Universul, ianuarie 1941 (Anul 58, nr. 1-27)
1941-01-01 / nr. 1
itiiiitiiiiiiiitiitiiiiiiiiiiiniiiiutniitiitiinijiiiiiiiiMittiuiuiuiiiiiiiiiiiiiiiijiiiiiiiiiii O linişte venită de nu ştiu unde se iasă asupra noastră. XLiizdiie se întorc din nou; grăbită, încrederea vine să le Însoţească, făcând semn şi bucuriei, sora cea nucă. Iată-Le» toate trei, cum au pus stăpânire pe «roi! Aşa, de fiecare dată, la mieriul nopţii când se schimbă amini, ne năpădesc aceleaşi furii, aceiaş încredere, aceiaş bucurie care nu e mumeasă de nimeni. Spre trecut, aruncăm o privire vrăjmaşă. Tot ce încheiem în această noapte, e prea proaspăt în minte ca să poată fi transfigurat de farmecul pe care-1 dă amintirea. Astfel cătot ce a trecut,prea aproape ca să fie uitat, prea departe ca să ne mai poată mulţumi, ne supără peste măsură fiindcă ne-a contrazis. Intre planurile şoptite de ideal , între felul cum au fost reaite» s’a dat o luptă aprigă, luptă în care planuri, aspiraţii şi ideal au fost înfrânte. Ce-au clădit inter*« seară de Început de an, intr*un vârtej de confetil şi serpentine în marginea bradului împodobit cu jucării şi lumini codorate, s’a năruit îndată ce s*au măturat serpentinele şi confetele, când s’au stins luminile bradului şi s-au împărţit toate jucăriile. Şi a doua zi, când zorile posomorâte au început să se plece pe geamuri, am înţeles că gândurile, ţesute în noaptea din ajun, fuseseră vise sau gânduri de copil. Acum, când facem socoteala anului trecut, avem să ne plângem încă. Iar îl vom privi cu vrăjmăşie, fiindcă a făcut în ciudă nu numai planurilor noastră ci s’a împotrivit chiar şi celor mai scumpe sentimente. Dar simţind mirosul crengilor de brad, aşezând jucăriile una câte una printre ramurile pe care le îmbrăcăm în zăpadă, în glasul melodiilor care ne duc cu câţiva ani înapoi, în timp ce luminile pomului s’aprind, gânduri vii şi bune ne vor cuprinde din nou.Apoi ca altădată, povestea— Nu, povestea nu se va depăna din nou ca altădată, fiindcă anul aşteptat cu atâta nelinişte va fi ca niciodată. Cum s’ar mai putea, nărui planurile care n’aşteptau decât semnul acestei nopţi îngheţate spre a trece pragul înfăptuirii? Cine-ar avea inima să întoarcă aspiraţiile pornite cu atâta încredere la drum? Ce putere ar fi atât de crudă spre a împlânta pumnalul în miezul unui ideal ce abea se naşte? Nu, anul nou nu se poate asemăna cu ce a fost înainte. Truda îşi va găsi mângâere, nemulţumirea va lua sfârşit, rugăciunea pe care o şopteşte fata ameţită de un farmec pe care nu ştie să-l desluşească are să găsească ascultare, gândurile cele mai mărunte vor fi împlinite, mulţumirea şi voia bună îşi vor întinde mâna... De astă dată, nimic nu mai şade în calea idealului; planuri, aspiraţii, dorinţă, îşi pot lua sborul, îşi pot lua sborul, fiindcă luminile bradului sunt încă aprinse, zăpada şade proaspătă pe crengi şi, zorile întunecate, n’au încă putere să ne deștemple din ris. VIORICA SURCEA AN NOU! totuş la modă, deşi nu sunt de anul acesta! Rossini şi femeile Blucză de şaten roz, model clasic. Pullover negru brodat cu motive din mai multe culori. . Mantou negru cu vulpe gris sau argintie. Exercitam spiritul de observaţie