Universul, septembrie 1940 (Anul 57, nr. 240-269)

1940-09-01 / nr. 240

p ^SPf:pA:tf”! il WWr .::r .. 1 CONTRA CONSTIPAŢIEI In tratamentul constipa­­ţiei, pilulele GRAINS DE VALS au obţinut o cele­britate justificată prin suc­cesele dobândite. O pilulă GRAINS DE VALS luată seara în tim­pul mesei acţionează noap­tea asupra ficatului, sto­macului şi intestinului, nor­malizând uşor funcţiunile digestive şi intestinale. GRAINS DE VALS se gă­seşte de vânzare la farmacii şi drognerii. Vâr „TRUP ŞI SUFLET“ p«®» -tt©M AN A“ I Bucureşti, Griviţei 23 I . .I acordă ABONAŢILOR „UNIVERSULUI Ş I PREMII DIN OFICIU , în numerar şi lozuri ale­ Loteriei Statului. Cadouri în obiecte. Des­păgubiri moştenitorilor, oricare ar fi vârsta abonatului. Trageri ge­nerale lunare şi speciale. O tragere festivă pentru aniversarea a 10 ani de la , înfiinţarea secţiunii „UNIVERSUL” a Societăţii. Asigurări pe durată de plată foarte scurtă şi chiar cu primă unică şi cu plata în efecte la cursul nominal. Asigurări cu plata dublă a capitalului asigurat în caz de accident. Asigurare de zestre. Asigurarea copiilor dela orice vârstă (chiar şi dela naştere) cu un premiu din oficiu pen­­­­tru studii, de 10.000 lei la 7­­ ani, alţi 10.000 la 11 ani şi 30.000 lei la 18 ani. Condiţiuni special® pentru riscul de războiu. Se poate cere trecerea ratelor plătite dela o asigurare veche — chiar dacă nu e la curent — la o asigurare nouă — făcută în condi­­ţiunile sus arătate. Trimiteţi acest cupon — dimpreună cu lei 20 — şi veţi primi un bon de participare la tragerea festivă ■— chiar dacă mai aveţi şi alte bonuri. CEREŢI LĂMURIRI ŞI PROSPECTE. O armă deM* SAMBATA, 31 AUGUST Ort.: Pomenirea Biroufliud Medicii ■ Wmului. Cat. : Sf. Raimund. Vo­t.: Bartosmd. greese: 27 Av 5700. Ssiboitih, \ thomedan: 27 Iteigieib 1359-‘ i \ * Mv -tea lui Aurel Vlaicu (1913). & Râs*, ’al Soarelui 5.36, Apusul ' Soaratt’U 8.53. FAPTE ȘI ANDURI DIN ALTE VREMI 31 "'st 1869. Moarte ooh, ' Foul Ză­­gănescu, ofiţer din u­n pom­pieri din Bucureşti şi p­an­tul pompierilor în lupta din­­ Naiul Spirei, conitra Turcilor, întâm. sită la 13 Septembrie 1848. In aipe­­tă eroică luptă colonelul Paul Zăg­ă­nescu punând puşca la ochi dobotâ­ră de pe pai un colonel turc-1913. Moarte aviatorul român Au­rel Vlad­cu. El s-a născut în anul 1880 în comuna Biţinţi, lângă O­­răştie. După ce a făcut studii d® inginerie în Bucureşti şi Germania, vine în Bucureşti, unde găseşte mult sprijin din partea lui Octa­­vien Gogia. In arsenalele armatei îşi con­struieşte u­n aparat „tip original“, cu care în timpul războiului cu bulga­ri­, din 1913, a adus mari fo­loase armatei noastre prin sboru­­rile de recu­noaştere. Pentru astfel de merite a fost distins cu ordinul „Steaua României“. Frumoasele lui succese, când a­­viaţia noastră era la început, n’au gost de lungă durată. In ziua de 3­ 1 AuAEMThotără­şte să treacă mumţi^M^Râţi. Gă-?i «adă fraţii de dincolo- AeSst gând fi frământa de mult timp, nu l-a putut înfăptui căci mu ajunse cu a- Viehul lud drag, decât deasupra sa­tului Băneşti, de lângă Ploeşti, şi odată sie prăbuşi rămânând mort pe loc iar apariatul să­u se sfărâmă complet. Cu un aşa tragic sfârşit îşi în­cheie bilanţul tânărul sbulrător, fiul ţăranului de la Orăştie. GEORGE DINCA C&cuiva? MISIUNI IN LIMBA ROMANA ALE POSTURILOR STRĂINE DE RADIO —­­Ora românească! — 17.55 : Posturile italiene (pe lungimile de undă 19.70 m. şi 25.51 m. în fiecare Sâm­bătă. 18.20 : Posturile italiene (pe lungimile de undă 19.70 m. şi 25.51 m.). 18.45—19 : DUNĂREA (325,4 m.) 922 kHz. Bremen II 1339 , m­. şi posturile de unde­­ scurte. DJA 31,38 m. şi DTP 25,31 m 19.50: TIRANA (49,30 m.) afa­ră de Duminică. 20.15: ZEESEN (31,38m.) 20.30—20.40: DUNĂREA (325/4 m.) 922 kHz., Bremen II. 21.35: BELGRAD (49,18m.)­­ 22.15—22.30: DUNĂREA (325,4 m.); 922 kHz. și postul de unde scurte DJA 31,38. 22.20 : Posturile italiene (pe lungimile de undă 16.84 m., 19.70 m., 25.40 m., 31,15 m., 41.55 m., 221 na. şi 263 m.). 22.30: LONDRA (261m.) 22.30: DAVENTRY (30,96m.-49,59 m.-41,49 m. SÂMBATA 31 AUGUST RADIO ROMÂNESC PE UNDĂ SCURTĂ 32,4 m. 6.45: ORA DIMINEŢII. RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13: Ora; Jurnal cultural; Cota a­­pelor Dunării şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice; Note culturale şi publicaţii; Ştiri artistice şi culturale; Radiofonice; Sport; Spectacole. 