Universul, octombrie 1940 (Anul 57, nr. 270-300)
1940-10-01 / nr. 270
ECONOMICE-FINANCIARE! curier judiciar Sindicalizarea obligatorie ! Naţionalizarea bursei de valori a producătorilor de PAUL HORIA SUCIU - Conferenţiar universitar Directivele ConducătoruluiStatului român, d. general Ion Antiescu, cu privire la reorganizarea economică precizează ca «scop esenţial: coordonarea economiei naţionale, iar ca mijloc principal: sindicalizarea obligatorie a producătorilor. Coordonarea economiei naţionale este rezultanta a trei serii de măsuri: armonizarea între activităţile economice particulare, între activităţile serviciilor ■publice având caracter economic şi între departamentele economice menite să echilibreze activităţile economiei particulare şi acelea ale economiei de Stat, să arbitreze între interesele ouuse, să le îndrumeze unitar şi să le controleze în realizările lor. Acest aspect al armonizării e©onoinice a format obiectul articolului „Coordonarea economiei naţionale”, publicat în „Universul” din 23 ort. In articolul de faţă ne propunem să adâncim în sectorul coordonării economiei private, principalul mijloc de realizare, asocierea obligatorie a producătorilor in sindicate. Scopul sindicalizării obligatorii a producătorilor este să integreze sforţările individuale şi fragmentare în sforţarea colectivă, a economiei naţionale, coordonând „interesele fiecăreia cu interesele tuturor şi interesul tuturor cu interesele supreme ale ţării”. Potrivit acestui scop „interesul producţiei trece înaintea interesului producătorului”; fiecare ramură de producţiune devine o unitate organică cu o funcţiune bine determinată în economia naţională, iar organizatorul întreprinderii devine ispunzător de îndrumarea dată reducţiunii. In principiu, producţiunea rămâne liberă, dar o libertate disciplinată. Nimeni nu poate fi sustrâns de a nu participa, sau det a eşi din producţiunea bunurilor; oricine însă, intră în producţiune prin întemeierea uniei întreprinderi economice, fisă intrat şi atâta timp cât rămâne,rebue să se conformeze disciplinei respective, aşa cum fie pildă se practică actualmente in colegiul inginerilor, mediciavocaţilor, etc. Statul nuse ar vine direct în întreprinderi sau în producţiunea econocă decât atunci când lipseşte sau este insuficientă iniţiativa particulară sau când sunt în joc interese superioare. Disciplinarea producţiei presupune sindicalizarea pentru fiecare articol standardizat a tuturor producătorilor, pe ţară. Nimeni nu poate produce articolele standardizate decât dacă face parte din sindicatul articolului respectiv. Prin aceasta, sindicatul devine reprezentantullegal al intereselor grupului şi răspunde în faţa Statului de executarea, în interesul colectivităţii, a funcţiunei productive a membrilor săi. Funcţiunea sindicatelor constă deci în raţionalizarea pe teren a producţiei economiei particulare. Ele fac propuneri de standardizare a produselor de generală necesitate şi de contingentare a lor în raport cu nevoile consumului. Ele repartizează cantitatea producţiei standardizate, pe cote proporţionale între membrii sindicatului, îngrijind de îmbunătăţirea calitativă a produselor, de utilizarea întregei capacităţi productive, şi, prin producţia în serie, de ieftinirea preţurilor. Prin organizarea sindicală, e- erercitându-se un control efectiv asupra limitării producţiei la nivelul consumului, se evită riscurile supra-investiţiunilor şi supra-producţiei, se organizează aprovizionarea în comun cu materii prime, se favorizează întrebuinţarea raţională a creditelor, şi, prin organizarea desfacerii directe la consumator, se înlătură crizele economice. Prin sindicate se obţine un control regal al preţurilor din partea autorităţilor publice, ieftinirea preţurilor de desfacere la consumatori şi evitarea speculei. Sindicatele mai pot servi în mod direct la satisfacerea intereselor Statului, înlesnind aprovizionarea regulată şi ieftină a instituţiilor publice, precum şi plata solidară a dărilor in raport cu producţia efectivă. Constituirea sindicatelor se poate face pe bază de norme comune, alcătuind un statut tip, care să permită concentrarea verticală a producţiei în fazele ei succesive de la materia primă până la produsul finit. Toate sindicatele de producţiune pot apoi să fie coordonate într’o singură mare unitate pe ţară, alcătuind Oficiul naţional al producţiei. Pe