Universul, februarie 1941 (Anul 58, nr. 28-55)
1941-02-01 / nr. 28
r întreprinderile Comunale CAMPINA PUBLICAJIUNE Nr. 1 din 28 Ianuarie 1941. Se aduce la cunoştinţă că întreprinderile Comunale Câmpina, ţin licitaţie publică în ziua de 15 Februarie 1941, orele 10, la întreprinderile Comunale Str. Carol Nr. 88, pentru procurarea următoarelor materiale : 1) Tuburi de presiune din fontă, diferite dimensiuni (diam. 200 şi 80 mim). 2) Vane diferite diametre. 3) Hidranţi. 4) Plumb pentru ştemuri, necesare la alimentarea cu apă potabilă a oraşului Valoarea acestor materiale este de lei 3.379.485. Livrarea materialelor se va putea face şi parţial în timp de două luni, când furnitura trebuie predată toată. Predarea materialelor se va face la magazia întreprinderilor Comunale Câmpina. Pentru a fi admişi la licitaţie, concurenţii trebue să justifice prin acte, că au mai livrat asemenea materiale, în bune condiţiuni şi să prezinte recipisa de depunerea la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni a garanţiei de 5% din valoarea ofertei. Garanţia definitivă se va întregi la 10 la sută. Furnitura se va face pe riscul furnizorului. Condiţiunile mai detailate precum şi cantităţile ce se procură din fiecare material în parte, se pot vedea în cartele de sarcini, ce pot fi văzute în orice zi, în orele de birou 8—13 și 16—19 la întreprinderile Comunale. 15 Administraţia Publică Autonomă a Fabricei Material Protecţie a Armatei 9 Se aduce lacunoştinţa generală că In ziua de 10 Februarie 1041, orele 10, tine licitaţie cu termen scurt, cu oferte închise şi sigilate pentru achiziţionarea a 65.650 bucăţi carabiniere, licitaţia va avea loc la sediul fabricii din Bucureşti, str. Câmpul Moşilor No. 10 şi se va ţine conform art. 88—110 din Legea Contabilităţii Publice. Odată cu oferta concurenţii vor depune garanţia provizorie de 5% din valoarea materialului numai în recipisa Casei de Depuneri. Cadtul de sarcini se poate vedea la fabrică in fiecare zi de lucru între orele 12—1 jum. a.m. Adjuidecatarii vor plăti costul Înserării acestei publicaţii in Monitorul Oficial şi ziare. 8030, 28 Ian. 1941. 6162 + ♦♦♦♦♦ f ♦»■»♦♦♦ ♦♦♦♦♦»♦♦»♦« REGIA AUTONOMĂ C. F. R. Marţi 4 Martie 1941 era 9 a. m., se va ţine licitaţie publică în Sala Licitaţiilor C.F.R. Str. Edigard Quinet No. 8 etajul 4 pentru procurarea a: 16.000 buc. bile pentru rulmenţi; 2.200 buc. rulmenţi pe bile pentru autobuze. Informaţiuni în Foaia Licitaţiilor C.F.R. Direcţia Economatului. Nr. 24/5/941. 5950 Cetitorii şi abonaţii cari trimit sume de bani prin m. p. pentru abonamente, sunt rugaţi să menţioneze acest lucru pe cuponul m. p. şi să scrie citeţ adresa cu oficiul poştal de destinaţie. IN EDITURA „Monitorul Oficial“ a apărut ultima ediţie LEGEA IMPOZITULUI PE LUX ŞI CIFRA DE AFACERI sub îngrijirea Direcţiunei Timbrujui din Ministerul Finanţelor Cuprinde toaite modificările până la 1 Ianuarie 1941, instriuicţiuniile pentru aplicare, tariful unitar de taxiare cu indicele alfabetic precum şi decretele legi cu expunerile de motive. Broşura este legaltă în copertă de carbon, cu preţul de lei 250.— exemplarul. De vânzare 3 la , ,Momit owfl. Offi- Irial“, B-dul Elitisabeta Nr. 29 şi la toate librăriile principale din capitală şi provincie. 23 !»+♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦<♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ j disparut I în ziua, de 9 Dec. 1940 elevul I Mihai Gherovici din cL VII II ( ceuî Marele Voevod Mihai. Sem- I nalmente: talie înaltă, brunet, ochii negri, semne particulare I n’axe. Etate 17 * * ani, îmbrăcat I haine și palton bleumarin, călciură gris. Cine știe ceva despre el, rog a comunica în calea , Grivited 238. Et. I. 281 ♦♦♦♦♦♦ + ♦♦♦♦ + ♦♦ + ♦»♦♦♦♦ 4-M Instalarea noului primar al oraşului Câmpina 28 Ianuarie. In prezenţa d-lui Gh. Gh. Ştefămescu, pretorul plăşei Câmpinia, s’a făcut instalaraa d-lui invocat Gogu Haralaambdie, în funcţia de primar al ofraşullui Campania. Au fost de faţă şi funcţionarii primăriei. ----------------(•)♦(•)---------------- Farmaciile de serviciu Camera de gardă pentru cazuri urgente de faceri în timpu nopţii telefon 3.71.88, orele de serviciu 8 seara — 8 dimineaţa. Farmaciile de serviciu în timpul zilei şi nopţii, între orele 13—15 şi de la ora 20, numai pentru executarea reţetelor medicale în cazuri urgente JOI Iacobi Victor, Gbr. Oituz 27, I, 4.17.76; Dumitru C., calea Rehoved 5, I; Breață Dumitru, str. Câmpineanu 9, I, 4.05.79; Horn Moise, b-diul Regina Elisabeta 19, I, 3.91.34; Steinberg M., str. C. A. Rosetti 14, I, 2.07.65; Einhorn I., str. Regei© Carol 21, I, 4.17.92; Popovici Lucia, calea Ghiviţeu 213, II, 4.65.81; Damian Maria, calea Griviţei 36?, II; Deciu Ana, b-dul Filantropia 120, II, 3.78.38; Constantinescu L., str. Romană 3, III, 2.08.72; Mihălcescu I., str. Romană 156, III, 2.13.58; Harneş Victor, calea Victoriei 124, III, 3.90.58; Alex© Ioem, şos. Ştefan cel Mare 24, III; Drăgănescu Victoria, str. Th. Speranţia 77, IV, I 4.72.64; Bădilă Niccolae, şos. Mihai Bravu, 10, IV, 2.89.56; dr. Mihalovici Al., calea Călăraşi 34, IV, 3.91.66; dr. Belcot E. Canonica, b-dul Regel© Ferdinand 59, IV; Ştefan Cornea, calea Văcăreşti 83, V, 4.34.97; Papinian Sterie, str. Cuza Vodă 63, V, 4.78.55; Volceanu Camelia, str. 11 luni© 36, V, 3.16.62; Solomon A., calea Dudeiști 28, V, 3.16.54; Iorga Al. Penideilescu, str. Sf. Elefterie 4, VI. 4.31.46. începând de SÂMBĂTĂ 1 Februarie RADIO-UNIVERSUL îşi REIA APARIŢIA săptămânală Cereţi poimâine, la chioşcarul dvs obişnuit numărul nou din „RADIO - UNIVERSUL“. El cuprinde toate programele româneşti şi Străine, informaţii din lumea radiofonică şi articole tehnice UNIVERSUL Luna ALBITURILOR SIFOANE, PÂNZA de CEARCEAFURI, PÂNZA de SALTELE OLANDURI, FETE de MESE, POPLINURI, etc. la „BAZARUL POPULAR“ MISU TEODORESCU STEAUA LIPSCANI 55 — Telefoane : 3-55-58 si 5-30-45 2700 'Wteifijwlfc CALENDAR VINERI, 31 IANUARIE Ort. : Sf. Dr. Chir şi loan Cap., Marcela si Public. Prof.: Edulf Valerie. * Răsăriiul soarelui 7,38 ; Apusul soarelui 17,22. * Inaugurarea Univrealtărţii din Cluj,, în prezanţa Regelrt Ferdinand (19210). —S’a lăsaut, la Viiena, compoziticinuit Franz Schubert (1797). FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 31 Ianuarie. 1822. Se încearcă înfiinţarea unui spital în oraşul Târgovişte. Mai mulţi locuitori luminaţi din oraşul Târgovişte cer stăpânirii să le dea voie ca să înfiinţez® un spital, pentru a veni în ajutorul bolnavilor săraci din oraş şi din afară. In urma acestor stăruinţe, Ocârmuirea a aprobat la 31 ianuarie 1822, să facă după a lor cerere, un spital compus din patru camere, casă pentru locuinţa doctorului, spiţerie şi spiţer, cu toate cele necesare bolnavilor: aşternuturi, rufărie, hrană şi oameni de serviciu. Aşezarea