Universul, noiembrie 1940 (Anul 57, nr. 301-330)
1940-11-01 / nr. 301
Anul al 57-lea 12 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA INTRIGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-33 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 DIRECTOR 51 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU S5 CARIERELE PRACTICE Relevam de curând, în a- cest loc, începuturile de ro- mânizare inaugurate în dome- nii de activitate rezervate până deunăzi aproape exclusiv străinilor şi mai ales evreilor, întreprinderile de vămuire şi expediţie, agenţiile de navigaţie, diversele oficii în legătură cu operaţiunile din bursa de efecte, acţiuni şi schimb, ca şi din bursele de mărfuri. Subliniam în acelaş timp binevenitele iniţiative ale Camerei de comerţ din Bucureşti şi ale Comitetului bursei de a înfiinţa şcoli comerciale de tip special, precum şcoala de remizieri deschisă zilele trecute şi şcoala tehnică de publicitate comercială, ce se va deschide peste câteva zile. Ceea ce am reţinut din spiritul în care sunt concepute şi organizate aceste şcoli de tip special este mai ales impor- î tanţa hotărîtoare dată cunoştinţelor practice şi uceniciei obligatorii a cursiştilor pe lângă întreprinderile şi instituţiile din specialitatea respectivă. Lipsa cunoştinţelor şi uceniciei practice a fost de fapt racila cea mare de care a suferit învăţământul nostru profesional şi care poartă în bună parte vina că nu s’au putut des- volta în tineret dragostea, pa- J siunea pentru îndeletnicirile practice, vină care ne-a dus la înstrăinarea progresivă a vieţii economice. . Am stricat şi aci un lanţ întreg de tradiţii respectabile, opera unor înaintaşi vrednici de pomenirea noastră. A fost o vreme când numele românilor sta cu cinste în fruntea marelui şi micului comerţ, precum au fost industrii în care priceperea şi fineţea meşterilor români se dovediseră neîntrecute. Am avut negustori în trecutul nostru, cari, fără diplome de şcoli savante, au izbutit să creieze mari întreprinderi şi să lege interesante relaţiuni de afaceri cu Orientul şi uneori cu Apusul, servindu-se de grămătici în corespondenţa şi în ţinerea socotelilor lor. Toţi aceştia s’au format la marea şcoală a uceniciei, a practicei la tejghea, sub îndrumările şi supravegherea „jupânilor“ de altă dată. Da, tejgheaua a fost şi se poate spune că a rămas cea mai bună şcoală de comerţ. Ea infiltrează odată cu experienţa şi cunoştinţele practice, cultul pentru profesiunea negustorească. Un Hagi Tudorache, stâlpul comerţului românesc de la finele veacului al XVIII-lea, a debutat ca băiat de prăvălie la jupân Tudorache Hagiu, care ţinea mare magazin de lipscănie la hanul Sf. Gheorghe. El a format o pleiadă întreagă de negustori, printre cari amintim pe Vasile Dancovici, apoi pe Dimitrie Hagi Tudorache, care a fost trimis la studii în străinătate, urmând şcoala de comerţ din Paris, de unde a trecut la Londra, unde a făcut practică în comptoarele marei Case Borett Tagout & Pachin. Tot la tejghea şi-au format cariera un Vasile Stoicovici (1818—1885), mare angrosist de coloniale, care făcea comerţ cu pieţele Orientului, un Hagi Vasile Frigator, care şi-a făcut ucenicia la Galaţi pe lângă Hagi Teodor Braşoveanu şi tot aşa Radu Burbeanu, Ştefan Doforeanu, Niculae şi Petrache Coltofeanu, Petrache Drăgănescu, ş. a. Tradiţia întreruptă trebue reluată azi , sistematic şi pe plan mai larg. Deci toată greutatea pe pregătirea