Universul, decembrie 1940 (Anul 57, nr. 331-358)

1940-12-01 / nr. 331

* a­sigurarea FRMCO.RONÂNA Bucureşti, Griviţei 23 ru­l„b0na '5 ziarul ’ei 220 direct Societăţii ..Franc K«V«V? , ti cu începere de azi şi Romane“ de Asigurări Genera­lul D'C, ^ trimiţând cos- Bucureşti. Calea Griviţei 23 tul abonamentului pe timp de un primi: ■ an ziarului Universul“ şi suma de 2) UNPWFBT nv ASIGURARE DE 20.000 LEI GEREA DIN li­nie 1940 L°TERIEI STATULUI PENTRU TRA-3) UN CALENDAR-BLOC DE PERETE pentru anul 1941 tA,81”TM­1 ai „UNIVERSU- j rarea de plată a 36 rate lunare baza abon^menff,m­tVrf de rate ^ 220 Pentr­u abonamentul său baza abonamentului și anume: pen- 1 „UNIVERSUL“ pe timp de 9 ar weQ,aaCe'î? abr0tIxm?nt 0nuaI S€ eli- I In felul acesta'durata plății primi lei'Moal'Aa 4 rate.lunare ailor, care pentru această asigurai 1 0­n20 har,,? 5âr9itUl .sslsuraTiI- I e®te de 10 ani se reduce penti Un abonat are dreptul la elibe- I abonat Ia 7 ani COSTA ABONAMENTULUI LA ZIARUL „UNIVERSUL“ PE TIMP DE 1 AN ESTE DE LEI 750. ■♦■♦♦♦♦ ................................«♦ ♦♦♦»«).« y ♦♦♦♦Mnm y t 4 ♦ ♦; C&i&nclcvp SAMBATA, 30 NOEMVRIE Ort. Sf. Apostol Andrei. Cat. Ap. Andrei. Prot. Andrei. Răsăritul soarelui 7.38. Apusul FAPTE SI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 30 Noembrie 1833. Boierii moldoveni, in număr de 30, fac o cerere către Direcţia Conservatorului Filarmonic, din Iaşi, şi cer continuarea reprezen­taţiilor teatrale în limba moldove­nească.. Animaţi de cele mai aleea simţăminte naţionale pentru pro­păşirea teatrului românesc, un nu­măr de 30 boieri moldoveni, vă­zând că reprezentaţiile şi şcoala Gonise®vaitoirulu­­ Filarmonic-Drama­­tic din Iaşi, sunt pe cale de a se în­chide, ce adresează către cinstita Direcţie a Conservatorului, cu ur­mătoarea cerere iscălită de ei, spunând : „Sirguinţa cinstitei Di­recţii de a înfiinţa un Conservator, ca prin învăţarea şi practisirea ti­nerilor moldoveni să se poate în­temeia un Teatru Naţional, au fost u­mpluti pe obştie de vie bucurie şi de mulţumire, văzând în aceasta un mijloc de plăcută petrecere şi o­­boală de moral, ce astăzi se îm­­brăţoşează, de toate politicile na­ţii cu deosebită râvnă şi jertfă, în­să cu câtă bucurie s’au primit re­prezentaţiile elevilor Conservato­rului în trecutele două erni, cu a­­tât mâhnire se vede obşti­a acuma lipsită de această lucrare, care a­­fară de plăcuta petrecere a publi­cului, au fost menit şi câteva al­cătuiri in limba moldovenească, ce cu vreme făgăduia o prăpăsitoare depil­nire. Drept aceia, pătrunşi de simţiri de mulţumire pentru cinsti­ta Direcţie, care au fost adus­e a- Gemennica ispravă, iscăliţii înfăţo­şează prin aceasta a lor dorinţă şi poftesc să înteearpă iar lucrările re­presentă­ţiitor în limba moldove­nească, pe care fie­care patriot, du­pă putinţă, va ajutora cu mijloacele sale,, bine încredinţaţi că şi înalta ocârmuire va urma a fi părintea­scă protecţie asupra acestui folo­sitor aşezământ". Urmează apoi iscăliturile celor 30­ boeri moldo­veni, din anul 1833, dar din lipsă de spaţiu trecem peste ei şi spu­nem că cererea lot fiind primită d­e Direcţie este înaintată Departa­mentului din Năuntru fiind înso­ţită de Directorul­­ Conservatorului, Aga Gh. Aisaki şi Spătarul V. A­­iecsandri, care se asociază la do­rinţa boierilor şi cer ajutor guver­nului. Care va fi­ rezultatul vom vedea mai târziu. GEORGE DINCA * C/Zcidlo «MISIUNI IN LIMBA ROMANA ALE POSTURILOR STRĂINE DE RADIO —­­Or» romanească! — 17.30: DU­NARE­A (345.4 m.) și VISTULA (Bremen II). 1339 m. 17.55 : Posturile italiene (pe lungimile de undă 19.70 m. şi 25.51 m. în fiecare Sâm­bătă). 18.20 : Posturile italiene (pe lungimile de undă 19.70 m. și 25.51 m.). 18.45—19: DUNAREA (345,4 m.) 922 kHz VISTULA (Bremen II) 1339 m. 21.10: ATENA 499 m. 22.20 : Posturile italiene (pe lungimile de undă 16.84 m., 19.70 m., 25.40 m., 31.15 m., 41.55 m., 221 m. și 263 m.). 22.40 : DAVENTRY (30.96 m.- 49.59 m.-41.49 m.) SAMBATA, 30 NOEMBRIE RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­RESTI SI POSTUL PE UNDA ■ SCURTA 7.45: RADIO-JURNAL. EMISIUNE ÎNCHINATA JERT­FEI CĂPITANULUI PENTRU ÎN­VIERE. 8: Rugăciunea „Cu noi este Dumnezeu”; „Jertfa Căpitanului pentru în­viere”; Muzică religioasă; „începutul acţiunii Căpitanului”. 