spitalului se hotărî să se facă în chiliile mânăstirei Stelea care se afla în mijlocul oraşului. Această hotărâre a provocat însă neînţelegeri, căci mulţi dintre orăşeni au ridicat cuvânt împotrivă, spunând că aşezarea spitalului în mijlocul oraşului va fi un focar de infecţie. In acest conflict a fost nevoe să intervie Ocârmuirea Valahiei făcând cunoscut că şi la Bucureşti, spitalele Colţea şi Filantropia, să află tot în centrul oraşului şi n’aduc nici o molipsire locuitorilor. Pentru întreţinerea acestui spital se hotărî deocamdată următoarele: „fiindcă la Târgul din Afară, ce se face Vinerea pe toată săptămâna, în moşia oraşului, cu neguţătorii ce fac alişveriş acolo, să dea câte o para la leu pe seama spitalului; pe la bisericile din oraş şi afară de moşia oraşului să sepue cutie în care să se adune dela cei ce se vor îndura să dea pentru căutarea bolnavilor, posluşnicii ce se scuteau pe numele doritorilor oraşului să fie pe seama spitalului, căci doritorrului are să i se plătească simbria ce se va tocmi cu orăşenii; iar străinii ce locuesc pe moşia aceasta şi câţi vor mai ,veni şi se vor aşeza pe dânsa, să se învoiască cu primirea şi acelora, a da pe an ceeace se va găsi cu cuviinţă, însă cu aceasta să nu se facă vre-o silnicie, nici să se ceară peste putinţă oamenilor, ci cu mijloc învoit să se aşeze a nu veni jălbi şi pricini”. Cu toate străduinţele depuse pentru funcţionarea acestui spital nu s’a putut face nimic, totul a fost zadarnic, căci „atât orăşenii de acolo cât şi cei de pe afară, neobicinuiţi fiind cu spitalul îşi fac boalele prin casele lor, părându-li-se spitalul scurtarea vieţii lor”. Ei au rămas cu credinţa că se vor tămădui tot prin botniţele ocrotite de blesnică. Acolo se duceau ei fără teamă, căci în acest spital nu vedeau vindecarea boalelor, ci scurtarea vieţii. De altfel, mentalitatea din 1822 se mai găseşte şi azi prin judeţele noastre; ţăranii furg de spitale chiar când se află greu bolnavi, căci ei văd în spital scurtarea vieţii lor. De aceea ei spun că perna lui, decât la spital, este mai bine să moară acasă, pe GEORGE DINCA ! 13.15: Ora: Cota Dunării şi a barei Sulina ; Informaţii artistice şi sportive. 13.30: Concert de prânz: Orchestra Radio, condusă de Th. I Rogalski; 1) Fucik: Marş florentin; 2) Bayer: Potpuriu din „Zâna păpuşilor”. 13.50: Serviciul de ştiri germane. 14.00: Continuarea concertului. 1) Mozart: Romanţă pentru corn şi orchestră, solist L Brinea ; g) Raff: Cavatina. 14.10: Radio-jurnal (II). 14.30 : Continuarea concertului. Dostal : Potpuriu pe melodii de Robert Stolz 15.00 : Jurnal cultural. 18.00 : Ora militară Româno-Germană 18.45 : Piese pentru vioară (discuri). 1) Lotti: Arie şi Mozart : Dans german, interpretate de Leo Petroni; 2) Joaquin Nin: Cântece spaniole şi Lalo: Intermezzo din Concertul rus (Miguel Candela). 19.00: „De dincolo de mor MARE ASORTIMENT DE : 28 Ianuarie 28 Februarie 19.15 : Melodii de Ilarion Vo ronca Covalschi, cântate in I-a audiţie de V. Iacobescu (bas); Dulce Bucovină (versuri de Alecsandri); Lasă-ţi lumea ta uitată, (versuri de Eminescu); îngeraşi, cântec de leagăn (versuri de Iosif); Bădiţă, bădiţă (versuri de I. Voronca Covalschi); Vino ceaţă peste stele (versuri de I. Voronca Covalschi). 19.45: Serviciul de ştiri germane. 20.00: Radio-jurnal (III). 