Universul, septembrie 1940 (Anul 57, nr. 240-269)

1940-09-29 / nr. 268

­A­nul al 57-lea Nr. 268 Duminică 29 Septembrie 1940 U­LTIMA ORA S-a înfiinţat „Ajutorul legionar“ CIRCULARA D-LUI HORI­A SIMA D. Horia Sima, Comandantul mişcării legionare şi Vice-pre­­şedin­tele Consiliului de Mi­niştri, a dat joi la ora 14, ur­mătoarea circulară prin care dispune înfiinţarea „Ajutoru­lui legionar“:­­ LEGIONARI. Pentru a veni în ajutorul celor în suferinţă am înfiinţat un serviciu de asistenţă legio­nară, denumit „Ajutorul le­gionar“, condus de comandan­tul legionar al Bunei Vestiri, Ilie Gârneaţă, ajutat de legio­narul Virgil Mihăilescu. Prin întemeierea „Ajutoru­lui legionar“, aplicăm, într-o formă organizată, una din le­gile fundamentale ale cuibului, fixată de Căpitan, legea aju­torului reciproc: „Ajută-ţi fratele căzut în nenorocire, fiu-l lăsa“. „Ajutorul legionar“ va avea un caracter de permanenţă, dar rolul lui este deosebit de însemnat astăzi când sute de mii de Români au fost siliţi să plece de l­a căminurile lor şi să-şi caute adăpost în Patrie. Pentru a da această bătălie, în cele mai bune condiţiuni anunţ următoarele : 1. Cer tuturor îngăduinţă până când acest serviciu va fi in stare să funcţioneze. 2. „Ajutorul legionar“ nu va întreţine parazitar pe nimeni. 3. Toate organizaţiile legio­nare intra în luptă, pentru ca biruinţa „Ajutorului legio­nar“ să fie desăvârşită. 4. „Ajutorul legionar“ se sprijină pe jertfa noastră a tuturor. Anul acesta, cu icoa­na lui întunecată de nesfâr­şite dureri, şi trebue conside­rat de toţi legionarii ca un an de sacrificiu, in care timp ori­ce cheltuială de prisos tre­bue îndepărtată. Să ne gândim la cei căzuţi dintre noi, pentru, a înţelege fiecare cât de neînsemnată este jertfa pe care ne-o cere acum Legiunea. I De aceea chem In această bătălie pentru fraţii noştri în suferinţă sufletul mare şi ge­neros al tuturor legionarilor şi cer ca oricine dintre ei de­ţine o funcţiune la Stat sau întreprindere particulară să reţină din salariul lor numai strictul necesar existenţei, iar restul să-l depună „Ajutoru­lui legionar“. Fiecare este liber să decidă ce se înţelege prin strictul necesar şi nimeni nu este obligat să aplice acest princi­piu. Nu este vorba aşa­dar de un ordin, ci de un apel la su­flet, dar, pentru onoarea Le­giunii, nimeni nu trebue să lipsească dein această bătălie, pen­t­u că niciunul din­tre fră­ţii noştri nu poate să rămână în iarna care se apropie fără adăpost, fără hrană sau fără îmbrăcăminte. 5. Pot să aducă jertfa lor toţi Românii legaţi sufleteşte de Mişcare, pen­tru că vreau să transformăm „Ajutorul le­gionar” într’o Încordare de voinţă a Întregului popor. LEGIONARI. Cuvânt de ordine s’a dat. La Întâia bătălie după pri­goană, ochii Întregii ţări vă privesc cu dragoste şi Încre­dere deplină. Biruinţa, ca Întotdeauna, stă numai în hotărirea voa­stră. Ridicaţi „Ajutorul le­gionar” la Înălţimea marilor bătălii din trecut şi veţi fi­­ vrednici de recunoştinţa În­tregului popor. 