Universul, decembrie 1940 (Anul 57, nr. 331-358)
1940-12-01 / nr. 331
* asigurarea FRMCO.RONÂNA Bucureşti, Griviţei 23 rul„b0na '5 ziarul ’ei 220 direct Societăţii ..Franc K«V«V? , ti cu începere de azi şi Romane“ de Asigurări Generalul D'C, ^ trimiţând cos- Bucureşti. Calea Griviţei 23 tul abonamentului pe timp de un primi: ■ an ziarului Universul“ şi suma de 2) UNPWFBT nv ASIGURARE DE 20.000 LEI GEREA DIN linie 1940 L°TERIEI STATULUI PENTRU TRA-3) UN CALENDAR-BLOC DE PERETE pentru anul 1941 tA,81”TM1 ai „UNIVERSU- j rarea de plată a 36 rate lunare baza abon^menff,mtVrf de rate ^ 220 Pentru abonamentul său baza abonamentului și anume: pen- 1 „UNIVERSUL“ pe timp de 9 ar weQ,aaCe'î? abr0tIxm?nt 0nuaI S€ eli- I In felul acesta'durata plății primi lei'Moal'Aa 4 rate.lunare ailor, care pentru această asigurai 1 0n20 har,,? 5âr9itUl .sslsuraTiI- I e®te de 10 ani se reduce penti Un abonat are dreptul la elibe- I abonat Ia 7 ani COSTA ABONAMENTULUI LA ZIARUL „UNIVERSUL“ PE TIMP DE 1 AN ESTE DE LEI 750. ■♦■♦♦♦♦ ................................«♦ ♦♦♦»«).« y ♦♦♦♦Mnm y t 4 ♦ ♦; C&i&nclcvp SAMBATA, 30 NOEMVRIE Ort. Sf. Apostol Andrei. Cat. Ap. Andrei. Prot. Andrei. Răsăritul soarelui 7.38. Apusul FAPTE SI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 30 Noembrie 1833. Boierii moldoveni, in număr de 30, fac o cerere către Direcţia Conservatorului Filarmonic, din Iaşi, şi cer continuarea reprezentaţiilor teatrale în limba moldovenească.. Animaţi de cele mai aleea simţăminte naţionale pentru propăşirea teatrului românesc, un număr de 30 boieri moldoveni, văzând că reprezentaţiile şi şcoala Gonise®vaitoirulu Filarmonic-Dramatic din Iaşi, sunt pe cale de a se închide, ce adresează către cinstita Direcţie a Conservatorului, cu următoarea cerere iscălită de ei, spunând : „Sirguinţa cinstitei Direcţii de a înfiinţa un Conservator, ca prin învăţarea şi practisirea tinerilor moldoveni să se poate întemeia un Teatru Naţional, au fost umpluti pe obştie de vie bucurie şi de mulţumire, văzând în aceasta un mijloc de plăcută petrecere şi oboală de moral, ce astăzi se îmbrăţoşează, de toate politicile naţii cu deosebită râvnă şi jertfă, însă cu câtă bucurie s’au primit reprezentaţiile elevilor Conservatorului în trecutele două erni, cu atât mâhnire se vede obştia acuma lipsită de această lucrare, care afară de plăcuta petrecere a publicului, au fost menit şi câteva alcătuiri in limba moldovenească, ce cu vreme făgăduia o prăpăsitoare depilnire. Drept aceia, pătrunşi de simţiri de mulţumire pentru cinstita Direcţie, care au fost aduse a- Gemennica ispravă, iscăliţii înfăţoşează prin aceasta a lor dorinţă şi poftesc să înteearpă iar lucrările representăţiitor în limba moldovenească, pe care fiecare patriot, după putinţă, va ajutora cu mijloacele sale,, bine încredinţaţi că şi înalta ocârmuire va urma a fi părintească protecţie asupra acestui folositor aşezământ". Urmează apoi iscăliturile celor 30 boeri moldoveni, din anul 1833, dar din lipsă de spaţiu trecem peste ei şi spunem că cererea lot fiind primită de Direcţie este înaintată Departamentului din Năuntru fiind însoţită de Directorul Conservatorului, Aga Gh. Aisaki şi Spătarul V. Aiecsandri, care se asociază la dorinţa boierilor şi cer ajutor guvernului. Care va fi rezultatul vom vedea mai târziu. GEORGE DINCA * C/Zcidlo «MISIUNI IN LIMBA ROMANA ALE POSTURILOR STRĂINE DE RADIO —Or» romanească! — 17.30: DUNAREA (345.4 m.) și VISTULA (Bremen II). 1339 m. 17.55 : Posturile italiene (pe lungimile de undă 19.70 m. şi 25.51 m. în fiecare Sâmbătă). 18.20 : Posturile italiene (pe lungimile de undă 19.70 m. și 25.51 m.). 18.45—19: DUNAREA (345,4 m.) 922 kHz VISTULA (Bremen II) 1339 m. 21.10: ATENA 499 m. 22.20 : Posturile italiene (pe lungimile de undă 16.84 m., 19.70 m., 25.40 m., 31.15 m., 41.55 m., 221 m. și 263 m.). 22.40 : DAVENTRY (30.96 m.- 49.59 m.-41.49 m.) SAMBATA, 30 NOEMBRIE RADIO ROMANIA, RADIO BUCURESTI SI POSTUL PE UNDA ■ SCURTA 7.45: RADIO-JURNAL. EMISIUNE ÎNCHINATA JERTFEI CĂPITANULUI PENTRU ÎNVIERE. 8: Rugăciunea „Cu noi este Dumnezeu”; „Jertfa Căpitanului pentru înviere”; Muzică religioasă; „începutul acţiunii Căpitanului”. 