Universul, ianuarie 1941 (Anul 58, nr. 1-27)

1941-01-01 / nr. 1

itiiiitiiiiiiiitiitiiiiiiiiiiiniiiiutniitiitiinijiiiiiiiiMittiuiuiuiiiiiiiiiiiiiiiijiiiiiiiiiii O linişte venită de nu ştiu unde se iasă asupra noastră. XLiizdiie se întorc din nou; gră­bită, încrederea vine să le Înso­ţească, făcând semn şi bucuriei, sora cea nucă. Iată-Le» toate trei, cum au pus stăpânire pe «roi! Aşa, de fiecare dată, la mieriul nopţii când se schimbă amini, ne năpădesc aceleaşi f­­urii, aceiaş încredere, aceiaş bucurie care nu e m­u­measă de nimeni. Spre trecut, aruncăm o pri­vire vrăjmaşă. Tot ce încheiem în această noapte, e prea proaspăt în minte ca să poată fi transfigurat de farmecul pe ca­re-1 dă aminti­rea. Astfel că­­tot ce a trecut,­­prea aproape ca să fie uitat,­­ prea departe ca să ne mai poa­tă mulţumi, ne supără peste mă­sură fiindcă ne-a contrazis. Intre planurile şoptite de ideal , între felul cum au fost rea­­ite» s’a dat o luptă aprigă, luptă în care planuri, aspiraţii şi ideal au fost înfrânte. Ce-au clădit inter*« seară de Început de an, in­tr*un vârtej de confetil şi serpentine în mar­ginea bradului împodobit cu ju­cării şi lumini codorate, s’a nă­ruit îndată ce s*au măturat ser­pentinele şi con­fetele, când s’au stins luminile bradului şi s-au împărţit toate jucăriile. Şi a doua zi, când zorile poso­morâte au început să se plece pe geamuri, am înţeles că gândurile, ţesute în noaptea din ajun, fu­seseră vise sau gânduri de copil. Acum, când facem socoteala anului trecut, avem să ne plân­gem încă. Iar îl vom privi cu vrăjmăşie, fiindcă a făcut în ciudă nu numai planurilor noa­stră ci s’a împotrivit chiar şi ce­lor mai scumpe sentimente. Dar simţind mirosul crengilor de brad, aşezând jucăriile una câte una printre ramurile pe care l­e îmbrăcăm în zăpadă, în glasul melodiilor care ne duc cu câţiva ani înapoi, în timp ce lu­minile pomului s’aprind, gân­duri vii şi bune ne vor cuprinde din nou.­Apoi ca altădată, povestea— Nu, povestea nu se va depăna din nou ca altădată, fiindcă anul aşteptat cu atâta nelinişte va­ fi ca niciodată. Cum s’ar mai putea, nărui pla­nurile care n’aşteptau decât semnul acestei nopţi îngheţate spre a trece pragul înfăptuirii? Cine-ar avea inima să întoarcă aspiraţiile pornite cu atâta în­credere la drum? Ce putere ar fi atât de crudă spre a împlânta pumnalul în miezul unui ideal ce abea se naşte? Nu, anul nou nu se poate ase­măna cu ce a fost înainte. Truda îşi va găsi mângâere, nemulţu­mirea va lua sfârşit, rugăciunea pe care o şopteşte fata ameţită­­ de un farmec pe care nu ştie­­ să-l desluşească are să găseas­că ascultare, gândurile cele mai mărunte vor fi împlinite, mul­ţumirea şi voia bună îşi vor în­tinde mâna... De astă dată, nimic nu mai şade în calea idealului; planuri, aspiraţii, dorinţă, îşi pot lua sbo­rul, îşi pot lua sborul, fiindcă lu­minile bradului sunt încă aprin­se, zăpada şade proaspătă pe crengi şi­, zorile întunecate, n’au încă putere să ne deștemple din ris. VIORICA SURCEA AN NOU! totuş la modă, deşi nu sunt de anul acesta! Rossini şi femeile Blucză de şaten roz, model clasic. Pullover negru brodat cu motive din mai multe culori. . Mantou negru cu vulpe gris sau argintie. Exercitam spiritul de observaţie