practică a tineretului : în comptoare, la tejghea, în mine, în uzine, pe șantier. ANIVERSAREA REPUBLICEI TURCE S-au împlinit Marţi 17 ani dela întemeierea Republicei turce. Prilej pentru manifestarea unanimei şi pioasei recunoştinţe a poporului turc faţă de marele Ataturk a cărui memorie este venerată în toată Turcia şi tot deodată prilej pentru afirmarea solidarităţei naţionale în jurul preşedintelui republicei, d- Ismet Inonu, înţeleptul urmaş al întemeietorului republicei. In aceşti 17 ani republica turcă a realizat progrese uimitoare. Spiritul animator al marelui Ataturk, continuiat cu hotărire de d. Ismet Inonu, a îndrumat poporul turc pe drumul biruinţelor în domeniul activităţei politice, economice, culturale şi sociale. O Turcie nouă s’a afirmat, o Turcie activă şi pacinică, în care reformele cele mai îndrăzneţe au putut fi realizate fără zguduiri. Cu prilejul acestei a 17-a aniversare, d. Refik Saydam, preşedintele consiliului de miniştri, vorbind la postul de radio a concretizat astfel atitudinea Turciei în momentele grave internaţionale de azi: „In faţa gravităţei tot mai mari a situaţiei mondiale nobila naţiune turcă dă dovadă de unire, calm, demnitate, dragoste de independenţă şi onoare. Aceste bunuri vor contribui să asigure securitatea noastră şi să ne dea putinţa să privim cu încredere viitorul“. Poporul român urează poporului turc izbândă deplină pe această cale, izbândă deplină a bunurilor atât de elocvent evocate de primul ministru turc. IN CORPUL ZIARULUI: ORGANIZAREA SPORTULUI IN STATUL NATIONAL LEGIONAR D. ISMET MNONU I Preşedintele Turciei BULETINUL OPERAŢIILOR MILITARE ŞI AERIENE Războiul dintre Italia şi Grecia Trupele italo-albaneze au trecut în dimineaţa zilei de Luni, 28 Oct. c., frontiera greacă, între coasta mării Adriiatice şi lacul Presla prin mai multe puncte. Zona acestei frontiere este muntoasă. In regiunea de vest se întind ramificaţiile munţilor Pindului. Obiectivele imediate ale trupelor italiene ce operează în această zonă sunt în regiunea Pindului, Ianina; în valea Vistriţei, Grebena; iar în regiunea Florinei, oraşul Florina. Probabil că în această ultimă regiune a pătruns coloana principală italiană. Dela Grebena — important centru românesc — până la Salonic sunt aproape 200 fern., iar dela Florina — alt centru locuit de români — până la Salonic sunt 150 km. Atât în regiunea Epirului de la vest, cât şi in valea Vistriţei (Alfaeron) şi în regiunea Florinei de la est sunt numeroase comune locuite de români. După comunicatul marelui cartier general italian, aviaţia italiană a bombardat în cursul zilei de Marţi, de mai multe ori, portul Patras, şisituat pe coasta golfului cu acelaş nume, instalaţiile portuare şi militare de pe ambele părţi ale canalului Corint, din centrul Greciei, baza navală de la Preveza şi aeroportul de la Tatoi din apropierea Atenei, care este unul dintre cele mai importante ale aviaţiei elene. # In noaptea de 28-29 octombrie. forţele aeriene germane au atacat iarăş Londra şi împrejurimile sale; instalaţiile industriale cu caracter militar din Birmingham şi cele din sud-estul Angliei; portul Liverpool, unde au fost distruse o parte din docuri, precum şi numeroase aerodromuri. In cursul aceleeaşi nopţi, aviaţia britanică a executat şi ea bombardamente in diferite regiuni ale Germaniei de vest si nord-vest, ca si asupra mai multor obiective din teritoriile ocupate de armatele germane. R. S. RĂZBOIUL PE APE „Empress of Britain” unul dintre cele mai mari transatlantice engleze, de 43.000 tone a fost scufundat recent de germani.