9: Transmisia Serviciului fune­bru de la Biserica Sf. Die Gorgani. 10: Pornirea cortegiului funebru. (Reportaj şi muzică religioasă). 14.30: Transmisia Ceremoniei I­e­­înhumări osemintelor Căpitanului, Nîcadorilor şi Decemvirilor la Casa Verde. Cântecul legionarilor căzuţi. Figurile reprezentative ale teatrului italian: Silvio D’Amico După cum a fost anunţat, compania Academiei din Roma, care va fi la Bucureşti în pri­ma săptămână a lunei Decem­brie, va da, afară de celelalte reprezentaţii şi : „Naşterea, Pa­timile şi învierea Domnului No­stru Isus Christos“, „Misterul“,­­ de un anonim al Secolului al XIV-lea, redat de Silvio D’A­mico. Silvio D’Amico, este una din­tre figurile cele mai reprezenta­tive ale teatrului italian. Năs­cut în 1891, la Roma, se dedică de foarte tânăr ziaristicei, mulţi ani a fost critic dramatic la „Idea Nazionale“, apoi trecu la „Tribuna“, unde şi astăzi îşi desvoltă activitatea sa. In afară de colaborarea la foarte multe reviste, s’a făcut cunoscut prin studiile sale asupra teatului, în special la „II teatro dei Fan­­tocci“ , „Maschere“, „II tra­­monto del grande attore“ şi „II teatro del’ 900“ etc. ^^iBiCTMMcaagMaamsanBBi im i—rr De curând a sfârşit al treilea volum „Istoria teatrului mon­dial", lucrare însemnată, îmbo­găţită de mii de fotografii şi în care într’o formă precisă şi con­cisă exprimă părerea definitivă asupra teatrului dela origină şi până astăzi. Unul dintre meritele princi­pale ale lui D’Amico, ca om de teatru, este acela de a fi creeat „La Regia Accademie di Regia e Recitazione di Roma“, pe care el o conduce cu o deosebită competinţă şi în care predă Is­toria Teatrului. Această i­nstituţie, în foarte puţini ani, a dat un număr în­semnat de actori şi regizori care de acum trei ani sub aus­piciile Ministerului Culturii Populare şi al Educaţiei Naţio­nale adună aplauze în Italia şi în străinătate în special pentru stilul impecabil şi nou cu care interpretează operele. KGIII DIRECTORI DE LICEE Următorii profesori şi profe­soare se deleagă cu girarea di­recţiunii liceelor menţionate in dreptul fiecăruia, pe ziua de 25 Noemvrie 1940: D. Alex. Niculescu, prof. de matematici, director al liceului „M. Eminescu’’ din Bucureşti, in locul d-lui Gh. Gheorghiu. Ion Mălăcea, prof. de şt. na­turale, director al liceului ,,M. V. Mihai”, din Bucureşti, în lo­cul d-lui Mircdescu Petre. D. Ion Petricu, prof. de şt. naturale, dela Şcoala normală de băieţi din Bucureşti, director al liceului internat din Buftea, detaşându-se dela catedră, in locul d-lui M. Iacob, demisio­nat. D-na Marta Marini, prof. de matematici, directoare a liceu­lui de fete „Eliade Rădulescu” din Bucureşti, în locul d-nei Di­­mitriu Boambă. D. Gh. Aldea, prof de geogra­fie, de la Gimn. din Cernavodă, director al liceului de băieţi „En. Văcărescu” din Târgovişte, in locul d-lui C. Constantinescu. D. Octavian Dănilă, prof. de filosofie, ca director al liceului de băieţi din Turda, în locul d-lui Petre Suciu. D-na Ana Teodorescu, prof. de r. română, ca directoare a li­ceului de fete din Alba-Iulia, în locul d-nei Eug. Breazu. D-na Solomon Olimpia, prof. de istorie dela Oradea, utilizată la Deva, ca directoare a lie. de fete din Deva, în locul d-nei Lăzărescu V. D. Ivășcanu Aurel, prof. de muzică, dela Oradea, utilizat la Abrud, ca director al gimnaziu­lui mixt din Abrud, în locul d-lui Micu loan. D. Nicolae Macovei, profesor la liceul de băieţi din Fălticeni, se deleagă cu girarea direcţiunii acelui liceu, in locul d-lui Iile Grigore. D. Nicolae Gaiu, profesor la şcoala normală de băieţi din Bârlad, se deleagă cu girarea di­recţiunii liceului teoretic de bă­ieţi din aceeaşi localitate, în lo­cul d-lui St. Negură, a cărui de­legaţie încetează pe aceeaşi dată. D. Nicolae Domăşneanu, pro­fesor de f. latină la liceul de bă­ieţi din Caransebeş, se deleagă cu girarea direcţiunii acelui li­ceu, in locul d-lui Armaş Matei, a cărei delegaţie încetează pe aceeaşi dată, D. Virgil Bogdănescu, profe­sor la liceul „Ferdinand”, din Bacău, se deleagă cu girarea di­recţiunii acelui liceu, în locul d-lui. Gh. Ionescu, a cărui dele­gaţie încetează pe aceeaşi dată. D­-na Maria Pop, profesoară la Liceul de fete din Bacău, se deleagă cu girarea direcţiunii acelui liceu, pe ziua de 1 Decem­vrie 1940, în locul d­ nei Cons­tanţa Demetrescu, a cărei dele­gaţie încetează pe aceeaşi dată. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să bi­­nevoiască a ne trimite eti­­cheta cu care primesc ziarul Var spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul man­datului poştal eticheta abo­nam . U­ft mrrpg TTT. Cronica sporturilor Directoratul organizează toate reuniunile de box? Am citit de curârud în­tr’o ga­zetă sportivă de dimineaţă că Directoratul de box ar fi luat importanta hotărâre ca să orga­nizeze pe viitor toate reuniunile de box în regie proprie. Aceasta, pentru a asigura con­tinuitatea şi seriozitatea întâlni­rilor, pentru a înlătura intere­sele personale ale intermediari­lor, pentru a modela pretenţiile profesioniştilor şi pentru a re­­populariza pugilismul în ţară. Nu credem ca — în forma a­­ceasta — informaţiunea să fie exactă, căci nu vedem cum fo­rul conducător al ■ sportului din O. S. R. ar putea să-şi asume monopolul exclusiv al­ organiză­rilor pugilistice din întreaga ţară. Dar chiar dacă, în dorinţa de a îndrepta relele şi a împlini lipsurile de care suferea boxul, Dirctoratul s’ar fi gândit să or­ganizeze numai campionatele naţionale şi marile gate inter­naţionale din Capitală, încă ideia — deşi îndrăzneaţă, nu ar fi lipsită de inconveniente şi riscuri. Mai întâi măsura înlăturării organizatorilor şi managerilor — căci acestea sunt prsoanele care, în afară de boxeurii pro­fesionişti, au interese personale în box — ar fi nedreaptă şi ar leza o sumă de oameni pricepuţi care au contribuit la dezvolta­rea pugilismului, colaborând cu con­d­ucerea şi pretând emulaţia în rândurile boxeurilor. Această măsură nu a fost în­cercată în nici o ţară, ori­cât de autoritar ar fi organul de con­ducere sportivă. Modelarea pretenţiilor mate­riale ale boxeurilor profesionişti se face de obicei dela sine, prin liberul joc al cererii şi al ofer­tei. Dacă totuşi s’ar găsi profe­sionişti care cerând burse exa­gerate ar primejdui prin aceasta discutarea regulată a campiona­telor naţionale sau organizarea de reuniuni interesante, Direc­toratul are la îndemâna sa sufi­ciente mijloace coercitive regu­lamentare pentru a pune la punct pe recalcitranţi. In sfârşit ultimul inconve- I nient pe care îl vedem ar fi riscurile băneşti ale organizării. Este îmtr’adevăr foarte fru­moasă ideia ca „beneficiile“ să fie afecta­te grupărilor sărace, pentru încurajare. Dar într’o reuniune de box, «wire în ultima analiză nu este de cât o afacere comercială, se pot oare prevedea numai benefi­cii ? Publicul nostru de box este foarte capricios.. El nu poate fi chemat „din or­din" la reuniuni şi nu vine de­cât la acelea alle căror progra­me îl atrag prin varietatea şi calitatea boxeurilor. De aceia organizatorii,, care au priceperea­­necesară, alcătuesc programe cât mai atracţioase făcând apel nu numai la cam­pioni ci şi la boxeurii în special afecţionaţi de public. Dacă reuşesc, încasează oare­cari beneficii, iar dacă dau greş— cum aceasta a fost foarte des cazul la noi — pierd parale, une­ori sume foarte însemnate. In caz de nereuşită a „marilor gale internaţionale“, organizate de Directorat, ar putea oare a­­cest organ oficial din O. S. R.­­ că-şi asume riscurile pierderii a câte­va sute de mii de lei ? Şi din ce fonduri s’ar putea acoperi sumele acestea ? Iată dece credem că, decât o înlătura pe manageri şi organi­zatori, Directoratul ar trebui mai curând să şi-i apropie, să-i pregătească în noul spirit de organizare îşi să-i oblige a colabora în vederile sale. Am aplaudat împreună cu toţi sportivii măsurile de mână forte luate de Directorat pentru a an­trona ordinea şi disciplina acolo unde ele începuseră a scădea. Nu credem însă ca un mono­pol al organizării reuniunilor viitoare de box în regia Direc­toratului să fie remediul multe­lor lipsuri şi greutăţi ce mai su­nt de împlinit pentru repopu­­larizarea pugilismului românesc. Neagu Boerescu foot­ball. Mica şi Sp. Studenţesc sunt hotărâţi să obţină rezultate inimoase Rapid şi Unirea Tricolor au făcut joi antrenamente Cele două partide divizionare­­ care se dispută în Capitală în­­ cadrul penultimnei etape, sunt­­ aşteptate cu legitim interes. Im-­i presiunea excelentă pe care­­ a lăsat-o Mica, deşi a fost Invin-­­­să, face să se întrevadă că în- n­tâlnirea cu Rapid va da naştere­­ la o luptă strânsă şi frumoasă.