9: Transmisia Serviciului funebru de la Biserica Sf. Die Gorgani. 10: Pornirea cortegiului funebru. (Reportaj şi muzică religioasă). 14.30: Transmisia Ceremoniei Ieînhumări osemintelor Căpitanului, Nîcadorilor şi Decemvirilor la Casa Verde. Cântecul legionarilor căzuţi. Figurile reprezentative ale teatrului italian: Silvio D’Amico După cum a fost anunţat, compania Academiei din Roma, care va fi la Bucureşti în prima săptămână a lunei Decembrie, va da, afară de celelalte reprezentaţii şi : „Naşterea, Patimile şi învierea Domnului Nostru Isus Christos“, „Misterul“, de un anonim al Secolului al XIV-lea, redat de Silvio D’Amico. Silvio D’Amico, este una dintre figurile cele mai reprezentative ale teatrului italian. Născut în 1891, la Roma, se dedică de foarte tânăr ziaristicei, mulţi ani a fost critic dramatic la „Idea Nazionale“, apoi trecu la „Tribuna“, unde şi astăzi îşi desvoltă activitatea sa. In afară de colaborarea la foarte multe reviste, s’a făcut cunoscut prin studiile sale asupra teatului, în special la „II teatro dei Fantocci“ , „Maschere“, „II tramonto del grande attore“ şi „II teatro del’ 900“ etc. ^^iBiCTMMcaagMaamsanBBi im i—rr De curând a sfârşit al treilea volum „Istoria teatrului mondial", lucrare însemnată, îmbogăţită de mii de fotografii şi în care într’o formă precisă şi concisă exprimă părerea definitivă asupra teatrului dela origină şi până astăzi. Unul dintre meritele principale ale lui D’Amico, ca om de teatru, este acela de a fi creeat „La Regia Accademie di Regia e Recitazione di Roma“, pe care el o conduce cu o deosebită competinţă şi în care predă Istoria Teatrului. Această instituţie, în foarte puţini ani, a dat un număr însemnat de actori şi regizori care de acum trei ani sub auspiciile Ministerului Culturii Populare şi al Educaţiei Naţionale adună aplauze în Italia şi în străinătate în special pentru stilul impecabil şi nou cu care interpretează operele. KGIII DIRECTORI DE LICEE Următorii profesori şi profesoare se deleagă cu girarea direcţiunii liceelor menţionate in dreptul fiecăruia, pe ziua de 25 Noemvrie 1940: D. Alex. Niculescu, prof. de matematici, director al liceului „M. Eminescu’’ din Bucureşti, in locul d-lui Gh. Gheorghiu. Ion Mălăcea, prof. de şt. naturale, director al liceului ,,M. V. Mihai”, din Bucureşti, în locul d-lui Mircdescu Petre. D. Ion Petricu, prof. de şt. naturale, dela Şcoala normală de băieţi din Bucureşti, director al liceului internat din Buftea, detaşându-se dela catedră, in locul d-lui M. Iacob, demisionat. D-na Marta Marini, prof. de matematici, directoare a liceului de fete „Eliade Rădulescu” din Bucureşti, în locul d-nei Dimitriu Boambă. D. Gh. Aldea, prof de geografie, de la Gimn. din Cernavodă, director al liceului de băieţi „En. Văcărescu” din Târgovişte, in locul d-lui C. Constantinescu. D. Octavian Dănilă, prof. de filosofie, ca director al liceului de băieţi din Turda, în locul d-lui Petre Suciu. D-na Ana Teodorescu, prof. de r. română, ca directoare a liceului de fete din Alba-Iulia, în locul d-nei Eug. Breazu. D-na Solomon Olimpia, prof. de istorie dela Oradea, utilizată la Deva, ca directoare a lie. de fete din Deva, în locul d-nei Lăzărescu V. D. Ivășcanu Aurel, prof. de muzică, dela Oradea, utilizat la Abrud, ca director al gimnaziului mixt din Abrud, în locul d-lui Micu loan. D. Nicolae Macovei, profesor la liceul de băieţi din Fălticeni, se deleagă cu girarea direcţiunii acelui liceu, in locul d-lui Iile Grigore. D. Nicolae Gaiu, profesor la şcoala normală de băieţi din Bârlad, se deleagă cu girarea direcţiunii liceului teoretic de băieţi din aceeaşi localitate, în locul d-lui St. Negură, a cărui delegaţie încetează pe aceeaşi dată. D. Nicolae Domăşneanu, profesor de f. latină la liceul de băieţi din Caransebeş, se deleagă cu girarea direcţiunii acelui liceu, in locul d-lui Armaş Matei, a cărei delegaţie încetează pe aceeaşi dată, D. Virgil Bogdănescu, profesor la liceul „Ferdinand”, din Bacău, se deleagă cu girarea direcţiunii acelui liceu, în locul d-lui. Gh. Ionescu, a cărui delegaţie încetează pe aceeaşi dată. D-na Maria Pop, profesoară la Liceul de fete din Bacău, se deleagă cu girarea direcţiunii acelui liceu, pe ziua de 1 Decemvrie 1940, în locul d nei Constanţa Demetrescu, a cărei delegaţie încetează pe aceeaşi dată. