Universul, noiembrie 1940 (Anul 57, nr. 301-330)

1940-11-01 / nr. 301

­B * Tribunalul judeţului Buzău secţia I-a Extrasul An­ptului nr. 9896/940 La 6 Februarie 1941, ora 9 dimi­neaţa, se vinde cu licitaţie publică în pretoriul acestui tribunal secţia I-a, următoarea avere imobilă: pro­prietatea debitoarei Fabrica Me­talurgică şi Turnătorie s. a. din o­­raşul Buzău, şoseaua Buzău-Brăila, care se compune din: un corp de teren situat în stânga şoselei Buzău- Brăila, în suprafaţă de 8 hectare şi 500 m. p., având următoarele veci­nătăţi şi dimensiuni: latura de-a­­lungul şoselei Buzău-Brăila despre sud-vest este de 400 m. p., latura opusă acesteia spre nord-est de 305 m. 1., adică spre nord-vest înveci­nată cu proprietatea comunei Bu­zău și latura dinspre nord-vest în­vecinată cu proprietatea comunei Buzău este de 200 m. 1., latura din­spre sud-est învecinată cu proprie­tatea moșt. Mişu Antonescu, este de 200 m. 1.; 2) un corp de teren situat pe şoseaua Buzău-Brăila, în dreapta şoselei, în suprafaţă de 1 hectar şi 400 m. p. cu următoarele dimensiuni şi vecinătăţi: la nord cu şoseaua Buzău-Brăila ,pe o lun­gime de 126,84 m. 1., la sud cu a­­ceiaşi lungime de 126,84 m. 1., ve­cin cu zona c.fx. Buzău-Brăila,­­ la est pe o lungime de 84,50 m. 1., vecin cu moşia moşt. M. Anto­nescu şi la vest pe o lungime de 79,50 m. 1. vecin cu proprietatea comunei Buzău. Pe terenul de la punctul unu de mai sus se află ur­mătoarele construcţii: 1. Două construcţii de zid masiv învelite cu ţiglă cu dimensiunile de 20/30 m. ambele construcţii pe 1200 m. p.; 2) Una construcţie de zid masiv învelită cu ţiglă cu dimensiunea 23/34 m. l., construită pe o supra­faţă de 1311 m. p.; 3) Una cons­trucţie de zid masiv învelită cu ţi­glă pentru sala de maşini, — cu dimensiunea de 22,6/10 m. l., cons­truită pe o suprafaţă de 228 m. p.; 4) una construcţie de zid masiv în­velită cu ţiglă ce serveşte de ca­meră pentru portar dimensiunea 3 m. l., cum şi toate înstallaţiunile care se compun din : 1) Un motor Dizel &­­Wolf mo­del D. U. 17 nr. 250g de 50 P. S.; 2) un generator curent conţinu 84 Kv. 50 P. S.; 3) una instalaţie de distribuire curent electric cu trei tablouri de marmoră a 2­ 70 m.; 4) un motor Volor pentru păcură tip O. Z. 6­ 8 P. S., un motor Volta pentru păcură de 6­8 P. S. cu di­­namo de 4 Kv.; 6) una pompă Flmp de apă I. P. V. 30/11 cu nr. 84211; 7) una maşină pentru cură­ţat nisip cu compresor de 2 Atm. cu cazan, de presiune, cu toate ac­cesoriile cu motor electric; 8) una maşină de şlefuit pentru ascuţit burghii spirale; 9) una maşină pen­­tru rabotat Mod. 2, 260 mm. Sak­­sonisverkes; 10) un strung Md. 2, cu aceiaşi marcă; 11) un ferăstrău mecanic pentru tăiat fer şi metal; 12) una maşină de frezat Reinche Clemntz; 13) un strung cu platou de 1100 mm.; 14) una maşină de gău­rit Wilhelmsnitte; 15) un strung cu motor pentru lemn; 16) patru electro­motoare pentru curent con­ţinu de 6,8 P. S. 6 Qv. Flin.; 17) un tamblour de curăţat Badische,; 18) un concasor model Kos II Ba­dische Mas­chinfabric; 19) una sită mecanică; 20) un centrifug de ni­sip; 21) două cuptoare cupole mă­rimea 3, cu ventilatoare şi motor electric; 22) una instalaţie pentru maşini de călcat Nr. 2, 3, 4 şi 5 cu mese şi şaseuri;­ 23) una instalaţie pentru făcut portiţe 7/7, 3/7, 6/7, 7/8; 24) patru piese pentru mode­lat; 25) una presă model M.; 26) un ventilator de înaltă presiune; 27) un electro-motor Typ K. F. 35; 28) trei electro-motoare BF 30; 29) opt mașini de şlefuit; 30) un strung re­­vel­ver Segal; 31) una presă electri­că Hubner de 28.00 kg.; 32) una maşină pentru tăiat sprinturi Hub­ner; 33) una maşină pentru tăiat ghiventuri Dettorw; 34) patru ma­şini de găurit FT cu motoarele lor respective electrice; 35) un motor electric CF 12; 36) una forjă porta­tivă; 37) una nicovală; 38) una ma­cara VIP. 20 Hubner; 39) 7 men­­ghene cu mesele lor; 40) 17 bucăţi şaibe de lemn; 41) 19 bucăţi dis­curi de pâslă; 42) un cuptor pen­tru topit metale cu păcură. Toate aceste instalaţii sunt in stare de funcţiune, — imobile care sunt situate în oraşul Buzău, pe şoseaua Buzău-Brăila, — care sunt scoase în vânzare după cererea creditoarei sale Banca Comercială Română S. A. sucursala Brăila, — pentru despăgubirea sa de suma de lei 1.000.000. — ce are de primit în baza actului autentic, de acest Tri­bunal la nr. 47/932. Licitaţia începe de la suma de lei 600.000. Prim Preşedinte, N. Locusteanu. Șef Portărel. Gh. Ciocănescu. 