26 Septembrie 1940. HORIA SIMA W W /WWN Contele Ciano a plecat in Germania Berlin, 26 (Radar). — Co­respondentul agenţiei Ştefani transmite: Se anunţă că Vineri, la ora 10, va sosi la Berlin cu avio­nul venind de la Roma, con­tele Ciano, ministrul de afa­ceri străine al Italiei, însoţit de suita sa. D. von Ribbentrop, mini­strul a­facerilor străine, se va duce pe aerodromul Tempel­hof, spre a-i ura bun sosit. La ora 11, contele Ciano se va duce la oancelariatul Rei­­chuhil. Comentariile Berlinului Prin telefon dela corespondentul nostru particular Berlin, 26. — In urma confir­mării oficiale că ministrul de ex­terne italian, contele Ciano, va sosi mâine în Germania, spre a continua tratativele începute la Roma, s’a produs — ca totdeauna in preajma unor astfel de eveni­mente — o acalmie în domeniul politic. Localitatea unde urmează să de ţină consfătuirile cu contele Ciano este păstrată secret, vor­­bindu-se în general de Germania de Sud. Totuş, există multe in­dicii că aceste tratative vor înce­pe mâine dimineaţă la Berlin. Din surse inspirate se află că şi d. Serrano Suner, trimisul ge­neralului Franco, va participa la aceste consfătuiri, astfel că Spa­nia şi Gibraltarul, Africa şi Gre­cia, vor face din nou parte din problemele ce urmează a fi dis­cutate. In cercurile germane se subli­niază că d. Serrano Suner nu a rămas la Berlin numai ca să au­dă, ci ca să şi vorbească. Din a­­ceastă cauză, problema Spaniei se află pe primul plan al intere­sului general. Diferite aluzii indi­că, că în urma dorinţei Axei, a început „epoca intercontinentală şi acest fapt nu se referă numai la Europa şi Africa ci şi cel puţin la Asia”. Surse inspirate adaugă că ideea unei noui ordine mon­­diale a trecut peste cele două Roma. 26. — Ştirea despre plecarea contelui Ciano la Ber­lin însoţit de ambasadorii Al­­fieri şi von Mackensen şi de d-nii Vitetti, Buti şi Celesia, înalţi funcţionari în ministerul de externe, este scoasă în relief de presa italiană, fără comen­tarii. Această ştire nu a surprins pe nimeni, deoarece nu e în obiceiul ţărilor Axei de a anunţa astfel de evenimente. Asupra vizitei se păstrează cea mai mare rezervă. Examinând faptele, se poate deduce că la Berlin va avea loc încheerea ultimelor convorbiri de la Roma. Aşadar, ne aflăm în ajun de a cunoaşte desvoltarea politicii internaţionale, sub im­pulsul Axei. După părerea cercu­rilor diplomatice din Roma, la Berlin va putea să aibă loc stipularea acordurilor dintre Axă şi Spania. Aceste acorduri ar interesa nu numai situaţia în Mediterana, dar mai ales pe a­­ceea din Africa, faţă de care se îndreaptă interesul Romei, Ber­linului şi Madridului. Se prevede ca probabilă o mai continente. Există însă îndocli dacă planurile de război ale Axei In legătură cu Japonia sunt de­stul de mature spre a fi realizate Si dacă acest fapt va putea fi în­deplinit chiar în tratativele de cum de la Berlin. Este de la sine înţeles că interesul cercurilor di­plomatice şi politice se concen­trează deci si asupra problemei Japoniei. încadrarea Japoniei In planurile de război ale Axei nu ar fi decât o urmare la afirmaţia că Reichul consideră Statele Uni­te ca un secundar potenţial al Angliei. In presa germană nu se întâl­neşte niciun cuvânt despre Ja­ponia. Deasemenea, ziarele nu pu­blică nimic afară de comunicatul oficial asupra sosirii contelui Cia­no în Germania şi nu se face de­­asemenea nicio aluzie la eveni­mentele apropiate. Din această cauză, evenimentul principal al zilei de care se ocupă presa ger­mană este atacul aviaţiei brita­nice din noaptea de Miercuri spre Joi, atac care a început la ora 23 şi care a produs o alarmă de cinci ore. Ziarele nu publică amănunte asupra distrugerilor provocate