iiiiiiiT­iiivmniinivnivniHfTiiiiiiiiiiiiiiiviiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii cd copilului miiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiBjiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Un joc instructiv Arătaţi copilului desenul de mai sus, în care majoritatea obiecte­lor încep cu litera C. Lăsaţi-l să privească trei mi­nute. După ce a trecut acest timp, să scrie pe o hârtie numă­rul obiectelor care încep cu litera­­C, de care îşi aminteşte. Cu cât va scrie mai multe o­­biecte, cu atât spiritul lui de ob­­­servaţie e mai ascuţit şi memo­ria mai bună. CIORAPII SUNT APARAŢI de jambiere din piele de peşte care ţin în acelaş timp şi cald. Tot creaţia oraşului Frankfurt Intre noi femeile /­ SFATURI PRACTICE DACA UN FEL DE MANCARE E PREA SARAT —introduceţi o bucată de zahăr; lăsaţi 20 de secunde. Excesul de sare, va fi absorbit de zahăr. CUM SE PRĂJEŞTE CALTABO­ŞUL CA SA NU CRAPE PIE­LIŢA a) înţepaţi pielea în câteva locuiri; sau, b) cufundaţi un minut caltabo­şul în apă fierbinte. Ştergeţi cu grijă. Prăjiţi îndată. CUM SE SCOATE GUSTUL DE RÂNCED UNTULUI —frământând untul într’o solu­ţie de apă şi bicarbonat de sodiu (40 gr. la litru). Lăsaţi-l în a­­ceastă soluţie, 2 ore. Spălaţi bine cu apă rece. VANILIA IN PUDRA Se face sfărâmând în piuliţă 60 gr. zahăr pudră cu un baston de­­ vanilie tăiată în bucăţi mici. Pu­­­­neţi într’un flacon închis ermetic. CUM PREGĂTIŢI CREMA DE GHETE PENTRU GHETE GALBENE Se topeşte într’o araitiţâ pusă­­ pe foc încet în altă cratiţâ cu apă clocotită (bain-marie) 150 gr. ceară galbenă de albine. După ce s’a topit ceara, se ia de pe foc şi se lasă să se răcea­scă puţin. Se adaogă 50 gr. e­­setuţă de terebentină, ameste­când nitr’um PENTRU GHETE NEGRE Se colorează preparatul de mai sus, amestecând­u-se circa 20 gr. negru de fum la 100 gr compoziţie. -----------©4®----------* ■ M­ENU SEARA DE REVELION Supă cu pateuri. Cârnat cu puie de cartofi. Friptură de curcan cu salată. Plăcintă cu brânză. Fructe, , J CUM SE MENŢINE FOCUL Aruncaţi câteva picături de apă peste un foc bine aprins; datorită gazului produs prin eva­porare, soba va trage mai bine. * Ca să tragă m­­ai bine soba» puneţi în foc un pumn de sare de bucătărie. Dacă întrebuinţaţi lemne, le pu­teţi pune într’o sobă mod­eftină, de fier. Dacă încălziţi cu cărbuni, veţi alege o sobă de calitate bună, care nu va difuza oxid de carbon în cameră. 4 Ca să nu se usuce prea mult aerul, ceea ce ar fi nesănătos, puneţi pe sobele de metal un vas cu apă -------------14-------------­ Statistică Statisticile constată că vârsta văduvilor care se însoară a doua oară este de patruzeci şi doi de ani; a văduvelor care se remă­rită, de treizeci şi unu de ani O gândire plină de înţelepciune «niuaiiiiiiiiiiiiiiiiiiiaiiiiiiiiaiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiMi Dacă femeile ar consacra să­nătăţii­, jumătate din timpul pe care-l dau frumuseţii, s’ar simţi mult mai bine şi ar fi mai fru­moase. Dragostea e ca boile epide­mice; cu cât te temi mai mult de ele ,cu atât eşti mai expus lor. (Chamfort) Şi îndrăgostiţii nu se înţeleg de­câ­t când nu-şi spun nimic. %­­ Tot vorbind despre dragoste, ajungi să şi iubeşti. Nimic nu e mai uşor. E pasiunea ce­a mai­­ naturală a omului (Pascal) * (Rey) Prezentarea