­­ Cealaltă partidă va pune faţă In faţă pe Unirea Tricolor şi­­ Sportul Studenţesc. ‘ Cum ambele echipe sunt dor-­­ nice de victorie, prima pentru a­­ dovedi că este cea bună din­­ Capitală, iar secunda spre a se­­ reabilita, este sigur că ciocni­rea dintre ele va însemna un l­­oc de bună calitate.­­ RAPID ŞI UNIREA TRICOLOR­­ S’AU ANTRENAT JOI­­ Conform programului stab IBC­­ Rapid şi Unirea Tricolor au Lucrat ieri antrenamente pe terenurile respective. S-a jucat la două porţi verificându-se astfel posibilităţile jucătorilor. Ferma bună arătată de toţi­ a dat speranţe conducerilor respec­tive, care cred­ că victoria va re­veni celor două formaţiuni bucu­reştene. Feroviarii vor face astăzi bac şi masaj, după care îşi vor alcătui echipa pentru întâlnirea cu Mica. După cum este şi normal în jocul acesta, Rapid va alinia cea mai bună formaţie, fiind conştient de valoarea adversarului. Cum Sâmbătă spectacolele spor­tive, sunt suspendate şi deci Uni­rea Tricolor nu va juca în a­­ceastă zi, îşi va încheia pregăti­rile astăzi printr’un antrenament clar. Venus a primit o ofertă din Germania Primul răspuns în legătură cu turneul proectat de Venus la iarnă în Germania, a sosit. Echipa bucureşteană a fost invitată de clubul „Preussen“ din Waldenburg, un oraş cu 60.000 locuitori şi o intensă activitate sportivă. Intr’adevăr, la Waldenburg, Venus va juca după F.C. Aus­tria, Rapid, Admira, etc. Cu o singură condiţie... Invitaţia clubului Preussen este însă valabilă numai dacă Venus va juca în Germania cu Dresdner S. C. care ur­mează să regizeze turneul clubului bucureştean. Ori pâ­nă acum Venus nu a primit niciun răspuns de Dresda astfel că nu poate, la rândul lui, să dea niciun răspuns grupării din Waldenburg. Este însă un lucru care trebue remarcat însă. In scri­soarea adresată de gruparea Preussen Venusului, acesta afirmă că trimite invitaţia fiindcă a luat cunoştinţă din­­tr’un ziar silesian (Breslau) că Dresdner S. C. va aduce în Germania echipa bucureştea­nă. Aceasta ar însemna că celebrul club german a accep­tat oferta Venusului dar până când nu va veni o confirmare oficială de la Dresda nu se poate afirma nimic. Orice optimism este cel puţin ha­zardat. Matche de Duminică au fost cuplate pe Splai In sfârşit, se ştie când se va disputa matchul dintre Sportul Studenţesc şi Unirea Tricolor, care — la un moment dat — ră­măsese fără dată, ne mai putân­­du-se desfăşura Sâmbătă după amiază, cum fusese programat iniţial. Matchul va avea loc Duminică după amiază, dar nu la concu­renţă cu celalt joc: Rapid­ Mica. Motivul : cele două matchuri s'au cuplat. Aseară au început tratative în­tre grupările bucureştene orga- I nizatoare şi au fost duse la bun­­ sfârşit. Toată lumea a fost de a­­­­cord, pentru cuplarea matchuri­­­­lor, astfel că lucrurile s’au ter­minat cu bine. De asemenea, aseară a fost al­cătuit şi programul cuplajului, care se va desfăşura pe terenul Venus. Iată programul: Ora 12.45: Sp. Studenţesc — Unirea Tricolor. Ora 14.30 : Rapid—Mica. Emil al 57-lea Nr. 331 Duminical Decembrie 1940 _ Directoratul pentru atletism şi gimnastică aduce la cunoştin­ţa grupărilor şi membrilor aces­tui directorat că transferările dintr’o asociiaţiune sportivă în­­tralta se vor face în anul aces­ta în mod cu totul excepţional. Se va proceda astfel: 1. Intre 5 şi 15 Decembrie 1940 inclusiv orice atlet sau gim­nastic poate să-şi înainteze de­­misiunea sa din asociaiţiunea sportivă din care face parte ur­mând filiera. Va trimite: a) O carte poştală recoman­dată prin care anunţă demisia sa către Directoratul pentru at­letism şi gimnastică. b) O carte poştală recoman­dată prin care comunică demisia­­ sa către Asociaţiiuinea din care­­ face parte. Se va păstra recipisele dela P. T. T. 2. Va semna adeziunea către noua asociaţiune in intervalul dela 16 la 25 Decembrie a. c. dovada făcându-se prin înregis­trarea acesteia la directorat. 