13.15: Orchestra Victor Predescu: Romanticii-vals de Lanner; Sere­nadă şi Vals capriciu de Liliana Delescu; Arii naţionale; Serenadă de Haydn şi Menuet miniatură de Schebek; Potpuriu de muzică va­riată aranjată de Victor Predescu. 14: Radio-jurnal (II). 14.30: Ştefan Savu (voce): Balade româneşti; Ştefan Vodă şi Codrul de Dima; Noi vrem pământ de E­­mil Monţia; Jos pe Mureş de I. Borgovan; A venit un lup din crâng de Dima; Sergentul de­­ Candela; Balada Griviţei de Ventura. 15; înştiinţări. RADIO ROMANIA 19.50: Radio-jurnal în limba ma­ghiară. RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20; Poşta Radio. 20.15: Petre Ştefan­eseu-Goangă (voce): Obrajii dragi de Brahms; Rugăciune de Godard; Visare în a­­murg de Richard Strauss; Imi port iubirea de Richard Strauss; Gând de toamnă de Massenet; Te iubesc, nu mă uita de Cavadia. RADIO ROMÂNIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI RADIO ROMA­NESC PE UNDA SCURTĂ 32,4 m. 20.40: Radio-jurnal (III). 21: Orchestra „Luceafărul“: Marş­­ de Komzak; Viaţă de artist de Hans­­ Jungherr; Rocccco-gavotă de Trap- E­slateur; Santa Lucia-cântec napoli­­tan de Mario; Mângâere de Daniel; Un mic eveniment-intermezzo de Rust; Serenada de toamnă de Dic­ker; Dans voalat de Candid­o; Vis de seară de Forster; Cortegiu ori­entat de Blon; Când bunica a luat-o pe bunica de Esslinger; Se­renadă orientală de Willing; Flaş­neta de Candid­o; Vine santinela de Hans Ab­bout. 22: Radio-jurnal (IV); Sport. 22.20: Jurnal pentru străinătate în limbile germană, italiană, fran­ceză şi engleză. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 22.40-23.30: Dans şi cântec (disc.); Slowfox de Schröder (voce: Eric Heigar); Luna-vals de Lincke şi Aur şi argint-vals de Lehar; Donna Maria-tango de Rasteili şi Fox de Mendes (voce: Fernando Orlandis); Polca de Sommerfeld; Vals mexi­can de Grever (voce: Roşită Ser­rano); Bîguina de Cole; Vals lent de Brown şi Foxtrot de Kirsten; Marie Louise de Meisel; Fox de Grothe; Potpuriu de melodii şi Cân­tec de Myddleton. DUMINICA, 1 SEPTEMBRIE RADIO -EXPERIMENTAL 32,4 m. 9259 kHz. 2 kw. RADIO-ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 364,5 m. 823 kHz. 12 kw. RADIO ROMANESC PE UNDA SCURTA 32,4 m. 6.45: ORA DIMINEŢII. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 9.30: ORA RELIGIOASA: I. Clopote. II. Slujjba regioasă transmisă de la Sf. Patriarhie 11.30: ORA ARMATEI: I. Semnalul orei. II. Cuvânt către ostaşi. IIH. Marş (Fanfara reg. de jan­darmi pedeştri cond. de m­aior. Al­­bulescu). IV. „DOMNUL ALARMA”, sce­nariu radiofonic de Victor Ion Popa. Distribuţia: D-l A. Gustav Valentin D-l B, G. Iliescu D-l C. Traian Vărăşteanuu D-l D. Cezar Rovinţescu D-l E. N. Mihuţ D-l F At. Mitric D-l G. Mihail Zirra D-l H. Marcel Enescu Doamna Elena Bodi Soldatul C. Antoniu V. Muzică populară românească, voce: E. Filip, acom­p. de oroh­. Ion Vasilescu. VI. Versuri de Gh. Coşbuc, in­spirate de Războiul Independenţei: a) Raport la luarea Griviţei; b) Dorobanţul, recitate de N. Bran­­comir de la teatrul Naţional. VII. Muzică populară românească, voce: d-na Maria Tanase, acomp. de taraf VIII.­­„DRAGAN”, monolog co­mic de Petre Liciu, spus de Coco Demetrescu, societar de onoare al teatrului Naţional din Craiova. IX. Potpuriuri naţionale şi Marş (Fanfara reg. de jandarmi pe­­deştri, cond. de maior Albescu. X. Semnalul orei: 13.00, Ora; Jurnal cultural; Cota apelor Dunării şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice; Note culturale şi publicaţii; Ştiri artistice şi culturale; Radiofonice; Sport; Spectacole. 13.15: Oorchestra Petrică Moţoi: Alimeiul, Ca­ia Breaza şi Birul greu-jocuri; Flori de vişin, Colea’n vale şi Anicuţă dragă; Dans româ­nesc de Mihail Barbu; Cucuieţ cu pană sură; Somnu-mi-i şi pic de somn şi Măzârică din Banat; Hora din Oraviţa­­şi De doi; Cu şorţul negru prins în brâu şi Două horă munteneşti; Horă şi sârbă din Prahova. 14.00: Radio-Jurnal (II). 14.30: Continuarea concertului Orchestrei Petrică Moţoi: Tărăşe­­lul şi Perniţa; Romanul şi învâr­tire din Făgăraş. 14.40: Petre Munteanu (voce): Cântece ardeleneşti: Foaie verde de secară de Emil Monţia; Bredi­­ceanu; a) S’a dus cucul; b) Păsă­rică mută-ţi cuibul; c) Floricică de pe apă; d) Vino bade iar acasă; e) Necăjit ca mine nu-i; f) Mulţu­mesc măicuţei mele; g) Mult mă’ntreabă inima. 