1940. Octombrie 22 Nr. 9914. »44 4 4 ♦ ♦ 4 4 ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ 4 4 ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ 4 4 ♦ 4 ♦ ♦ ♦ »44 ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ » » » ♦ ♦ ♦ ♦ » ♦ Tribunalul Ilfov Secţia Notariat Publicaţiune de Vânzare EXTRAS In ziua de 11 Noemvrie 1940, ora 12, se va vinde prin licitaţie publică, în pretoriul Trib. Ilfov, Secţia Notariat, imobilul situat în Bucureşti, calea Victoriei nr. 32, colţ cu B-dul Academiei, azi B-dul Regele Carol I, averea d-lor Iosef Berkowitz, Hilda Fin­­kels şi Napoleon Arie, în calitate de tutore legal al minorului său fiu Constantin Arie, toţi în cali­tate de moştenitori sub beneficiu de inventar a def. Illy Bierko­­witz, pentru despăgubirea d-lui Al. Buzescu, în calitate de cura­tor­ şi delegat al judecătorului Sindic al falimentului Băncii L. Berkowitz de sumele de bani prevăzute în actul­ de garanţie ipotecară, aut. la nr. 4944/1932, înscris la nr. 323/1932 şi învestit cu formula executorie la nr. 1304 din 1939, de Tribunalul Ilfov, Secţia Notariat. Imobilul este un teren în su­prafaţă de circa 331 m.p. situat în Bucureşti, Calea Victoriei nr. 32, colţ cu B-dul Academiei azi B-dul Regele Carol I, pe teren se află construită o clădire din zid masiv,acoperită cu tablă, formată din pivniţă, parter, două etaje şi una mansardă. La parter se află 4 (patru) prăvălii (maga­zine de lux) şi anume: a) Una prăvălie având una cameră cu eşirea în B-dul Carol I, fost B-dul Academiei, având dedesubt o pivniţă din zid, atât prăvălia cât şi camera sunt pardosite cu parchet şi tapete. Vitrina şi uşa de intrare sunt construite din tepşi cu geamuri mari de cris­­t . b) Una prăvălie cu eşirea B-dul Regele Carol I, pardo­­stă cu parchet şi tapetată având ca vitrină mare şi uşa de eşire încadrată în tocuri de fier; c) Una prăvălie în colţul Căii Vic­toriei şi B-dul Carol I, având două vitrine în B-dul Carol I şi una în Calea Victoriei, prăvălia are dimensiunile 10X10 m., pe­reţii tapetaţi, plafonul în uleiu, pardosită cu lespezi mari de mar­moră, vitrine mari de cristal în­cadrate în tocuri de fier; d) Una prăvălie cu eşirea în Calea Vic­toriei având una cameră şi un closet modern. Prăvălia are pe­reţii vopsiţi în uleiu şi e pardo­sită cu parchet, are vitrină şi una uşă cu geamuri de cristal încadrate în tocuri de fier. Din B-dul Regele Carol I, la parter se află un gang şi scara princi­pală ce duce la etaje cu balu­stradă de fier, construcţie de piatră albă şi care duce la eta­jul I, într-o sală pardosită cu mozaic. Etajul I, se compune din­tr-un coridor pardosit cu mozaic-, pe care se află 6 camere cu ve­r­dere spre Calea Victoriei şi B-dul Carol­ I, zugrăvite şi parchetate având una sobă de teracotă, cinci sobe de faianţă albă, un vestiar pardosit cu mozaic, două closete moderne, o scară de serviciu de lemn. Etajul II, se compune din­­tr-un coridor pardosit cu mozaic, pe care se află şase camere, cu vederea spre Calea Victoriei şi B-dul Carol I, având pereţii zu­grăviţi şi pardoseala de parchet, un antreu, una bucătărie, una cameră ce serveşte de bufet şi două closete moderne. Mansar­da se compune din 9 camere şi una bucătărie pardosite cu scân­duri, cu vederea spre calea Vic­toriei şi B-dul Carol I, două clo­sete moderne, una baie pardosită cu mozaic şi un coridor pardosit cu mozaic, deasupra în dreptul scării principale se află un lu­minator mare cu geamuri opace, întreg imobilul are instalaţie de lumină, apă şi canal, iar parte­rul încălzire centrală. Imobilul are sarcini. Valoarea imobilului conform certificatului nr. 6537 din 1939 al Pere. II-a Fiscală, este de lei 9.670.000, iar licitaţia va începe dela suma de 7.252.590 lei, adică cu 25% mai puţin din valoare, conform legii din 5 Au­gust 1938. Președinte, (ss) Ion David Portărel, C. D. Lambrulescu Nr. 43359 din 28 Oct. 1940. Dosar Nr. 3941/1932. 17 . ÎNTREPRINDERILE COMU­NALE TURNU-SEVERIN PiaEBlicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 12 Noem­­brie 1940, orele 11 a. m., va avea loc în Birourile întreprinderilor Comunale Tr.-Severin, b-dul Ca­rol I nr. 17, o tratare directă pentru vânzarea următoarelor maşini: 1. Un motor Diesel Sulzer Frè­­res de 120 C.P. cu 220 ture pe minut, inclusiv cureaua de trans­misie. 2. Două dinamuri de curent conţinu fabricaţia Colben & Co. de 550 V, 160 Amp. şi 500 ture pe minut. 