alegorică a anului 1941 în modă, de Ghc. Niculescu FERIŢI OBRAZUL DE RIDURI Pielea grasă, fără fineţe, fără transparenţă, rezistă mai bine atât la frig cât şi la ameninţa­rea anilor. Pielea delicată a blondelor, din cauza fineţii ei, e mult mai ameninţată însă de vremea aspră, de oboseală de excesuri sportive, de produs® de frumu­seţe de calitate proastă şi... de ani. La cea mai mică atingere a uneia din aceste cauze, pielea se apără, încreţindu-se, îngrijiţi aceste riduri şi veţi întârzia adâncirea lor. Nu ieşiţi pe vânt şi pe frig prea mare, decât după ce aţi apărat faţa cu un strat uşor de cremă. Dacă aţi transpirat pe faţă, după gimnastică, şter­­geţi-vă îndată, apoi ca să se în­chidă porii, tamponaţi cu pu­ţină colonie. Nu întrebuinţaţi cremă şi farduri de proastă ca­litate. înlocuiţi crema dacă e prea scumpă — cu produse na­turale :smântână, lapte, ouă, (gălbenuş sau albuş), etc. Masaţi pielea unsă cu add­­eream dimineaţa şi seara. Cinci minute, nu mai mult şi perpen­dicular pe direcţia ridului. Dacă aveţi pielea delicată, ungeţi cu untdelemn de migdale. După acest masaj, pielea gra­să se va spăla cu apă în care aţi stors zeamă de lămâe. Pielea uscată va fi ştearsă cu toţranea pregătită din : Ulei de migdale dulci 100 gr.; ceară de albine 5 gr.; miere 30 gr.; apă de roze, 20 gr.; piatră acră pulverizată, 5 gr. , , , E ili.iiNiiii.iiiiiiiiiiiuiHiiiruiiiiiiiitniminiiiiii.niiimrüinMi.iiiiiiiiainniii/iMiiiliiiiiiiiiiiiniHlHiiiriiiiitiiiitii Rossini, fiul unui cântăreţ am­bulant, destinat de părintele tău aceleaşi meserii, are norocul să întâlnească la Bologna o contesă care o pune să studieze cu pro­fesorii cei mai distinşi, îi arată adevărata lui vocaţie şi ti cere in schimbul acestui ajutor, să-i dedice prima lui lucrare. — Ai să scrii o operă, ai să ai succes fi ai să vii să-mi mulţu­meşti ! Fascinat de prevestirile impe­rative ale contesei, Rossini, ti de­dică peste câtva timp opera bu­fă, la Cambiale di Matrimonio, care însemna începutul celebrită­ţii lui. Din clipa aceasta, succesul, fără piedici şi fără necazuri, îi va aşterne un drum neted şi-l va mângâia numai cu întâmplări plă­cute. Rossini a dus o viaţă aven­turoasă, trecând din oraş în oraş după cum avea angajamentele, de la Veneţia la Milano, de la Ro­ma la Florenţa, compunând ope­rele în trăsură la cafenea, între două partide de biliard, sau chiar la bucătărie, supraveghiând pre­gătirea unui fel de mâncare. Autorul Bărbierului din Se­villa, era foarte mâncăcios şi nu odată şi-a gătit singur mâncarea preferată. Lucra fără efort, avea în el o comoară de melodii săltăreţe, care, la prima chemare, îşi luau sborul. Gloria lui a strălucit asupra Italiei şi a încântat ţările Euro­pei, răspândindu-se în toată lu­mea, trăind atâtea generaţii. Prin 1815, chemat la teatrul San Carlo din Neapole de către im­­presariul Barbara, face cunoş­tinţa cântăreţii Isabella-Angela­ Colbrand, o mare actriţă a timpului. Avea o voce foarte fru­moasă şi ştia s-o exploateze cu dibăcie; excela în rolurile dra­matice pe care le interpreta cu o ardoare fără pereche. Inteligentă şi fină, dispreţuia mult pe impresarul Barbara, un om incult şi fără scrupule şi aş­tepta prima ocazie ca să se sus­tragă teatrului dirijat de acesta. Ocaziunea se prezentă. Rossini oferă frumoasei Col­­brand cu o mână tremurândă, sufletul lui îndrăgostit. Actriţa devine soţia lui Rossini. Barbara, păcălit, jură răzbuna­re. In fiecare oraş urzeşte intrigi împotriva compozitorului, anga- jază trupe să fluere operele lui dar nu reuşeşte să atingă cu aces­te procedee josnice nici faima, nici popularitatea lui Rossini.