15.00: înştiinţări. RADIO ROMANIA 19.50: Radio-jurnal In limba maghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20.00: Ora. Forţa numărului, de prof. Octav Onicescu. 20.15: Corul bărbătesc A. C. F. cond. de Radu Botez; Pârâiaş cu apă lină de E. Elenescu (solo voce: Emil Filip); Măriţica dintre munţi de G. Danga; Trandafir de pe răzoare de Sabin Drăgoi; Zamfira de G. Danga; Cântec de leagăn de Radu Botez; In poeniţa de G. Danga; Mama de Ion Chinescu. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­RESTI SI RADIO ROMANESC PE UNDA SCURTA 32,4 m. 20.10: Radio-jurnal (III). 21.00: Concert de seară Orche­stra de concert Radio, dirij. de Al­fred Alesandrescu; voce: d-na E­­milia Guţianu; Suită de balet de Gretry-Mottl; Uvertură la „Don Juan” de Mozart; Aria Zerlinei din „Don Juan” de Mozart (voce: d-na Emilia Guţianu); Dans ma­cabru-poem simfonie de Saint- Saëns; Arie şi Gavotă din „Ma­­nan” de Massenet (voce: d-na E­­mitia Guţianu); Patru tablouri rustice de Sonzogno; Aria Roşind din „Bărbierul din Sevilla” de Rossini (voce: d-na Emilia Guţia­nu) ; Uvertură la „Bărbierul din Sevilla” de Rossini. 22.00: Radio-jurnal (IV); Rezul­tatele sportive. 22.20: Jurnal pentru străinătate în limbile germană, italiană, fran­ceză şi engleză. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 22.40: Continuarea concertului­­ Orchestrei Radio: Mică serenada de Mozart. 23.00—23.30: Muzică variată u­­şoară (discuri): Melodie de Ibanez şi Rusticanella de Cortopassi; Cân­tec de marinari de Charles Drum; Polca de Pörschmann; Tango de Olivieri şi Foxtrot de Cherubini (voce: Rico Bardi); Melodie de Rixner; Potpuriu de cântece vie­­neze de Hruby. C­URIER JUDICIARI Neregulile de la Casa de lichidări a ministerului de finanţe Scriam deunăzi că ministerul finanţelor a primit raportul comi­­siunei de anchetă — formată cu d-nii insp. fin. Stelian Popescu şi avocaţi consilieri D. Răsuceanu şi Titus Dragoş, cu privire la ne­regulile semnalate în gestiunea Cassei de lichidări de pe lângă Contenciosul acelui departament. Raportul constată că avocatul principal Iosif Niculescu, profi­tând de încrederea ce câștigase in ochii superiorilor săi, a falsi­ficat semnătura directorului con­tenciosului, d. av. cons. N. Pascu, pe o seamă de ordine de plată, transmise Casei de depuneri şi consemnaţiuni, unde Cassa de li­chidări îşi păstra disponibilul, a ridicat astfel diverse sume, circa un milion lei, pe cari şi le-a în­suşit. In declaraţiunile ce le-a dat a pretins că parte din aceste sume le-ar fi trecut, sub formă de îm­­prumut, colegului său de conten­cios, d. av. Virgil Gâţei. Actele fiind înaintate ieri Par­chetului, d. prim procuror a dis­pus anchetarea cazului potrivit normelor legii pentru apărarea patrimoniului public şi a încre­dinţat lucrarea d-lui jude lastr. al cap. 10. Situaţia economică la Brăila Tranzacţii încheiate prin bursă. — Situaţia silozurilor Brăila, 29 August Atât la bursa locală, cât şi în oborul de cereale, grâul înregi­strează mari urcări, vânzându­­se cu 75—85.000 lei vagonul. Faţă de anulul trecut, secara, ovăzul, orzul şi chiar porumbul se vând cu prețuri mult mai însemnate. Astfel, dela 21—28 August, prin bursă s’au încheiat urmă­toarele tranzacţii: un vagon orz, de 59—60 kg. la hi., cu 4 la sută corpuri străine, lei 42.250 linie de garaj; 3 vag. porumb ou m­llinois, lei 41­.000 linie doc; 1 vag. turte de răpită, lei 38.500 franco vagon duplicat; 1 vag. rapiță sălbatecă mercuită, cu 5—8 la sută corpuri străine, lei 88.000 magazie obor; 4 vag. grâu, de 72 kg. la hl., cu 1 jum. la sută, a lei 75.000 vag. maga­zie port; 2 jum. vag. porumb, cu 4 la sută boabe pătate, a lei 50.000 vag. duplicat staţie Cioara; 3 vag. orz, de 57 kg. ia hl., cu 4—5 la sută, a lei 39.500 vag. duplicat stație Cioara; 1 jum. vag. orz, de 56—57 kg. cu 5—6 la sută, a lei 39.500 vag. duplicat cântar oficial; 3 vag­­porumb, cu 3—4 la sută boabe pătate, a lei 52.000 vag. duplicat .statie; 5000 kg. mazăre verde, a lei 110.000 vag. ciia oaire; 9 vag. porumb, cu 3 la sută boabe pătate şi stricate, a lei 51.000 vag. duplicat gara Deduleşti; 1 jum. vag. orz, de 56 kg., cu 5,8 la sută, a lei 40.00 duplicat gara Deduleşti; 4 jum. vag. mazăre