3. Două grupe compensatoare, Fabricaţia Colben & Co. de 33 Kw., 2X250 V. şi 900 ture pe mi­nut. 4. Un tablou de distribuţie cu toate aparatele pentru 7 panouri de plecare, pecum şi 5. Diferite motoare electrice mici cu pompele lor. Tratarea directă va avea loc cu respectarea normelor în vigoare. Odată cu oferta, concurenţii vor depune şi recipisa Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni a ga­ranţiei de 10% în numerar din valoarea ofertei. Motoarele se pot vedea în fie- care zi şi se vând sub formă de­­ „Văzut şi plăcut“. Preşedinte, V. Georgescu I Director, Ing. V. Jurca Nr. 3664 28 Octomb. 1940. 8962 JUDECĂTORIA MIXTA ARAD Secţia c. f. PUBLICAŢIUNE de Licitaţiune şi condiţiile de licitaţie No. 4033/1940 c. f. In cauza de executare pornită de urmăritoarea Firma Banca de Cre­dit a meseriaşilor S. A. Bucureşti, contra urmăriţilor Sfânt Vichentie şi soţia n. Sebök Irina. S’a fixat termen pentru ziua de 12 Noemvrie 1940, ora 3 p. m., pentru vinderea la licitaţie publică a imobilului cu Nr. top. 2994/b casă In str. Dr. Raţiu Nr. 46, din c. f. No. 5263 a comunei Arad, cu preţul de stri­gare de 400.000 lei, pentru încasa­rea creanţei de 370.000 lei capital şi accesorii. Dată în Arad, 21 Martie 1940. Judecător, (ss) Precup Dir. de c. f. (ss) Papp pentru conformitate, dir. de c. f., Indescifrabil 15 Citiţi „VESELIA“ C&l&ndcvi* JOI. 31 OCTOMBRIE Ort. Sf. Stahle. Cat. Lueila (podt). Prot. Wolfgang. * Răs. soarelui 6.53. A­p. soarelui 17.6. * Moartea pictorului Ipolit Strâmbu (1934). FAPTE ȘI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 31 Octombrie 1871. S’a inaugurat Uzina de gaz din București. La solemnîitate a luat parte şi Regele Carol I, cu Re­gina Elisabeta, Constantin Bacalbaşa. In lucra­rea ,,Bucureştii die alta dată“ des­crie astfel acest eveniment: „In ziua de 3­1 Octombrie s’a inaugu­rat în­ Bucureşti, luminatul cu gaz aerian. Până atunci Capitate em luminată în întregime cu petrol. Dar şi după introducerea gazului aerian părţile periferice ale ora­şului au rămas luminate tot cu pe­trol, îmi amintesc seara inaugurării. Elevii cei mari din cursul liceal am fost scoşi pe calea Victoriei ca să vedem minunea. Pedagogii ne am scuteau. Am trecut pe strada Sm­ar­deii, prin Lipscani şi­ pe Calea, Vic­toriei. Pe a­ceste străzi era ilumi­natul­­ou gaz. Deşi sita Auer nu exista încă, deşi lămpile ardeau cu flacăra li­beră în cvamtalb­iu, cu o lumină găl­­­bue şi tremurătoare, totuşi era mare progresul faţă de lampa cu petroll“. 1798. Domnitorul Constantin Hangeli scrie Vounierului obştiilor Radu Golescu următoarele: fiindcă este trebuinţă a se face două tui­­lulmbe pen­tru a se afla te, întâm­plări de foc, şi găsindu-se acum aici­ în Bucureşti meşter cu bună şcuinţă de acest meşteşug, îţi po­runcim să aduci pe acel meşter şi să-l tocmeşti cu preţ cuviincios, ca din veniturile epitropiei, ca un lu-. cru trebuincios de obşte, să se facă negreşit şi să îngrijeşti Dumneata de aceasta a nu se zăbovi“. GEORGE DINCA «MISIUNI IN LIMBA ROMANA ALE POSTURILOR STRĂINE DE RADIO —­­Or» românească! — 17­ 55. Posturile italiene (pe lungimile de undă 19.70 m. şi 25.51 m. în fiecare Sâm­bătă). 18.20: Posturile italiene (pe lungimile de undă 19.70 m. şi 25.51 m.). 18.45—19: DUNĂREA (325,4 m.) 922 kHz. Bremen II 1339 m. şi posturile de unde scurte. DJA 31,38 m. şi DTP 25,31 m. 19.50: TIRANA (49,30 m.) afa­ră de Duminică. 20.15: ZEESEN (31,38m.) 20.30—20.40: DUNĂREA (325,4 m.) 922 kHz., Bremen II. 21.35: BELGRAD (49,18m.) . 22.15—22.30: DUNĂREA (325,4 m.),­ 923 kHz. și postul de unde scurte DJA 31,38. 22.20 : Posturile italiene (pe lungimile de undă 16.84 m., 19.70 m., 25.40 m., 31,15 m., 41.55 m., 221 m. şi 263 m.). 22.40 : DAVENTRY (30,96 m.- 49.59 m.-41.49 m.) JOI, 31 OCTOMBRIE RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­RESTI SI POSTUL PE UNDA SCURTA 32,4 m. 7: ORA DIMINEŢII. 13.30: Ora, Cota Dunării şi a barei Sulina. Informaţii artistice şi sportive. 13.45: Concert de prânz, Orche­stra Fraţii Botez. 14.10: Radio-jurnal (II). 14.30: Orchestra Grigoriţa Su­­chici, Doina Suchici-acordeon: Să ştii că te iubesc, l-romanţă de Can­­tea; Cântecul cucuonelor şi o hora de Dumitriu­ Craiova; Vine lelea pe colnic; Drag mi-e neică sprân­cenat; Sunt fecior din cartion; O învârtită de Brediceanu; In rari­­i­ştea de lângă vii; Săbtărelul şi A­­lunelul; Un potpuriu naţional, a­­ranjat de Boita, Suchici. 15: Radio-jurnal (HI). Jurnal culturral. 18.30: înştiinţări pentru­­refu­giaţi. 19: Ora; D-na Margareta Cape­­leanu (vioară) şi d. Th. Rogalski (pian): Sonata I-a în fa de Grieg; Grave de Friedmann Bach, aran­jat de Kreisler. 