20.20: „Carmen”, operă comică în 4 acte de Bizet (discuri). I Distribuţia : Carmen — Dukcy Perell; Micaela — Yvonna Brothier; Don José — José de Trevy; Zuniga — L. Morturier; Escamillo — Louis Misy. — Corul și orchestra Operei comice din Paris, dirijate de Piero Coppola. După actul HI (22.10—22.30): Radio- jurnal (IV). Sport. 23.00 : Jurnal pentru străinătate în limbile germană, italiană și franceză. RADIO «MISIUNI IN LIMBA ROMANII ALE POSTURILOR STRĂINE DE RADIO mp r D A —Ora romanească! 1 6.15: DUNĂREA (325,4 m) și POSTUL PE UNDA SCURTA 41,27 m. 17.55: Posturile italiene (pe lungimile de undă 19.70 m și 25.51 m. în fiecare Sâmbătă). 18.15: DUNĂREA, 325,4 m. și POSTUL PE UNDA SCURTA, 41,27 m. 18.20: Posturile italiene (pe lungimile de undă 19.70 m. și 25.51 m.). 20.14: BUDAPESTA 549,5 m. 20.15: DUNĂREA, 325,4 m. şi POSTUL PE UNDA SCURTA 41,27 m. 20.40: ATENA 499 m. şi POSTUL PE UNDA SCURTA 42,4 m 22.20 : Posturile italiene (pe lungimile de undă 16.84 m., 19.70 m., 25.40 m., 31,15 m., 41,55 m., 221 m si 263 m. 22.40: LONDRA 261 m.,285 m. si POSTURILE PE UNDA SCURTA 30,96 m. si 49,59 m. 23.15: DUNAREA. 325,4 m. si POSTUL PE UNDA SCURTA 41,27 m. VINERI 31 IANUARIE 1941 RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI POSTUL PE UNDE SCURTE 7.00. Ora dimineţii. Radiojurnal (I); Muzică (discuri); Sfaturi gospodăreşti. « mânt”. Lectură legionară. Măsuri pentru asigurarea liniştei şi ordinei la T.Severin T.-Severin, 29 Ianuarie In vederea asigurării ordinei, atât în oraş cât şi în judeţ, autorităţile militare şi poliţieneşti au luat măsurile dictate de împrejurări. In urma dispoziţiilor primite de la ministerul afacerilor interne, au fost schimbaţi conducătorii comunelor rurale, fiind numiţi în posturile de primari şi de ajutori de primari oamenii cei mai gospodari şi mai respectaţi, cari au fost desemnaţi de săteni. D. col. Petrescu-Tocineanu, prefectul judeţului Mehedinţi, a dat unele ordonanţe privind depunerea de arme, închiderea localurilor, etc. Ordonanţele au fost afişat© pe străzi şi în localurile publice. La cercul de recrutare şi în posturile de jandarmi, s’au depus de cătrecetăţeni, arme şi muniţii. • Deşi domneşte completă linişte şi ordine, în oraş instituţiile publice sunt păzite de armată, iar patrulele continuă să circule pe străzi. Numeroşi legionari din localitate au desaprobat acţiunea anarhică încercată la Bucureşti şi în alte oraşe ale ţării, trimiţând telegrame şi scrisori de adeziune la acţiunea d-lui general I. Alutonescu, conducătorul statului. De azi dimineaţă s’au început perchiziţii domiciliare la cetăţeni, pentru descoperire de arme, muniţii şi documente. Perchiziţii s’au făcut şi la şcoli şi internate. Conducerea poliţiei a fost luată de azi de d. pt.-col. Cernea, comandantul legiunii de jandarmi, în locul d-lui maior Ciuciu, care luase conducerea poliţiei în timpul mişcărilor. Contribuia marilor comercianţi in Capitală pentru ajutorarea Microstaşilor căzuţi la datorie D. general Antonescu a primit următoarea telegramă: Domnule General, In ziua înmormântării vitejilor ofiţeri şi soldaţi, cari, ascultând chemarea salvatoare a domnieivoastre, prin sacrificiul vieţii lor, au asigurat ţării ordinea şi cetăţenilor respectul vieţii şi al bunurilor, ca o floare pe sicriele celor morţi la datorie, punem la dispoziţia d-voastră, la Banca Naţională, suma de 1.650.000 lei, contribuţie a subsemnaţilor comercianţi din Capitală, destinată ajutorării familiilor în