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul Var spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal eticheta abonam . Uft mrrpg TTT. Cronica sporturilor Directoratul organizează toate reuniunile de box? Am citit de curârud într’o gazetă sportivă de dimineaţă că Directoratul de box ar fi luat importanta hotărâre ca să organizeze pe viitor toate reuniunile de box în regie proprie. Aceasta, pentru a asigura continuitatea şi seriozitatea întâlnirilor, pentru a înlătura interesele personale ale intermediarilor, pentru a modela pretenţiile profesioniştilor şi pentru a repopulariza pugilismul în ţară. Nu credem ca — în forma aceasta — informaţiunea să fie exactă, căci nu vedem cum forul conducător al ■ sportului din O. S. R. ar putea să-şi asume monopolul exclusiv al organizărilor pugilistice din întreaga ţară. Dar chiar dacă, în dorinţa de a îndrepta relele şi a împlini lipsurile de care suferea boxul, Dirctoratul s’ar fi gândit să organizeze numai campionatele naţionale şi marile gate internaţionale din Capitală, încă ideia — deşi îndrăzneaţă, nu ar fi lipsită de inconveniente şi riscuri. Mai întâi măsura înlăturării organizatorilor şi managerilor — căci acestea sunt prsoanele care, în afară de boxeurii profesionişti, au interese personale în box — ar fi nedreaptă şi ar leza o sumă de oameni pricepuţi care au contribuit la dezvoltarea pugilismului, colaborând cu conducerea şi pretând emulaţia în rândurile boxeurilor. Această măsură nu a fost încercată în nici o ţară, oricât de autoritar ar fi organul de conducere sportivă. Modelarea pretenţiilor materiale ale boxeurilor profesionişti se face de obicei dela sine, prin liberul joc al cererii şi al ofertei. Dacă totuşi s’ar găsi profesionişti care cerând burse exagerate ar primejdui prin aceasta discutarea regulată a campionatelor naţionale sau organizarea de reuniuni interesante, Directoratul are la îndemâna sa suficiente mijloace coercitive regulamentare pentru a pune la punct pe recalcitranţi. In sfârşit ultimul inconve- I nient pe care îl vedem ar fi riscurile băneşti ale organizării. Este îmtr’adevăr foarte frumoasă ideia ca „beneficiile“ să fie afectate grupărilor sărace, pentru încurajare. Dar într’o reuniune de box, «wire în ultima analiză nu este de cât o afacere comercială, se pot oare prevedea numai beneficii ? Publicul nostru de box este foarte capricios.. El nu poate fi chemat „din ordin" la reuniuni şi nu vine decât la acelea alle căror programe îl atrag prin varietatea şi calitatea boxeurilor. De aceia organizatorii,, care au pricepereanecesară, alcătuesc programe cât mai atracţioase făcând apel nu numai la campioni ci şi la boxeurii în special afecţionaţi de public. Dacă reuşesc, încasează oarecari beneficii, iar dacă dau greş— cum aceasta a fost foarte des cazul la noi — pierd parale, uneori sume foarte însemnate. In caz de nereuşită a „marilor gale internaţionale“, organizate de Directorat, ar putea oare acest organ oficial din O. S. R. că-şi asume riscurile pierderii a câteva sute de mii de lei ? Şi din ce fonduri s’ar putea acoperi sumele acestea ? Iată dece credem că, decât o înlătura pe manageri şi organizatori, Directoratul ar trebui mai curând să şi-i apropie, să-i pregătească în noul spirit de organizare îşi să-i oblige a colabora în vederile sale. Am aplaudat împreună cu toţi sportivii măsurile de mână forte luate de Directorat pentru a antrona ordinea şi disciplina acolo unde ele începuseră a scădea. Nu credem însă ca un monopol al organizării reuniunilor viitoare de box în regia Directoratului să fie remediul multelor lipsuri şi greutăţi ce mai sunt de împlinit pentru repopularizarea pugilismului românesc. Neagu Boerescu football. Mica şi Sp. Studenţesc sunt hotărâţi să obţină rezultate inimoase Rapid şi Unirea Tricolor au făcut joi antrenamente Cele două partide divizionare care se dispută în Capitală în cadrul penultimnei etape, sunt aşteptate cu legitim interes. Im-i presiunea excelentă pe care a