­­ Rossini avea o foarte mare trecere in societate. Cavaler de­săvârşit, svelt şi vioi­ii, îndemâ­­natec, spiritual şi vesel, a făcut numeroase victime mai ales în lumea feminină. Mai toate femeile frumoase din Italia iubeau în tăcere pe acel care ştiuse să armonizeze în note s­labii pasiunea tinerei Rozina, care era şi pasiunea lor. Rossini nu era străin de aceste iubiri se­crete şi, mândru de ele, primea omagiile feminine fără cea mai mică surprindere. Intr’o zi, maes­trul primeşte o scrisoare din par­tea unei admiratoare necunoscu­tă care-l ruga să o aştepte la Scala, nu loja nr. 9. La ora indicată, se precipită în loja fixată şi aşteaptă cu nerăb­dare. Trec zece, cincisprezece mi­nute. Actul întâi, apoi al doilea­ Gioacchino Rossini se pregăteşte să plece, când deodată, perdeaua de catifea a lojei e dată la o p­arte şi o mână necunoscută, ii în­tinde o scrisoare... Scrisoarea, conţinea aceste câteva rânduri 1 „Iubite Maestre, „Doamna ambasadoare a Fran­ţei a însărcinat pe subsemnatul să vă prezinte scuzele sale. Ii e imposibil să vină azi la teatru, pentru motivele următoare: „Primo, fiindcă n’a părăsit încă Roma . „Secundo, fiindcă nu va veni niciodată la Milano, deoarece, „Tertio, ea nici nu există (am­basadorul Franţei fiind văduv de trei ani), primiţi, prea strălucit maes­tru, expresiunea profundei mele stime, Al dumneavoastră admi­rator devotat, „Primo Aprile“.­­ — întâi Aprilie! îşi spuse Ros­sini, scrâşnind printre dinţi. In­­ aceiaş clipă auzi un hohot puter­­­­nic şi zări pe tenorul David agi­tat de valuri de râs care nu se mai potoleau. Rossini râse şi el, însă cu mai puţină poftă decât ceilalţi şi jură că pe el care orchestrase păcăle­lile Rozinei cu atâta dibăcie, n'a­­vea de-aci înainte să-l mai pă­călească nimeni, chiar de întâi Aprilie, ISABELLA-ANGELA CO­LB­RAND, soția lui Rossini Ce să citim? Figuri feminine din Renaştere de Alexandru Marcu Zie de Lazaret de O. Banea. Scară la cer de Virgil Cartanopol Suflet japonez de general Bă­­gulescu. IN LIMBA FRANCEZA Deux possédés de Hiârolsme de Plane Frandale La Jeumesse de Verdi de Héiéne Pompée IN LIMBA GERMANA El Kakim, de John Knittel Amadeus de John Knittel Therese Etienne de John Knittel Wandernde Wagen de Stuart. Cloethe v GLUME DE NECREZUT Un cerc de prieteni a făcut prinisoarea să plătească masa aceluia dintre ei care ar povesti întâmplarea cea mai de necre­zut . — A fost odată, spune unul dintre ei, o femeie care nu ce­rea niciodată bani bărbatului el ca să-şi facă rochii... — Inutil să mai povesteşti mai departe, spuseră toți în cor, ai câştigat. — INTRE SCOȚIENI — — Aţi stat la masă ? — Da. — Ce păcat! V’aş fi oferit un aperitiv. — Cu altă ocazie. Dar dum­neata, ai stat la masă ? — Nu încă. — Ce păcat! V’aș fi oferit cu plăcere o cafea. O MODĂ LANSATĂ LA FRANKFURT Jachete și glugi din piele de pește. Sunt practice și cochete pen­­,__ . tru sport. V

Next