Universul, noiembrie 1940 (Anul 57, nr. 301-330)

1940-11-01 / nr. 301

Anul al 57-lea 12 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA INTRI­­GA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-33 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 DIRECTOR 51 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU S5 CARIERELE PRACTICE Relevam de curând, în a-­­ cest loc, începuturile de ro-­ mânizare inaugurate în dome-­­ nii de activitate rezervate pâ­nă deunăzi aproape exclusiv­­ străinilor şi mai ales evreilor, întreprinderile de vămuire şi expediţie, agenţiile de navi­gaţie, diversele oficii în legă­tură cu operaţiunile din bursa­­ de efecte, acţiuni şi schimb,­­ ca şi din bursele de mărfuri. Subliniam în acelaş timp bi­nevenitele iniţiative ale Ca­merei de comerţ din Bucureşti şi ale Comitetului bursei de a înfiinţa şcoli comerciale de tip special, precum şcoala de remizieri deschisă zilele tre­cute şi şcoala tehnică de pu­blicitate comercială, ce se va deschide peste câteva zile. Ceea ce am reţinut din spiri­tul în care sunt concepute şi organizate aceste şcoli de tip special este mai ales im­por- î tanţa­­ hotărîtoare dată cuno­ştinţelor practice şi uceniciei obligatorii a cursiştilor pe lân­gă întreprinderile şi instituţiile din specialitatea respectivă. Lipsa cunoştinţelor şi uceni­ciei practice a fost de fapt ra­cila cea mare de care a suferit învăţământul nostru profesio­nal şi care poartă în bună par­te vina că nu s’au putut des-­­ volta în tineret dragostea, pa- J siunea pentru îndeletnicirile practice, vină care ne-a dus­­ la înstrăinarea progresivă a vieţii economice. . Am stricat şi aci un lanţ în­treg de tradiţii respectabile, opera unor înaintaşi vrednici de pomenirea noastră. A fost o vreme când numele români­lor sta cu cinste în fruntea ma­relui şi micului comerţ, pre­cum au fost industrii în care priceperea şi fineţea meşteri­lor români se dovediseră ne­întrecute. Am avut negustori în tre­cutul nostru, cari, fără diplo­me de şcoli savante, au izbutit să creieze mari întreprinderi şi să lege interesante relaţiuni de afaceri cu Orientul şi uneori cu Apusul, servindu-se de gră­mătici în corespondenţa şi în ţinerea socotelilor lor. Toţi aceştia s’au format la marea şcoală a uceniciei, a practicei la tejghea, sub în­drumările şi supravegherea „jupânilor“ de altă dată. Da, tejgheaua a fost şi se poate spune că a rămas cea mai bună şcoală de comerţ. Ea in­filtrează odată cu experienţa şi cunoştinţele practice, cultul pentru profesiunea negusto­rească. Un Hagi Tudorache, stâlpul comerţului românesc de la fi­nele veacului al XVIII-lea, a debutat ca băiat de prăvălie la jupân Tudorache Hagiu, care ţinea mare magazin de lipscănie la hanul Sf. Gheor­­ghe. El a format o pleiadă în­treagă de negustori, printre cari amintim pe Vasile Dan­­covici, apoi pe Dimitrie Hagi Tudorache, care a fost trimis la studii în străinătate, urmând şcoala de comerţ din Paris, de unde a trecut la Londra, unde a făcut practică în comptoa­­rele marei Case Borett Ta­gout & Pachin. Tot la tejghea şi-au format cariera un Vasile Stoicovici (1818—1885), mare angrosist de coloniale, care făcea comerţ cu pieţele Orientului, un Hagi­­ Vasile Frigator, care şi-a fă­cut ucenicia la Galaţi pe lângă Hagi Teodor Braşoveanu şi tot aşa Radu Burbeanu, Ştefan Doforeanu, Niculae şi Petrache Coltofeanu, Petrache Drăgă­­nescu, ş. a. Tradiţia întreruptă trebue reluată azi , sistematic şi pe plan mai larg. Deci toată greu­tatea pe