lângă această organizare verticală pe întreaga ţară, este utilă şi coordonarea orizontală, prin gruparea tuturor sindicatelor existente într-o regiune economică. Această coordonare orizontală ar reprezenta interesele economice locale întrunite în Camere economice regionale. In camerele economice regionale ar participa pe lângă reprezentanţii sindicatelor de producători (patroni şi salariaţi) şi delegaţii celorlalte interese economice, cum ar fi reprezentanţii asociaţiunilor de negustori, bancheri, consumatori. La rândul lor, camerele economice ar fi coordonate pe ţară în Uniunea camerelor economice, formând organul central de documentare şi informare directă a Statului asupra nevoilor şi posibiităţilor de rezolvare a problemelor economice locale şi generale. Sindicalizarea obligatorie a producătorilor nu este o ideie nouă. Ea a fost propusă în ţara noastră prin legea sindicatelor industriale din 31 Iulie 1918 şi apoi prin anteproectul de lege al d-lui Mihail Manoilescu, fost ministru al industriei şi comerţului, în 1931. Atât legea cât şi anteproectul fiind propuse în epoci predominând sistemul economic individualist liberal, n’au avut urmări practice. Intre timp, necesităţile faptice şi prefacerile ideologice au condus la răspândirea formelor de asociaţiuni particulare având caracter de monopol. Aceste monopoluri de fapt au dat bune rezultate de raţionalizare practică a producţiunei şi, dacă se înlocueşte scopul lor egoist urmărind maximum de câştiguri individuale, cu scopul altruist urmărit satisfacerea nevoilor obşteşti (însă recunoscându-ii-se o justă remunerare), problema actuală a raţionalizării producţiei se reduce la generalizarea acestor forme de oganizare prin transformarea monopolurilor de interes particular în monopoluri de interes public. Avantajele acestei transformări ar fi deosebit de mari: pe plan individual, s’ar elimina riscurile conjuncturii şi s’ar da siguranţa desfacerii producţiei, iar pe plan naţional s’ar înlocui lupta concurenţei prin colaborarea şi coordonarea sforţărilor izolate a întreprinderilor, îndru- Ş mându-se în mod conştient forţa creiatoare a iniţiativei particulare către satisfacerea intereselor generale şi naţionale. De aceia, recentele directive ale Conducătorului Statului de orientare către sindicalizarea obligatorie a producătorilor, apar in momentul de faţă oportune, ele încadrându-se în mersul firesc al evoluţiei economiei româneşti. Situaţia de la 1825 agricolă Septembrie Timpul S’a menţinut călduros. Au căzut ploi generale în Banat şi Transilvania şi parţiale în Moldova şi Oltenia. In restul ţării seceta continuă. Starea culturilor nerecoltate încă este mulţumitoare. Timpul călduros din ultimile săptămâni a ajutat mul porumbului care a intrat încoacee. Treeratul păroaselor este pe sfârşite. Se continuă recoltatul fasolei, cartofilor şi floarei soarelui. In câteva judeţe, Timiş Torontal şi Târnava Mică a început culesul porumbului timpuriu. Arăturile se fac cu greutate din cauza lipsei animalelor de tracţiune, la care în unele regiuni se adaugă uscăciunea pământului. Pe alocurea a început semănatul orzului, grâului şi secarei I de toamnă. Se continuă cu recoltatul şi treeratul orezului. Producţia este foarte bună. Convocare Acţionarii Societăţii „AUTOMODERN“ S. A. R. cu sediul în Bucureşti, Bulevardul Mărăşeşti No. 30, sunt convocaţi în adunare generală extraordinară pe ziua de 23 Octombrie 1940 orele 4 p. m. în biurourile societăţii din Bulevardul Mărăşeşti No. 80 cu următoarea ordine de zi: 1. Raportul Consiliului de administraţie. 2. Modificarea dispoziţiunilor art. 14 şi 17 din statute. 3. Ratificarea cooptărilor în consiliul de administraţie şi în consiliul cenzorilor. 4. Eventuale. AUTO-MODERNE SOC. ANONIMA ROMANA Preşedinte Gh. Popp. 7 Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţi® sau schimbare de adresă să binevroiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi, la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal eticheta abonamentului expirat. din Bucureşti In cadrul preocupărilor noului regim, venit la cârmuirea ţării spre a da, printre altele, un ritm cu adevărat naţional vieţii noastre de stat, îmbâcsită până acum cu tot felul de elemente străine de sufletul românesc, s’a păşit şi la bursele din ţară la o primenire serioasă a compunerii acestor instituţiuni, unde mişunau până acum, în