase ale Carpaţilor şi Munţilor Apuseni cu regiunea secuilor, iar insuliţele albe, grupurile minoritare. Iată cum în timpul războiului mondial, când România lupta pentru liberarea Românilor din Transilvania şi unitatea sa naţională, intr’o lucrare de specialtate maghiră, în materie geopolitică etnologică, la care a colabrat şi contele Teleki, actual prim ministru al Ungariei, a trasat o limită etnică la votul blocului românesc, ca coincide aproape pe toată lunfimea sa cu frontiera actuală româno-ungara! Atunci pentru ce pretinplutocraţia budapestană, prin tratatul dela Trian s’ar fi făcut o nedreptate Ungariei, când geografii, erau legii şi oamenii politici , mai de seamă ai acestei ţăr au fixat aproape aceeaş frontieră după criterium etnie, cu doi ani înainte de unirea Transilvaniei cu România şi cu patru ani înainte de încheerea tratatului de la Trianon? I II. DOCUMENTUL CARTO ETNOGRAFIC GERMAN AL DOILEA DOCUMENT cartoetnografic este de ORIGINA GERMANA ȘI DATEAZA DIN 1918. Este harta etnografică a Europei centrale și sud-orientale (Völkerharte von Mittel-und sud-osteuropa p. 299 din atlasul istoric F. W. Putzgers, întocmit ,de Alfred Baldamus, E. Schwabe și Julius Koch, tipărit în 1918, la Leipzig (F. W. Putzgers. Historischer Schul - Atlas zur Alten Mitteieren und Neuen Geschichte in 324 Haupt — und Nebenkarten). Acest atlas istoric german a fost introdus în 1918 în toate şcolile din Germania şi în cele germane din teritoriul român ocupat atunci de germani. SI IN ACEASTA HARTA LIMITA DE VEST A BLOCULUI ETNIC ROMAN DIN TRANSILVANIA SI BANAT COINCIDE APROAPE PE TOATA LUNGIMEA SA CU ACTUALA FRONTIERA ROMANO-UNGARA SI ROMANO-IUGOSLAVA. Faptul, că în cursul războiului mondial s’au întocmit de maghiari şi germani, cele două hărţi etnografice, după criterium etnic şi datele statistice ungare relative la populaţia Transilvaniei şi Banatului, confirmă şi întăreşte drepturile noastre asupra celor două ţinuturi străvechi româneşti. Nu se poate deci susţine, că prin tratatul de la Trianon, România ar fi fost favorizată, iar Ungaria nedreptăţită, când aceleaşi frontiere etnice le-au fixat etnologii maghiari si germani, in cursul războiului mondial si după intrarea in acţiune a României. R. SEIŞANU ROMÂNISMUL ŞI GRANIŢA DE VEST (Ufiatispie din pag. I-a) Uzarea acestor români aşezaţi la graniţa apuseană a teritoriului etnic românesc. Se credea în deosebi, că maghiarizarea românilor grecocatolici din Biharia ar prezenta mai mulţi sorţi de izbândă. In scopul acesta, fusese înfiinţată şi faimoasa episcopie maghiară greco-catolic. Toate aceste încercări s’au lovit însă de minunata dârzenie românească şi de conştiinţa înăscută în români despre superioritatea rassei noastre. Ca şi ortodoxîîT^Ş^ şi românii greco-catolici au isbutit, în ciuda, tuiului ispitelor, presiunilor şi prigoanelor, să-şi păstreze intacte limba şi ştiinţa etnică. Amintim, cu acest prilej, că, păstrând proporţiile în ce priveşte sfera de activitate, au avut şi românii greco-catolici din Biharia pe Şaguna al lor. A fost episcopul Covaci de la Oradea, care a binemeritat de la neam pentru tot ce a făcut, ca să asigure prin biserică şi şcoală dăinuirea elementului românesc. Relevăm că şi acest distins prelat, încetat din viaţă în anul 1770, a fost, ca şi nemuritorul Şaguna, de origină român macedonean, părinţii săi fiind veniţi din orăşelul Neagusta din Macedonia. De altfel, se ştie că şi crearea unei vieţi economice şi culturale la Oradea se datoreşte tot grupului de negustori macedo-români, stabiliţi de mult acolo şi ajunşi, prin munca şi însuşirile lor, la o stare materială înfloritoare. Nu facem simple afirmaţii, ei relevăm un fapt dovedit prim documente ce n’au cum să fie tăgăduite. De altfel, crearea unei mişcări economice şi culturale in oraşele din Ardeal prin alte elemente decât cele de origină maghiară nu este un fapt, care se reduce la oraşul Oradea. Cazul de la Oradea nu este câtuşi de puţin izolat. E un punct, care merită să fie scos în evidenţă, deoarece arată că maghiarii nu pot invoca în sprijinul atât de şubredelor lor veleităţi asupra Ardealului nici măcar argumentul că ei ar fi avut o parte importantă de contribuţie la ridîeî'r»R ****«momică şi culturală a acestei străvechi provincii româneşti. Intru cât priveşte sentimentele massei poporului român din regiunea despre care este vorba, să mi se îngăduie să evoc amintirea unui fapt înălţător şi elocvent. Mă găseam în comuna Vasad din judeţul Bihor, plasa Mărghita. E una din cele mai mari comune din judeţ şi este curat românească. Se nimerise ca în ziua în care mersesem, să aibă loc la şcoală serbarea de fine de an. Deasupra porţii de intrare în şcoală era prinsă o pânză, pe care stătea scris: „Şcoala greco-catolică română”. Suflată de vânt, lăsa să se vadă dedesubt unele cuvinte ungureşti săpate în zid. Era tot indicaţia şcolii, însă scrisă, dim ordinul autorităţilor maghiare, în limba ungară. In şcoală, eleve şi elevi, încinşi cu brâuri tricolore şi având în mâini steguleţe tot cu tricolorul român, cântau într’o atmosferă de entuziasm înduioşător cântece ca: „Deşteaptă-te, Române”, „Pe-al nostru steag”, „Veniţi, viteji” etc. Şi nu pot uita marele registru al şcolii. Era despărţit cam pe la jumătatea lui cu o panglică tricoloră; însemnările de pe foile până la panglică erau scrise în limba maghiară — aceasta tot din ordinul autorităţilor ungureşti. De la panglică începea partea scrisă româneşte, însă precedata de o bine simţită rugăciune, prin care se aduceau lui Dumnezeu mulţumiri că li învrednicise să apuce zilele libertăţii româneşti şi să trăiască laolaltă cu fraţii lor in aceeaşi ţară, sub acelaş steag şi acelaş Rege al românilor. Şi astăzi românii de la graniţa apuseană a ţării înalţă aceeaşi rugăciune! N. BATZARIA Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt eroiţi, la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal eticheta abonamentului expirat.