furajeră, a lei 72.250 vag. linie doic şi 20.693 kg., mazăre verde, văzută și plăcută, a­lei 130.000 vag. linie port. CEREALE INSILOZATE In silozurile din incinta, docu­­rilor e depozitată cantitatea de 2.766.480 kg., sau 277 vagoane și anume: 2.017.005 kg. porumb; 378.775 kg. secară; 246.590 kg. grâu; 108.980 orz și 15.030 kg. mazăre. Miercuri în oborul local au so­sit 191 care cu diverse cereale. S’au plătit: ovăzul lei 480 suta kg., orzul, lei 400—430, porum­bul, lei 510—540, grâul, lei 800— 850, mazăre Victoria lei 800— 1150, mazăre verde, lei 1000— 1350, mustarul, lei 1200 și unul lei 1730 suta kg. Prețul furajului: parâng, lei 120—140 suta kg., lucerna verde lei 90, paie de grâu, lei 80 şi pleava de grâu, lei 150—170 sutta kg. SITUAŢIA TRANZITULUI Datorită faptului că recolta din acest an e satisfăcătoare, prim portul nostru se prevede un intens export în campania de toamnă. După informaţiile căpătate de la firmele cerealiste, rezultă că Ungaria ar fi încheiat contracte cu Grecia şi Italia pentru livra­rea unor însemnate can­ti­tă­ţi de grâu din noua recoltă. Marfa va fi tranzitată prin portul nostru, astfel că se pre­văd perspective îmbucurătoare pentru comercianţi şi munci­torimea brăileană. De asemenea, firmele exporta­toare au fost înştiinţate că în curând vor sosi în portul Brăila numeroase vapoare încărcate cu mărfuri din ţările meditera­­niene, în tranzit pentru Ungaria, Germania şi ţările sub protec­torat. ----—x^x-------­ Nenorocirea din Predeal Ploeşti, 2S August Feme:« Maria Toma Geoangă, in vâslă de 72 ani din comuna Predeal Sărari-Prahova, pe când se afla suită pe o scară pentru a­­­vărul pereţii casei sale, la un­­ moment dat fiind apucată de a­­­­meţeală a alunecat căzând jos. In cădere fracturându-şi baza craniului, a încetat din viaţă Parchetul a autorizat înmor­mântarea. UNIVERSUL Dosarul trafica­nţilor de devize la Parchet Am anunţat în cronica noastră precedentă că instrucţia judiciară in afacerea răsunătoare, a trafi­curilor noui de devize comise de banda Aladar Deutsch & Comp., s’a încheiat şi că d. jude-instr. al cabinetului 6, a dispus înain­tarea actelor la Parchet pentru «rechizitor definitiv, ordonând tot­odată sechestre penale asupra a­­verii tuturor inculpaţilor, spre a asigura astfel despăgubirea vis­tieriei publice cu suma de lei cinci milioane, cu cât a fost prejudi­ciată şi cu cât statul, prin minis­terul comerţului exterior, s-a con­stituit parte civilă în cauză. Dosarul a fost predat ieri d-lui procuror spre a fixa concluziu­­nile definitive ale ministerului public contra culpabililor. Adopţiuni cu cântec,.. Trib. Ilfov, s. IV, forma cu d-nii Judecători Paul Voiculescu Quin­tus, Sideri şi procuror Radu Flo­­rescu, a judecat ieri încă o cerere de adopţiune, din tipul celor cari camuflează, manopere savante pentru forţarea, portiţelor — din dos — ale naţionalităţii române, asupra cărora am dat alarma la timp şi am chemat atenţia auto­rităţilor. Petiţionarii—Angela şi D. Tin­­cea, din str. Lăptari­ţei 24, ce­Acelaş tribunei a primit ieri o cerere şi mai caracteristică, din aceeaş familie cu precedenta.. De astă dată e vorba de o rec­tificare de act de naştere. Petiţionar c­d Moritz Aber­­mann, comerciant din str. Arhi­ducesa Ileana 11. D-sa arată anume că este doar tată adoptiv al lui Pavel Moise A­reau anume să fie autorizaţi să adopteze pe tânărul Pr. Filip Westfried, în vârstă de 17 ani, susţinut că ar fi fiul natural al sorei d-nei Angela, din tată dis­părut. Reprezentantul ministerului pu­blic a semnalat tribunalului că se găseşte în prezenţa unei vizibile tentative de alterare a unui stat civil, specific, şi a cerut respin­gerea cererei. Pronunţarea Luni,­bermann, că în realitate însă res­pectivul era copil natural al cum­natei sale Ana Moses, care ar fi fost creştină şi că numai din e­­roare l-a trecut în registrele stă­rii civile ca fiind de rit mozaic fiindcă, de fapt şi din capul lo­cului, s-a născut creştin curat şi a fost chiar botezat ceva mai târ­ziu. Cazul a fost pus pe rol. P. Moses Abermann, creştin Made in England Mai sunt naivi, cari îşi închi­­puesc că pot cumpăra stofe engle­zeşti, ultimul model — şi încă pe preţuri de nimic. Din nefericire, păgubesc dure­ros fiindcă mai totdeauna se aleg şi cu păcăleala şi cu ruşinea.