19.30: Corul mixt al Bisericii Sf. Spiridon-Nou din Bucureşti, con­dus de profesorul Baston; Rugă­ciunea Sf. Simion „Psalm” din li­turghia G. Muzicescu; Imnul He­ruvimilor, de Ipolit Ivanov, prelu­crat de I. Baston; Simbolul cre­dinţei de Cerepin, prelucare de prof. I. Baston; Pre Tine te lău­dăm, de Gavril Muzicescu; Kino­nie de Bortmianski „Dumnezeule”, stih IX şi XV; Andante, Soste­­nutto, Adagio, Allegro, 20.20: D-na Margareta Metaxa (voce): Cântec de leagăn de Bor­­govan; Sârba de Brăiloiu; Unde aud cucul cântând de Kiriac; Ochi albaştri drăgălaşi; Doina Oltului de Vasiliu. 20.45: Pot fi prezise cutremurele? de G. Dumitrescu. 21.05: Cuvânt introductiv. 21.10: Concert simfonic al Or­chestrei Filarmonice, dir. de George Georgescu, solist: Wilhelm Kempff. (Transmisie de la Ateneul Român); Privelişti moldoveneşti de Mihail Jóra; Concert în do major pentru pian şi orchestră de Mozart (solist: Wilhelm Kempf). 22.05: Radio-jurnal (V); Sport. 22.25: Continuarea concertului simfonic: Simfonia în la major de Beethoven. 23.05: Jurnal pentru străinătate în limbile: germană şi italiană. 23.25: Jurnal pentru străinătate in limba engleză. VINERI 1 NOEMBRIE RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI şi POSTUL PE UNDA SCURTA 32,4 m. 7.00. ORA DIMINEŢII. 13.30: Ora; Cota Dunării şi a barei Sulina; Informaţii artistice şi sportive. 13.45: Concert de prânz; Muzică variată (discuri); Suită de cântece din Boemia de Clauberg; Capric­cios­ de Reis (vioară: Jan Dali­mén); Melodii de Mostazo (voce: Estrellita Castro şi Miguel Lige­­ro); Potpuriu de melodii vieneze de Leopold. 14.10: Radio-jurnal (II). 14.30: Muzică variată uşoară (discuri); Selecţiuni de melodii; împăratul negru de Ege (voce: Paul Robenson); Barcarolă de Grothe; Potpuriu de şlagăre; San­­sonetă de Hajos (voce: Lys Gau­­ty); Melodie de Litkiewicz. 15.00: Radio-jurnal (III). Jurnal cultural. 18.00: înştiinţări pentru refu­giaţi. 19.00: Ora: Concert de viola de gamba, George Ierosevici, pian: J. Prunner: Suita pentru viola da Gamba şi pian în patru părţi de Irie Kiepinen (I-a audiţie): a) Al­legro moderato; b) Grave; c) Alle­gro vivace ma non troppo; d) A­­dagio. 19.20: Doamna­­Margareta Vasi­­lescu-Dejan (voce): Schubert: Tu eşti liniştea; Cântec pe apă; Solia dragostei; serenadă; Brahms: Pri­vighetoarea; Două cântece ţigă­neşti. 19.40: Pianişti celebri (discuri): Balada în sol minor de Chop.» (pian: Alexandre Bralloivski); Se­villon.» No. 3 de Albeniz (plan: Jose Iturbi). 20.00: Ora: Radio-jurnal (IV). 20.20: Comemorarea intrării lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, ito prof. George Brătianu. 20.35: „NOAPTEA SF. GHEOR­­GHE”, operă în 3 acte de Tudor Cavaler de Flondor( transmisie de la Opera Română). Distribeuţi­a: Vechilul moşiei, Ion Puican; Dinu, Primarul satului, Nae Dumitrescu; Ionel, fiul său, Gh. Ştefanovici; Bulibaşa ţigani­lor, Const. Teodorian; Baba Rada, Aura Davideanu; Chiva, Maria Biejanu; Ulrică, Gh. Oprişan; Le­lea Stanca, Nella Dimitriu; Viori­ca, Alexandra Elefterescu; Moș Vadră, Fiorică Niculescu, Petra­­che Epure, Lulu Simionescu; Con­ducerea muzicală: Constantin Sil­­vestri. In pauza I-a (21,30—21,45: Sport. In pauza H-a (22,20—22,45): Ra­dio-jurnal (V). .. 23.10: Jurnalul pentru străină­tate în limbile: germană și italia­nă. . 23.30: Jurnal pentru străinătate în limba franceză. »»»»»»» 4444»-4»-44»-4»» » »»»»»»»»»»»»» »-» »»44444444»4 RECLAMAŢIE poezie de TEODOR AL. IV MUNTEANU Citiţi una din cele mai frumoase produc­ţii ale poeziei de azi, a unui tânăr şi talentat autor, în numărul de Sâmbătă, 26 Octom­brie ai revistei UNIVERSUL LITERAR Doleanţele comercianţilor refugiaţi din Basarabia şi Nordul Bucovinei Marţi la sediul Sfatului Negus­toresc Central din Bucureşti, sec­ţia comercianţilor refugiaţi din Basarabia şi Nordul Bucovinei, a ţinut şedinţă, sub preşedinţia d-lui Petre Firică, fost preşedin­te al Sfatului Negustoresc Chi­şinău. A participat un mare număr de negustori din teritoriile eva­cuate, care au evidenţiat nevoi­le acestei clase crunt lovită.. Din pa­rtea comitetului central al Sfatului Negustoresc Central au luat parte d-nii : N. S. Pe­­nescu, N. T. Ionniţiu, vicepreşe­dinţi, Ştefan Georgescu, secretar general, M. Cocărăscu şi I. Geor­gescu, consilieri. D. Petre Firică arată că a­­ceastă secţiune a fost creată în dorinţa de a îndruma şi orienta pe colegii refugiaţi şi de a spri­jini orice iniţiativă menită să încadreze elemente preţioase in câmpul muncii, de a colabora cu autorităţile de stat pentru gă­sirea condiţiunilor optime de re­facere a întreprinderilor refu­giaţilor şi de a formula suges­­tiuni şi propuneri cu privire la încadrarea refugiaţilor în secto­rul economic, adunând în acest scop datele statistice. D-sa arată că până în