Universul, februarie 1941 (Anul 58, nr. 28-55)

1941-02-01 / nr. 28

r întreprinderile Comunale CAMPINA PUBLICAJIUNE Nr. 1 din 28 Ianuarie 1941. Se aduce la cunoştinţă că între­prinderile Comunale Câmpina, ţin licitaţie publică în ziua de 15 Fe­bruarie 1941, orele 10, la întreprin­derile Comunale Str. Carol Nr. 88, pentru procurarea următoarelor materiale :­­ 1) Tuburi de presiune din fontă, diferite dimensiuni (diam. 200 şi 80 mim). 2) Vane diferite diametre.­­ 3) Hidranţi. 4) Plumb pentru ştemuri, necesare la alimentarea cu apă potabilă a oraşului Valoarea acestor materiale este de lei 3.379.485. Livrarea materialelor se va pu­tea face şi parţial în timp de două luni, când furnitura trebuie pre­dată toată. Predarea materialelor se va face la magazia întreprinderilor Co­munale Câmpina. Pentru a fi admişi la licitaţie, concurenţii trebue să justifice prin acte, că au mai livrat asemenea materiale, în bune condiţiuni şi să prezinte recipisa de depunerea la Casa de Depuneri şi Consemna­ţi­uni a garanţiei de 5% din va­loarea ofertei. Garanţia definitivă se va întregi la 10 la sută. Furnitura se va face pe riscul furnizorului. Condiţiunile mai detailate pre­cum şi cantităţile ce se procură din fiecare material în parte, se pot vedea în cartele de sarcini, ce pot fi văzute în orice zi, în orele de birou 8—13 și 16—19 la între­prinderile Comunale. 15 Administraţia Publică Autonomă a Fabricei Material Protecţie a Armatei 9 Se aduce la­cunoştinţa gene­rală că In ziua de 10 Februarie 1041, orele 10, tine licitaţie cu termen scurt, cu oferte închise şi sigilate pentru achiziţiona­rea a­ 65.650 bucăţi carabiniere, licitaţia va avea loc la sediul fabricii din Bucureşti, str. Câm­pul Moşilor No. 10 şi se va ţine conform art. 88—110 din Legea Contabilităţii Publice. Odat­ă cu oferta concurenţii vor depune garanţia provizorie de 5% din valoarea materialu­lui numai în recipisa Casei de Depuneri. Cadtul de sarcini se poate ve­dea la fabrică in fiecare zi de lucru între orele 12—1 jum. a.m. Adjuidecatarii vor plăti costul Înserării acestei publicaţii in Monitorul Oficial şi ziare. 8030, 28 Ian. 1941. 6162 + ♦♦♦♦♦ f ♦­»■»♦♦♦ ♦♦♦♦♦»♦♦»♦« REGIA AUTONOMĂ C. F. R. Marţi 4 Martie 1941 era 9 a. m., se va ţine licitaţie publică în Sala Licitaţiilor C.F.R. Str. Edigard Quinet No. 8 etajul 4 pentru­ procurarea a: 16.000 buc. bile pentru rulmenţi; 2.200 buc. rulmenţi pe bile pentru autobuze. Inform­aţiuni în Foaia Licita­ţiilor C.F.R. Direcţia Economatului. Nr. 24/5/941. 5950 Cetitorii şi abonaţii cari trimit sume de bani prin m. p. pentru abonamente, sunt rugaţi să men­ţioneze acest lucru pe cuponul m. p. şi să scrie citeţ adresa cu oficiul poştal de destinaţie. IN EDITURA „Monitorul Oficial“ a apărut ultima ediţie LEGEA IMPOZITULUI PE LUX ŞI CIFRA DE AFACERI sub îngrijirea Direcţi­unei Tim­brujui din Ministerul Finanţelor Cuprinde toaite modificările pâ­nă la 1 Ianuarie 1941, instriuicţiu­­niile pentru aplicare, tariful unitar de taxiare cu indicele alfabetic precum şi decretele legi cu ex­punerile de motive. Broşura este legaltă în copertă de carbon, cu preţu­l de lei 250.