de bombardamentul britanic. Se spu­ne numai că măsurile de represa­lii germane şi-au şi făcut efectul. ..Berliner Boersenzeitung” decla­ră că numeroase străzi din Londra sunt numai mormane şi ruine, puternică strângere a raportu­rilor de prietenie între Axă şi Japonia, o colaborare care ar putea să fie îndreptată spre ţe­luri mai pozitive şi nu este ex­clus şi în domeniul militar. In legătură cu aceasta, se atribue în cercurile diplomatice din Ro­ma mare importanţă întrevede­rilor pe care contele Ciano şi d. Ribbentrop le-au avut cu am­basadorii Japoniei la Roma şi Berlin. Cercurile politice italiene prevăd o nouă intensificare al războiului contra Angliei şi pu­nerea la punct a studiilor de preparare a eforturilor vitale ale Axei pentru completa eliminare a Angliei. Cu privire la agresiunea en­gleză de la Dackar, se observă că argumentele propagandei engle­ze pentru a justifica această a­­gresiune față de opinia publică americană sunt ridicole. Intr’a­­devăr, e absolut fals că ar exis­ta trupe italiene sau germane la Dackar. Se observă aci că acea­stă nouă piraterie constitue o altă înfrângere răsunătoare pen­tru Anglia. E. C. CE SE SPUNE LA ROMA Prin telefon de la corespondentul nostru particular importanţa militară şi politică a campaniei italiene in Egipt Ce scrie un ziar bulgar Sofia, 27 (Rador). — Corespon­­tul agenţie Ştefani transmite : Generalul Ganceff, într’un ar­ticol publicat în ziarul Otevesto, subliniază importanţa militară şi ■­ politică a campaniei italiene du­să în contra englezilor în Egipt. Autorul articolului declară că înaintarea victorioasă a italieni­lor reprezintă totodată și un suc­ces politic, fiindcă egiptenii nu au de gând să se bată în contra Italiei, cu toată presiunea exer­citată asupra lor de către Anglia. Este sigur, termină generalul Ganceff că italienii nu au inten­ţia de a cuceri Egiptul, ci de a-l elibera de jugul britanic. Victoria italiană va fi o gravă primejdie nu numai pentru prestigiul An­gliei în Orientul apropriat că şi desfiinţarea oricărei securităţi a coloniilor engleze. Stadiul lucrărilor canalului care leagă Baltica de Marea Neagră Helsinki, 26 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Ştefani“ află din Moscova că lucrările canalu­lui, care leagă Baltica de Marea Neagră, pe Nipru şi Bug, au fost terminate. Au fost începute acum lucrări pentru canalul Nipru-Niemen care va avea o lungime de 2600 km. ----------------------­ Principele Konoye in audien­ţă la împăratul Japoniei Tokio, ÎG (Rador). — Cosres­­pondenuil agenţiei D. N. R. a­­nunţă: Principele Konoye, preşedin­tele consiliului de miniştri, a fost primit, joi dimineaţa, in a­­udienţă de împărat, căruia î-a făcut un raport asupra tuturor chestiunilor generale de stat. Noul ambasador al Japoniei la Roma Tokio, 26 (Rador). — Corespon­dentul agenției „Stafeni” trans­mite următoarele: Unul din principalii membri ai Camerei reprezentanților, d. Zem­­bai Horikiri, c. fost numit amba­sador al Japoniei la Rome. UNIVERSUL m Berlin, 26 (Rador). — In­­tr’un articol intitulat: „Că­lătorie în Ardeal“ corespon­dentul din Budapesta al zia­rului „Berliner Boersenzei­tung“ constată progresele realizate de oraşul Cluj în timpul stăpânirii româneşti. S’au investit mari sume, scrie autorul, şi s’a depus multă muncă pentru înălţa­Londra, 27 (Rador).