lăsat-o Mica, deşi a fost Invin-să, face să se întrevadă că în- ntâlnirea cu Rapid va da naştere la o luptă strânsă şi frumoasă. Cealaltă partidă va pune faţă In faţă pe Unirea Tricolor şi Sportul Studenţesc. ‘ Cum ambele echipe sunt dor- nice de victorie, prima pentru a dovedi că este cea bună din Capitală, iar secunda spre a se reabilita, este sigur că ciocnirea dintre ele va însemna un loc de bună calitate. RAPID ŞI UNIREA TRICOLOR S’AU ANTRENAT JOI Conform programului stab IBC Rapid şi Unirea Tricolor au Lucrat ieri antrenamente pe terenurile respective. S-a jucat la două porţi verificându-se astfel posibilităţile jucătorilor. Ferma bună arătată de toţi a dat speranţe conducerilor respective, care cred că victoria va reveni celor două formaţiuni bucureştene. Feroviarii vor face astăzi bac şi masaj, după care îşi vor alcătui echipa pentru întâlnirea cu Mica. După cum este şi normal în jocul acesta, Rapid va alinia cea mai bună formaţie, fiind conştient de valoarea adversarului. Cum Sâmbătă spectacolele sportive, sunt suspendate şi deci Unirea Tricolor nu va juca în această zi, îşi va încheia pregătirile astăzi printr’un antrenament clar. Venus a primit o ofertă din Germania Primul răspuns în legătură cu turneul proectat de Venus la iarnă în Germania, a sosit. Echipa bucureşteană a fost invitată de clubul „Preussen“ din Waldenburg, un oraş cu 60.000 locuitori şi o intensă activitate sportivă. Intr’adevăr, la Waldenburg, Venus va juca după F.C. Austria, Rapid, Admira, etc. Cu o singură condiţie... Invitaţia clubului Preussen este însă valabilă numai dacă Venus va juca în Germania cu Dresdner S. C. care urmează să regizeze turneul clubului bucureştean. Ori până acum Venus nu a primit niciun răspuns de Dresda astfel că nu poate, la rândul lui, să dea niciun răspuns grupării din Waldenburg. Este însă un lucru care trebue remarcat însă. In scrisoarea adresată de gruparea Preussen Venusului, acesta afirmă că trimite invitaţia fiindcă a luat cunoştinţă dintr’un ziar silesian (Breslau) că Dresdner S. C. va aduce în Germania echipa bucureşteană. Aceasta ar însemna că celebrul club german a acceptat oferta Venusului dar până când nu va veni o confirmare oficială de la Dresda nu se poate afirma nimic. Orice optimism este cel puţin hazardat. Matche de Duminică au fost cuplate pe Splai In sfârşit, se ştie când se va disputa matchul dintre Sportul Studenţesc şi Unirea Tricolor, care — la un moment dat — rămăsese fără dată, ne mai putându-se desfăşura Sâmbătă după amiază, cum fusese programat iniţial. Matchul va avea loc Duminică după amiază, dar nu la concurenţă cu celalt joc: Rapid Mica. Motivul : cele două matchuri s'au cuplat. Aseară au început tratative între grupările bucureştene orga- I nizatoare şi au fost duse la bun sfârşit. Toată lumea a fost de acord, pentru cuplarea matchurilor, astfel că lucrurile s’au terminat cu bine. De asemenea, aseară a fost alcătuit şi programul cuplajului, care se va desfăşura pe terenul Venus. Iată programul: Ora 12.45: Sp. Studenţesc — Unirea Tricolor. Ora 14.30 : Rapid—Mica. Emil al 57-lea Nr. 331 Duminical Decembrie 1940 _ Directoratul pentru atletism şi gimnastică aduce la cunoştinţa grupărilor şi membrilor acestui directorat că transferările dintr’o asociiaţiune sportivă întralta se vor face în anul acesta în mod cu totul excepţional. Se va proceda astfel: 1. Intre 5 şi 15 Decembrie 1940 inclusiv orice atlet sau gimnastic poate să-şi înainteze demisiunea sa din asociaiţiunea sportivă din care face parte urmând filiera. Va trimite: a) O carte poştală recomandată prin care anunţă demisia sa către Directoratul pentru atletism şi gimnastică. b) O carte poştală recomandată prin care comunică demisia sa către Asociaţiiuinea din care face parte. Se va păstra recipisele dela P. T. T. 2. Va semna adeziunea către noua asociaţiune in intervalul dela 16 la 25 Decembrie a. c. dovada făcându-se prin înregistrarea acesteia la directorat. 