-43.000 tone BERLINUL Bl CONFLICTUL GRECO ITALIAN Prin telefon dela corespondentul nostru particular Berlin, 29. — Spre surprinderea cercurilor neutre din Berlin, presa germană n’a luat notă, Luni, de izbucnirea conflictului greco-italian. Azi dim. ziarele au publicat, fără vreun comentariu, textul ultimatului Italiei adresat Greciei, astfel că opinia publică a putut afla unele lucruri asupra felului cum se desfăşură situaţia. Dar şi aceasta se produce oarecum involuntar şi în mod limitat, iar despre operaţiunile militare nu se publică decât comunicatul oficial italian. La aceasta se adaugă numai — şi în diferite versiuni — că Grecia este o victimă a garanţiilor britanice. Un mister similar — fiindcă motivele politice nu pot fi întrevăzute — îl constituie atitudinea rezervată a tuturor cercurilor politice însemnate din Berlin, faţă de conflictul italo-grec. A existat părerea că, după consfătuirea de la Florenţa, se vor putea afla lucruri mai multe în această privinţă. Părerea aceasta s’a dovedit greşită, deoarece în afară de comunicatul oficial laconic asupra întrevederii dintre Fuehrer şi Duce, nu s’a mai primit de nicăeri nici un amănunt complimentar sau interpretativ. Se subliniază numai că pasajul din comunicatul oficial de mai sus, despre „acordul deplin de vederi“ îşi găseşte aplicarea şi în ceea ce priveşte atitudinea Germaniei faţă de iniţiativa Italiei împotriva Greciei. Totuş se adaugă că, în privinţa seriozităţii conflictului izbucnit, nu s’a spus încă, ultimul cuvânt. Până la prânz, s'a folosit argumentul că nu se poate vorbi despre existenţa unei stări de război între Italia şi Grecia ,deoarece miniştrii acreditaţi în capitalele respective n’au fost rechemaţi şi deci nici legăturile diplomatice n’au fost rupte. Deasemenea se subliniază că nici în raporturile greco-germane nu s’a produs vreo schimbare. In fine, se mai declară că la ministerul de externe german nu se ştie nimic despre o cerere a guvernului grec adresată Angliei de a-i acorda ajutor în cadrul garanţiilor existente. La Berlin nu se acordă decât o importanţă sugestivă telegramei suveranului britanic şi a d-lui Churchill trimeasă regelui Greciei. Cercurile autorizate germane sunt de părere că în situaţia actuală, alianţa greco-turcă nu-şi găseşte aplicarea, deoarece acest tratat nu prevede un ajutor decât în cazul când Grecia ar fi atacată de o putere balcanică. Or, după părerile germane, Italia nu poate fi privită ca o putere balcanică, nici chiar din cauză că posedă Albania. Toate aceste argumente şi interpretări ale cercurilor autorizate germane sunt totuş considerate de observatorii neuttri din Berlin ca interesante, deoarece ar duce la concluzia, că Germania mai presupune existenţa unei posibilităţi de a se ajunge la o înţelegere între Roma şi Atena. Se resping însă, în mod categoric, părerile că Grecia sau Italia ar fi cerut o mijlocire în conflictul izbucnit. Totuşi se adaugă că nu este exclus ca Grecia să revină la realitate. Toate aceste combinaţiuni au început să se cam clatine în orele de seară. Aceasta din cauza aluziilor unor cercuri germane, prin care atitudinea Greciei este comparată cu aceea a Olandei şi Belgiei, iar iniţiativa Italiei cu acţiunea germană prin care — după cum ne amintim — s’a luat înainte planurilor franco-britanice. Pentru completarea