pregătirea practică a tineretului : în comptoare, la tejghea, în mine, în uzine, pe șantier. ANIVERSAREA REPUBLICEI TURCE S-au împlinit Marţi 17 ani dela întemeierea Republicei turce. Pri­lej pentru manifestarea unanimei şi pioasei recunoştinţe a poporu­lui turc faţă de marele Ataturk a cărui memorie este venerată în toată Turcia şi tot deodată prilej pentru afirmarea solidarităţei na­ţionale în jurul preşedintelui re­publicei, d- Ismet Inonu, înţelep­tul urmaş al întemeietorului re­publicei. In aceşti 17 ani republica turcă a realizat progrese uimitoare. Spiritul animator al marelui A­­taturk, continuiat cu hotărire de d. Ism­et Inonu, a îndrumat po­porul turc pe drumul biruinţelor în domeniul activităţei politice, economice, culturale şi sociale. O Turcie nouă s’a afirmat, o Turcie activă şi pacinică, în care refor­mele cele mai îndrăzneţe au pu­tut fi realizate fără zguduiri. Cu prilejul acestei a 17-a ani­versare, d. Refik Saydam, preşe­dintele consiliului de miniştri, vorbind la postul de radio a con­cretizat astfel atitudinea Turciei în momentele grave internaţio­nale de azi: „In faţa gravităţei tot mai mari a situaţiei mondiale nobila naţiune turcă dă dovadă de uni­re, calm, demnitate, dragoste de independenţă şi onoare. Aceste bunuri vor contribui să asigure securitatea noastră şi să ne dea putinţa să privim cu încredere viitorul“. Poporul român urează poporu­lui turc izbândă deplină pe acea­stă cale, izbândă deplină a bunu­rilor atât de elocvent evocate de primul ministru turc. IN CORPUL ZIARULUI: ORGANIZAREA SPORTUL­UI IN STATUL NA­TION­AL LE­GIONAR D. ISMET MNONU I Preşedintele Turciei BULETINUL OPERAŢIILOR MILITARE ŞI AERIENE Războiul dintre Italia şi Grecia Trupele italo-albaneze au trecut în dimineaţa zilei de Luni, 28 Oct. c., frontiera greacă, între coasta mării A­­driiatice şi lacul Presla prin mai multe puncte. Zona acestei frontiere este­­ muntoasă. In regiunea de vest se întind ramificaţiile munţilor Pindului. Obiective­­le imediate ale trupelor ita­liene ce operează în această zonă sunt în regiunea Pindu­lui, Ianina; în valea Vistriţei, Grebena; iar în regiunea Flo­rinei, oraşul Florina. Probabil că în această ultimă regiune a pătruns coloana principală italiană. Dela Grebena — im­portant centru românesc — până la Salonic sunt aproape 200 fern., iar dela Florina — alt centru locuit de ro­mâni — până la Salonic sunt 150 km. Atât în regiunea Epirului de la vest, cât şi in valea Vistri­ţei (Alfaeron) şi în regiunea Florinei de la est sunt nume­roase comune locuite de ro­mâni. După comunicatul marelui cartier general italian, avia­ţia italiană a bombardat în cursul zilei de Marţi, de mai multe ori, portul Patras, şi­­situat pe coasta golfului cu acelaş nume, instalaţiile por­tuare şi militare de pe am­bele părţi ale canalului Co­rint, din centrul Greciei, ba­za navală de la Preveza şi ae­roportul de la Tatoi din apro­pierea Atenei, care este unul dintre cele mai importante ale aviaţiei elene. # In noaptea de 28-29 octom­brie­­. forţele aeriene ger­mane au atacat ia­răş Londra şi împrejurimile sale; insta­laţiile industriale cu caracter militar din Birmingham şi cele din sud-estul Angliei; portul Liverpool, unde au fost distruse o parte din docuri, precum şi numeroase aero­dromuri. In cursul aceleeaşi nopţi, a­­viaţia britanică a executat şi ea bombardamente in diferite regiuni ale Germaniei de vest si nord-vest, ca si asupra mai multor obiective din terito­riile ocupate de armatele germane. R. S. RĂZBOIUL PE APE „Empress of Britain” unul din­tre cele mai mari transatlantice engleze, de 43.000 tone a fost scufundat recent de germani.