3. Directoratul pentru Atletism şi Gimnastică va efectua aceste transferări în intervalul dela 26—1 Decembrie a. c. încât la 1 Ianuarie 1941 toate aceste mutaţii să fie terminate. Atleţii care părăsesc grupările lor sunt obligaţi a înapoia in acest interval echipamentul sportiv primit dela ele. Toţi aceia care părăsesc vechia grupare trebue să ştie că acest schimb îl fac pentru ultima oară. începând de la 1 ianuarie 1941 va intra în funcţiune noul Regulament de legitimări. Baza acestui regulament m fi: Un atlet este în primul rând un bun al naţiunei pentru care trebuie să lupte şi sa-şi desăvârşească pregătirea fizică. Ori pentru atingerea acestui scop se poate face sport în orice grupare sportivă. Plecând dela acest principiu transferările dintr’o grupare în alta vor fi oprite aproape cu desăvârşire. Vor fi totuş patru cazuri excepţionale, în care se v’a putea admite transferarea. a) Schimbarea domiciliului atletului dintr’um oraş în altul. 2. înscrierea sau părăsirea academiei de educaţie fizică. 3. Desfiinţarea asociaţiunei din care face parte. 4. Constatarea făcută de directoratul pentru atletism şi gimnastică la cererea atletului in cauză prin lipsa de interes sau activitate a conducătorilor grupări, ar putea fi împiedicat la un normal progres. * Directoratul pentru atletism și gimnastică invită pentru astăzi Vineri 29 ort. ora 20,30 la sediul său din str. Gogu Cantacuzino 33 etaj pe următorii atleţi, care vor pleca la Giurgiu la concursul de cross country de Duminică 1 Decembrie crt.: Viforul Dacia: Eftimescu, Adaus, Fătu, Cristodorescu. Stadiul Român: Seb. Popescu, Girescu, Dumitru Gheorghe. Victoria: Stănescu, Ruiu. Venus: Todi, Iorgulescu, Dumitru Nicolae. Secretariatul ATLETISM Cum se vor face transferările in acest an VIFORUL DACIA SE REORGANIZEAZĂ In ultima şedinţă de comitet prezidată de d. inginer Ion Matak, gruparea Viforul Dacia a trecut la un proect de reorganizare complectă a ei. a) Astfel prin retragerea d-lor prof. Virgil Popescu, directorul sporturilor de iarnă, Theodor Popovici, directorul atletismului şi gimnasticei, Victor Cătină, directorul sporturilor nautice şi Mircea Pop, secretarul general al organizării sportului românesc, în asociaţiune se simte un mare gol. Pentru a-l remedia s’a procedat la complectarea comitetului ( prin desemnarea unor tineri, care au dat dovadă in ultima vreme de muncă şi spirit de înţelegere. Astfel s’au desemnat în afară de cei doi vicepreşedinţi Cristian Teodorescu şi av. Petre Vereşti, domnii Petre Fesei şi Mihail Carlaonţ. Secretar general a fost numit d. Vasile Manolasciu ajutat de d. Sumerian. . ’Conducâtorilor de secţiuni 11 s’au ataşat câte un secretar destoinic, care lucra cu secretariatul general. b) Se hotărăşte reînfiinţarea secţiei de patinaj şi hockey pe ghiaţă şi este încredinţată d-lui Ion Vulescu şi înfiinţarea secţiunilor de box şi lupte sub conducerea lui Ion Filiu şi a tirului cu d. Gheorghe Nicolau, şef.c) Şedinţele de comitet se vor ţine din nou săptămânal. d) După complectarea comitetului şi numirea noilor conducători, comitetul îşi precizează modul de lucru prin ideia de a creita o asociaţiune sportivă de masă bazată pe disciplină, cinste şi camaraderie. e) Fixează cotizaţie lunară dela 1 Ianuarie 1941 de lei 20 pe lună pentru majori şi 1 lei pentru membrii minori. f) In privinţa terenului de sport se va înainta Organizării Sportului Românesc un memoriu spre a--şi spune punctul său de vedere. Am scris mai de mult că gruparea de football Juventus are în proect înfiinţarea unei secţii de hockey care să-şi înceapă activitatea chiar în acest sezon. Ştirea noastră a fost integral confirmată de desfăşurarea ulterioară a evenimentelor. Intr’adevăr, chiar aseară Paulică Anastasiu, cunoscutul internaţional, s-a prezentat d-lui ing. Cezar Popescu, preşedintele roşalbaştrilor. D-sa a arătat un foarte mare interes pentru expunerea lui Anastasiu, privind înfiinţarea secţiei de hockey. D. ing. Cezar Popescu şi-a dat asentimentul, asigurând pe Paulică Anastasiu de sprijin efectiv. Astfel că H. C. Juventus poate fi considerat înfiinţat de aseară, urmând ca în timpul cel mai scurt să-şi înceapă activitatea, care la început va consta numai din antrenamente. Conducător technic al nouei echipe de hockey este Paulică Anastasiu, iar lotul jucătorilor cuprinde pe toţi echipierii fostului H. C. Rapid, minus