— exemplarul. De vânzare 3 la , ,Momit owfl. Offi- I­rial“, B-dul Elitisabeta Nr. 29 şi la toate librăriile principale din capitală şi provincie. 23 !»+♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦<♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ j disparut I în ziua, de 9 Dec. 1940 elevul I Mihai Gherovici din cL VII II ( ceuî Marele Voevod Mihai. Sem- I nalmente: talie înaltă, brunet,­­ ochii negri, semne particulare I n’axe. Etate 17 * * ani, îmbrăcat I haine și palton bleumarin, că­­l­ciură gris. Cine știe ceva despre el, rog a comunica în calea , Grivited 238. Et. I. 28­1 ♦♦♦♦♦♦ + ♦♦♦♦ + ♦♦ + ♦»♦♦♦♦ 4-M Instalarea noului primar al oraşului Câmpina 28 Ianuarie. In prezenţa d-lui Gh. Gh. Şte­­fămescu, pretorul plăşei Câm­pi­­nia, s’a făcut instalaraa d-lui in­vocat Gogu Haralaambdie, în func­ţia de primar al ofraşull­ui Cam­pania. Au fost de faţă şi funcţionarii primăriei. ----------------(•)♦(•)----------------­ Farmaciile de serviciu Camera de gardă pentru cazuri urgente de faceri în timpu nopţii telefon 3.71.88, orele de serviciu 8 seara — 8 dimineaţa. Farmaciile de serviciu în timpul zilei şi nopţii, între orele 13—15 şi de la ora 20, numai pentru executa­rea reţetelor medicale în cazuri urgente JOI Ia­cobi Victor, Gbr. Oituz 27, I, 4.17.76; Dumitru C., calea Rehoved 5, I; Breață Dumitru, str. Câmpi­­neanu 9, I, 4.05.79; Horn Moise, b-diul Regina Elisabeta 19, I, 3.91.34; Steinberg M., str. C. A. Rosetti 14, I, 2.07.65; Einhorn I., str. Regei© Carol 21, I, 4.17.92; Popovi­ci Lucia, calea Gh­iviţeu 213, II, 4.65.81; Da­mian Maria, calea Griviţei 36?, II; Deciu Ana, b-dul Filantropia 120, II, 3.78.38; Constantinescu L., str. Romană 3, III, 2.08.72; Mihălcescu I., str. Romană 156, III, 2.13.58; Harneş Victor, calea Victoriei 124, III, 3.90.58; Alex© Ioem, şos. Ştefan cel Mare 24, III; Drăgănescu Vic­toria, str. Th. Speranţia 77, IV, I 4.72.64; Bădilă Niccolae, şos. Mihai­­ Bravu, 10, IV, 2.89.56; dr. Mihalo­­­­vici Al., calea Călăraşi 34, IV, 3.91.66; dr. Belcot E. Canonica, b-d­ul Regel© Ferdinand 59, IV; Ştefan Cornea, calea Văcăreşti 83, V, 4.34.97; Papinian Sterie, str. Cuza Vodă 63, V, 4.78.55; Volceanu Camelia, str. 11 luni© 36, V, 3.16.62; Solomon A., calea Dudeiști 28, V, 3.16.54; Iorga Al. Penideilescu, str. Sf. Elefterie 4, VI. 4.31.46. începând de SÂMBĂTĂ 1 Februarie RADIO-UNIVERSUL îşi REIA APARIŢIA săptămânală Cereţi poimâine, la chioşcarul d­vs obişnuit numărul nou din „RADIO - UNIVERSUL“. El cuprinde toate programele româ­neşti şi Străine, informaţii din lumea radiofonică şi articole tehnice UNIVERSUL Luna ALBITURILOR SIFOANE, PÂNZA de CEARCEAFURI, PÂNZA de SALTELE