prezent secţiunea a intervenit în urmă­toarele chestiuni: I. uşurări fiscale; II. simplificarea formalităţilor de înmatriculare a firmelor re­fugiaţilor ; III. regim excepţional al chi­riilor refugiaţilor pe care aceştia le au asupra instituţiunilor de stat. Cea mai importantă preocupa­re a organizaţiei o formează însă problema acordării creditelor necesare refacerii întreprinderi­lor. In acest sens secţiunea a su­pus un memoriu ministerului e­­conomiei naţionale, solitând pu­nerea în funcţiune a Oficiului de asistenţă, creat în­­baza legii din 19 Decembrie 1938. D. N. T. Ionniţiu, vicepreşe­dinte al Sfatului Negustoresc Central, asigură membrii secţiu­nii de toată solicitudinea negus­­torimii din Capitală. D. N. S. Penescu, vicepreşedin­te al Sfatului Negustoresc Cen­tral, arată că negustorii refu­giaţi vor găsi un real sprijin în întregul comitet al Sfatului Ne­gustoresc Central, în frunte cu preşedintele său D. P. Niculescu- Ritz, care acordă o deosebită a­­tenţiune acestei probleme. Au mai vorbit d-nii Udrişte- Chişinău, Cicuiescu-Bălţi, maior Pascu-Chişinău, I. Cazacu-Hotin, T. Georgescu, Gh. Dăianu-Bălţi, V. Teodorescu-Tighina, d-na N. Vizireanu-Tighina şi Efrimescu- Storojineţ. Anul al 57-tea Wr. 301 Vneri 1 'Koem­brie 100 ORA OSTĂŞEASCĂ LA RADIO Armata şi legionarii La „Om Ostaşului" d. maior Maf­im Alexandru a vorbit la ra­dio, în ziua de 27 octombrie­­ur­mătoarele : Dragi ostaşi, Pescuitorii în apă tulbure fo­losesc micile incidente dintre militari şi legionari şi le pun pe seama oştirii şi legiune­, spu­nând că legionarii nu iubesc ar­mata şi că armata nu iubeşte pe legionarii Cât de mult greşesc acei cari spun astfel şi, mai ales, acei care le dau crezare. Legate prin veriga aceluiIaşii conducător, Armata şi Legiunea sunt astăzi două mari forţe de reclădire şi reînoire a statului devastat şi umilit, cari, departe de a se duşmăni, se înmănu­n­­chiază şi completează una pe alta. Suntem astăzi un stat naţio­nal legionar, adică un­­stat in care desmăţul politic nu mai are ce căuta, un stat care se condu­ce şi se administrează după le­gile­ cinstei, dreptăţei, ordinei şi sacrificiului, cu frica lui Dumne­zeu şi cu respectul aproapelui. Sau ca să întrebuinţăm vorbele generalului : — drumul nostru este cinstea, —puterea noastră este munca, — arma noastră este jertfa, — casa noastră este credinţa, — ţelul nostru este izbânda, — aurul nostru este Patria. Pornind pe acest drum nes­fârşit de lung şi de greu, Gene­ralul, a făcut apel la toţi fiii ţării care se „simt în stare să-l străbată până la capătul pute­rilor, să-l urmeze şi să-l ajute. Veţi putea deveni aşa­dar, dragi ostaşi, şi voi legionari când vă veţi întoarce la căminurile voastre, dacă imboldul sufletului şi cugetului vostru vă vor găsi gata de jertfă şi de muncă. Până atunci însă, în armată nu aveţi voe să fiţi altceva de­cât soldaţi. Soldaţi în port, în vorbă, în atitudine şi faptă. Aşa a ordonat Generalul. Procedând altfel, călcaţi ordi­nele Generalului şi asta nu este nici ostăşeşte şi nici legionă­­reşte. Cine nu este bun soldat nu poate fi nici bun legionar. In plus, veţi scădea prestigiul oştirii, la care Generalul ţine atât de mult, fără, ca în schimb să-l înălţaţi pe acela al Legiu­nei. Aşa stând lucrurile, să privim pe legionari, dragi ostaşi, cu toa­tă simpatia cu toată încrederea şi cu toată dragostea noastră, căci fraţi suntem şi aceleaşi sfin­te şi frumoase ţeluri avem : O Românie ca Soarele sfânt de pe Cer. CURIER JUDICIAR Caracterul drepturilor concesiona­rilor de farmacii – înalta Curte de casaţie s. IV 5 — sub preşedinţia d-lui Petre Davidescu — respingând recursul făcut de d-na Erasmina Cons­­tantinidi din Constanţa (în cali­tate de văduvă a farmacistului localnic cu acelaş nume) în pro­ces cu ministerul Sănătăţii Pu­blice a statornicit câteva prin­cipii jurisprudenţiale de excep­ţional interes. A decis, astfel, între altele, că drepturile unui concesionar asu­pra farmaciei ce i s’a concesio­nat — precum şi drepturile ur­maşilor lui — n’au nici un ca­racter definitiv absolut, ireducti­bil, LEGEA NOUA PUTÂND ORICÂND SA MODIFICE SI­TUAȚII LEGALE DOBÂNDITE SUB LEGI ANTERIOARE fără să aibă prin aceasta efect retro­activ. Și a precizat, de asemenea, că legile cari reglementează conce­siunile de farmacii fiind legi de ordine publică, iar urmaşii unui concesionar deţinând dreptul lor­­ asupra farmaciei respective DELA LEGE, iar nu dela concesionar , (adică dela „autorul” său), rezul­­­­tă că legiuitorul poate să regle­menteze concesiunile de ran, în condiţiunile ce le va socoti mai conforme cu interesul obştesc fără ca cineva — care s’ar crede lovit în interesele sale prin astfel de măsuri — să poată invoca lezarea unui drept. Două milioane lei­ ­. prim procuror Gheorghiade a dat rechizitor de trimitere dea dreptul în judecata tribuna­lului corecțional contra inculpa­tei MARGARETA PIA GRIGO­­RIU, din bd. Dacia 37, pentru a­­buz de încredere.