Biro şi Telea care au fugit în Ungaria. Noua grupare nu se va limita numai la activitate în ţară ci îşi va pregăti şi un program internaţional. In acest scop, d. ing. Al. Botez — care în prezent se află în străinătate — va angaja jocuri internaţionale cu echipe elveţiene şi germane, la Bucureşti stiri ho ro. HOCKEY H. C. JUVENTUS A LUAT FIINŢĂ A 22-a ediţie a crossuri naţional Duminică dimineaţă se va disputa pe un traseu d 11 km, care va porni de pe Hipodromul Dr. Pantelmon cea de a 22-a ediţie a crossului naţional. Cu un fast deosebit şi cu un mare număr de participanţi, acest cross este sortit unui deplin succes. Până acum Crossul Naţional a fost câştigat pe grupări de Viforul Dacia de 4 ori, iar de Stadiul Român de 9 ori. Braşovul a câştigat acest cross de două ori prin victoriile lui Marton şi Colţee. Iată Palmaresul celor 21 de întreceri de până acum: INDIVIDUAL, PE ECHIPE 1916. — Kiki Dumitrescu (St. R.), Stadiul Român; 1920, Kiki Dumitrescu (Sp. St.), Educaţie Fizică; 1921, Eugen Bellu (Univ. Cluj), Stadiul Român; 1922, Jean Dumitrescu (Sp. Et.), C. A. M. Petroşani ; 1923, V. Cristescu (Colţea Br.), Sportul Studenţesc; 1924, A. Marton (Braşovia), Colţea Braşov ; 1925, A. Marton (Braşova), Colţea Braşov; 1926, I. C. Petrescu (St. Rom.), Stadiul Român; 1927, I. C. Petrescu, (St. Rom.), Stadiul Român; 1928, Ilie Niculaie (Sp. St.), Stadiul Român; 1929, Marin Marin (Grănicerul), Viforul Dacia ; 1930, Ion Manea (Grănicerul), Grănicerul; 1931, Ion Manea (Grănicerul) Grănicerul; 1932 Ion Manea (Grănicerul) Viforul Dacia; 1933, Ion Manea (St. Rom.), Viforul Dacia; 1934, Ion Manea (St. Rom.), Grănicerul; 1935, Dinu Cristea (St. Rom.), Stadiul Român; 1936, Dinu Cristea (St. Rom.), Stadiul Român; 1937 Dinu cristea (St. Român), Stadiul Român; 1938 Dinu Cristea (St. Român), Stadiul Român; 1939, Radu Ioniţă (Vif. Dacia), Viforul Dacia. STADIUL ROMÂN NU VA CONCURA Deşi înscrierile s’au încheiat de Miercuri seara Stadiul Român nu figurează printre echipele participante. Absenţa Stadului ne miră şi ne întristează. Va fi pentru întâia dată când această veche grupare nu ia parte la întrecerea tradiţională a Crossului naţional. Deasemeni lipsa lui Divnu Costea şi a celorlalţi atleţi stadişti va fi resimţită. CINE VA CÂŞTIGA? In lipsa Stadiului Român lupta pe echipe se va da între Gruparea Municipiului Braşov (A. S. M. B.), S. S. S. G. Braşov şi C. F. R. Buc. Individual vor lupta pentru victorie Dumitru Tălmaciu (V. D.), Mircea Ion (A.S.M.B.), Radu Ioniţă (C.F.R. Buc.). informaţii sportive La cererea d-lui Marcel Huşanu arbitru de hockey pe ghiaţă, procedând la verificarea actelor sale de stare civilă precum şi a acelora a părinţilor c-sale, Directoratul sporturilor de iarnă a constatat că susnumitul este de religie ortodoxă şi de origină etnică română. Şezătoarea studenţilor Academiei regale de muzică Soc. studenţilor Academiei regate de muzică şi artă dramatică a luat iniţiativa de a populariza arta pe scenete a zonelor populare din Capitală, dând totodată membrilor săi posibilitatea ca, prin aceşti primi paşi, să capete rutina scenei. Prima manifestare de acest gen a fost Duminică, 24 Noemb. cor., la Căminul cultural Cărămidarii de jos, de sub preşedinţia pr. Gh. Păunescu. Clasa de cor a maestrului Şt. Popescu, dirijată de d. I. Cubicec, a excutat coruri populare româneşti. D. Emil Filip a cântat bucăţi din T. Brediceanu, iar d-ra Silvia Pancu a recitat versuri din Bacovia. Quartetul de coarde, compus din d-nii Sfeclă Sextil, Labdebo, Popescu şi Ionscu şi d. Marius Ghiurea — solo vioară — au executat arii din Bach şi Mozart. La sfârşit s’a reprezentat piesa într’un act „Morcovul“ de Jules Renard, in interpretarea d-lui I. Issania şi a d-relor Anişoara Domescu, Mia Steriade şi Corina Constantinescu. S’a sinucis in timpul chefului Târgovişte, 28 ibrie O sinucidere impresionantă s’a întâmplat, azi noapte, în localul d-lui Marcand, din str. I. C. Brătianu. Detectivul Gh. Rădulescu din poliţia locală, avea unele legături cu tânăra Maria Popa, zisă Catiţa, angajată în suszisul local. Dacă profesiunea, între cei doi s’au ivit din cauza geloziei. Astă noapte, agentul