deosebi peste 30 la sută ovrei. In şedinţa ţinută ori la amiazi de comitetul bursei de efecte şi acţiuni, sub preşedinţia d-lui Adrian Oţoiu, asistat de d-nii: Sever Dan, sindicul bursei, dr. N. N. Stoika, comisarul guvernului şi Pandele Iconomu, secretarul general al bursei, s’a analizat stăruitor această chestiune, păşindu-se de îndată la RADIEREA A 60 DE REMIZIERI EVREI şi anume : Leibovici Arfeur, Leon M. Leon, Ciuraru D. Uie, Caras Moritz, Fiinkels Iulius, Albeianu M. Albert, Coto Leon, Emanuel George, Schwartz Marcel, Schnürer Berman, Hirsch Eduard Eremia, Bemfeld Nathan, Berladt Eduard Gaimon Adolf, Freudman Iacob, Steiner Moritz, Leiba Strul, Drucker Isidor, Levy Iosif, Maer Marcu, Maier Iulius, Levy D. Moscu, Schapira Leon, Seidler Mauriciu, Carniel Solomon, Grunberg Ludovic, Levy I. Iosif, Gerscovici Moise, Hirsch Alexandru, Marcu Marcel, Marcu Benedict, Rosenberg Adolf, Cohen Elias Avram, Perlmutter Avram, Almatach Isac Misiim,, Zwiebel August, Starch Wilhelm, Ledeaniu Iosif, Bunlu I. Marcu Alhailel Aron, Goldstein Moise (Bucu), Pesthoeoff Abram, Sasson Bejamin,Blatt Mauriciu, Farchy Maurer, Berghel Aron, Bassa Iosif, Meschia Iacob, Ebner Lorentz, Sufrin Avram, Glasmann Nathan, Levy Marcu Ghenase, Werfel Solomon, Rosenthal Marcel, Salom Samuel, Streit David, Streit Leon, Amudai Mathias, Furman Leon şi Zentler Moritz. Situaţia celorlalţi remizieri evrei rămâne în cercetare, urmând ca până la 9 Noembrie a. c. să li se clarifice situaţia conform decretului întocmit de ministerul economiei naţionale. De asemeni cei trei suplinitori evrei Roth Emil, Segali Herman şi Profetta Samson, au demisionat. In ce priveşte SITUAŢIA AGENŢILOR OFICIALI EVREI în număr de cinci, Cociu 'Eskenasy, S. Wexler, S. Schuman, I. Focşaner şi Achille Şaraga, întrucât aceştia au fost numiţi prin decret regal actele respective au fost înaintate ministerului de resort, spre a soluţiona situaţia prin mijloacele legale. Au fost consideraţi de asemenea demisionaţi din funcţiunea de arbitri d-nii I. Cornea şi Kaufman Gustav. In vederea pregătirii elementelor de origină etnică s’a hotărât ca să înceapă cursurile la şcoala pregătitoare de remizieri şi funcţionari de bursă pe ziua de 7 Oct. a. c. Aspecte din piaţa oraşului R. Sărat R.-Vâlcea, 27 Sept. Sunt multe cauzele care au contribuit la scumpirea principalelor articole de consumaţie pe piaţa oraşului nostru. Unele din aceste cauze având un caracter general, destul de bine cunoscut, deci nu ne vom ocupa de ele. Ne vom ocupa aci numai de acele vechi racile ale administraţiei locale, care , călăuzită de o greşită concepţie gospodărească, sau în graba de a creda cât brufi multe venituri pe seama bugetului împovărat de cheltuieli inutile, a născocit fel de fel de taxe şi impozite indirecte pe spinarea populaţiei, începând cu timbrul pe pâinea neagră a săracilor şi culminând prin taxele puse pe osemintele deshumate din cimitirele oraşului. Edilii noştri n’au înţeles, se vede, că singura raţiune logică pentru care a fost creiat postul de primar în capul unităţii administrative comunale, a fost, ca acesta să facă oficiul de prim gospodar al comunei şi ca atare să lucreze pentru şi în folosul populaţiei. Se ştie că în ordinea economică a unei familii, bucătăria şi cămara de alimente fac prima grije a bunului gospodar. Tot aşa, abatorul, halele şi in general piaţa pentru desfacerea alimentelor trebue să formeze grija de căpetenie a primarului comunei. Primarul trebue să ia măsuri ca aprovizionarea populaţiei să fie asigurată în condiţiuni cât mai avantajoase, înlăturând cauzele care ar putea scumpi hrana populaţiei. Nu este permis ca tocmai ha Ilele şi dependinţele lor, cari sunt instituţiuni publice şi de folos obştesc, să fie transformate în prilej de speculă în dauna populaţiei nevoiaşe, aşa cum se practică în oraşul nostru. Nevoile bugetare ale comunei pot fi împăcate prin aşezarea de impozite directe calculate în raport cu puterea de plată a fiecărui cetăţean. Pâinea. Primăria oraşului nostru încasează câte 0,60 bani de fiecare pâine neagră. Astfel, că un gospodar cu 5-6 copii — sunt foarte mulţi din aceştia — plăteşte primăriei o taxă zilnică de 4 lei. Păsări, ouă, lapte şi zarzavaturi. Acest soi de alimente sunt aduse pe piaţă în majoritate de gospodinele satelor, din prisosul lor. De la acestea se încasează taxe după aprecierea încasatorilor, taxe