nevoe ale celor căzuţi. Rugăm pe bunul Dumnezeu, în aceste grele clipe pentru neam, să vă dăruiască sănătate şi viaţă lungă : Dumitrescu Militari 100.000 lei; Popp & Bunescu 100.000 lei; Theodor Atanasiu & C-ie 100.000 lei; Gheorghe Fundănescu 100.000 lei; Dragomir Niculescu S. A 100.000 lei; Rădulescu & Niculescu 100.000 lei; Varfeparonian & Hlebnikian 100.000 lei; Aurel G. Redițeanu 50.000 lei; Theodor Dinischiotu & Fii 50.000 lei; Eftime Predoleanu 50.000 lei; A. Kassargian 50.000 lei; Alexandru Duca 50.000 lei; Ştefan Filipescu 50.000 lei; Industria Textilă Gălăţeanu 100.000 lei; întreprinderile Pavel Negreanu 100.000 lei; Ţesătoria Dâmboviţa 100.000 lei; Stelian Petrescu 50.000 lei; Manufactura ţărănească Zambaccian 60.000; Stelian Constantinescu 20.000; A. Muradian 50.000 lei; Societatea Fapit 50.000 lei; Costică Dumitrescu 20.000 lei; Alexandru Șerbănescu 10.000 lei; K. Karakasian 50.000 lei; Dumitru Toncescu 10.000 lei; Theodor Toncescu 10.000 lei; Jean Dumitrescu 20.000 lei. Expedit: I. Dumitrescu-Militari, str. Carol nr. 47. * D. general Antonescu a răspuns după cum urmează: „Stimate d-le Dumitrescu- Militari, Confirmând primirea telegramei prin care îmi anunţaţi depunerea sumei de 1.650.000 lei, pentru ajutorarea familiilor ostaşilor căzuţi la datorie, vă rog, să primiţi dvs. personal şi să binevoiţi a transmite d-lor cari au contribuit cu obolul lor generos şi de înaltă semnificaţie patriotică la subscrierea acestei sume, — mulţumirile călduroase şi recunoscătoare ale inimei mele. Simţimintele nobile care s’au manifestat atât de mângâetor şi de reconfortant în cursul acestor zile de sfâşietoare tristeţe şi de înlăcrimare pentru sufletul patriei, ca şi închinarea unanimă a iubirii româneşti pentru Oastea Ţării, peste durerile vitregiilor trecătoare ne întăresc credinţe nesdruncinată în urmărirea statornică a idealurilor de refacere, de mărire și de veşnicie nr.Nona!ă. î l1 iVrrrtVrCTTT. In atenția d-lui director general al cailor ferate și trama deciziei nr. 8078 din 2 octombrie 1940 a d-lui general Ion Antonescu, conducătorul Statului, publicată în Monitorul Oficial P. nr. 231 din 3 octombrie 1940, desemnatorii cartografi sau technici absolvenți ai școlilor: Academia de arte frumoase, Şcoala specială de cartografi de pe lângă Institutul geografic militar, Şcoala superioară de meserii şi liceul industriale, pot treile în cadrul artiştilor specialişti înfiinţat de Codul funcţionarilor publici. Cum în tabele de salarizare C. F. R., nu există asemenea categorie, absolvenţii aceator şcoli funcţionari ai căilor ferate roagă pe d. director general al C. F. R.-ului să dispună a se face adăugirea necesară cu arătarea salariilor până unde pot fi avansaţi specialiştii deseminatori cartografi sau tehnici. DELA COMANDAMENTUL NATIONAL AL LUPTĂTORILOR Societatea veteranilor, grad© Inrarioaa*© „OLTE^TUl/’ a actasat d-lui general Gh. Băginiîenicu un raport de adeziune la acţiunea comandamentului national all luptătorilor, solicitând totdeodată încadrarea în comandamentul unita. * O delegaţie basarabeană, formată din preoţi, s’a prezentat d-lui general Gh. Băgulescu, solicitând încadrarea celor peste 6 ml© de preoţi, refugiaţi din Basarabia în comandamenntul naţional al lup- t tătorilor. D. general Gh. Băgulescu a fost prodtctuat preşedinte d© onoare al parochiei Sf. Gheorghe, din Galaţi, compusă din luptători