­­Inculpata este învinuită anume că primind în depozit suma de lei 2.000.000 de la reclamantul I­. Calmipeanui­, şi-a însuşit banii re­fuzând să-i mai restituie la ce­rerea deponentului sub cuvânt că nu-şi recunoaşte scrisul şi semnătura de pe chitanţă. In urma expertizelor efectuate în cauză s-a descoperit însă că deşi confecţionase visarissul cu mâna altei persoane (din fami­lie), obligaţiile de depozitare le contractase totuşi jjersonal­ Au fost puşi sub urmărire penală Parchetul a pus sub urmărire penală pe inculpaţii mai jos nu­miţi pe cari i-a trimis direct în faţa instanţei corecţionale: 1. JEANA GRIGORIU din str. Salcâmi 3, pentru infracţiuni la legea devizelor comise prin aceea că, la o perchiziţie ce i s’a făcut în momentul când voia să treacă graniţa la Jimbolia, s-au găsit asupra-i valute (franci şi lirere), nedeclarate şi neautorizate­2. ANTON CONSTANTINES­­CU, fuincţionar comercial din str. Matei Voevod 36, pentru abuz de încredere în dauna d-lui maior Marin Alex, căruia i-a deturnat un stack de acţiuni „Clădirea Ro­mânească“ în valoare de 35 mii lei; 3. IONIŢA CHIANA, din com. Lungeşti-Vâlcea, fiindcă şi-a pă­răsit în grele lipsuri pe cei cinci copii minori ai săi, refuzându-le asistenţa şi ocrotirea; 4. RADU GHEORGHE, din str. Vidin Tei nr. 11, fiindcă de ase­menea şi-a abandonat soţia şi un copil; şi 5. ŞTEFAN DUMITRES­CU, din Bragadiru-Ilfov, fiindcă a escrocat cu 5000 Iei pe Bella Grantz făcându-1 să creadă că-1 va angaja la ferma — ce pretin­dea că are... undeva — şi că suma cerută e doar cauţiune. Epilog Parchetul Militar a deschis deunăzi acţiune publică pentru delictul de... ofense aduse arma­tei române, contra comerciantu­lui S. LOUIS GEORGES procu­­rietul fabricilor Haasch Metallin­dustrie din Olanda, şi a dispus trimiterea lui în judecata instan­ţei de resort. Vinovatul a fost depus, ca ur­mare, în penitenciarul Jilava şi după îndelungată prevenţie a compărut în boxa tribunalului militar. Aci însă procesul a apărut în­tr’o cu totul altă lumină decât aceea destrămată din „actul de acuzare“. S-a stabilit anume că incul­patul denunţase formal ministe­rului Apărării Naţionale pe lo­calnicul Moises User Perlmann că-i furnizează căsci de metal olandeze în condiţiuni de adevă­rată spoliaţiune, fraudând astfel vistieria ţării. Nici prin gând nu-i trecuse deci să ofenseze armata. Dimpotrivă, a arătat că marfa oferită de Perlmann era — în cel mai fericit caz pentru el — în totul asemuitoare celei oferite de alţi comercianţi cu preţuri reduse, dar a fost admisă totuşi oferta lui (pe preţ strident de exagerat) numai pentru că era protejatul coteriei Lupescu & Comp. Procesul s’a judecat, precum semnalăm mai sus, sub auspiciile de adevăr și dreptate — pentru toată lumea — înscăunate de cârmuirea d-lui general I. An­­tonescu. Tribunalul militar l-a achitat, de pe scaun, de orice penalitate, pe inculpat. N’ar fi util oare ca procesul să fie reexaminat și în dedesub­turile lui adevărate, revelate prin denunțul buclucaș, al fostului inculpat ? Nu de altceva, dar poate că în ăst chip încă n’ar fi prea târziu ca statul să-și acopere pagubele ce eventual i s’au cășunat prin contractele incriminate. *­ Tâlhării... D. jude in str. Vintilă Ionescu, al cap. 5, a dat ordonanţă defi­nitivă de trimitere în judecată contra ştiuţilor spărgători şi tâl­hari: 1. NICULAE VASILE NI­CA zis GURINOFF (din str. Eroilor 15 Kitila); 2. MARIN D-TRU zis BEBE (din str. Maria Boră­­nescu 17); 3. STEFAN MIHAIL DANE zis BUZATU, şofer (din str. Ştefan Ciobanu 2); 4. GH. MIREA zis COJENEL (din corn. Plevna jud. Ialomiţa); 5. PA­­NAIT DUMITRU PANA, şi 6. MANOLE DUMITRU, din str. Borănescu 17), toţi arestaţi. Au mai fost trimişi în judecată — ca tăinuitori, complici şi coau­tori — şi : IOANA FLORE­A DUMITRU (din str Maria Boră­nescu 17), ANA CODINICI zisă NUŢI PAIS (din str. Foişor 48), MARIA BANU (din str. Vicina 7 bis), FLORICA FLORESCU, dispărută, şi GHERGHINA A­­LEXE GICA, concubina lui Flo­­rescu. Susnumiţii au comis zeci de prădăciuni, care mai de care mai cutezătoare. Au jefuit astfel în str. Romană (la d-na Olga Dumitrescu) la Eforia Spitalelor Civile (două mi-­­­lioane lei), etc.... Dis.