care echivalează adesea cu jumătate din valoarea „mărfii” adusă în cârpă de biata săteancă. La rândul ei, săteanca, dublează valoarea mărfii în dauna consumatorului. Carnea este scumpă pentru că vitele s’au împuţinat şi s’au scumpit. Dar p® lângă aceasta, preţul se ridică prin taxele ce se percep la abator şi la hală. Astfel, pentru tăierea unui bou de munte, în greutate de 130-150 de kg, se încasează urmăoarele taxe: 120 lei sângeritul, 20 zootehnice, 44 taxă forfetară, 32 cifra de afaceri, 32 aviaţie. Total 248 lei, ceea ce revine cam 2 lei la kg. La carnea de porc, taxele se ridică aproape la 3 lei de kg. Aceasta numai la abator, pus chiria la hală. Peştele este — astăzi — un aliment de lux. Sunt puţini gospodari care se înfruptă din acest produs al bălţilor. Din această cauză, şi cu drept, gospodarii oraşului au mare necaz pe negustorii pescari. Negustorii de peşte susţin că, pe lângă preţul de cost al peştelui, care este ridicat la sursa de desfacere, se mai adaugă chiriaprăvăliilor şi impozitele comunale aferente, care se ridică la aproape 300.000 lei anual, sumă care urmăreşte preţul peştelui. Din cele arătate aci pe scurt, se vede măsura în care primăria oraşului contribue ca negustorii şi producătorii să motiveze scumpirea alimentelor de primă necesitate. Credem că este timpul să se renunţe la taxele pe pâine şi alimente şi să se scadă chiriile într-o proporţie care ar obliga pe negustori să scadă preţurile. Dacă primăria şi-ar deschilibra bugetul prin aceste scăderi, ar putea găsi o altă sursă de venituri, punând taxe speciale pe cărţile de joc, pe table, pe rujul de buze, pe văpselurile de suliman, pudră, parfum, săpunuri scumpe, sau cel puţin pe cozonaci şi prăjituri. In nici un caz nu mai trebuiesc menţinute taxele pe came şi zarzavaturi, şi, mai mult, odioasa taxă pe pâinea neagră, care în aceste timpuri constitue aproape singurul aliment al celor mulţi şi necăjiţi. Pe de altă parte, iarna se apropie şi lemnele se scumpesc în ciuda măsurilor luate. Până şi uzina electrică a ridicat preţul luminii. O energică şi hotărîtă intervenţie ar putea veni din partea noului primar care se zice că va fi numit în curând şi pe care toată lumea îl aşteaptă. I. NICULESCU COTA APEI DUNĂREI DIN PORTURILE ROMÂNEȘTI T UNIVERSULAnul al 57-ea Nr. 270 Marţi 1 Octombrie 1913 NOUI FIRME COMERCIALE LA TIMIŞOARA 26 Septembrie Comisia specială pentru acordarea de noui firme comerciale formată din d-nii: D. Dumitrescu, consilier la Curtea de apel preşedinte, Cornel Cinghiţa, Traian Nichioiu, Iuliu Ilimcea, Grigorie Brea, membri şi Ion Popovici, secretar, a aprrobat umătoarele firme: Wilheminia Scheitzer (Gătaia), prăvălie universală ; Ioan Păunescu (Pustimiş) prăvălie mixtă; Gisela Reichenstein (Timişoara) prăvălie; Leopold Lukacsy (Arad) agenţie comercială; Iulia Cure (Arad), export de porci ; Maria Orban (Gătaia); Ana Techsler (Orţişoara) prăvălie mixtă; Ana Brill (Deta) comerţ ; Iuliu Francel (Arad) papetărie; Max Lantos (Arad) salon de mode; Al. Hegedus (Timişoara) agenţie şi comision; Eva Ionescu, născ. ’ Fonos (Timişoara) restaurant; Antoniu Braun (Timişoara) instrumente muzicale; Francia Hangel (Timişoara) ca succesor al firmei Ludovic Kertese; Firma „Corvin" (Deva) fruetărie; Andrei Engelmayer (Timişoara) hotel; Francisc Badescu (Timişoara) coloniale; Emeric Bartoş (Timişoara) comerţ; D. Olariu (Arad) comerţ cu lemne de foc; Ludovic Silter (Timişoara) produse chimice ; I. Schmidt (Cenadul Vechi) moară, de boia; Nicollae Weber (Jimbolia) comerţ cu piei; Oct. Loachiţă (Timişoara import şi export; St. Brăghici (Lomiţul-mare) prăvăiie mixtă şi cârciumă; Francisc Neumann (Lugoj) ceasornicar ; Irina Fraţilă (Reşiţa) şi portocase ; Petru Găilişteanu (Reşiţa) restaurant; Iosif Gatler (Becichereouimic) prăvălie mixtă; Rudolf Fuchs (Timişoara) agenţie şi coloniale ; P. Weinstein (Lugoj) textile; Einertc Bartos (Timişoara) fructărie; I. Nemeth (Brad) salon de mode; Carol Agner (Timişoara) coloniale; Alfred Holländer (Timişoara) ca succesor al framei Ohensteii din Arad; Gh. Popovici (Timişoara) ţesătorie, comerţ cu cereale ; I. Huhn (Timişoara) croitorie; Martin Brumann (Timişoara) comerţ de cereale ; Adrian Levi (Vinga) restaurant ; Văd. Maria Tullius (Jebel) prăvălie mixtă; I. Tiroch (Timișoara) sticlărie; Ladislau Kincs, ca succesor al firmei Artur Kincs. Noui interpretări in aplicarea legii