din războiul întregirii înştiinţări pentru refugiaţi Familia plutonier jamd. Marian I. NtaoSaioanwina Călugăria, jud. Bacău, caută fiatmica, piufc. major pemstaraw Filiu Doam, refugiată din oraşul Băilţi, str. Aurel Vlaticu nr. 7. • Ministerul coordonării şi al statului major economic a luat măsuri pentru importul de materii chimice necesare la fabricarea talpei artificiale şi a produselor similare. Se va putea astfel ajunge la o îndestulare a pieţei cu produse de acest fel de calitate bună şi rezistentă. • El a fost la ministerul coordonării şi al statului major economic, sub preşedinţia d-lui ministru N. Dragomir, şedinţa comisiei pentru fixarea preţurilor pentru uneltele agricole. • Eri a fost la ministerul coordonării o şedinţă în vederea aprovizionării cu carne a Capitalei, la care au luat parte d-nii: secretar general Romaşcanu, primar general Vântu, furnizorii de came, negustorii de animale, reprezentantul Remac-ului. S-au stabilit normele pentru o îndestulătoare aprovizionare a Capitalei cu came, cu toate condiţiunile atât de grele de astăzi. UN APEL CĂTRE STUDENŢIMEA ROMÂNĂ CREŞTINĂ Grupul studenţesc „Ecaterina Teodoroiu” al asociaţiei „Ardealul“ a adresat următorul apel către studenţimea română creştină : Sângeră încă Neamul, de pe urma iureşului de nebunie anarhică care a bântuit deunăzi. Ţara noastră, aşa de crunt încercată in ultimele şapte luni. Dea Domnul astfel, să încheiem seria acestor nenorociri. Rănile trebuiesc, neintârziat, îngrijite. Fără zăbavă să refacem forţele şi toate elementele fundamentale au permis două milenii Naţiei, să străbată biruitoare şirul nesfârşit de nenorociri şi aspre vicisitudini istorice. Altfel, nedemn, siniştrii ciocli ai Neantului îl vom înfunda în văgăuna prăbuşirilor totale. Să dăm ascultare Generalului ION ANTONESCU, Conducătorul Statului, care a salvat eroic Naţiunea de la pieire. Imediat, deci Studenţimea Română Creştină să intre în legalitate şi ordine, In această ordine şi legalitate, care până azi nu ne erau îngăduite cum s’a zămislit in sânge, în prostie şi trădare de Neam. Să ne dăm mână cu mână, să ne unim cu toţii. Să uităm patimile din trecut, să suprimăm toate cauzele care ne-au învrăjbit români cu români. Să ne refacem unitatea noastră de gândire şi simţire românească. Şi, apoi, să dăm Patriei întreaga studenţime română creştină toată abnegaţia, toată puterea noastră de muncă şi de sacrificiu. Să pornim, noi cei dintăin cruciada de unire a tuturor Românilor. Să pornim cruciada de reînfrăţire, de iubire şi respect a tuturor celor de o lege şi de un Neam Românesc. Să nu avem odihnă până când nu vom face să piară dintre români toate motivele de zânzanie şi ură fraticidă. Să luptăm cu tot focul tinereţii noastre pentru renaşterea virtuţilor străbune ale poporului românesc şi încrederea în destin măreţ ce-i este hărăzit. Mai departe apelul spune : STUDENŢI ROMÂNI CREŞTINI. Să fim demni şi conştienţi de menirea noastră istorică. Pentru aceasta trebuie să ne desmeticim. Să dăm uitării un trecut de tristă memorie. Să începem o viaţă nouă. Dar să luăm seama la experienţele unui deceniu de decadenţă naţională, socială şi politică, — aceste experienţe cari au culminat , cu evenimentele tragice din ulti- •mele zile. Şi care ne-au costat atâta pe noi, ca şi întregul Neam românesc. E drept, ne putem lipsi de ele, cum puteam cruţa şi sacrificiile cu care le-am