-43.000 tone BERLINUL Bl CONFLICTUL GRECO ITALIAN Prin telefon dela corespondentul nostru particular Berlin, 29. — Spre surprinde­rea cercurilor neutre din Berlin, presa germană n’a luat notă, Luni, de izbucnirea conflictului greco-italian. Azi dim. ziarele au publicat, fără vreun comentariu, textul ul­­timatului Italiei adresat Greciei, astfel că opinia publică a putut afla unele lucruri asupra felului cum se desfăşură situaţia. Dar şi aceasta se produce oarecum involuntar şi în mod limitat, iar despre operaţiunile militare nu se publică decât comunicatul o­­ficial italian. La aceasta se a­­daugă numai — şi­ în diferite versiuni — că Grecia este o vic­timă a garanţiilor britanice. Un mister similar — fiindcă motivele politice nu pot fi între­văzute — îl constituie atitudinea rezervată a tuturor cercurilor po­litice însemnate din Berlin, faţă de conflictul italo-grec. A existat părerea că, după consfătuirea de la Florenţa, se vor putea afla lu­cruri mai multe în această pri­vinţă. Părerea aceasta s’a dovedit greşită, deoarece în afară de co­municatul oficial laconic asupra întrevederii dintre Fuehrer şi Duce, nu s’a mai primit de ni­­căeri nici un amănunt compli­­mentar sau interpretativ. Se sub­liniază numai că pasajul din co­municatul oficial de mai sus, despre „acordul deplin de ve­deri“ îşi găseşte aplicarea şi în ceea ce priveşte atitudinea Ger­maniei faţă de iniţiativa Italiei împotriva Greciei. Totuş se a­­daugă că, în privinţa seriozităţii conflictului izbucnit, nu s’a spus încă, ultimul cuvânt. Până la prânz, s'a folosit argumentul că nu se poate vorbi despre existen­ţa unei stări de război între Ita­lia şi Grecia ,deoarece miniştrii acreditaţi în capitalele respective n’au fost rechemaţi şi deci nici legăturile diplomatice n’au fost rupte. Deasemenea se subliniază că nici în raporturile greco-ger­­mane nu s’a produs vreo schim­bare. In fine, se mai declară că la ministerul de externe german nu se ştie nimic despre o cerere a guvernului grec adresată An­gliei de a-i acorda ajutor în ca­drul garanţiilor existente. La Berlin nu se acordă decât o im­portanţă sugestivă telegramei su­veranului britanic şi a d-lui Churchill trimeasă regelui Gre­ciei. Cercurile autorizate germane sunt de părere că în situaţia ac­tuală, alianţa greco-turcă nu-şi găseşte aplicarea, deoarece acest tratat nu prevede un ajutor de­cât în cazul când Grecia ar fi a­­tacată de o putere balcanică. Or, după părerile germane, Italia nu poate fi privită ca o putere bal­canică, nici chiar din cauză că posedă Albania. Toate aceste argumente şi in­terpretări ale cercurilor autoriza­te germane sunt totuş considerate de observatorii neuttri din Berlin ca interesante, deoarece ar duce la concluzia, că Germania mai presupune existenţa unei posibi­lităţi de a se ajunge la o înţe­legere între Roma şi Atena. Se resping însă, în mod categoric, părerile că Grecia sau Italia ar fi cerut o mijlocire în conflictul izbucnit. Totuşi se adaugă că nu este exclus ca Grecia să revină la realitate. Toate aceste combinaţiuni au început să se cam clatine în o­­rele de seară. Aceasta din cauza aluziilor unor cercuri germane, prin care atitudinea Greciei este comparată cu aceea a Olandei şi Belgiei, iar iniţiativa Italiei cu acţiunea germană prin care — după cum ne amintim — s’a luat înainte planurilor franco-brita­­nice. Pentru completarea