contribuţiei excepţionale de doi la sută Expoziţiile ministerului de finanţe Direcţia timbrului şi cifrei de afaceri din ministerul de finanţe a trimis admnistraţiilor financiare următoarele instrucţiuni cu privire la noui interpretări în aplicarea contribuţiei excepţionale de 2% . Prin ordinul din 9 Aprilie 1940 s-au fixat normele de percepere şi aplicare a contribuţiei excepţionale 2°/6 la vânzările de mărfuri prin bursă. In conformitate cu acest ordin circular, contribuţia se percepe prin aplicare de timbre pe borderoul duplicat ce urma să fie păstrat de agentul de schimb, iar pe originalul primit de cumpărător se aplică ştampila agentului de bursă, care făcea menţiunea că s-a reţinut această contribuţie. Faţă de natura juridică a operaţiunilor de vânzare-cumpărare de mărfuri efectuate prin bursă, care au un caracter aparte, nu se poate vorbi de o vânzare perfectă, deoarece cantitatea este evaluată totdeauna cu aproximaţie, întrebuinţându-se adesea cuvântul circa. Se fac vânzări şi de lucruri viitoare de exemplu : cât va ieşi dintr-o magazie, cantitatea de petrol produsă de o sondă, etc. începând de la 26 or, la vânzările de mărfuri încheiate prin bursă, contribuţia 21/6 se va percepe, conform dispoziţiunilor generale date pentru vânzări de mărfuri, la livrarea mărfurilor, adică pe bonul de livrare sau pe factură, care trebue să însoţească fiecare transport (vânzare) le marfă. SUNT SCUTITE TOATE PRODUSELE PANIFICATE Printre articolele a căror vânzare este scutită prin art. 21 din legea pentru aşezarea unei contribuţiuni excepţionale 2% este şi pâinea. Prin pâine se înţeleg toate produsele panificate, ca: cornuri, franzeluţe, chifle, kaisere, etc., indiferent dacă au fost preparate cu lapte şi zahăr. In consecinţă vânzarea acestora este scutită de contribuţia excepţională 2%. De asemeni s’a dispus ca notele de plată să fie scrise cu creion chimic; cei ce nu se vor conforma vor fi consideraţi contravenienţi şi li se vor aplica sancţiunile dela art. 18, alin. 3, adică amendă fixă dela 500 la 10.000 lei. * S-a constatat că anumite întreprinderi cumpără haine, lemne, etc., articole pe care le distribue mai departe personalului pendinte de acea întreprindere, întrucât acestea fac oficiul de mandatari ai funcţionarilor respectivi, contribuţia 2% nu se aplică şi la distribuirea ce o face întreprinderea către aceşti funcţionari, urmând însă ca întreprinderile să plătească contribuţia 2°/o atunci când cumpără. In cazurile când în comerţul liber se vând mărfuri în rate, contribuţia 2°/o se datorează integral la facerea contractului sau la predarea mărfii şi nu atunci când se face plata ratelor. In cazurile când se efectuiază comenzi la care s-au dat aconturi, aceste comenzi sunt asimilate vânzărilor în rate și in consecință se datorează contribuția 2"ro odată cu luarea comenzii. Contribuția se percepe nu la acontul Sate pentru comandă, ci la valoarea întregii comenzi. * * Ancheta fraudelor dela fostul Subsecretariat de Stat al Propagandei Gestiunea pavilionului Ţării la expoziţia din New-York Instrucţia judiciară în aface- rea neregulatei gestiuni a fondurilor fostului subsecretariat de stat al propagandei şi presei — pe vremea lui Eug. Titeanu — s’a încheiat Sâmbătă. Se mai aşteaptă doar comunicarea unor acte şi desluşiri oficiale, ce se va produce probabil Luni, şi dosarul va fi înaintat Parchetului pentru concluziuni. Cei din urmă audiaţi în cauză au fost d-nii Eug. Titeanu şi D. Gusty, preşedintele — cu grad de ministru (fără portofoliu şi fără departament) al Serviciului Social şi fost comisar general al guvernului pentru organizarea participării României la Expoziţia internaţională din New-York. D. Titeanu s’a menţinut şi de astădată pe „poziţia“ pe care s’a fixat din capul locului, susţinând: că n’a fost gestionat de bani publici; că fondurile ce a mânuit erau de dispoziţie; şi că chiar cei 4.950.000 lei ridicaţi de la casieria ministerului de interne (disponibili la închiderea anului bugetar 1939) nu era obligat să-i „reporteze“ în bugetul nou, deoarece, în drept, îi aparţineau exclusiv ca organ „suveran“ de distribuire iar, în fapt, i-ar fi restituit, fără act, în mâinile lui Armand Călinescu. In ce priveşte fondurile, considerabile, destinate New-Yorkului, a pretins că n’a avut nici un amestec în gestionarea lor, această sarcină fiind încredinţată delegaţilor de