a venit din nou la local, unde a făcut chef. In timp ce lăutarii îi cântau, s’a sinucis, trăgându-și un foc de revolver în tâmplă. Moartea i-a fost fulgerătoare. Cadavrul a fost transportat la Problema naţionalităţilor din Ungaria şi revizuirea problemei agrare din partea Transilvaniei ocupate (Urmare din pagina I-a) mari proprietăţi rurale, reforma agrară nu se poate rezolva aşa cum cer interesele sociale şi economice ale statului multi-naţional ungar. Nu numai atât. In partea de nord şi sud-est a Transilvaniei, ocupată de Ungaria în urma arbitrajului de la Viena, se urmăreşte anularea împroprietăririlor ţăranilor români şi chiar a celor maghiari şi germani efectuate prin aplicaţiunea reformei agrare române, după unirea Transilvaniei cu regatul român, spre a se „reda” pământurile „foştilor proprietari”, adică magnaţilor şi celor din mica nobilime maghiară. Căci, iată ce scrie „Pesti Hírlap” despre revizuirea reformei agrare române din această parte a Transilvaniei: „După alipirea Transilvaniei de România, stăpânirea românească a făcut reforma agrară cu scopul de a împroprietări ţărănimea. S-au distrus astfel latifundiile cu castelele şi proprietăţile aparţinând familiilor ungureşti. Acum, întrucât aceste teritorii au fost desrobite (?), se pune întrebarea: ce se va petrece cu pământul şi moşiile luate de la proprietari şi distribuite ţăranilor“. Şi ziarul maghiar susţine teza revizuirii reformei agrare în sensul ca ţărănimea română şi chiar cea maghiară şi germană să piardă drepturile ei asupra pământurilor ce i s’au distribuit pe temeiul legei agrare române aplicată în Transilvania, spre a fi date aceloraş latifundiari maghiari. „Pesti Hírlap” precizează: „In ceea ce priveşte proprietatea mijlocie, ea ar putea fi integral restituită foştilor propritari, iar dacă din aceste moşii au fost împroprietăriţi ţăranii unguri, să li se ia acestora pământul, urmând ca să fie despăgubiţi din pământurile... românilor“. In condiţiile acestea, întreaga reformă agrară română va fi anulată în avantajul plutocraţiei maghiare, fără să se ţină seama de spiritul de justiţie, care a călăuzit pe conducătorii României când au introdus acea reformă agrară, de efectele sale binefăcătoare şi nici de drepturile câştigate ale ţăranilor români, maghiari, germani ş. a., ce au fost împroprietăriţi de nod în aceleaşi condiţiuni, indiferent de originea lor etnică. Din cele expuse reese că, atât în problema naţionalităţilor, cât şi în problema agrară, conducătorii Ungariei de azi menţin concepţiile lor vechi, în opoziţie cu concepţiile moderne şi cu cerinţele nouii ordine ce se va stabili în Europa. R. SEIŞANU SFÂRŞITE PROLETARIATULUI (Urmare din pag. I) în acelaş timp în sensul cel mai strict. Nimeni nu se va gândi să cerceteze cu migală greşelile de toate zilele, făcând să depindă asigurarea de aceste nimicuri. Cel care este considerat demn să lucreze la acelaş loc cu alţii şi să mănânce la aceiaşi masă, nu poate fi considerat nedemn pentru asigurarea bătrâneţii. Exclusă va fi numai acea mică minoritate sociială, care se exclude singură din comunitate, care nici în viaţa de toate zilele nu se află în comunitate. Dacă ne reuşeşte — şi ne va reuşi — să liberăm „Asigurarea bătrâneţii“ şi „Asistenţa medicală“ de toate efectele sistemului liberal de asigurare atunci va fi fost făcut pasul hotărâtor spre legarea definitivă a comunităţii naţionale. Desigur şi în viitor destinul personal se va forma după capacitatea individului, în multe cazuri şi după norocul sau nenorocul fiecăruia. Dar indiferent unde l-a îndreptat viaţa, ce fel de probleme are de rezolvat c, principiile de bază ale „Asigurării bătrâneţii” îl vor păzi de o eventuală excludere din comunitatea de trai a poporului. Cel care aparţine poporului, are siguranţa, că necesităţile minime de trai, la care are dreptul oricare concetăţean, îi sunt asigurate în orice împrejurări. Astfel desparte o lume pe germanul de azi, de proletarul timpurilor trecute, care din cauza veşnicei nesiguranţe, ce apasă asupra sa, a devenit un blestem al națiunii sale. Cum vor circula trenurile care transportă pe legionari la serbările dela Alba-Iulia Secretariatul General al Mişcării Legionare face cunoscut orarul trenurilor ce transportă legionari la serbările dela 1 Decembrie 1940 ce au loc la Alba- Iulia: 1. Din gara Sibiu cu trenul 2171 de Sâmbătă 30 Noembrie ora 5 pleacă 10 vagoane din Sălişte la ora 5.53 două vagoane din Miercurea, la ora 6.53 două vagoane soseşte la Alba Iulia la ora 7.36. 