­­ Ce-i dreptul, însă, păţesc des­, to­tul de rău şi­ aceia cari pra­ctici acest gen de escrocherie.­­ De exemplu, I Moritz Finkelstein zis Iăăla din calea Moşilor 129 şi Samuel Goldstein din str. Theodor Spe­ranţă 26, au fost arestaţi ieri şi depuşi la Văcăreşti, fiind dove­diţi că se îndeletniceau exclusiv cu negoţul de stofe fine englezeşti — proaspăt sosite din Manches­ter — via... „Buhuşi“, bine­înţe­les că ultima indicaţie au mărtu­risit-o de abia la parchet.­­Nu ,mai pomenim numele celor păcăliţi. Sunt h­umerioşi şi des­tul au pătimit pe urma încrederii d-lor. Fapt e că deabia la d. consilier I. Gheorghiude li s’a înfundat, când au încercat alaltăeri, să-l în­șele și pe d-sa. S’a cerut arestarea lor... Tot joi s’a deschis acţiune pu­blică împotriva următorilor incul-­­ păţi, cerându-se totodată prin re­chizitoriile introductive respec­tive arestarea lor: 1. Ilie Etefterescu, desenator, din str. Păunaşul Codrilor 55. Inculpatul fiind însărcinat de patronii săi, administratorii S. A. Wolf, să copieze şi să heliogra­­fieze diverse planuri de lucrări, falsifica chitanţele de plăţi ale birourilor, majora sumele şi şi-a prădat patronii, în scurt timp, cu 150 mii lei. 2. Gh. Şuţu din parcul Corne­­scu , No. 6, pentru luare de mită. Primind adică delegaţie specială de a inspecta modul cum negus­torii aplică taxa de 2% de înar­mare a ţării, şperţuia pe contra­venienţi, taxându-i pe cont pro­priu. 3. Vălceanu Vasile din strada Tabla Buţii 29, pentru fals. Isprava acestuia e o simplă coţ­cărie, prin manoperile ce le-a întrebuinţat însă s’a făcut vino­vat de un copios stock de califi­cări penale (fals, uz de fals, es­crocherie, etc). De fapt, aflând despre izvorul de bilete de favoare dela depar­tamentul de resort, s’a dispensat să le mai ceară funcţionarului ca­lificat, ci s’a apucat să le libereze singur-singurel, falsificând sem­nătura respectivului, ba chiar le vindea amatorilor de spectacole, cu preț redus. Vrăjitorie — escrocherie D. procuror a pus joi sub urmă­rire penală pe Maria Const. Bu­­ceanu şi Anica Pavel din Cernii­­ca, pentru escrocherie. Cele două inculpate — dându-se drept „de la mănăstirea Cerni­ca“ şi stăpâne pe arta tuturor far­mecelor — speculau sistematic naivitatea periferiilor, câştigând mii de lei pe lună din vrăji. Numai lor înşi­le nu şi-au vră­jit, ca să scape de puşcărie. Fiindcă în clipa când poliţia le-a descoperit îndeletnicirile şi-au pierdut şi meseria şi liberia­ta­­, cu toate „puterile" cu cari se pretindeau că sunt hărăzite. Alt lot de speculanţi condamnaţi Jurisdicţiile speciale de repri­marea speculei şi speculanţilor au aplicat sancţiunile de mai jos comercianţilor: 1) Costică Târvuică, zarzavaturi şi 2) Matei Pavel, păsărar, ambii din piaţa Parcul Domeniilor, pen­tru speculă ilicită; 3) Ion Grossu, zarzavagiu din str. Lt. av. Beller, fiindcă n’a afişat liste de preţuri maximale; 4) Mihai Popa, zarza­vagiu din str. Dorobanţilor 162, idem; 5) Minas Zarughian, colo­niale din str. Lt. av. Beller 20, pentru neafişarea preţurilor ma­ximale; şi 6) Ilie Măzărescu, co­loniale din str. Armoniei 8 Bă­neasa, idem, fiecare cu câte 5.000 lei amendă; 7) Samuel Liss, mezelar din str. Romană 113, pentru speculă; 8) Filip Theohary, coloniale din str. Visarion 25, fiindcă n’a afișat lis­tele de prețuri; 9) G. Istock, prin V. Cristea, măcelărie din strada Drumul la Tei 41, pentrucă n’a separat calităţile de carne; şi 10) G. Rădulescu, idem, din strada Maria Roseti, fiindcă a vândut cu 46 lei kgr. carnea de vacă, fiecare cu amendă de că­te 1 .000 lei. II) M. Martini, brutar, din Şos. Ştefan cel Mare 149, 8.000 lei a­­mendă, pentrucă a vândut pâine lipsă la cântar; 12) Iosif Destexte, fructar, din piaţa Amzei 34, pen­tru speculă; 13) Ferdinand Groză­­vescu­, pentru că a vândut prin su­cursala din str. I. G. Duca 27, fără cântar şi fără firmă; 14) brutăria fraţii Radu din str. Voevodul Mi­­hai-Herăstrău 32, fiindcă vindeau pâine lipsă la cântar; 15) Const. Păsărilă, fructar din piața Amzei 30, pentru speculă; 15) I. Gruper, depozit de lemne din str. Polonă 129, lipsă la cântar; 17) L. Pe­trescu, măcelar din str. Lt. av. Beller şi 18) Safta 1. Ciuvăţ, idem din str. Romană 123, pentru spe­culă, fiecare cu amendă de câte 10.000 lei. 19) Urech Pincu, fructar din B-dul Tache Ionescu 143, pentru