OLANDURI, FETE de MESE, POPLINURI, etc. la „BAZARUL POPULAR“ MISU TEODORESCU STEAUA LIPSCANI 55 — Telefoane : 3-55-58 si 5-30-45 2700 'Wteifijwlfc CALENDAR VINERI, 31 IANUARIE Ort. : Sf. Dr. Chir şi loan Cap., Marcela si Public. Prof.: Edulf Valerie. * Răsări­­iul soarelui 7,38 ; Apusul soarelui 17,22. * Inaugurarea Univrealtărţii din Cluj,, în prezanţa Regelrt Ferdi­nand (19­210). —S’a l­ăsaut, la Viie­­na, compoziticinuit Franz Schubert (1797). FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 31 Ianuarie. 1822. Se încearcă înfiinţarea unui spital în oraşul Târgovişte. Mai mulţi locuitori luminaţi din oraşul Târgovişte cer stăpânirii să le dea voie ca să înfiinţez® un spital, pentru a veni în ajutorul bolnavilor săraci din oraş şi din afară. In urma acestor stăruinţe, Ocârmuirea a aprobat la 31 ia­nuarie 1822, să facă după a lor cerere, un spital compus din pa­tru camere, casă pentru locuinţa doctorului, spiţerie şi spiţer, cu toate cele necesare bolnavilor: aşternuturi, rufărie, hrană şi oa­meni de serviciu. Aşezarea spitalului se hotărî să se facă în chiliile mânăstirei Ste­­lea care se afla în mijlocul ora­şului. Această hotărâre a provo­cat însă neînţelegeri, căci mulţi dintre orăşeni au ridicat cuvânt împotrivă, spunând că aşezarea spitalului în mijlocul oraşului va fi un focar de infecţie. In acest conflict a fost nevoe să intervie Ocârmuirea Valahiei făcând cu­noscut că şi la Bucureşti, spitalele Colţea şi Filantropia, să află tot în centrul oraşului şi n’aduc nici o molipsire locuitorilor. Pentru întreţinerea acestui spi­tal se hotărî deocamdată urmă­toarele: „fiindcă la Târgul din Afară, ce se face Vinerea pe toată săptămâna, în moşia oraşului, cu neguţătorii ce fac alişveriş acolo, să dea câte o para la leu pe sea­ma spitalului; pe la bisericile din oraş şi afară de moşia oraşului să se­pue cutie în care să se adu­ne dela cei ce se vor îndura să dea pentru căutarea bolnavilor, posluşnicii ce se scuteau pe nu­mele doritorilor oraşului să fie pe seam­a spitalului, căci doritorrului are să i se plătească simbria ce se va tocmi cu orăşenii; iar străi­nii ce locuesc pe moşia aceasta şi câţi vor mai ,veni şi se vor aşeza pe dânsa, să se învoiască cu pri­mirea şi acelora, a da pe an ceea­­ce se va găsi cu cuviinţă, însă cu aceasta să nu se facă vre-o sil­nicie, nici să se ceară peste pu­tinţă oamenilor, ci cu mijloc în­voit să se aşeze a nu veni jălbi şi pricini”. Cu toate străduinţele depuse pentru funcţionarea acestui spital nu s’a putut face nimic, totul a fost zadarnic, căci „atât orăşenii de acolo cât şi cei de pe afară, neobicinuiţi fiind cu spitalul îşi fac boalele prin casele lor, pă­­rându-li-se spitalul scurtarea vie­ţii lor”. Ei au rămas cu credinţa că se vor tămădui tot prin botni­ţele ocrotite de blesnică. Acolo se duceau ei fără teamă, căci în a­­cest spital nu vedeau vindecarea boalelor, ci scurtarea vieţii. De altfel, mentalitatea din 1822 se mai găseşte şi azi prin judeţele noastre; ţăranii furg de spitale chiar când se află greu bolnavi, căci ei văd în spital scurtarea vieţii lor. De aceea ei spun că perna lui, decât la spital, este mai bine să moară acasă, pe GEORGE DINCA ! 