acolo. D. Gusty a susţinut, de asemenea, că fondurile mai sus amintite, s’au trimis direct la New-York, şi că d-sa, deşi comisar general al Pavilionului şi organizării lui, totuşi n’are nici o cunoştinţă despre mânuirea lor, fiindcă gestiunea a stat exclusiv în seama consulului general român de acolo, d. Popovici. Evident, amânarea cercetărilor, până la sosirea în ţară a d-lui Popovici, ar echivala cu temporizarea la infinit a cauzei şi represiunei. De aceea, magistratul instructor, pe de o parte, a intervenit locului în drept ca de consul general Popovici să fie rechemat imediat în România spre a fi cercetat asupra răspunderilor ce sunt aruncate pe seama d-sale, iar pe de altă parte a disjuns acest capăt de plângeri (cu privire la lipsurile semnalate în capitolul „New-York“), și a format un osebit dosar de anchetă. ŞTIE! • Banca Naţională a primit, prin ministerul de finanţe, dispoziţii ca, din creditul de un miliard deschis, în anul curent, pentru valorificarea grâului, să se utilizeze suma de lei 350 milioane în scopul activării insămânţărilor, urmând ca restituirea acestei tranşe să se facă pe măsura încasării, iar totalul de un miliard rezervat pentru valorificarea grâului, să fie reîntregit la cerere. Operaţiunea de mai sus se va face în cadrul operaţiunilor menţionate în convenţia de mandat pentru valorificarea cerealelor, încheiată cu ministerul economiei naţionale anul trecut. • S’a pus în vedere camerelor agricole să întocmească programe de colaborare cu taberele de muncă pentru folos obştesc, formate de premilitari. • In acordarea cotelor de import în viitor se vor introduce criterii şi modalităţi noui, în scopul de a se realiza o repartiţie mai justă şi de a se înlesni şi întreprinderilor noui obţinerea de cote la import. In acelaş timp e vorba să se facă unele ajustări treptate a cotelor recunoscute întreprinderilor fără capital etnic românesc, dar aceasta începând din anul viitor şi eşalonat în timp, sporindu-se de la un an la altul procentul de reducere. • Ministerul agriculturii a cerut camerelor agricole din regiunile viticole ale ţării să achiziţioneze toate cantităţile de fibre de tei stocate de Casa Pădurilor. Ministerul atrage stăruitor atenţia camerelor să ia măsuri să nu se mai piardă această bogăţie a ţării. Camerele vor aproviziona viticultorii cu fibra de tei necesară, contra cost, în locul rafiei, articol de import costisitor pentru ei şi economia ţării. • Producţia de marmeladă e mai slabă ca anii trecuţi. Până acum, s-au fabricat la Goleşti- Badu-Muscel, 40.000 kg. marmeladă de caise şi se fabrică încă marmeladă de prune şi de mere. La fabrica dela Curtea de Argeş se vor prepara circa 80.000 kg. marmeladă de mere şi pere. La Istriţa se va fabrica marmeladă de prune între 20—30.000 kg. La fabrica dela Carpustea-Buzău, se va fabrica circa 100.000 kg. marmeladă de prune. • In șantierele natale de la Cherson și Zaporojskie CU. R. S. S.), se construesc actualmente, numeroase vase-cisterne pentru transportul petrolului. Aceste vase petrolifere vor fi puse în serviciu pe noua cale fluvială, care leagă Marea Neagră de Marea Baltică prin Nipru şi Bug. Prima tranşă de 25 vasetancuri au şi fost construite. • „Sud-Ost Echo“ din 20 Septembrie, scrie: După intrarea in război a Italiei, serviciul maritim român, cea mai importantă firmă de navigaţie românească, a trebuit să întrerupă liniile de navigaţie pentru persoane şi bunuri spre Egipt şi porturile Levantului. Navigaţia a putut fi menţinută într-un cadru redus spre Pireu. După cum se anunţă acum, S. M. R.-ul încearcă să compenseze aceste pierderi interpunându-se în comerţul turco-german care, dată fiind situaţia din Mediterană, nu se poate face decât pe calea Mării Negre şi a Dunării. Mai multe transporturi de mărfuri turceşti destinate Germaniei au şi fost duse de vasele româneşti de la Constantinopole în porturile româneşti. • Organele în drept au luat măsurile de rigoare pentru activarea însămânţărilor de toamnă. Ministerul agriculturii va indica necesităţile de grâu de sămânţă pentru regiunile unde lipseşte şi unde agricultorii nu dispun de mijloace pentru cumpărarea seminţei. Institutul cooperaţiei are însărcinarea de a cumpăra sămânţă de unde prisoseşte, plătind până la maximum 100.000 vag. franco vagon staţia producător, distribuţia urmând să se facă prin Camerele de agricultură, pe contra plată la