aspectului general trebue menţionată reac­­ţiunea dela Berlin faţă de ecoul produs de noul conflict în statele vecine. * In ceeace priveşte Bulgaria, discursul regelui Boris constitue­ baza comentariilor. In acest dis­curs regele Boris s’a declarat de partea Axei. In ceeace priveşte Iugoslavia se exprimă la Berlin deplină sa­tisfacţie pentru faptul că svonu­­rile alarmante despre măsuri mi­litare de siguranţă, manifestaţii anti-italiene, etc. s-au dovedit ca false şi au fost desmintite în mod categoric de guvernul din Bel­grad. ASTĂZI ÎNCEPE examenul DE BACALAUREAT Ministerul educaţiei naţionale, cultelor şi artelor aduce la cu­noştinţa celor interesaţi că exa­menul de bacalaureat teoretic, care urma să înceapă în ziua de 30 Octombrie a. c., va începe in ziua de 31 Octombrie ÎNTÂLNIREA HITLER-LAVAL In timpul unei călătorii în Franţa Führerul Germaniei a primit pe d. Laval, vice­preşedintele consiliului de miniştri francez. La întrevedere a participat şi d. von Ribbentrop, ministrul de externe al Germaniei A 18-a ANIVERSARE A MARŞULUI ASUPRA ROMEI VIZITA D-LUI GENERAL ANTONESCU LA LEGAŢIA ITALIEI D- general Ion Antonescu, Conducătorul statului şi preşe­dintele consiliului de miniştri, a făcut Luni 28 octombrie, la ora 6,30 d. a., o vizită la le­­gaţiunea Italiei, prezentând d-lui P. Chigi, ministrul Ita­liei, felicitări cu ocazia celei de a 18-a aniversare a Marşu­lui asupra Romei. Cu această ocazie s’au ex­pediat următoarele telegra­me : Excelenţei Sale, BENITO MUSSOLINI Ducele Italiei Fasciste Roma In ziua în care Poporul Italian sărbătoreşte o aniver­sare ce îi este atât de scum­pă, România descendenţilor legionarilor lui Traian, par­ticipă cu frăţesc entuziasm la urările ce se ridică pentru gloria Italiei, pentru prospe­ritatea regimului fascist, strâns legat de viitorul ţării şi vă roagă să primiţi cele mai călduroase felicitări. GENERAL ANTONESCU Excelenţei Sale, CONTELUI CIANO Ministrul Afacerilor Străine Roma Cu ocazia glorioasei aniver­sări, rog pe Excelenţa Voa­stră să primească felicitările şi urările mele cele mai căldu­roase pentru prosperitatea şi măreţia Italiei Fasciste. STURDZA Excelenţei Sale, DOMNULUI PAVOLINI Ministrul Propagandei Roma • Implinindu-se astăzi 18 ani de la Marşul triumfător asupra Romei eterne, exprim Excelen­ţei Voastre toate sentimentele de admiraţie pentru aniversa­rea biruinţei care a redat la­tinităţii prestigiul ei în istorie. Mişcarea Legionară ieşită din aceleaşi frământări­­şi că­lăuzită de aceleaşi idealuri, simte astăzi la unison cu că­măşile negre mândria latini­tăţii triumfătoare. ALEX. CONSTANT Subsecretar de Stat al Presei şi Propagandei De General ANTONESCU OFIŢERI MAGISTRAŢI SUPERTOI SCOŞI DIN CADRELE ACTIVE ALE Monitorul Oficial de Mier­curi, publică următorul: DECRET ART. F. — Sunt scoşi din ca­drele active ale armatei, urmă­torii ofiţeri magistraţi superiori: 1) Colonel magistrat Dumitru Constantin ; 2) Colonel magistrat Zeciu Va­sile ; 3) Colonel magistrat Carapan­­cea Titus; 4) Colonel magistrat Cristescu Gheorghe; 5) Lt.-Colonel magistrat Negu­­lescu Dumitru; 6) Lt.-Colonel magistrat Dan Pascu ; 7) Lt.-Colonel magistrat Geor­­gescu Alexandru. ART. 2. — Se rezervă răspun­derea politică și patrimonială. ART. 3.