speculă și 20) D. Dumitrescu, de­pozit de lemne din str. Dorobanţi 126, lipsă la cântar, fiecare cu a­­mendă de câte 15.000 lei. 21) C. Stavrache, măcelar din B-dul I. C. Brătianu 9, amendă 35 mii lei pentru că a vândut muş­chiul de vacă cu preţuri astrono­mice (120 lei kgr.). Contravenienţii de mai sus, fă­când apel contra cărţilor de jude­cată prin cari au fost pedepsiţi, apelurile lor s’au repartizat ieri tribunalului corecţional, s. f. Caz­ul de la „Pescăruş“ Am scris la timp despre ne­ghiobia criminală a proveniţilor Filip Jeronimo zis Galbena din str. Cărămidari 7 şi Gh. Manuile­­scu din str. Domniţa Elena 29. Se ştie astfel că, luându-se la joacă, pe malul lacului Băneasa, sub „Pescăruş“, cu prietenul lor Boris Gheorghief, din îmbrânceli, l-au repezit în undele adânci de unde n’a mai putut­ fi pescuit de­cât a doua zi. Eri s’a dat împotriva lor ordo­nanţă definitivă de urmărire pe­nală şi au fost trimişi în jude­a tribunalului corecţional în stire de arest. D. Inspector D. procuror a trimis joi în ju­decată penală pe Dumitru Stroe­­leasa, şofer, din str. Izbândei 65, pentru escrocherie. Colinda magazinele dându-se drept „inspector al timbrului înarmării“ şi ciupea cu şperturi diverse pe candidaţii la contra­venţii. A fost prins în cele din urmă pe când voia să-l opereze pe co­merciantul V. Ioniţă din calea , Griviţei şi a fost predat poliţiei.. Cec fără acoperire Barchetuil a pu­s joi su­b urmă­rire penală şi pe Edwin Remin­­gher din str. Paleologu 2, pentru înşelăciune (art. 553 c. p.). Inculpatul este învinuit anume că şi-a achitat o datorie­­ ce contractase cu creditorul său Sil­viu Mayer — plătind cu un cec (de 20 mii lei) pentru care nu a­­vea nici o acoperire. Abuz­ de încredere D. procurori a dat joi nechizito­­rii de trimitere dea dreptul în ju­decata tribunalului corecțional contra următorilor infractori în­­vinuiii de abuz de încredere: 1. C. Iliescu, „Librăria Româ­nească“, din Craiova, str. Ma­dona Dudu 9, fiindcă n’a lichi­dat costul cărţilor primite în con­signaţie de la editura „Cuge­tarea“. 2. Nathan Eckhaus din Parcul Radorin, str. A nr. 1, pentru că a deturnat gajul (două ceasuri de aur) ce i-l constituise reclamanta d-ra Georgeta Niculescu, şi 3. Paul Tomescu din Odobeşti, fost concesionar al restaurantului „Renaissance“ din str. Doamnei, pentru că a oprit parte din garan­ţia fostului său angajat în servi­ciu L. Eschenasy. Comisia pentru examinarea elevilor refugiaţi M­embrii comisiunii pentru examinarea elevilor corigenţi refugiaţi, ca şi a elevilor refu­giaţi care dau examenul inte­gral, sunt convocaţi în confe­rinţa de Vineri, 30 August, ora 8 dimineaţa în localul liceului „Mihai Viteazul”. Examenul se va da în zilele de 30 şi 31 Au­gust. Membrii comisiunii pentru elevi sunt următorii profesori : Pr. V. Tepordei şi pr. V. Ma­­teevici (religia); pr. I. Negres­­cu şi M. Heiban (1. română) ; pr. I. Obadă (1. latină şi ita­liană) ; prof. T. Malenda şi Gh. Sebănescu (1. franceză) ; prof. Eber­wein (1. germană); prof. Constantinov (istoria); prof. L. T. Boga și prof. P. Erhan (geo­grafia); prof. S. Pamfil (fizico­­chimie); prof. Al. Mumuianu (lic. Gh. Lazăr) (st. naturale) ; prof. V. Harca (filozofia și drept); prof. A. Scobiola (mate­matica); prof. A. Niculescu (de­sen); prof. Cristea (muzica) ; prof. Bolocan (educaţia fizică) ; prof. D. Cărăuş (contabilitate şi produc­tologie); prof. N. Dra­­gomir (pedagogie). La examen se vor prezenta elevii de la liceele teoretice, co­merciale, industriale, şcoli nor­male şi seminarii teologice. înscrierile se vor face la li­ceul „Mihai Viteazul”, cu înce­perea de la 28 August, ora 9 di­mineața. ---------®4®--------­ Prelungirea valabilităţii unor convenţii de cărăuşie Ministerul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor a aprobat pre­lungirea, până la 1 Noembrie 1940, a convenţiilor de cărău­şie încheiate de C. F. R. cu So­cietatea Naţională de Transpor­turi şi Societatea Autocamionul. Manuale de muzică Au apărut manualele de mu­zică pentru clasele I-a până la a VII-a inclusiv, de d-nii profesori Magiari şi Lungu. Aceste ma­nuale sunt aprobate pentru li­cee teoretice şi şcoli similare. Totodată aducem la cunoştinţă că în depozitul editurei „Univer­sul" se află şi manualele de mu­zică de aceiaşi autori pentru li­ceele comerciale. La cerere se trimit de către edi­tură, doamnelor şi domnilor pro­fesori de muzică, manuale pen­tru consultare. id VESELIA de Jgî 29 cor. Despre inteligenţă Punere la punct Gelozie de C. Coşea Poveste modernă Precizări funeste Antologie Reclamagiul de Dr. A. Urechia Pentru şi contra egoismului Idilă Singur, localizare întrun act de Virgilul Slăvesc« Miezul nopţii Muzeul erorilor Ecouri — Glume — Roetali etc. - LEI 5 EXEMPLARUL — Anul al 57.lea Nr. 240 Duminica 1 Septembrie 1940 ADEVĂRUL ȘI DREPTATE IES LA LUMINA (Usiisnasie disi jsagista in a) dr. Cholnoki Jenő, Marczell György, dr. Gyorffy István, dr. Kemény György, dr.