predare, fie contra grâu neapt pentru insămânţare evaluat la preţul oficial, fie contra poliţe, fără timbre, nepurtătoare de dobânzi, poliţe ce vor fi predate federalelor judeţene spre încasare la recolta viitoare (1 Sept. 1941). • După datele centralizate la ministerul agriculturii suprafaţa arăturilor de toamnă se ridică la circa 850.000 hectare. Faţă de necesităţile prevăzute în planul de cultură, cifra de mai sus reprezintă abia o treime şi ceva din totalul suprafeţelor ce urmează să fie însămânţate. Se prevede însă că situaţia se va normaliza, date fiind măsurile guvernului (desconcentări şi rechiziţii şi ajutorul comandamentelor militare). • Suprafaţa însămânţată cu rapiţă de toamnă se evaluează la circa şase mii hectare. Nu s’a putut semăna mai mult din pricina timpului nefavorabil. Lucrările continuă. Se vor lua însă măsuri în vederea complectării suprafeţelor prevăzute în planul de cultură, intensificăndu-se semănăturile de rapiţă de primăvară. De asemeni se studiază mărirea suprafeţelor celorlalte plante oleaginoase. Ministerul agriculturii a dat noui dispoziţiuni camerelor agricole în legătură cu distribuirea sămânţei de grâu de toamnă provenită din staţiunile şi centrele agricole, cât şi de pe moşii, ferme, etc. Camerele vor lua măsuri ca în regiunile unde agricultorii vor folosi grâul local cu o greutate hectolitrică slabă, să nu păşească la însămănţări înnainte de a face curăţirea grâului cu ajutorul trioarelor sau selectoarelor. Deasemeni vor lua măsuri ca toţi agricultorii să facă proba de germinaţie a grănelor. Personalul tehnic de pe lângă camere va explica pe teren cum trebue să decurgă operaţiunile în vederea acestei probe. Acelaş personal va fi obligat să controleze la faţa locului rezultatele probelor făcute. Insfărşit, grânele destinateînsămânţărilor nu vor putea fi folosite înainte de a fi tratate contra măturei, fie pe cale umedă, fie pe cale uscată cu ajutorul preparatelor autorizate de minister. D. I. Veverca a fost numit comisar special pe lângă societatea „Creditul Industrial“ din București. SANCțIONAREA UNUI COMERCIANT Trib. Ilfov, s. III a sancţionat cu 5.000 lei amendă pe UIBERIU BLUM, (magazinul „Judith“) din str. Lipscani 94, pentru că nu a afişat preţurile mărfurilor, conform legii speculei. Importanta deciziune in materia prescripţiei înalta Curte de Casaţie, s. H, sub preşedinţia d-lui Aurel Lerescu, a fixat o jurisprudenţă de interes deosebit juridic, în materia prescripţiei. Recurentul — Ion Somlev — fusese apărat de orice răspundere penală ăi Curtea de fond, pe temeiu că acţiunea publică deschisă împotrivă-i s’a stins prin prescripţie, a fost însă condamnat la daune. Spre a rosti această hotărâre, Curtea a decis deci că, cf. art. 6 şi 7 pr. pen. o instanţă penală nu este desinvestită, ci rămâne competentă să judece acţiunea privată, chiar şi atunci când constată că acțiunea publică este stinsă din vreo cauză legală, suficient fiind doar sa existe faptul generator de daune. Recurentul a obiectat însă că textele invocate nu sunt aplicabile decât numai în cazul când acțiunea penală s’ar fi stins IN CURSUL INSTANTEI, IAR NU SI MAI ÎNAINTE DE INVESTIREA EI, CA IN SPETA. înalta Curte a împărtăşit acest punct de vedere, a admis recursul și a casat fără trimitere decizia atacată, fixând între altele că este exact că cf. art. 6 și 7 pr. pen. judecata — în instanța penală — continuă pentru valorificarea pretenţiilor civile chiar după stingerea acţiunei penale. A adăugat însă principiul că, aceste norme nu-şi găsesc aplicaţiune decât dacă a existat o acţiune penală întreprinsă, care ulterior s’a stins. Dar atunci când cauza de stingere a acţiunei penale a intervenit mai înainte ca faptul să fi fost reclamat, — când deci partea nu mai poate avea decât o acţiune civilă —, ea nu mai poate fi admisă a-şi valorifica pretenţiunile civile înaintea instanţelor civile, acestea fiind instituite la prim rând pentru reprimarea infracţiunilor şi doar în mod subsidiar şi pentru judecarea cererilor de despăgubiri rezultând din infracţiuni. Se ceruse anularea căsătoriei... Trib. Ilfov, s. m, format cu d-nii judecători: Arist. Niculescu, Lazaroneanu şi procuror Radu Florescu, a judecat deunăzi — precum am scris la timp — acţiunea întreprinsă de creştina Maria Neagu Pascal, pentru anularea actului d-sale de căsătorie cu evreul Mendel Pascal, precum şi pentru anularea