plătit. Dar a vrut ursita nemiloasă ca studenţimea română creştină, să se lase minţită, exploatată şi îmbătată cu cele mai periculoase utopii, importate de peste graniţe. Studenţimea română a plătit din plin tributul acestei credulităţi şi rătăcirilor In care s’a lăsat prinsă. Căci nimeni în această Ţară n’a suferit, şi n’a îndurat mai multe umilinţe şi sacrificii ca studenţimea română creştină. Deaceia studentul român, din cenuşa tristului său trecut decenar, când a fost sustras funcţiilor sale culturale, naţionale, sociale şi politice, se înalţă demn, cu adevărat naţionalist, iubitor de cultură temeinică şi profundă gândire, maturizat, refractar himerelor şi tuturor amăgirilor ce au nenorocit, demoalizat şi abrutizat tineretul român în ultimii zece ani. Şi l’au îndepărtat de linia credinţei divine şi adevăratului naţionalism. De aceia, noi, studenţii din AsociaţiaARDEALUL“ vă chemăm între noi. Vă cerem să faceţi şi să gândiţi ca noi. Să fiţi alţii decât cei de emi. Să înscrieţi ca misiune istorică a generaţiei noastre desrobirea tuturor românilor, reîntregirea teritorială, refacerea hotarelor. Toate adelate ideologii ce v’au fost fluturate pe dinaintea privirilor voastre curate şi arzânde de focul sacru al dragostei de neam, de ţară, de Rege şi de Dumnezeu, atunci când n’au fost înşelăciune, trădare de Neam şi meschinătate, au fost utopii sau sub raportul destinului şi marilor imperative naţionale, au fost idealuri minore. Este colege şi colegi, astăzi, un comandament crucial al vremii, ca voi să vă revizuiţi conştiinţele şi credinţele. Să ardeţi ceea ce aţi adorat şi să adoraţi ceea ce aţi ars. Experienţele, suferinţele şi dezamăgirile voastre şi ale Namidui vă vor înlesni această încadrare în slujba Neamului, a lui Christ, a adevărului, a culturii şi civilizaţiei. Aşa să ne ajute Dumnezeu ! TRAIASCA ROMANIA! TRAIASCA REGELE ! TRAIASCA GENERALUL ANTONESCU * Grupul studenţesc „ECATERINA TEODOROTU“ al Asociaţiei „ARDEALUL“. .amnmam ! Noii conducători ai lui Târnava-Mică ECONOMICE şi oraşului Blaj 28 Ianuarie In arena evenimentelor dureroase din zile trecute şi după ce ordinea şi liniştea a fost restabilită în ţară, la conducerea judeţului nostru a fost numit d. lt.-colonel Petre Angelian, care a şi preluat de la fostul prefect d. Ion Covrig-Nonea. Ca primar al oraşului Blaj a fost numit d. Emil Negruţiu, inspector general în ministerul agriculturii şi domeniilor, pensionat, mare proprietar în Blaj, şi cel mai cunoscător om al multiplelor probleme ale oraşului, iar ca ajutor de primar a fost numit d. dr. Emil Pascu, avocat. La conducerea poliţiei oraşului a fost numit d. căp. Petre Manea în locul d-lui prof. Olimpiu Miroşeanu. t+-f ♦ ♦♦♦♦»♦♦ + ♦+♦♦♦♦♦♦ -©♦O -------------»$----------- Noi secretari generali la ministerul runer, sănătăţii şi ocrotirlor sociale D. prof. dr. Petre Tomescu,tru medicina preventivă, ministrul muncii, sănătăţii şi p-i D. dr. Simtem Tovaru, docent crotirilor sociale a numit sacre- universitar, secretar general pentari generali pe d-nii: tru medicina curativă. D. I. Stoichiță, inspector gene- • D. Joldea Rădulescu, secretar ral sanitar, secretar general pen- I general la muncă. Manifestaţie de simpatie pentru d. general Antonescu Iaşi, 28 Ianuarie Astăzi d. a„ Vu întrunit la universitate în şedinţă membrii colegiului universităţii mihăilene, sub preşedinţia d-lui prorector Petre