­­ Schmidt Tibol­, dr. Pécsi­­ Albert, dr. Héser Aurél, Tim­­i­kó Imre, dr. Littke Aurél ș. a.­­ Aceasta este o lucrare cu­­ caracter ştiinţific, geopolitic şi etnologic, la care au cola-­­ borat specialiştii maghiai cei­­ mai calificaţi din timpul răz-­­­boiului mondial. Ei bine, aceşti specialişti şi, bineînţeles, buni patrioţi maghiari, au întocmit harta pe care o reproducem cu blocul etnic român — dintre Tisa, Dunăre, Carpaţi, Nistru şi Marea Neagră şi cu aria de răspândire a Românilor peste Nistru, Dunăre şi în peninsu­la Balcanică. Iată o hartă întocmită după criteriim etnic, iar în ce priveşte întinderea, blocu­lui etnic românesc în Transil­vania şi Banat, după datele statistice maghiare pe care le-au avut la dispoziţia lor co­laboratorii lucrării „Zsebat­lasz 1917“. Nu se poate deci presupune că acei specialişti maghiari — geografi etno­logi, profesori universitari, autori de cărţi ştiinţifice şi de hărţi etnografice ale Unga­riei, între care a fost şi d. dr. Teleki Păi, actualul prim­­ministru al Ungariei, ar fi pu­tut să favorizeze pe Români, spre a le lărgi spaţiul lor et­nic, în defavoarea conaţiona­lilor lor, în deosebi, în Tran­­silvania şi Banat. Examinând această hartă maghiară constatăm că LI­MITA DE VEST A BLOCULUI ETNIC ROMANESC COIN­CIDE, INTRE TISA SI MU­RES, aproape PE TOATA LUNGIMEA SA CU FRON­TIERA ROMANO - UNGARA FIXATA PRIN TRATATUL DE LA TRIANON; CA IN SEC­TORUL BIHORULUI EA SE ADÂNCESTE MAI MULT IN CAM­PIA TISEI SI IN RE­GIUNEA MURESULUI, SE ÎNTINDE SPRE VEST DE ARAD SI SUD DE MAKO PANA LANGA SEGHEDIN (SZEGED) , IAR INTRE MU­RES SI DUNĂRE, IN BANAT, EA­ DEPĂŞEŞTE ACTUALA FRONTIERA ROMANO-IU­­GOSLAVA. La nord, limita etnică a blo­cului românesc atinge Tisa în apropiere de Huszt şi oraşul Sighetul Marmaţiei e cuprins în acest bloc. Majoritatea spa­ţiilor albe reprezintă regiu­nile muntoase ale Carpaţilor şi Munţilor Apuseni cu re­giunea secuilor, iar insuliţele albe, grupurile minoritare. Iată cum în timpul războiu­lui mondial, când România lupta pentru liberarea Româ­nilor din Transilvania şi uni­tatea sa naţională, intr’o lu­crare de specialtate maghi­ră, în materie geopolitică etnologică, la care a colab­rat şi contele Teleki, actual prim ministru al Ungariei, a trasat o limită etnică la vo­tul blocului românesc, ca coincide aproape pe toată lu­nfimea sa cu frontiera actua­lă româno-ungara! Atunci pentru ce pretin­­plu­toc­raţia budapestană,­­ prin tratatul dela Trian s’ar fi făcut o nedreptate Un­gariei, când geografii, erau legii şi oamenii politici , mai de seamă ai acestei ţăr au fixat aproape aceeaş fron­­tieră după criterium etnie, cu doi ani înainte de unirea Transilvaniei cu România şi cu patru ani înainte de în­­cheerea tratatului de­ la Tria­non?­­ I­ II. DOCUMENTUL CARTO­ ETNOGRAFIC GERMAN AL DOILEA DOCUMENT cartoetnografic este de ORIGINA GERMANA ȘI DATEAZA DIN 1918.­­ Este harta etnografică a Europei centrale și sud-orien­tale (Völkerharte von Mit­­tel-und su­d-osteuropa p. 299 din atlasul istoric F. W. Putz­­gers, întocmit ,de Alfred Bal­­damus, E. Schwabe și Julius Koch, tipărit în 1918, la Leip­zig (F. W. Putzgers. Histori­scher Schul - Atlas zur Alten Mitteieren und Neuen Ge­schichte in 324 Haupt — und Nebenkarten). Acest atlas istoric german a fost introdus în 1918 în toa­te şcolile din Germania şi în cele germane din teritoriul român ocupat atunci de ger­mani. SI IN ACEASTA HAR­TA LIMITA DE VEST A BLO­CULUI ETNIC ROMAN DIN TRANSILVANIA SI BANAT COINCIDE APROAPE PE TOATA LUNGIMEA SA CU ACTUALA FRONTIERA RO­­MANO-UNGARA SI ROMA­NO-IUGOSLAVA. Faptul, că în cursul răz­boiului mondial s’au întocmit de maghiari şi germani, cele două