iiiiiiiTiiivmniinivnivniHfTiiiiiiiiiiiiiiiviiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii cd copilului miiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiBjiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Un joc instructiv Arătaţi copilului desenul de mai sus, în care majoritatea obiectelor încep cu litera C. Lăsaţi-l să privească trei minute. După ce a trecut acest timp, să scrie pe o hârtie numărul obiectelor care încep cu literaC, de care îşi aminteşte. Cu cât va scrie mai multe obiecte, cu atât spiritul lui de observaţie e mai ascuţit şi memoria mai bună. CIORAPII SUNT APARAŢI de jambiere din piele de peşte care ţin în acelaş timp şi cald. Tot creaţia oraşului Frankfurt Intre noi femeile / SFATURI PRACTICE DACA UN FEL DE MANCARE E PREA SARAT —introduceţi o bucată de zahăr; lăsaţi 20 de secunde. Excesul de sare, va fi absorbit de zahăr. CUM SE PRĂJEŞTE CALTABOŞUL CA SA NU CRAPE PIELIŢA a) înţepaţi pielea în câteva locuiri; sau, b) cufundaţi un minut caltaboşul în apă fierbinte. Ştergeţi cu grijă. Prăjiţi îndată. CUM SE SCOATE GUSTUL DE RÂNCED UNTULUI —frământând untul într’o soluţie de apă şi bicarbonat de sodiu (40 gr. la litru). Lăsaţi-l în această soluţie, 2 ore. Spălaţi bine cu apă rece. VANILIA IN PUDRA Se face sfărâmând în piuliţă 60 gr. zahăr pudră cu un baston de vanilie tăiată în bucăţi mici. Puneţi într’un flacon închis ermetic. CUM PREGĂTIŢI CREMA DE GHETE PENTRU GHETE GALBENE Se topeşte într’o araitiţâ pusă pe foc încet în altă cratiţâ cu apă clocotită (bain-marie) 150 gr. ceară galbenă de albine. După ce s’a topit ceara, se ia de pe foc şi se lasă să se răcească puţin. Se adaogă 50 gr. esetuţă de terebentină, amestecând nitr’um PENTRU GHETE NEGRE Se colorează preparatul de mai sus, amestecându-se circa 20 gr. negru de fum la 100 gr compoziţie. -----------©4®----------* ■ MENU SEARA DE REVELION Supă cu pateuri. Cârnat cu puie de cartofi. Friptură de curcan cu salată. Plăcintă cu brânză. Fructe, , J CUM SE MENŢINE FOCUL Aruncaţi câteva picături de apă peste un foc bine aprins; datorită gazului produs prin evaporare, soba va trage mai bine. * Ca să tragă mai bine soba» puneţi în foc un pumn de sare de bucătărie. Dacă întrebuinţaţi lemne, le puteţi pune într’o sobă modeftină, de fier. Dacă încălziţi cu cărbuni, veţi alege o sobă de calitate bună, care nu va difuza oxid de carbon în cameră. 4 Ca să nu se usuce prea mult aerul, ceea ce ar fi nesănătos, puneţi pe sobele de metal un vas cu apă -------------14------------- Statistică Statisticile constată că vârsta văduvilor care se însoară a doua oară este de patruzeci şi doi de ani; a văduvelor care se remărită, de treizeci şi unu de ani O gândire plină de înţelepciune «niuaiiiiiiiiiiiiiiiiiiiaiiiiiiiiaiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiMi Dacă femeile ar consacra sănătăţii, jumătate din timpul pe care-l dau frumuseţii, s’ar simţi mult mai bine şi ar fi mai frumoase. Dragostea e ca boile epidemice; cu cât te temi mai mult de ele ,cu atât eşti mai expus lor. (Chamfort) Şi îndrăgostiţii nu se înţeleg decât când nu-şi spun nimic. % Tot vorbind despre dragoste, ajungi să şi iubeşti. Nimic nu e mai uşor. E pasiunea cea mai naturală a omului (Pascal) * (Rey) Prezentarea