— Minis­terul aerului publică Vineri di­mineaţă următorul comunicat: Acum se ştie că 31 de avioane inamice, dintre care 15 de bom­bardament, au fost distruse Joi Roma, 27 (Rador). — Duminică dimineaţă va sosi la Verona de Darie, ministrul agriculturei şi alimentaţiei Reichului, ca oaspete al guvernului fascist, pentru a continua vizitarea instituţiilor a­­gricole din şesurile din vecină­tatea fluviului Po, precum şi lu­crările pentru ameliorarea tere­nurilor de cultură. D. ministru Darre, care a fi­New-York, 26 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „Ştefani“ transmite : Cunoscutul Industriaş ameri­can Ford a aderat la comitetul rea Clujului ca centru de cultură românească. Univer­sitatea a fost românizată, au fost ridicate numeroase instituţii de învăţământ, s’a clădit o impresionantă catedrală ortodoxă, iar nu­mărul locuitorilor oraşului s-a dublat aproape cu jumă­tate populaţie românească, de avioanele noastre de vână­toare. Opt dintre avioanele noastre de vânătoare sunt pierdute, însă trei dintre piloţii lor au reuşit să se salveze.­zitat recent zonele agrare şi in­stituţiile agricole din Latium, E­­millia şi Romagna, va merge a­­cum în Lombardia şi Veneţia, după ce va termina vizitarea zo­nei Emilia. Noua vizită a d-lui Darre se încadrează în spiritul de strânsă colaborare, în toate sectoarele, care constitue baza politicei axei. „America First“, declarând că trebue combătută tendinţa cres­cândă din Statele Unite, ca ele să intre în război. ' Mm»* ia ■.1 Exerciţii de apărare pasivă la Belgrad şi Zagreb Belgrad, 26 (Rador) — Cores­pondentul agenţiei D.N.B. anunţă că, Miercuri dimineaţa, s'au fă- I cut la Belgrad şi Zagreb mari e-­­­xerciţii de apărare anti-aeriană. In cursul nopţilor următoare, exerciţiile vor fi continuate. ■———(•)♦(•)——— 25 milioane dolari împrumutaţi Chinei de Statele Unite Washington, 26 (Rador).— Co­respondentul agenţiei „Havas” a­­nunţă că Statele Unite au acor­dat guvernului chinez de sub conducerea mareşalului Ciang- Kai-Shek un nou împrumut de 25 milioane dolari. Familia Vulpe anunţă că îm­­pliniondu-se un an de la săvârşi­­rea din viaţă a scumpului lor Aurel Vulpe A­VOCAT- CON­SILIE­R un parastas se va oficia Dumi­nică 29 Septembrie orele 11, în Biserica Episcopală din Con­stanţa. Georgette Opt. N. Alexandras­­­ou şi faimilii­le înrudite, cu a­­ceeaş nemărginită durere, a­­nunţă parastasul de 40 zile al neuitatului ei soţ CĂPITANUL Nicolae T. Alexandrescu din Reg. 38 infanterie Brăila care se va oficia Sâmbătă 28 Sept. 1940 ora 11 la Cimitirul Ghencea Militar. Doamnele Niina Vasn­esu şi E­­caterina Vasilescu, fac cunoscut că se împlineşte un an dela pier­derea neuitatului lor CĂPITANUL PAUL VASILESCU şi roagă rudele, camarazii şi prie­­ten­ii să ia parte la parastasul ce va avea loc Sâmbătă, 28 Sept. ora 10 dim., 1® biserica Sf. Voe­­vozi şi cimitirul Belu. 24 Cu aceeaşi nemărginită durere Cornelia Rădulescu cu fiii Ioan şi Tom­a anunţă parastasul de 6 luni pentru pomenirea neuitatului lor soţ şi părinte Theodor Rădulescu Slujba religioasă se va oficia la biserica Dobroteasa, la ora 10 a. m. şi apoi la cimitirul Belu, fi­gura 83. Sâmbătă 28 Septembrie a. c. 13 Doamna Suzette C. Mănciules­­cu, Doamna şi Domnul Consilier Al. Vasilescu, Doamna şi Domnul Maior Doctor S. Ardeleanu, Dom­nul Const. C. Mănciulescu, Dom­nul Virgil C. Mănciulescu, enun­ţă rudele şi prietenii că serviciul religios pentru pomenirea de un an de la pierderea iubitului lor soţ şi părinte C. MĂNCIULESCU Se va oficia Sâmbătă 28 Sept. ora 10 jum., la Sft. Biserică Schi­tu Măgureanu şi la Cimitirul Bellu. 