3. Directoratul pentru Atle­tism şi Gimnastică va efectua aceste transferări în intervalul dela 26—1 Decembrie a. c. încât la 1 Ianuarie 1941 toate aceste mutaţii să fie terminate. Atleţii care părăsesc grupările lor sunt obligaţi a înapoia in acest interval echipamentul sportiv primit dela ele. Toţi aceia care părăsesc ve­chia grupare trebue să ştie că acest schimb îl fac pentru ulti­ma oară. începând de la 1 ianuarie 1941 va intra în funcţiune noul Re­gulament de legitimări. Baza acestui regulament m fi: Un atlet este în primul rând un bun al naţiunei pentru care trebuie să lupte şi sa-şi desă­vârşească pregătirea fizică. Ori pentru atingerea acestui scop se poate face sport în orice grupare sportivă. Plecând dela acest principiu transferările dintr’o grupare în alta vor fi oprite aproape cu desăvârşire. Vor fi totuş patru cazuri excepţionale, în care se v’a pu­tea admite transferarea. a) Schimbarea domiciliului atletului dintr’um oraş în altul. 2. înscrierea sau părăsirea academiei de educaţie fizică. 3. Desfiinţarea asociaţiunei din care face parte. 4. Constatarea făcută de di­rectoratul pentru atletism şi gimnastică la cererea atletului in cauză prin lipsa de interes sau activitate a conducătorilor grupări, ar putea fi împiedicat la un normal progres. * Directoratul pentru atletism și gimnastică invită pentru as­tăzi Vineri 29 ort. ora 20,30 la sediul său din str. Gogu Can­tacuzino 33 etaj pe următorii atleţi, care vor pleca la Giurgiu la concursul de cross country de Duminică 1 Decembrie crt.: Viforul Dacia: Eftimescu, A­­daus, Fătu, Cristodorescu. Stadiul Român: Seb. Popescu, Girescu, Dumitru Gheorghe. Victoria: Stănescu, Ruiu. Venus: Todi, Iorgulescu, Du­mitru Nicolae. Secretariatul ATLETISM Cum se vor face transferările in acest an VIFORUL DACIA SE REORGANIZEAZĂ In ultima şedinţă de comitet prezidată de d. inginer Ion Ma­­tak, gruparea Viforul Dacia a trecut la un proect de reorgani­zare complectă a ei. a) Astfel prin retragerea d-lor prof. Virgil Popescu, direc­torul sporturilor de iarnă, The­odor Popovici, directorul atletis­mului şi gimn­asticei, Victor Că­tină, directorul sporturilor na­utice şi Mircea Pop, secretarul general al organizării sportului românesc, în asociaţiune se sim­te un mare gol. Pentru a-l remedia s’a proce­dat la complectarea comitetului ( prin desemnarea unor tineri,­­ care au dat dovadă in ultima­­ vreme de muncă şi spirit de în­ţelegere. Astfel s’au desemnat în afară de cei doi vice­preşedinţi Cris­tian Teodorescu şi av. Petre Ve­­reşti, domnii Petre Fesei şi Mi­hail Carlaonţ. Secretar general a fost numit d. Vasile Manolasciu ajutat de d. Sumerian. . ’Conducâtorilo­r de secţiuni 11 s’au ataşat câte un secretar des­toinic, care lucra cu secretaria­tul general. b) Se hotărăşte reînfiinţarea secţiei de patinaj şi hockey pe ghiaţă şi este încredinţată d-lui Ion Vulescu şi înfiinţarea secţiunilor de box şi lupte sub conducerea lui Ion Filiu şi a ti­rului cu d. Gheorghe Nicolau, şef.c) Şedinţele de comitet se vor ţine din nou săptămânal. d) După complectarea comi­tetului şi numirea noilor condu­cători, comitetul îşi precizează modul de lucru prin ideia de a creita o asociaţiune sportivă de masă bazată pe disciplină, cin­ste şi camaraderie. e) Fixează cotizaţie lunară dela 1 Ianuarie 1941 de lei 20 pe lună pentru majori şi 1 lei pen­tru membrii minori. f) In privinţa terenului de sport se va înainta Organizării Sportului Românesc un memo­­riu spre a--şi spune punctul său de vedere. Am scris mai de mult că gru­parea de football Juventus are în proect înfiinţarea unei secţii de hockey care să-şi înceapă ac­tivitatea chiar în acest sezon. Ştirea noastră a fost integral confirmată de desfăşurarea ulte­rioară a evenimentelor. Intr’adevăr, chiar aseară Pau­­lică Anastasiu, cunoscutul inter­naţional, s-a prezentat d-lui ing. Cezar Popescu, preşedintele roş­­albaştrilor. D-sa a arătat un foarte mare interes pentru ex­punerea lui Anastasiu, privind înfiinţarea secţiei de hockey. D. ing. Cezar Popescu şi-a dat asentimentul, asigurând pe Pau­­lică Anastasiu de sprijin efectiv. Astfel că H. C. Juventus poate fi considerat înfiinţat de aseară, urmând ca în timpul cel mai scurt să-şi înceapă activitatea, care la început va consta numai din antrenamente. Conducător technic al nouei e­­chipe de hockey este Paulică A­­nastasiu, iar lotul jucătorilor