­verse — Miercuri a fost reaudiat — în continuare — la cabinetul 4 in­strucţie EUGEN TITEANU în legătură cu fraudele de la fostul Subsecretariat de Stat al Pro­pagandei. — Trib. Ilfov s. I a primit ori apelurile făcute de Soc. Uniu­nea Sindicatelor Agricole şi de comerciantul Mogârdici Kirogo­­sian, contra amenzilor (de 50 mii lei, prima și de 5000 lei secundul) ce li s’au aplicat pentru speculă. CRONICA SPORTURILOR FOOT­BALL Alţi jucători fugiţi in Ungaria Noui liste de jucători fugiţi în Ungaria au sosit la federaţia ro­mână de football. '. Gruparea ACFR din Braşov a anunţat că i-au fugit următorii jucători: Nagy Géza (40.000 lei), Vaida Al. (20.000), Blaga Iosif (15.000), Hecht Lud. (15.000), Bernat Adalbert (10.000), Fulop Ernest (15.000), Flatsohmann L. (20.000), I Kiss Adalbert (10.000) şi Bokor Wilhelm (10.000): In paranteze sunt sumele pe care le pretinde clubul ACFR. De la gruparea Garajele Mi­­hăescu au plecat jucătorii: Ladany Francisc Colge Alexandru şi Hrubă­ţea Eugen­ii* In legătură cu aceşti jucători, FRFA, va expedia la Budapesta, forului maghiar, un al doilea tablou şi va repeta cele scrise în prima adresă, adică să inter­zică acestor jucători de a mai participa la jocurile publice. * Deasemenea trebue să sub­liniem faptul că după cum au pretenţii faţă de jucătorii fugiţi, grupările româneşti — dacă au jucători din teritoriul cedat — sunt­­ obligate să satisfacă e­­ventual obligaţiile pe care le-ar avea jucătorii faţă de fostele lor grupări sau cele — tot de na­tură financiară — pe care gru­pările vechi le-ar avea faţă de federaţie. Toate acestea au fost puse în vederea grupărilor noastre atunci când au cerut legitimarea jucă­torilor proveniţi din teritoriul cedat Delegaţii federali ai jocurilor divizionare Pentru jocurile divizionare de Duminică, comisia campionatului naţional a fixat următorii delegaţi federali: DIVIZIA NAŢIONALA A Bucureşti: Repid — F. C. Ploeşti, d. maior N. Gheţare. Bucureşti: Sp. Studenţesc — Glo­ria, d. cpt. medic Miulescu. Craiova: F. C. Craiova — Unirea Tricolor, d. Gh. A. Popescu. Reşiţa: U. D. R. — Venus, d. cpt. N. Zaharescu. Brad: Mica — Ripepsia, d. dr. Cor­nel Tisu. Brăila: F. C. Brăila — Universi­tatea, d. V. Jindiceanu. DIVIZIA NATIONALA B Seria I Arad: Crişana C. F. R. — C. F. R. (Tim.), d. C­­oipovici Timişoara: Electrica — Rapid, d. O. Ioaneş. Timişoara: Chinezul — Vulturii, d. I. Roncea. Timişoara: Politechnica — S. S. M. R., d. ing. Fopescu. T. Severin: C. F. R. — C. A. M. T. d. ing. Jurcă. Seria II Petroşani: Jiul — C. F. R. (Sim.)* 1, d. C. Lepădatu. C. Turzii: Ind. Sârmei — Meta­­losport, d. ing. Ungureanu. Lupeni: Minerul — Cimentul, d. Al. Cosma. Braşov: ACFR — Witrometan, d. Iuliu Moldovan. Seria III Bucureşti: Juventus — Fr. Ro­mâna, d. Gh. Blănare. Ploeşti: Prahova — Al. Tătăraşi, d. M. Căplescu. Galaţi: DVA — Olimpia, d. Q. Stănescu. Constanța: AS Constanța — Tur­da, d. dr. Vasiliu. Oara îa care incep jocurile oficiale Deoarece soarele apune din ce în­ ce mai devreme, ora de în­cepere a jocurilor divizionare se schimbă de la Duminică la Du­minică. Astfel, matchurile de Dumini­ca aceasta vor începe la ora 15 precis, ora fiind fixat de comi­sia campionatului naţional în şedința sa de aseară. D. Vică Negulescu va fi instalat astăseară la F. R. F. A. Astă seară se va face la F. R. F. A. instalarea d-lui av. Vică Negulescu în postul de director al footballului în care a fost nu­mit de conducătorul sportului ro­mânesc. Cu această ocazie d. col. Lupaşcu fostul președinte al F. R. F. A. va prezenta pe noul conducător colaboratorilor d-sale de la federația de football. După toate probabilitățile , Vică Ne­gulescu nu va face schimbări în F. R. F. A. înainte de termina­rea campionatului de toamnă. Escrocherie S-a deschis acţiune publică pentru escrocherie contra incul­paţilor BUERMANN G. A. VAN, OVERSTRATEN KRUYSE, L. W. FOERTER, OTTO STERN şi O. STEEMAN, din Câmpina (s. a. Astra Română) pentru escroche­rie şi fals. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne tri­mite eticheta cu care primesc zia­rul, iar spre a fi prompt serviţi, la reinoirea abonamentului să lipească pe jupori, mandatului poştal eti­­cheta abonamentului expirat. LUGOJUL PARTICIPĂ IN CUPA UNIREA Comisia Centrală a Juniorilor a mai primit un răspuns la cir­culara trimisă tuturor districte­lor din ţară cu privire la reor­ganizarea Cupei Unirea ! Răspunsul aparţine districtului Banatul de Sud cu sediul la Lugoj şi el anunţă participarea în susnumita competițiune. * 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Turneul in Turcia nu se poate realiza Acum două lumi, mai precis la 28 August, federaţia română de foot­­ball a scris la Istanbul propunând un turneu al echipei României în cursul iernii şi cerând — cum era şi firesc — un răspuns cât mai grabnic. Ei bine, acest răspuns a sosit tocmai... alaltăeri şi conţine mul­ţumiri şi regrete. Federaţia turcă nu poate accepta oferta fiind in imposibilitate de a găsi date libere, deoarece campionatele şi diversele competiţiuni au început la 15 Sep­tembrie şi se vor termina la 15 Iu­nie. Astfel regretă că nu poate „în­tâlni pe foarte bunii jucători ai e­­chipei române“. ATLETISM Primele hotărâri ale nouei conduceri & Toate ligile atletice existente sunt desfiinţate de la 28 octombrie a. c. Ele vor fi înlocuite prin comi­tete regionale câte unul de fiecare oraş. P D. prof. Virgil Mazilu a fost delegat cu prezentarea unui proect de organizarea gimnasticei In ca­drul nouălor directive ale sportului românesc. # Probele de marş se suspendă până la organizarea lui pe noui baze. # Au fost numiţi d-nii: ing. Radu Pilitu­ conducător al comi­sarilor de concurs; Modest Nichi­­for, preşedintele comitetului regio­nal Bucureşti; Ion Ionescu, şeful materialelor sportive; Virgil Ludu şeful propagandei (presă, broşurii) Unde funcţionează diferitele comisii de anchetă întrucât s’a constatat că nu I este încă bine cunoscut locul I unde funcţionează diferitele co-­­­misiuni de anchetă, fapt căruia se datoreşte trimiterea corespon­denţei pe adrese greşite, se arată mai jos locul unde funcţionează fiecare din aceste Comisiuni. 1. — Comisiunea pentru con­trolul şi administrarea Străjii Ţării, funcţionează la Straja Ţării — Pasagiul Imobiliara. 2. — Comisiunea pentru con­trolul fondurilor întrebuinţate pentru înzestrarea armatei, func­ţionează în fostul local al Corpu­lui Superior de Control din Str. Mareşal Badoglio, nr. 16. 3. — Comisiunea pentru de­clararea şi controlul averilor demnitarilor Statului, funcţio­nează în localul Senatului, din b-dul Elisabeta nr. 25. 4. — Comisiunea pentru con­trolul acordării şi întrebuinţării devizelor de către Banca Na­ţională a României, funcţionează în localul Băncii Chrissoveloni din str. Lipscani nr. 25. 5. — Comisiunea pentru gestiu­nea şi administrarea Secretaria­tului General al Palatului Regal, funcţionează la Palatul Regal. 6. — Comisiunea pentru revi­zuirea proceselor politice şi sanc­ţionarea magistraţilor, funcţio­nează în localul Senatului din b-dul Elisabeta nr. 25. 7. — Comisiunea pentru con­trolul fondurilor Frontului Re­naşterii Naţionale, Partidul Na­ţiunii şi Serviciul Social, func­ţionează în localul Senatului din b-dul Elisabeta nr. 25. 8. — Comisiunea pentru con­trolul condiţiilor în care s’au a­­cordat concesiunile şi prospec­ţiunile petrolifere şi miniere, funcţionează în localul Ministe­rului Economie­i Naţionale, din calea Victoriei 13. 9. — Comisiunea pentru contro­lul întrebuinţării fondurilor se­crete şi ale ordinei publice, func­ţionează în localul Senatului din b-dul Elisabeta nr. 25 10. — Comisiunea pentru tri­miterea în judecată a celor ce au comis crime şi delicte cu prilejul reprimării organizaţiilor politice, funcţionează în localul Palatului de Justiţie. 11. — Comisiunea pentru veri­ficarea­ gestiunii şi administrării Societăţii de Radiodifuziune, funcţionează in localul Societăţii de Radiodifuziune din str. Gene­ral Berthelot nr. 60. 12. — Comisiunea de anchetă privitoare la răscumpărarea de către Stat a Portofoliului de creanţe imobilizate ale Băncii Naţionale a României, funcţio­nează în localul Băncii Naţionale, str. Lipscani nr. 25. 13. — Comisiunea pentru cer­cetarea furniturilor de combu­stibil şi furniturilor de material rulant şi cercetarea salarizării sub toate formele a membrilor Consiliului de administraţie şi Direcţiunii Generale a Regiei Autonome C. F. R., funcţionează în localul Direcţiei Generale C. F. R., din b-dul Carol nr. 5. Pentru evitarea întârzierilor, corespondenţa pentru comisiunile de anchetă, se va adresa direct comisiunii respective, indicân­­du-se precis adresa acesteia, iar nu Preşedinţiei Consiliului de Miniştri. -xxxxxx- Colocviile Institutului de istorie naţională Institutul de istorie naţională din Bucureşti începe seria de a­nul acesta a colocviilor sale mâi­ne Joi 31c, orele 18, în sala , istoria românilor a facultăţii , litere şi filosofie din Capitală. Vor face comunicări: Comat. C Giurescu, despre „Basarabia , Oltenii; colonizări muntene“ fe surdul Moldovei în sec XIV e XV“ ; S. Lambrino, despre „Bisexar­­chus“. ■-------000--------

Next