21 Doamna Rosalia Appler cu fii­cele, fiul, nora, nepoatele şi nepo­ţii, mulţumesc foarte mişcaţi ru­delor, prietenilor şi cunoştinţe­lor, cari în orice fel au luat par­te la marea durere încercată prin pierderea iubitului lor ALBERT H­ OPPLER Doamna Zoe Pomponiu, D-na Florina J. Marinescu, Lt. Fiorin Ioan Marinescu anunţi că im­­plinindu-se un an dela pierde­rea scumpului lor soţ, tată şi bunic D. I. Pomponiu Profesor şi şeapte ani de la moartea dra­gului lor soţ, tată şi ginere Jenică Th. Marinescu Magistrat Cons. C. de Conturi o slujbă religioasă se va oficia Sâmbătă 28 Septembrie oră 11 dim. în Sf. Biserică Spirea Ve­che din Str. Uranus. 20 Cu aceiaşi durere în suflet D-na Dorţea Gotici şi Aida anun­ţă parastasul de un an al scum­­pului lor soţ şi tată COLONEL Cesar Colici care va avea loc Sâmbătă 28 Sep­tembrie, orele 10 jum, la biserica Sf. Elefterie (Str. Sf. Elefterie) şi la cimitirul Belu civil.­­ Cu adâncă durere, D-na Elena D. Bungeţianu cu fiul, împreună cu D-l şi D-na Ing. G. Borneanu, anunţă că, îm­pl­inindu-se 40 de zile de la dureroasa pierdere a mult iubitei şi, neuitatei lor Preduţa D. Bungeţianu Fostă profesoară slujba de creştinească pomenire va avea loc Sâmbătă, ora 11, 10 biserica Sf. Constantin (Cişmi­­giu) şi la 11,45 la cavoul familiei, din Cimitirul Bellu. 31 Maria Belu cu copiii, anunţă cu aceeaş durere tuturor celor ce nu l-au uitat şi preţuit, pentru sufle­tul lui ales parastasul de 2 ani de la moartea bunului lor Artur Belu ce se va oficia Duminică 29 Sep­tembrie la Biserica şi cimitirul din Poiana Zl apulul, ora I dimi­neaţa a. c. 27 Familia preot Gheorgh­e Ta­id­am din Fibiş Bănat., cutremu­rată de cea mai crudă durere se înşu­ruie şi dânsa creştineşte In pum­ina de suferinţă a celor mulţi­, carii plâng azi în faţa al­tarului Neamului pentru pier­derea scumpului lor fiu, frate, cumnat Cori­olan cel blând şi plin de bunătate student . Drept căzut în­ noaptea de pomină la Mercurea-Ciucuriua 22 Sept. 1939 Cari m’a murit el rosteşte „Tatăl Nostru”. ’ 1 Boris Stoilovsky doctorand în medicină. Se vor aduna să se bage pen­tru odihna sufletului său, la pa­rastasul de 3 luni care va avea loc la biserica Sf-tu Nicol­a Şe­lari Duminică 29 Septembrie 1940, orele 11 jumi. 32 Doamna Maria Gr. Teodorescu cu firele anunţă cu nesfârşită du­rere rudele, prietenii şi cunoscuţii că Sâmbătă 28 Septembrie 1940, la orele 10.30, se va oficia în Bi­serica Vasarion şi apoi la cimiti­rul Şerban Vodă, parastasul de 6 luni pentru odihna sufletului dra­gului lor fiu şi frate Liviu Gr. Teodorescu avocat şi de 10 la ani a bunului soţ şi tată Grigore Teodorescu Consilier la Curtea de Apel. D. Dimitrie Grozdea cu copiii Irinel şi Mircea, anunţă rudele, prietenii şi cunoscuţii, că Sâmbă­tă 28 Septembrie a. c. la ora 11, se va săvârşi în Sf. Biserică „Oborul Vechi“ din str. Traian No. 204, parastasul de 7 ani, de la pierderea dragii lor Elvira D. Grozdea După aceea se va săvârşi po­menirea, la Cimitirul Şerban Vodă (Belu) şi la Pâinea zilnică din str. Romană. 