cu­prinde pe toţi echipierii fostului H. C. Rapid, minus Biro şi Telea care au fugit în Ungaria. Noua grupare nu se va limita numai la activitate în ţară ci îşi va pregăti şi un program inter­naţional. In acest scop, d. ing. Al. Botez — care în prezent se află în străinătate — va angaja jocuri internaţionale cu echipe elveţiene şi germane, la Bucu­­reşti stiri ho­ ro. HOCKEY H. C. JUVENTUS A LUAT FIINŢĂ A 22-a ediţie a crossuri naţional Duminică dimineaţă se va dis­puta pe un traseu d 11 km, care va porni de pe Hipodromul Dr. Pantelmon cea de a 22-a ediţi­e a crossului naţional. Cu un fast deosebit şi cu un mare număr de participanţi, acest cross este sortit unui deplin suc­ces. Până acum Crossul Naţional a fost câştigat pe grupări de Vifo­rul Dacia de 4 ori, iar de Stadiul Român de 9 ori. Braşovul a câş­tigat acest cross de două ori prin victoriile lui Marton şi Colţee. Iată Palmaresul celor 21 de în­treceri de până acum: INDIVIDUAL, PE ECHIPE 1916. — Kiki Dumitrescu (St. R.), Stadiul Român; 1920, Kiki Dumitrescu (Sp. St.), Educaţie Fi­zică; 1921, Eugen Bellu (Univ. Cluj), Stadiul Român; 1922, Jean Dumitrescu (Sp. Et.), C. A. M. Petroşani ; 1923, V. Cristescu (Col­­ţea Br.), Sportul Studenţesc; 1924, A. Marton (Braşovia), Colţea Bra­şov ; 1925, A. Marton (Braşova), Colţea Braşov; 1926, I. C. Petres­­cu (St. Rom.), Stadiul Român; 1927, I. C. Petrescu, (St. Rom.), Stadiul Român; 1928, Ilie Niculaie (Sp. St.), Stadiul Român; 1929, Marin Marin (Grănicerul), Vifo­rul Dacia ; 1930, Ion Manea (Gră­­nicerul), Grănicerul; 1931, Ion Manea (Grănicerul) Grănicerul; 1932 Ion Manea (Grănicerul) Vi­forul Dacia; 1933, Ion Manea (St. Rom.), Viforul Dacia; 1934, Ion Manea (St. Rom.), Grănicerul; 1935, Dinu Cristea (St. Rom.), Sta­diul Român; 1936, Dinu Cristea (St. Rom.), Stadiul Român; 1937 Dinu cristea (St. Român), Stadiul Român; 1938 Dinu Cristea (St. Român), Stadiul Român; 1939, Radu Ioniţă (Vif. Dacia), Viforul Dacia. STADIUL ROMÂN NU VA CONCURA Deşi înscrierile s’au încheiat de Miercuri seara Stadiul Român nu figurează printre echipele partici­pante. Absenţa Stadului ne miră şi ne întristează. Va fi pentru în­tâia dată când această veche gru­pare nu ia parte la întrecerea tradiţională a Crossului naţional. Deasemeni lipsa lui Divnu Costea şi a celorlalţi atleţi stadişti va fi resimţită. CINE VA CÂŞTIGA? In lipsa Stadiului Român lup­ta pe echipe se va da între Gru­parea Municipiului Braşov (A. S. M. B.), S. S. S. G. Braşov şi C. F. R. Buc. Individual vor lupta pentru vic­torie Dumitru Tălmaciu (V. D.), Mircea Ion (A.S.M.B.), Radu Io­­niţă (C.F.R. Buc.). informaţii sportive La cererea d-lui Marcel Huşanu arbitru de hockey pe ghiaţă, procedând la verificarea actelor sale de stare civilă pre­cum şi a acelora a părinţilor c-sale, Directoratul sporturilor de iarnă a constatat că susnu­­mitul este de religie ortodoxă şi de origină etnică română. Şezătoarea studenţilor Academiei regale de muzică Soc. studenţilor Academiei regate de muzică şi artă dra­matică a lu­at iniţiativa de a populariza arta pe scenete a zo­nelor populare din­ Capitală, dând totodată membrilor săi po­sibilitatea ca, prin aceşti primi paşi, să capete rutina scenei. Prima manifestare de acest gen a fost Duminică, 24 Noem­b. cor., la Căminul cultural Cără­midarii de jos, de sub preşedin­ţia pr. Gh. Păunescu. Clasa de cor a maestrului Şt. Popescu, dirijată de d. I. Cubi­­cec, a excutat coruri populare ro­mâneşti. D. Emil Filip a cântat bucăţi din T. Brediceanu, iar d-ra Silvia Pancu a recitat ver­suri din Bacovia. Quartetul de coarde, compus din d-nii Sfeclă Sextil, Labdebo, Popescu şi Io­­nscu şi d. Marius Ghiurea — so­lo vioară — au executat arii din Bach şi Mozart. La sfârşit s’a reprezentat piesa într’un act „Morcovul“ de Jules Renard, in interpretarea d-lui I. Issania şi a d-relor Anişoara Domescu, Mia Steriade şi Corina Constanti­­nescu. S’a sinucis in timpul chefului Târgovişte, 28 i­brie O sinucidere impresionantă s’a întâmplat, azi noapte, în localul d-lui Marcand, din str. I. C. Bră­­tianu. Detectivul Gh. Rădulescu din poliţia locală, avea unele legături cu tânăra Maria Popa, zisă Ca­­tiţa, angajată în suszisul local. Dacă profesiunea, între cei doi s’au ivit din