menţiunei de „recunoaştere“ (legitimare) a copiilor lor proveniţi dinainte de căsătorie. Se susţine că actul căsătoriei ar fi om de drept deoarece solemnitatea s’a săvârşit fără îndeplinirea legiuitei formalităţi a publicaţiunilor; şi că legitimarea ar fi deopotrivă, anulabilă, de oarece nu s’a făcut printr’un osebit act, autentic, solemn, ci prin simplă inserare — iu actul de căsătorie — a declaraţiunii orale rostite în acest sens in faţa ofiţerului de civilă, ceea ce ar fi insuficient şi inoperant. Tribunalul a hotărît insă că lipsa publicaţiilor nu atrage nulitatea actului (ci doar pedepsirea disciplinară şi pecuniari a funcţionarului nediligent) — si — că menţiunea, de recunoaştere, înscrisă în act, este îndestulătoare ca să opereze p® deplin legitimarea. In consecinţă, a respins cererea de anulare. Trib. Ilfov, s. I, a respins apelurile făcute de comercianţii nai jos pomeniţi contra cărţilor de judecată ale jurisdicţiilor speciale de reprimarea speculei, prin cari au fost condamnaţi 1) ş. a. r. ARDELEANA, de articole de menaj (prin administratorul ei David Hening), din str. Franklin 11, lei 10 mii amendă fiindcă n’a afişat listele de preţuri; 2) MARCU SEGALL, depozit stăpânilor. Iar la reîntoarcerea acestora le-a predat un deficit de peste 190 mii lei. De aceea a fost deferit Parchetului. S’a deschis, ca urmare, acţiune publică împotrivă-i pentru gestiune frauduloasă şi a fost arestat. Mandatul de arestare s’a confirmat pe timp de 30 de zile , de var, din str. Colentina 66, iar 5.000 amendă pentru speculă; 3) FRIOM BUCHMANN, fabrică de săpun, din str. Vitan 6, lei 15.000 amendă, fiindcă a funcţionat fără autorizaţie şi fără certificat de impuneri; 4) C. VASILESCU, măcelar, din str. Romană 126, lei 4.000 amendă, pentru speculă, şi 5) SURICA FATTELLI, depozit de lemne, din str. Călăraşi 63, lei 22.000 amendă, idem. Isprava lui Iancu Ceauşu Iancu Ceauşu, evreu, bătrân,propriu. A irosit întreg avutul slujind de multă vreme în birourile întreprinderii „Rapid“ — deplasat ziare şi reviste — din str. Belvedere 12, reuşise să câştige toată încrederea patronilor săi: Const. Lăzărescu & Co. Astfel încât, in ceasul când aceştia au plecat pe zonă, concentraţi, Iancu Ceauşu a rămas... şef exclusiv. A început să lucreze pe cont Speculanţi Au fost trimişi in judecată Parchetul a dat rechizitorii de trimitere dea dreptul in judecata tribunalului corecţional contra următorilor infractori: 1) OSIAS LEHRER, din str. 13 Septembrie 120, pentru vina că fiind prins — de controlorul delegat Neacşu — în flagrant delict de speculă a voit să-l mituiască pe organul autorităţii; 2) ANTON IONESCU, agent de încasări al s. a. „Asigurarea Românească“, sucursala Griviţei (din str. Cometa 8), pentru că şi-a însuşit vreo 20.000 lei prin abuz de încredere; 3) N. MARIŢAN (din str. g-ral Popescu 17), suburbana Griviţei, pentru lovituri cauzatoare de moarte. Se găsea, anume, la chef, cu vecinul său Iacob Paul, şi cu soţiile. Acestea s’au luat însă la ceartă, şi soţii intervenind, s’au luat la’ bătaie. In toiul zvârcolirilor, Mariţan şi-a izbit amicul cu un sifon în creştet cu atâta tărie încât i-a luat viaţa; 4) SULIMAN SABRI, sergent jandarm, din corn. Merii Petichi, jud. Ilfov, pentru că a pretins daruri — bani şi... saci de grâu — de la întreg satul postului său; 5) CRISTU ALPERN, depozitar de ziare, din calea Griviţei 90, pentru abuz de încredere de dauna unui scriitor care i-a încredinţat cărţi spre vânzare dar n’a mai primit înapoi nici „marfa“, nici contravaloarea ei. 6 7) APREŞ MARIN, din str. Tonda 10 şi SECHEŞ MARTIN, din str. Radu Vodă 163, ambii lucrători la U. C. B. — fiindcă au sustras cabluri spre a le vinde pe piaţă. Şantaj D. procuror Panaitescu a trimis, în stare de arest, la ult cabinet de instrucţie, pe EMILIA ANDRIŢA (din T.Severin, str. Adrian 62) şi pe concubinul ei RADALOVICI CONST. (de la aceiaşi adresă), pentru şantaj. Au ameninţat adică pe administratorii firmei „Wa“ că-i vor trăda pretinse nereguli comise, cu ocazia executării unor lucrări publice, și sub presiunea acestor desvăluiri de secrete au cerut suma de 50 mii lei drept preț al tăcerii. Li s’a montat însă trucul clasic. De astădată rolul victimei — „d. director general“ — l’a jucat chiar procurorul delegat, din mâinile căruia inculpata a încasat banii, dând chitanța și înapoind registrele ce le sustrăsese în acest scop.