33 b­h Aurelia Ghiul, Zizi şi Conrad Hansen cu fiul Niels, Alexandru şi Sanda Ghiuil-Michăilescu, E­­caterin­a Michăilescu, Irina şi Victor Protescu, soţie fiică, gi­nere şi nepot, fiu şi noră, cum­nată şi cumnat, precum şi fa­­milile înrudite, anunţă cu du­rere încetarea din viaţă după o lungă suferinţă a iubitului lor Willy Ghiul fost profesor al liceului „Matei Basarab” avocat decedat în ziua de 25 Septembrie. Theodor Zamfirescu soţ, Mir­­cea fiu, Virgil Petre Popescu, nepot, cu aceiaşi profundă du­rere anunţă parastasul de­­ luni al iubitei lor Marioara Th. Zamfirescu care se va oficia Sâmbătă 28 Septembrie la ora 11 a. m., la Biserica Sf. Ecaterina, str. Sf. Ecaterina, apoi la cimitirul Bellu. 17 Cu aceiaşi nemărginită durere şi pic,d.să amintire Iorgu Arsenie anunţă, ruidetar şi­ cunoscuţilor, parastasul de 7 ani, de la stinge­rea din viaţă a iubitei sale so­ţii Anişoara - Margareta Arsenie pentru odihna sufletului ei buna şi distins, care se va onora Du­minică 29 Septembrie a. c. orele 11 a. m. la Biserica Boteanu şi de acolo la cimitirul Belu. Colonelul G. Poenaru, aduce la cunoştinţa prietenelor defunctei sale mătuşi, că în ziua de Sâm­bătă 28 Septembrie ora 10, se va oficia în Bi­serica Mântuleasa din str. Mântuleasa, pomenirea de 6 ani a celei ce a fost Maria Poenaru 13 Maria G. Dobrinoiu Slujba religioasă va avea loc Sâmbătă 28 Sept. 1940 ora 10 în Sf. Biserică Doamna Ghika-Tei. 10 + General N. Berg cu soţia aduc la cunoştinţa rudelor şi priete­nelor că adorata fiica lor Irina N. Berg a adormit întru Domnul in ziua de 25 Septembrie a. c. Corpul neînsufleţit este depus­­ în capela spitalului Central de­­ boale nervoase (toxica 38), înmormântarea s-a făcut Vi­neri 27 Septembrie, ora 16, la cimitirul Cărămidarii de jos, după prohodul în capela spita­lului. 9 . Sdrobiţi de durere: Elena so­ţie, Elena Georgescu, mamă, Stela şi Victor Ivanovici, Elena şi G. Ştefănescu, Ana şi Petre Mihăi­lescu; surori şi cumnate, Maria V. Pascu soră, familiile Fara, Const. Bârcă, Georgescu, Istrate, Const. Cârligeanu şi Căpitan Sofia, cum şi pensionarii Casei Muncii C.F.R. anunţă încetarea din viaţă a scumpului lor FACĂ GEORGESCU comerciant Pensionar C. F. R. în etate de 50 ani decedat în ziua de 25 Septembrie ora 20 Slujba religioasă se va oficia la domiciliul din str. Siret No. 2, în ziua de 28 Septembrie, ora 14 iar înhumarea la Cimitirul Sf. Vi­neri. 22 Doamna şi domnul Mauriciu Papastopol, cu aceeaşi durere, anunţă rudele şi prietenii că pa­rastasul de 40 de zile pentru po­menirea celeia care a fost Alexandrina Maior Papastopol va avea loc Sâmbătă 28 Septem­vrie, ora 10:30 la biserica Sfinţii Apostoli. 15 «lai Cu lacrămi în ochi şi cu acelaşi mare durere şi chicoacă amintire în veci neconsolatul şi plin de multă amărăciune soţ Gheor­ghe Ghiţescu, anunţă, rudele, prietenii şi cunoscuţii cari îşi mai amin­tesc de buna, nepreţuite şi dr­ag­­lin­epţie Evanthia Ghiţescu că Sâmbătă 28 Sept. cor. se Va oficia parastasul de 6 luni, pen­tru pomenirea şi odihna sufletu­­luliui ei nobil şi ales, în Sfta Bis. Hagiu (Hala Traien) la orele 10 dimineaţa şi de aci la Cimitirul Sa-la Vineri şi Pâinea Zilnică din calea Griviţei. 34 ■Li Vineri, la ora 4 după am­ană a fost înmormântat ofiţerul de elita omul, de cultură cu suflet nepreţuit şi caracter de stâncă, plâns de toţi acei cari l-au iubit şi cunoscut. Cică Popescu Locot, colonel de artilerie ! Ofiţer de stat major ! Decorat cu Coroana şi Steaua României cu panglică de „Vir­tutea Militară”.