Dragomirescu, decanul facultăţii de drept. Erau prezenţi toţi profesorii aflători în localitate. La sfârşit i s-a expediat d-lui general Ion Antonescu, conducătorul statului, o telegramă de înfierare a acţiunei de rebeliune. La sfârşit, profesorimea a făcut o caldă şi entuziastă manifestaţie de simpatie pentru d. general Antonescu, aclamându-l îndelung. i Intinţarea de îndrumători ai antei pe lângă industria metalurgică şi de armament ’Monitorul Oficial nr. 24 din 29 fabricate, în conformitate cu ne- Ianuarie publică următorul de-i voile Statului; Preţ: Art. I. Ministerul apărării naţionale, subsecretariatul de stat al înzestrării administraţiei Armatei, va putea numi îndrumători ai armatei pe lângă oricare din întreprinderile metalurgice şi d© armament din ţară, care le-ar găsi de cuviinţă. Art. II. Atribuţiunile acestor îndrumători ai armatei sunt următoarele : a) Studierea, coordonarea măsurilor de luat şi efectuarea controlului la industria respectivă; b) Inventarierea capacităţii ei de producţie ; c) Crearea potenţialului industrial siderurgic în întreprindere, corespunzător nevoilor militare; d) Stabilirea şi executarea investiţiilor necesare atingerii acestui potenţial; e) Repartiţia activităţii întreprinderii pe specialităţi; f) Reglementarea aprovizionării, repartizării şi eventual vânzării de materii prime, semifabricate şi g) Activitatea producţiei şi indicarea posibilităţilor de credit, necesar activării şi valorificării ei; h) Controlarea, angajarea şi îndepărtarea personalului muncitoresc administrativ şi de conducere al Întreprinderii şi i) Controlarea îndeplinirii obligaţiunilor Întreprinderii faţă de Stat; Art. III. Numirea îndrumătorilor armatei se va face prin decizie ministerială, in care se va arăta durata ei limitată și retribuţia, pentru fiecare caz în parte. Ea nu constitue vreun drept și poate fi revocată nemotivat oricând. Art. IV. Măsurile luate de îndrumătorii armatei, în limitele prevăzut© de art 2, se fac cunoscute întreprinderii prin ordonanţe interne, secrete, după ce vor fi fost aprobate în prealabil de Subsecretariatul de Stat al înzestrării şi Administraţiei Armatei Aceste ordonanţe sunt imediat executorii, independent de oricare alte prescripţiuni legale ce ar rezulta din codul de comerţ, statutele întreprinderilor, sau din orice alte legi generale, sau speciale contrarii. Art. V. Ele se execută în caz de opunere, prin intermediul forţei publice. Art. VI. Orice organe al© Statului ar funcţiona pe lângă întreprinderile metalurgice şi de armament, în virtutea oricăror legi, cu orice atribuţiuni şi sub orice denumire, precum şi orice organe ale întreprinderii, sunt subordonate îndrumătorilor armatei, numiţi conform prescripţiunilor de faţă. Art. VII. Orice dispoziţiuni legale contrare prezentului decretlege sunt şi rămân abrogate. * In expunerea de motive se spune că : „prezentul decret-lege este necesar deoarece s’a constatat că acest gen de industrie, în loc să se încadreze in sforţarea generali de a spori posibilităţile de înzestrare ale oştirii, şi-a micşorat potenţialul nemai putând azi realiza nici măcar debitul atins în trecut. Acest rezultat fiind datorat lipsei de coordonare şi de autoritate în conducere, se impune crearea unor organe îndrumătoare care să poată imprima cu autoritate un nou ritm de fabricaţiune, corespunzător cerinţelor imperioase ale Statului". 4 Y