cauza geloziei. Astă noapte, agentul a venit din nou la local, unde a făcut chef. In timp ce lăutarii îi cân­tau, s’a sinucis, trăgându-și un foc de revolver în tâmplă. Moar­tea i-a fost fulgerătoare. Cadavrul a fost transportat la Problema naţionalităţilor din Ungaria şi revizuirea problemei agrare din partea Transilvaniei ocupate (Urmare din pagina I-a) mari proprietăţi rurale, refor­­m­a agrară nu se poate rezolva­­ aşa cum cer interesele sociale­­ şi economice ale statului mul­­ti-naţional ungar. Nu numai atât. In partea de nord şi sud-est a Transilvaniei, ocupată de Ungaria în urma arbitrajului de la Viena, se ur­măreşte anularea împroprietă­ririlor ţăranilor români şi chiar a celor maghiari şi ger­mani efectuate prin aplicaţiu­­nea reformei agrare române, după unirea Transilvaniei cu regatul român, spre a se „re­da­” pământurile „foştilor pro­prietari”, adică magnaţilor şi celor din mica nobilime ma­ghiară. Căci, iată ce scrie „Pesti Hírlap” despre revizuirea re­formei agrare române din a­­ceastă parte a Transilvaniei: „După alipirea Transilvaniei de România, stăpânirea românea­scă a făcut reforma agrară cu scopul de a împroprietări ţără­nimea. S-au distrus astfel lati­fundiile cu castelele şi proprietă­ţile aparţinând familiilor ungu­reşti. Acum, întru­cât aceste te­ritorii au fost desrobite (?), se pune întrebarea: ce se va petre­ce cu pământul şi moşiile luate de la proprietari şi distribuite ţă­ranilor“. Şi ziarul maghiar susţine te­za revizuirii reformei agrare în sensul ca ţărănimea română şi chiar cea maghiară şi ger­mană să piardă drepturile ei asupra pământurilor ce i s’au distribuit pe temeiul legei a­­grare române aplicată în Tran­silvania, spre a fi date acelo­­raş latifundiari maghiari. „Pes­ti Hírlap” precizează: „In ceea ce priveşte proprieta­tea mijlocie, ea ar putea fi inte­gral restituită foştilor propritari, iar dacă din aceste moşii au fost împroprietăriţi ţăranii unguri, să li se ia acestora pământul, ur­mând ca să fie despăgubiţi din pământurile... românilor“. In condiţiile acestea, în­treaga reformă agrară ro­mână va fi anulată în avan­tajul plutocraţiei maghia­re, fără să se ţină seama de spiritul de justiţie, care a călăuzit pe conducătorii Ro­mâniei când au introdus a­­cea reformă agrară, de e­­fectele sale binefăcătoare şi nici de drepturile câştigate ale ţăranilor români, ma­ghiari, germani ş. a., ce au fost împroprietăriţi de nod în aceleaşi condiţiuni, indi­ferent de originea lor et­nică. Din cele expuse reese că, atât în problema naţionali­tăţilor, cât şi în problema agrară, conducătorii Unga­riei de azi menţin concep­ţiile lor vechi, în opoziţie cu concepţiile moderne şi cu cerinţele nouii ordine ce se va stabili în Europa.­­ R. SEIŞANU SFÂRŞITE PROLETARIATULUI (Urmare din pag. I) în acelaş timp în sensul cel mai strict. Nimeni nu se va gândi să cerceteze cu migală greşelile de toate zilele, făcând să depindă asigurarea de aceste nimicuri. Cel care este considerat demn să lucreze la acelaş loc cu alţii şi să mănânce la aceiaşi masă, nu po­ate fi considerat nedemn pentru asigurarea bătrâneţii. Exclusă va fi numai acea mică minoritate sociia­lă, ca­re se exclude singură din comunitate, care nici în viaţa de toate zi­lele nu se află în comunitate. Dacă ne reuşeşte — şi ne va reuşi — să liberăm „Asigurarea bătrâneţii“ şi „Asistenţa medi­cală“ de toate efectele sistemu­lui liberal de asigurare atunci va fi fost făcut pasul hotărâtor spre legarea definitivă a comu­nităţii naţionale. Desigur şi în viitor destinul personal se va forma după ca­pacitatea individului, în multe cazuri şi după norocul sau ne­norocul fiecăruia. Dar indiferent unde l-a îndreptat viaţa, ce fel de probleme are de rezolvat c, principiile de bază ale „Asigură­rii bătrâneţii” îl vor păzi de o eventuală excludere din comu­nitatea de trai a poporului. Cel care aparţine poporului, are si­guranţa, că necesităţile minime de trai, la care are dreptul ori­care concetăţean, îi sunt asigu­rate în orice împrejurări. Astfel desparte o lume pe germanul de azi, de proletarul timpurilor trecute, care din ca­uza veşnicei nesiguranţe, ce a­­pasă asupra sa, a devenit un blestem al națiunii sale. Cum vor circula trenurile care transportă pe legionari la serbările dela Alba-Iulia Secretariatul General al Mişcă­rii Legionare face cunoscut ora­rul trenurilor ce transportă le­gionari la serbările dela 1 De­cembrie 1940 ce au loc la Alba- Iulia: 1. Din gara Sibiu cu trenul 2171 de Sâmbătă 30 Noembrie ora 5 pleacă 10 vagoane din Sălişte la ora 5.53 două vagoane din Mier­curea, la ora 6.53 două vagoane soseşte la Alba Iulia la ora 7.36. 