­­ Comandantul şi ofiţerii Gru­patei 3-a A. c. A„ anunţă cu du­­ree pierderea prematură a iubi­tului şi distinsului lor camarad LT. COLONEL POPESCU GH. GHEORGHE (GICA) Mort subit in noaptea de 24/25 Sept. 1940. 35­­ îndureraţii Maior Lascar Şte­­fănescu soţ, cu fiica Elena, In­giner Silviu Crăci­unaş ginere, Mircea şi Mihai Crăciureaş dragii ei nepoţi, precum şi Si­gila Gene­ral Teodorescu cumnată, C-tin Ştefan­escu cumnat cu soţii şi copii lor, Luiza Colonel Roşianu nepoată cu copii, Căpitanii Nicu şi Tibi Teodorescu nepoţi cu so­ţiile şi copiii lor, anunţă înceta­rea din viaţă a iubitei şi scum­pei lor. Elena Maior L. Ştefănescu înmormântarea s’a făcut 1® 24 Septembrie 1940 la Cimitirul Central Sibiu. 5139 + îndureraţi: Dr. Ion Gh­. Ştefă­­nescu cu soţia şi Alexandrina Bo­­descu nepoţi; Ion I. Ştefănescu cu soţia strănepoţi, cum şi fami­liile înrudite: Profesor Vintilă Odor cu soţia, Dr. Alexandru Po­­povici cu soţia, Dr. Emil Athana­­siu Vergu şi Colonel Ion Teodoriu I cu soţia, au durerea să anunţe înc­­­cetarea din viaţă a scumpului lor. ARCHITECT Ştefan Constantinescu-Roda Diplomat din Paris Fost Architect Şef al Băncei Na­ţionale a României Decorat cu mai multe ordine. Decedat în ziua de 25 Septem­brie 1940. Serviciul, religios se va oficia Sâmbătă 28 Septembrie, orele 16 în capela Cimitirului Bellu-Civil, unde corpul se află depus. Răspunsurile vor fi date de so­cietatea Corală „Carmen“ Aceasta ţine loc de invitaţie. «ţa Doamna Alexandrina N. Slă­­vescu, domnul şi doamna Adrian­ Corbu şi familiile: Ana Urlicoi, ge­neral Boboc, Take Slăvescu, Flo­rida Colonel Paraschivescu, Mişu Slăvescu, Iji­utza şi Mara Slaves­­cu, au durerea mare să anunţe pierderea iubitului lor soţ tată, socru, frate, cumnat şi unchiu Nicolae D. Slăvescu Avocat decedat în seara zilei de 25 Sep­tembrie 1940, înmormântarea va avea loc Sâmbătă 28 o­­­­rele 16 la Cimi­tirul Sfânta Vineri, unde se află depus corpul. • D. Mihai M. Antonescu,­­ ministrul justiţiei, a numit­­ în Comisiunea pentru cerce­tarea şi trimiterea în jude­cată a celor ce au comis cri­me şi delicte cu prilejul re­primării acţiunilor politice, pe domnii: Eugen Bănescu, consilier la înalta Curte de casaţie şi justiţie, ca preşedinte ; D. D. Apostolide şi Vintilă Cristescu, consilieri la înal­ta Curte de casaţie şi justi­ţie, ca membri; Tlonkii C/i^vvnilXnAMAi« Ann VMA AMA OWkl'MMVVUV WA»­filier la Curtea de apel Bucu­­reşti ca secretar al comisiu­­nii. • D. Alexandru Cretzianu, ministru plenipotenţiar cl. 1, a fost numit, pe ziua de 25 Sep­temvrie 1940, secretar general la ministerul afacerilor străine. • D. MiaZ­ftki mJjKjtet.rv al Japoniei la Bucureşti, fiind rechemat la Tokio, d. Jyoji Matchida a preluat conduce­rea legaţiunei Imperiale a Japoniei In calitate de însăr­cinat cu afaceri. • Toate măsurile sanitare cu privire la provenienţele şi călă­torii din Port-Said, s’au ridicat cu începere din 17 Septembrie. • D. prof. Traian Brăileanu ministrul educaţiei naţionale, cultelor şi artelor, va rosti, Luni 30 Sept. ora 8.15 seara, la radio, un „cuvânt la deschi­derea şcolilor“. • Audienţele la d. subse­cretar de stat Alexandru Con­stant sunt suspendate până la noui dispoziţii. • Joi dimineaţă i s’a făcut in­stalarea d-lui G. Racoveanu, noul director al cultelor din ministerul educaţiei naţionale, cultelor