alegorică a anului 1941 în modă, de Ghc. Niculescu FERIŢI OBRAZUL DE RIDURI Pielea grasă, fără fineţe, fără transparenţă, rezistă mai bine atât la frig cât şi la ameninţarea anilor. Pielea delicată a blondelor, din cauza fineţii ei, e mult mai ameninţată însă de vremea aspră, de oboseală de excesuri sportive, de produs® de frumuseţe de calitate proastă şi... de ani. La cea mai mică atingere a uneia din aceste cauze, pielea se apără, încreţindu-se, îngrijiţi aceste riduri şi veţi întârzia adâncirea lor. Nu ieşiţi pe vânt şi pe frig prea mare, decât după ce aţi apărat faţa cu un strat uşor de cremă. Dacă aţi transpirat pe faţă, după gimnastică, ştergeţi-vă îndată, apoi ca să se închidă porii, tamponaţi cu puţină colonie. Nu întrebuinţaţi cremă şi farduri de proastă calitate. înlocuiţi crema dacă e prea scumpă — cu produse naturale :smântână, lapte, ouă, (gălbenuş sau albuş), etc. Masaţi pielea unsă cu addeream dimineaţa şi seara. Cinci minute, nu mai mult şi perpendicular pe direcţia ridului. Dacă aveţi pielea delicată, ungeţi cu untdelemn de migdale. După acest masaj, pielea grasă se va spăla cu apă în care aţi stors zeamă de lămâe. Pielea uscată va fi ştearsă cu toţranea pregătită din : Ulei de migdale dulci 100 gr.; ceară de albine 5 gr.; miere 30 gr.; apă de roze, 20 gr.; piatră acră pulverizată, 5 gr. , , , E ili.iiNiiii.iiiiiiiiiiiuiHiiiruiiiiiiiitniminiiiiii.niiimrüinMi.iiiiiiiiainniii/iMiiiliiiiiiiiiiiiniHlHiiiriiiiitiiiitii Rossini, fiul unui cântăreţ ambulant, destinat de părintele tău aceleaşi meserii, are norocul să întâlnească la Bologna o contesă care o pune să studieze cu profesorii cei mai distinşi, îi arată adevărata lui vocaţie şi ti cere in schimbul acestui ajutor, să-i dedice prima lui lucrare. — Ai să scrii o operă, ai să ai succes fi ai să vii să-mi mulţumeşti ! Fascinat de prevestirile imperative ale contesei, Rossini, ti dedică peste câtva timp opera bufă, la Cambiale di Matrimonio, care însemna începutul celebrităţii lui. Din clipa aceasta, succesul, fără piedici şi fără necazuri, îi va aşterne un drum neted şi-l va mângâia numai cu întâmplări plăcute. Rossini a dus o viaţă aventuroasă, trecând din oraş în oraş după cum avea angajamentele, de la Veneţia la Milano, de la Roma la Florenţa, compunând operele în trăsură la cafenea, între două partide de biliard, sau chiar la bucătărie, supraveghiând pregătirea unui fel de mâncare. Autorul Bărbierului din Sevilla, era foarte mâncăcios şi nu odată şi-a gătit singur mâncarea preferată. Lucra fără efort, avea în el o comoară de melodii săltăreţe, care, la prima chemare, îşi luau sborul. Gloria lui a strălucit asupra Italiei şi a încântat ţările Europei, răspândindu-se în toată lumea, trăind atâtea generaţii. Prin 1815, chemat la teatrul San Carlo din Neapole de către impresariul Barbara, face cunoştinţa cântăreţii Isabella-Angela Colbrand, o mare actriţă a timpului. Avea o voce foarte frumoasă şi ştia s-o exploateze cu dibăcie; excela în rolurile dramatice pe care le interpreta cu o ardoare fără pereche. Inteligentă şi fină, dispreţuia mult pe impresarul Barbara, un om incult şi fără scrupule şi aştepta prima ocazie ca să se sustragă teatrului dirijat de acesta. Ocaziunea