2. Din gara Zărneşti pleacă cu trenul 2152 de Sâmbătă 30 Noem­brie ora 5 un vagon care din Bra­şov se ataşează la trenul 2121. La acest tren cu plecarea la ora 6.45 se mai dau­ din Braşov trei vagoane, iar din Vlădeni la ora 7.43 un vagon din Şercaia la ora 8.59 un vagon, soseşte la Sibiu la ora 13.55 de unde la ora 18.10 pleacă la Alba Iulia unde soseşte Sâmbătă la ora 22.20. Legionarii cari sosesc cu acest tren vor fi încartiruiţi în Alba- Iulia. 3. Din gara Făgăraş pleacă cu trenul 2129 de Sâmbătă 35.11 la ora 6 51 un vagon din Avrig la ora 8.13, un vagon soseşte la Alba Iulia la ora 22.20. Legionarii cari sosesc cu acest tren vor fi încartiruiţi la Alba- Iulia. Din gara Vaşcău Sâmbătă 30 Noembrie ora 14.30 cu trenul 3208 pleacă două vagoane. Din Beiuş la ora 15.35 pleacă trei vagoane. Din Holod la ora 17.42 pleacă un vagon. Din Ţinea la ora 18.15 pleacă un vagon. Din Giumeghiu la ora 19.43 pleacă un vagon. Din Reşiţa la ora 15.35 pleacă două vagoane. Din Timişoara la ora 19.50 pleacă zece vagoane. Toate aceste 20 vagoane sosesc la Alba Iulia Duminică 1 Decem­brie la ora 7.54. Din gara Orşova Sâmbătă 30 Noembrie ora 8.47 cu trenul 1005 pleacă trei vagoane. Din Caransebeş la ora 11.59 pleacă patru vagoane. Din Lugoj la ora 19.40 pleacă opt vagoane. Din Oraviţa Sâmbătă 30 No­embrie ora 2 dimineaţa pleacă trei vagoane. Toate aceste 18 vagoane se a­­taşează din Ilia la trenul 2058, soseşte la Alba Iulia Duminic 1 Decembrie ora 2.30 dimineaţa. Din Halmagiu pleacă un vagon care se ataşează la trenul 2336 de Sâmbătă 30 Noembrie ora­ 14.52 şi soseşte la Alba Iulia Duminică 1 Decembrie ora 1.11­. Legionarii sosiţi cu acest vagon vor fi încartiruiţi în Alba Iulia. Din Lupeni Sâmbătă 30 Noem­brie ora 14.30 pleacă două va­goane. Din Săvârşin Sâmbătă 30 No­embrie ora 18.34 pleacă două va­goane. Din Sara ora 19.07 două va­goane. Din Deva ora 2145 cinci va­goane. Din Orăştie ora 23.52 cinci va­goane. Toate aceste 16 vagoane sosesc la Alba Iulia la ora 1.28. Legionarii sosiţi cu aceste, va­goane vor fi încartiruiţi în Alba Iulia. Din gara Feldioara Sâmbătă 30 Noembrie ora 21­. 17 cu trenul 3017 un vagon. Din Rupea cu acelaş tren la ora 25.06 un vagon. Din Sighişoara la acelaş tren Duminică 1 Decembrie ora 6.46 două vagoane. Din Dumbrăveni la acelaş tren ora 1.26 un vagon. Din Copşa Mică la ora 2.26 un vagon. Din Blaj la ora 3.08 patru va­goane. Din Iudeş Sâmbătă 30 Noem­brie la ora 18.08 două vagoane. Din Turda Sâmbătă 30 Noem­brie ora 20.10 trei vagoane. Din Aiud Duminică 1 Decem­brie ora 4.25 cu trenul 3010 plea­că două vagoane. Toate aceste vagoane se dau din Teiuș la trenul 2051 cu sosi­rea în Alba Iulia Duminică 5.31. Din gara Zlatna se va da la trenul 2392 de Duminică 1 De­cembrie cinci vagoane, sosesc în Alba Iulia la ora 7.38. Din București se vor da Sâm­bătă 30 Noembrie la tr. accele­rat 401 cu plecarea 18.55 trei va­goane și la tr. 201 cu plecarea 20.30 două vagoane. Trei evrei găsiţi in magazia de cărbuni a unui vapor Constanţa, 28 i­brie D. Anghel Radulian, ofiţer de port, şeful poliţiei judiciare a că­pităniei portului, a făcut o impor­tantă captură pe bordul vaporu­lui panamez „Dorien II“, care îmbarcă din portul nostru un mare număr de emigranţi evrei, pentru Palestina. Făcând o amănunţită cercetare a magaziei de cărbuni a vasului, a descoperit ascunşi într’una din ele, trei evrei, cari se îmbarca­seră în mod fraudulos pe vapor. Duşi la căpitănie şi cercetaţi, s’a stabilit că ei sunt Iosif Frid­man, Maica Fridman şi Eger Col­­da, toţi refugiaţi din Cehoslova­cia. Deasemeni au mai declarat că îmbarcarea lor pe vasul pana­mez s-a făcut prin mijlocirea ma­rinarului Minas Pake Gabriel, evreu de origină abisiniană, con­tra sumei de 30 mii lei, pe care aceştia i-au achitat-o. Marinarul evreu a fost ridicat de căpitănie. Cercetările sunt în curs.

Next