şi artelor. D. Stancu Brădişteanu, director în acest minister, a fost delegat consilier tehnic pentru culte. Din străinătate • Vichi, 26 (Rador). — Prin­­tr’un decret cu data de 13 Sep­tembrie 1940, generalul de ar­mată Huntziger capătă titlul de comandant şef al forţelor de us­cat. • New-York, 26 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Ştefa­ni“ transmite: D. Barton, membru al Congre­sului, a declarat că dacă d. Roo­sevelt va fi reales preşedinte, el va târî Statele Unite într’un răz­boi pe care America nu-l vrea. • Clermont Ferrand, 26 (Ra­dor). — Ziarul „Le Jour” publică o telegramă din Riom care anunță că d. Guy La Chambre a fost transportat în noua casă de arest din Riom, situată pe dome­niul Bourassol. • Washington, 26 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Havas” transmite următoarele: Postul de radio american anunţă că guvernul Statelor Unite se pregăteşte a organiza evacuarea la caz de pericol, a unui număr de 1­1.000 cetăţeni americani. • Sofia, 27 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei Ştefani trans­mite : Regele Boris a primit pe d. Popoff, ministrul afacerilor străi­ne, cu care a avut o lungă între­vedere. Un ziar german despre progresele Clujului sub stăpâni­re românească Comunicat englez privind pierderile aviaţiei germane in cursul zilei de joi Ministrul agriculturii Reichului oaspete al guvernului fascist Industriaşul american Ford împotriva intrării Statelor­ Unite in război In veci nemângâiaţi, soţia, fică, fii şi rudele anunţă prietenii şi pe cei ce i-au cunoscut, parasta­sul de 40 zile de la moartea mult iubitului lor soţ, tată, frate şi unchi Ioan S. Pavelescu Cu adâncă durere Doamna Margarete G-ral Miclescu, roagă pe rude şi cunoscuţi să partici­pe la parastasul de un an al iu­bitului şi mult regretatului său soţ GENERALUL VICTOR MICLESCU Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul ce se va oficia Duminică 29 Septembrie 1940, la orele 11 a. m. în biserica Sfânta Vineri (Herasca) Calea Călăraşi, cimi­tirul Belu şi Pâinea zilnică. 11 Victoria şi Lt. colonel G. Ne­­gulescu cu copii Elena şi Ing. Badea Paraschivescu anunţă pa­rastasul de 25 ani pentru iubita lor mamă (NIŢĂ) . Pomenirea pentru odihna su­fletului lui bun şi drept se va face în ziua de 28 Sept. 1940 în Bis. Corn. Comişani Jud. Dâmboviţa. VIOALA CONSTANTINESCU 12 de 7 ani pentru neuitatul lor cumnat DOCTOR VETERINAR I. ALEXANDRESCU de 2 ani pentru iubita lor soră şi mătuse Eliza Dr. I. Alexandrescu şi de 9 luni pentru scumpul lor frate Colonel C. Constantinescu din Cavalerie Slujba religioasă va avea loc la biserica Oborul vechi (Foişorul de foc) Sâmbătă 28 Sept. ora­l I jum., la cimitirul Belu civil şi­­ Pâinea zilnică (Romană). Cu aceiaşi durere, părinţii, soţ, soră, fraţi şi nepoţi, anunţă şi roagă rudele şi pe cei cari au cu­ Farmacistă Trista pomenire va avea loc Sâmbăta 28 Septembrie a. c. la ora 10 a. m. în Sf. Biserica Sf. Ioachim şi Ana (Oborul vechi) din str. Traian (lângă Foişorul de foc) apoi la Cimitirul Reîn­vierea. 14 Gh. Dobrinoiu cu copiii, tată, mamă şi soacră, cu aceeaş adân­că durere anunţă parastasul de . . .. „ . . 40 zile de la pierderea scumpei nascut-o şi au iubit-o, sa ia parte lor soţie mami fiică şi noră la parastasul de 1 an şi jumă­­tate al dragei şi in veci neuitatei lor GEORGETTE Tempeanu Bibicescu 29

Next