— Domnul Ministru Se­cretar de Stat la Departamentul Justiţiei şi domnul Ministru Sub­secretar de Stat la Apărarea Na­ţională pentru Armata de Uscat sunt însărcinaţi cu aducerea la îndeplinire a prezentului Decret. Dat în Bucureşti la 29 Octom­brie 1940. Conducătorul Statului Român Şi Preşedintele Consiliului de miniştri, General ION ANTONESCU Ministrul Justiţiei, MIHAI A. ANTONESCU Subsecretar de Stat la Apărarea Naţională pentru Armata de Uscat, General C. PANTAZI Transformaţi în unelte docile, au întocmit şi semnat acte pe ca­re comisiunile de anchetă le-a înlăturat ca lipsite de orice temei, dovedind incapacitatea şi lipsă de demnitate grave, cari jicnesc deo­potrivă instituţia justiţiei şi uni­forma militară. De aceea, conform dispoziţiuni­­lor decretelor-legi Nr. 3052 din 5 Septembrie şi Nr. 3072 din 7 Sep­tembrie 194 înainta, per natura don tul decret , cadrele act ofiţeri mai Primiţi, 1 neral, asig consideraţi Ministru] Antonescu. RAPORTUL D-LUI MINISTRU AL JUSTIŢIEI Domniile Generale, Investit cu controlul şi cu drep­tul disciplinar asupra Justiţiei Militare, prin decretul-lege Nr. 3350, din 4 octombrie curent, am socotit că justiţia militară, grav scoborîtă de unii din membrii săi, trebue repusă în prestigiul şi au­toritatea ce decurg din dublul său caracter : militar şi jurisdicţional. Pentru aceasta se impune o curajoasă purificare a cadrelor, de toate elementele care, prin ac­tivitatea lor, au compromis insti­tuţia. S’a constatat că unii dintre ma­gistraţii militari s’au dovedit a fi instrumente oarbe în mâini păta­te, executori ai urei şi prigoanei, părăsind instituţia de răspunde­re a judecătorului şi obligaţia de onoare a militarului. REORGANIZAREA SE SF API II Ă TU ^ ADMINISTRAȚIILOR PUBLICE Menit. Oficial de Miercuri publică următorul : DECRET-LEGE Privitor la extinderea apli­cării Decretului Lege Nr. 3123 din 14 Septembrie 1940. Art. Unic. — Dispoziţiunile Decretului Lege Nr. 3123 din 14 Septembrie 1940, privitor la reorganizarea serviciilor publi­ce şi la salarizarea funcţiona­rilor, se aplică tuturor admi­nistraţiilor publice de Stat, Ju­deţ, comună, Regii publice de orice fel, administraţii comerci­ale şi direcţii speciale. Dat, în Bucureşti, la 29 oc­tombrie 1940. Conducătorul Statului Român Şi Preşedintele Consiliului de Miniştri, General ION ANTONESCU Ministrul Justiţiei MIHAIL A. ANTONESCU Nr. 3629. RAPORTUL D-LUI MINISTRU AL JUSTIȚIEI DOMNULE GENERAL, Conform dispoziţiunilor de­cretelor-legi nr. 3052 din 5 Sep­tembrie şi nr. 3072 din 7 Sep­tembrie 1940 avem onoare a vă înainta pentru aprobare şi sem­nătura Domniei Voastre, alătu­ratul decret-lege privitor la in­terpretarea decretului-lege nr. 3123 din 14 Septembrie 1940. Potrivit art. 1 din decretul lege din 14 Septembrie 1940, ministe­rele sunt obligate ca în termen de o lună, s­ă procedeze la reor­ganizarea serviciilor şi lu c­rea­rea cadrului dispar"'. .«ac­ţionărilor ce nu , aVa­b noua structură Faţă de dispozipunea restric­tivă a art. 1 sa­u produs nedu­meriri asupra faptului de a si şti dacă prevederile decretului lege se aplică și administrațiile­ locale și serviciilor exterioare ale ministerelor. Pentru a se înlătura aceste ne­dumeriri, am întocmit prezentul decret-lege interpretativ prin care se prevede că decretul-lege din 14 Septembrie se aplică şi administraţiilor locale, serviciilor exterioare, administraţiilor co­merciale şi autonome, precum şi direcţiilor speciale. Este bine înţeles, că dispozi­ţiunile decretului-lege de mai­­ sus nu se aplică corpurilor spe­ciale, pre­­zute de a­rt. 49 din codul fur­ționarilor publici. Primiți, vă rugăm, domnule­­ General, asigurarea înaltei noa­stre considerapuni. Ministrul justiției, MIHAI A. ANTONESCU­­ Nr. 149.195/29 Oct. 1940;

Next