hărţi etnografice, după criterium etnic şi datele sta­tistice ungare relative la populaţia Transilvaniei şi Ba­natului, confirmă şi întăreşte drepturile noastre asupra ce­lor două ţinuturi străvechi ro­mâneşti. Nu se poate deci susţine, că prin tratatul de la Trianon, România ar fi fost favoriza­tă, iar Ungaria nedreptăţită, când aceleaşi frontiere etnice le-au fixat etnologii maghiari si germani, in cursul războiu­lui mondial si după intrarea in acţiune a României. R. SEIŞANU ROMÂNISMUL ŞI GRANIŢA DE VEST (Ufiati­spie din­­ pag. I-a) Uza­rea acestor români aşe­zaţi la graniţa apuseană a teritoriului etnic românesc. Se credea în deosebi, că ma­ghiarizarea românilor greco­­catolici din Biharia ar pre­zenta mai mulţi sorţi de iz­bândă. In scopul acesta, fuse­se înfiinţată şi faimoasa e­­piscopie maghiară greco-ca­tolic. Toate aceste încercări s’au lovit însă de minunata dâr­zenie românească şi de con­ştiinţa înăscută în români despre superioritatea rassei noastre. Ca şi ortodoxîîT^Ş^ şi românii greco-catolici au isbutit, în ciuda, tuiului ispi­telor, presiunilor şi prigoa­nelor, să-şi păstreze intacte limba şi ştiinţa etnică. Amintim, cu acest prilej, că, păstrând proporţiile în ce priveşte sfera de activitate, au avut şi românii greco-catolici din Biharia pe Şaguna al lor. A fost episcopul Covaci de la Oradea, care a binemeritat de la neam pentru tot ce a făcut, ca să asigure prin bi­serică şi şcoală dăinuirea ele­mentului românesc. Relevăm că şi acest distins prelat, încetat din viaţă în anul 1770, a fost, ca şi nemu­ritorul Şaguna, de origină ro­mân macedonean, părinţii săi fiind veniţi din orăşelul Neagusta din Macedonia. De altfel, se ştie că şi crearea unei vieţi economice şi cultu­rale la Oradea se datoreşte tot grupului de negustori macedo-români, stabiliţi de mult acolo şi ajunşi, prin munca şi însuşirile lor, la o stare materială înfloritoare. Nu facem simple afirmaţii, ei relevăm un fapt dovedit prim documente ce n’au cum să fie tăgăduite. De altfel, crearea unei mişcări economice şi cultu­rale in oraşele din Ardeal prin alte elemente decât cele de origină maghiară nu este un fapt, care se reduce la oraşul Oradea. Cazul de la Oradea nu este câtuşi de pu­ţin izolat. E un punct, care merită să fie scos în evidenţă, deoarece arată că maghiarii nu pot invoca în sprijinul a­­tât de şubredelor lor veleităţi asupra Ardealului nici măcar argumentul că ei ar fi avut o parte importantă de con­tribuţie la ridîeî'r»R ****«mo­mică şi culturală a acestei străvechi provincii româneşti. Intru cât priveşte senti­mentele massei poporului ro­­mân din regiunea despre care este vorba, să mi se îngăduie să evoc amintirea unui fapt înălţător şi elocvent. Mă găseam în comuna Va­sad din judeţul Bihor, plasa Mărghita. E una din cele mai mari comune din judeţ şi este curat românească. Se nimerise ca în ziua în care mersesem, să aibă loc la şcoală serbarea de fine de an. Deasupra porţii de intrare în şcoală era prinsă o pânză, pe care stătea scris: „Şcoala greco-catolică română”. Su­flată de vânt, lăsa să se vadă de­desubt unele cuvinte un­gureşti săpate în zid. Era tot indicaţia şcolii, însă scrisă, dim ordinul autorităţilor ma­ghiare, în limba ungară. In şcoală, eleve şi elevi, în­cinşi cu brâuri tricolore şi a­­vând în mâini steguleţe tot cu tricolorul român, cântau­­ într’o atmosferă de entuzi­asm înduioşător cântece ca: „Deşteaptă-te, Român­e”, „Pe-al nostru steag”, „Veniţi, viteji” etc. Şi nu pot uita marele re­gistru al şcolii. Era despărţit cam pe la jumătatea lui cu o panglică tricoloră; însemnă­rile de pe foile până la pan­glică erau scrise în limba maghiară — aceasta tot din ordinul autorităţilor ungu­reşti. De la panglică începea partea scrisă româneşte, însă preceda­ta de o bine simţită rugăciune, prin care se adu­ceau lui Dumnezeu mulţu­miri că li învrednicise să apu­ce zilele libertăţii româneşti şi să trăiască laolaltă cu fraţii lor in aceeaşi ţară, sub acelaş steag şi acelaş Rege al românilor. Şi astăzi românii de la gra­niţa apuseană a ţării înalţă aceeaşi rugăciune! N. BATZARIA Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să bine­­voiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt eroiţi, la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal eti­cheta abonam­entului expirat.

Next