aspectului general trebue menţionată reacţiunea dela Berlin faţă de ecoul produs de noul conflict în statele vecine. * In ceeace priveşte Bulgaria, discursul regelui Boris constitue baza comentariilor. In acest discurs regele Boris s’a declarat de partea Axei. In ceeace priveşte Iugoslavia se exprimă la Berlin deplină satisfacţie pentru faptul că svonurile alarmante despre măsuri militare de siguranţă, manifestaţii anti-italiene, etc. s-au dovedit ca false şi au fost desmintite în mod categoric de guvernul din Belgrad. ASTĂZI ÎNCEPE examenul DE BACALAUREAT Ministerul educaţiei naţionale, cultelor şi artelor aduce la cunoştinţa celor interesaţi că examenul de bacalaureat teoretic, care urma să înceapă în ziua de 30 Octombrie a. c., va începe in ziua de 31 Octombrie ÎNTÂLNIREA HITLER-LAVAL In timpul unei călătorii în Franţa Führerul Germaniei a primit pe d. Laval, vicepreşedintele consiliului de miniştri francez. La întrevedere a participat şi d. von Ribbentrop, ministrul de externe al Germaniei A 18-a ANIVERSARE A MARŞULUI ASUPRA ROMEI VIZITA D-LUI GENERAL ANTONESCU LA LEGAŢIA ITALIEI D- general Ion Antonescu, Conducătorul statului şi preşedintele consiliului de miniştri, a făcut Luni 28 octombrie, la ora 6,30 d. a., o vizită la legaţiunea Italiei, prezentând d-lui P. Chigi, ministrul Italiei, felicitări cu ocazia celei de a 18-a aniversare a Marşului asupra Romei. Cu această ocazie s’au expediat următoarele telegrame : Excelenţei Sale, BENITO MUSSOLINI Ducele Italiei Fasciste Roma In ziua în care Poporul Italian sărbătoreşte o aniversare ce îi este atât de scumpă, România descendenţilor legionarilor lui Traian, participă cu frăţesc entuziasm la urările ce se ridică pentru gloria Italiei, pentru prosperitatea regimului fascist, strâns legat de viitorul ţării şi vă roagă să primiţi cele mai călduroase felicitări. GENERAL ANTONESCU Excelenţei Sale, CONTELUI CIANO Ministrul Afacerilor Străine Roma Cu ocazia glorioasei aniversări, rog pe Excelenţa Voastră să primească felicitările şi urările mele cele mai călduroase pentru prosperitatea şi măreţia Italiei Fasciste. STURDZA Excelenţei Sale, DOMNULUI PAVOLINI Ministrul Propagandei Roma • Implinindu-se astăzi 18 ani de la Marşul triumfător asupra Romei eterne, exprim Excelenţei Voastre toate sentimentele de admiraţie pentru aniversarea biruinţei care a redat latinităţii prestigiul ei în istorie. Mişcarea Legionară ieşită din aceleaşi frământărişi călăuzită de aceleaşi idealuri, simte astăzi la unison cu cămăşile negre mândria latinităţii triumfătoare. ALEX. CONSTANT Subsecretar de Stat al Presei şi Propagandei De General ANTONESCU OFIŢERI MAGISTRAŢI SUPERTOI SCOŞI DIN CADRELE ACTIVE ALE Monitorul Oficial de Miercuri, publică următorul: DECRET ART. F. — Sunt scoşi din cadrele active ale armatei, următorii ofiţeri magistraţi superiori: 1) Colonel magistrat Dumitru Constantin ; 2) Colonel magistrat Zeciu Vasile ; 3) Colonel magistrat Carapancea Titus; 4) Colonel magistrat Cristescu Gheorghe; 5) Lt.-Colonel magistrat Negulescu Dumitru; 6) Lt.-Colonel magistrat Dan Pascu ; 7) Lt.-Colonel magistrat Georgescu Alexandru. ART. 2. — Se rezervă răspunderea politică și patrimonială. ART. 3.