2. Din gara Zărneşti pleacă cu trenul 2152 de Sâmbătă 30 Noembrie ora 5 un vagon care din Braşov se ataşează la trenul 2121. La acest tren cu plecarea la ora 6.45 se mai dau din Braşov trei vagoane, iar din Vlădeni la ora 7.43 un vagon din Şercaia la ora 8.59 un vagon, soseşte la Sibiu la ora 13.55 de unde la ora 18.10 pleacă la Alba Iulia unde soseşte Sâmbătă la ora 22.20. Legionarii cari sosesc cu acest tren vor fi încartiruiţi în Alba- Iulia. 3. Din gara Făgăraş pleacă cu trenul 2129 de Sâmbătă 35.11 la ora 6 51 un vagon din Avrig la ora 8.13, un vagon soseşte la Alba Iulia la ora 22.20. Legionarii cari sosesc cu acest tren vor fi încartiruiţi la Alba- Iulia. Din gara Vaşcău Sâmbătă 30 Noembrie ora 14.30 cu trenul 3208 pleacă două vagoane. Din Beiuş la ora 15.35 pleacă trei vagoane. Din Holod la ora 17.42 pleacă un vagon. Din Ţinea la ora 18.15 pleacă un vagon. Din Giumeghiu la ora 19.43 pleacă un vagon. Din Reşiţa la ora 15.35 pleacă două vagoane. Din Timişoara la ora 19.50 pleacă zece vagoane. Toate aceste 20 vagoane sosesc la Alba Iulia Duminică 1 Decembrie la ora 7.54. Din gara Orşova Sâmbătă 30 Noembrie ora 8.47 cu trenul 1005 pleacă trei vagoane. Din Caransebeş la ora 11.59 pleacă patru vagoane. Din Lugoj la ora 19.40 pleacă opt vagoane. Din Oraviţa Sâmbătă 30 Noembrie ora 2 dimineaţa pleacă trei vagoane. Toate aceste 18 vagoane se ataşează din Ilia la trenul 2058, soseşte la Alba Iulia Duminic 1 Decembrie ora 2.30 dimineaţa. Din Halmagiu pleacă un vagon care se ataşează la trenul 2336 de Sâmbătă 30 Noembrie ora 14.52 şi soseşte la Alba Iulia Duminică 1 Decembrie ora 1.11. Legionarii sosiţi cu acest vagon vor fi încartiruiţi în Alba Iulia. Din Lupeni Sâmbătă 30 Noembrie ora 14.30 pleacă două vagoane. Din Săvârşin Sâmbătă 30 Noembrie ora 18.34 pleacă două vagoane. Din Sara ora 19.07 două vagoane. Din Deva ora 2145 cinci vagoane. Din Orăştie ora 23.52 cinci vagoane. Toate aceste 16 vagoane sosesc la Alba Iulia la ora 1.28. Legionarii sosiţi cu aceste, vagoane vor fi încartiruiţi în Alba Iulia. Din gara Feldioara Sâmbătă 30 Noembrie ora 21. 17 cu trenul 3017 un vagon. Din Rupea cu acelaş tren la ora 25.06 un vagon. Din Sighişoara la acelaş tren Duminică 1 Decembrie ora 6.46 două vagoane. Din Dumbrăveni la acelaş tren ora 1.26 un vagon. Din Copşa Mică la ora 2.26 un vagon. Din Blaj la ora 3.08 patru vagoane. Din Iudeş Sâmbătă 30 Noembrie la ora 18.08 două vagoane. Din Turda Sâmbătă 30 Noembrie ora 20.10 trei vagoane. Din Aiud Duminică 1 Decembrie ora 4.25 cu trenul 3010 pleacă două vagoane. Toate aceste vagoane se dau din Teiuș la trenul 2051 cu sosirea în Alba Iulia Duminică 5.31. Din gara Zlatna se va da la trenul 2392 de Duminică 1 Decembrie cinci vagoane, sosesc în Alba Iulia la ora 7.38. Din București se vor da Sâmbătă 30 Noembrie la tr. accelerat 401 cu plecarea 18.55 trei vagoane și la tr. 201 cu plecarea 20.30 două vagoane. Trei evrei găsiţi in magazia de cărbuni a unui vapor Constanţa, 28 ibrie D. Anghel Radulian, ofiţer de port, şeful poliţiei judiciare a căpităniei portului, a făcut o importantă captură pe bordul vaporului panamez „Dorien II“, care îmbarcă din portul nostru un mare număr de emigranţi evrei, pentru Palestina. Făcând o amănunţită cercetare a magaziei de cărbuni a vasului, a descoperit ascunşi într’una din ele, trei evrei, cari se îmbarcaseră în mod fraudulos pe vapor. Duşi la căpitănie şi cercetaţi, s’a stabilit că ei sunt Iosif Fridman, Maica Fridman şi Eger Colda, toţi refugiaţi din Cehoslovacia. Deasemeni au mai declarat că îmbarcarea lor pe vasul panamez s-a făcut prin mijlocirea marinarului Minas Pake Gabriel, evreu de origină abisiniană, contra sumei de 30 mii lei, pe care aceştia i-au achitat-o. Marinarul evreu a fost ridicat de căpitănie. Cercetările sunt în curs.