se prezentă. Rossini oferă frumoasei Colbrand cu o mână tremurândă, sufletul lui îndrăgostit. Actriţa devine soţia lui Rossini. Barbara, păcălit, jură răzbunare. In fiecare oraş urzeşte intrigi împotriva compozitorului, anga- jază trupe să fluere operele lui dar nu reuşeşte să atingă cu aceste procedee josnice nici faima, nici popularitatea lui Rossini. Rossini avea o foarte mare trecere in societate. Cavaler desăvârşit, svelt şi vioiii, îndemânatec, spiritual şi vesel, a făcut numeroase victime mai ales în lumea feminină. Mai toate femeile frumoase din Italia iubeau în tăcere pe acel care ştiuse să armonizeze în note slabii pasiunea tinerei Rozina, care era şi pasiunea lor. Rossini nu era străin de aceste iubiri secrete şi, mândru de ele, primea omagiile feminine fără cea mai mică surprindere. Intr’o zi, maestrul primeşte o scrisoare din partea unei admiratoare necunoscută care-l ruga să o aştepte la Scala, nu loja nr. 9. La ora indicată, se precipită în loja fixată şi aşteaptă cu nerăbdare. Trec zece, cincisprezece minute. Actul întâi, apoi al doilea Gioacchino Rossini se pregăteşte să plece, când deodată, perdeaua de catifea a lojei e dată la o parte şi o mână necunoscută, ii întinde o scrisoare... Scrisoarea, conţinea aceste câteva rânduri 1 „Iubite Maestre, „Doamna ambasadoare a Franţei a însărcinat pe subsemnatul să vă prezinte scuzele sale. Ii e imposibil să vină azi la teatru, pentru motivele următoare: „Primo, fiindcă n’a părăsit încă Roma . „Secundo, fiindcă nu va veni niciodată la Milano, deoarece, „Tertio, ea nici nu există (ambasadorul Franţei fiind văduv de trei ani), primiţi, prea strălucit maestru, expresiunea profundei mele stime, Al dumneavoastră admirator devotat, „Primo Aprile“. — întâi Aprilie! îşi spuse Rossini, scrâşnind printre dinţi. In aceiaş clipă auzi un hohot puternic şi zări pe tenorul David agitat de valuri de râs care nu se mai potoleau. Rossini râse şi el, însă cu mai puţină poftă decât ceilalţi şi jură că pe el care orchestrase păcălelile Rozinei cu atâta dibăcie, n'avea de-aci înainte să-l mai păcălească nimeni, chiar de întâi Aprilie, ISABELLA-ANGELA COLBRAND, soția lui Rossini Ce să citim? Figuri feminine din Renaştere de Alexandru Marcu Zie de Lazaret de O. Banea. Scară la cer de Virgil Cartanopol Suflet japonez de general Băgulescu. IN LIMBA FRANCEZA Deux possédés de Hiârolsme de Plane Frandale La Jeumesse de Verdi de Héiéne Pompée IN LIMBA GERMANA El Kakim, de John Knittel Amadeus de John Knittel Therese Etienne de John Knittel Wandernde Wagen de Stuart. Cloethe v GLUME DE NECREZUT Un cerc de prieteni a făcut prinisoarea să plătească masa aceluia dintre ei care ar povesti întâmplarea cea mai de necrezut . — A fost odată, spune unul dintre ei, o femeie care nu cerea niciodată bani bărbatului el ca să-şi facă rochii... — Inutil să mai povesteşti mai departe, spuseră toți în cor, ai câştigat. — INTRE SCOȚIENI — — Aţi stat la masă ? — Da. — Ce păcat! V’aş fi oferit un aperitiv. — Cu altă ocazie. Dar dumneata, ai stat la masă ? — Nu încă. — Ce păcat! V’aș fi oferit cu plăcere o cafea. O MODĂ LANSATĂ LA FRANKFURT Jachete și glugi din piele de pește. Sunt practice și cochete pen,__ . tru sport. V