— Domnul Ministru Secretar de Stat la Departamentul Justiţiei şi domnul Ministru Subsecretar de Stat la Apărarea Naţională pentru Armata de Uscat sunt însărcinaţi cu aducerea la îndeplinire a prezentului Decret. Dat în Bucureşti la 29 Octombrie 1940. Conducătorul Statului Român Şi Preşedintele Consiliului de miniştri, General ION ANTONESCU Ministrul Justiţiei, MIHAI A. ANTONESCU Subsecretar de Stat la Apărarea Naţională pentru Armata de Uscat, General C. PANTAZI Transformaţi în unelte docile, au întocmit şi semnat acte pe care comisiunile de anchetă le-a înlăturat ca lipsite de orice temei, dovedind incapacitatea şi lipsă de demnitate grave, cari jicnesc deopotrivă instituţia justiţiei şi uniforma militară. De aceea, conform dispoziţiunilor decretelor-legi Nr. 3052 din 5 Septembrie şi Nr. 3072 din 7 Septembrie 194 înainta, per natura don tul decret , cadrele act ofiţeri mai Primiţi, 1 neral, asig consideraţi Ministru] Antonescu. RAPORTUL D-LUI MINISTRU AL JUSTIŢIEI Domniile Generale, Investit cu controlul şi cu dreptul disciplinar asupra Justiţiei Militare, prin decretul-lege Nr. 3350, din 4 octombrie curent, am socotit că justiţia militară, grav scoborîtă de unii din membrii săi, trebue repusă în prestigiul şi autoritatea ce decurg din dublul său caracter : militar şi jurisdicţional. Pentru aceasta se impune o curajoasă purificare a cadrelor, de toate elementele care, prin activitatea lor, au compromis instituţia. S’a constatat că unii dintre magistraţii militari s’au dovedit a fi instrumente oarbe în mâini pătate, executori ai urei şi prigoanei, părăsind instituţia de răspundere a judecătorului şi obligaţia de onoare a militarului. REORGANIZAREA SE SF API II Ă TU ^ ADMINISTRAȚIILOR PUBLICE Menit. Oficial de Miercuri publică următorul : DECRET-LEGE Privitor la extinderea aplicării Decretului Lege Nr. 3123 din 14 Septembrie 1940. Art. Unic. — Dispoziţiunile Decretului Lege Nr. 3123 din 14 Septembrie 1940, privitor la reorganizarea serviciilor publice şi la salarizarea funcţionarilor, se aplică tuturor administraţiilor publice de Stat, Judeţ, comună, Regii publice de orice fel, administraţii comerciale şi direcţii speciale. Dat, în Bucureşti, la 29 octombrie 1940. Conducătorul Statului Român Şi Preşedintele Consiliului de Miniştri, General ION ANTONESCU Ministrul Justiţiei MIHAIL A. ANTONESCU Nr. 3629. RAPORTUL D-LUI MINISTRU AL JUSTIȚIEI DOMNULE GENERAL, Conform dispoziţiunilor decretelor-legi nr. 3052 din 5 Septembrie şi nr. 3072 din 7 Septembrie 1940 avem onoare a vă înainta pentru aprobare şi semnătura Domniei Voastre, alăturatul decret-lege privitor la interpretarea decretului-lege nr. 3123 din 14 Septembrie 1940. Potrivit art. 1 din decretul lege din 14 Septembrie 1940, ministerele sunt obligate ca în termen de o lună, să procedeze la reorganizarea serviciilor şi lu crearea cadrului dispar"'. .«acţionărilor ce nu , aVab noua structură Faţă de dispozipunea restrictivă a art. 1 sau produs nedumeriri asupra faptului de a si şti dacă prevederile decretului lege se aplică și administrațiile locale și serviciilor exterioare ale ministerelor. Pentru a se înlătura aceste nedumeriri, am întocmit prezentul decret-lege interpretativ prin care se prevede că decretul-lege din 14 Septembrie se aplică şi administraţiilor locale, serviciilor exterioare, administraţiilor comerciale şi autonome, precum şi direcţiilor speciale. Este bine înţeles, că dispoziţiunile decretului-lege de mai sus nu se aplică corpurilor speciale, prezute de art. 49 din codul furționarilor publici. Primiți, vă rugăm, domnule General, asigurarea înaltei noastre considerapuni. Ministrul justiției, MIHAI A. ANTONESCU Nr. 149.195/29 Oct. 1940;