13.15: Ora: Cota Dunării şi a barei Sulina ; Informaţii artis­tice şi sportive. 13.30: Concert de prânz: Or­chestra Radio, condusă de Th. I Rogalski; 1) Fucik: Marş floren­tin; 2) Bayer: Potpuriu din „Zâna­­ păpuşilor”. 13.50: Serviciul de ştiri ger­mane. 14.00: Continuarea concertului. 1) Mozart: Romanţă pentru corn şi orchestră, solist L Brinea ; g) Raff: Cavatina. 14.10: Radio-jurnal (II). 14.30 : Continuarea concertului. Dostal : Potpuriu pe melodii de Robert Stolz 15.00 : Jurnal cultural. 18.00 : Ora militară Român­o-Germană 18.4­5 : Piese pentru vioară (dis­curi). 1) Lotti: Arie şi Mozart : Dans german, interpretate de Leo Petroni; 2) Joaquin Nin: Cântece spaniole şi Lalo: Intermezzo din Concertul rus (Miguel Candela). 19.00: „De dincolo de mor­ MARE ASORTIMENT DE : 28 Ianuarie 28 Februarie 19.15 : Melodii de Ilarion Vo­ ronca Covalschi, cântate in I-a audiţie de V. Iacobescu (bas); Dulce Bucovină (versuri de A­­lecsandri); Lasă-ţi lumea ta uitată, (versuri de Eminescu); îngeraşi, cântec de leagăn (versuri de Io­­sif); Bădiţă, bădiţă (versuri de I. Voronca Covalschi); Vino ceaţă peste stele (versuri de I. Voronca Covalschi). 19.45: Serviciul de ştiri ger­mane. 20.00: Radio-jurnal (III). 20.20: „Carmen”, operă comică în 4 acte de Bizet (discuri). I Distribuţia : Carmen — Dukcy Perell­; Micaela — Yvonna Bro­­thier; Don José — José de Trevy; Zuniga — L. Morturier; Escamillo — Louis Mi­sy. — Corul și or­chestra Operei comice din Paris, dirijate de Piero Coppola. După actul HI (22.10—22.30): Ra­dio- jurnal (IV). Sport. 23.00 : Jurnal pentru străină­tate în limbile germană, italiană și franceză. RADIO «MISIUNI IN LIMBA ROMANII ALE POSTURILOR STRĂINE DE RADIO mp r D A —­­Ora romanească! 1 6.15: DUNĂREA (325,4 m) și POSTUL PE UNDA SCURTA 41,27 m. 17.55: Posturile italiene (pe lungimile de undă 19.70 m și 25.51 m. în fiecare Sâm­bătă). 18.15: DUNĂREA, 325,4 m. și POSTUL PE UNDA SCURTA, 41,27 m. 18.20: Posturile italiene (pe lungimile de undă 19.70 m. și 25.51 m.). 20.14: BUDAPESTA 549,5 m. 20.15: DUNĂREA, 325,4 m. şi POSTUL PE UNDA SCURTA 41,27 m. 20.40: ATENA 499 m. şi PO­STUL PE UNDA SCURTA 42,4 m 22.20 : Posturile italiene (pe lungimile de undă 16.84 m., 19.70 m., 25.40 m., 31,15 m., 41,55 m., 221 m si 263 m­­. 22.40: LONDRA 261 m.,285 m. si POSTURILE PE UNDA SCURTA 30,96 m. si 49,59 m. 23.15: DUNAREA. 325,4 m. si POSTUL PE UNDA SCURTA 41,27 m. VINERI 31 IANUARIE 1941 RADIO ROMANIA RADIO BUCU­RESTI POSTUL PE UNDE SCURTE 7.00. Ora dimineţii. Radio­jurnal (I); Muzică (discuri); Sfa­turi gospodăreşti. « mânt”. Lectură legionară. Măsuri pentru asigurarea liniştei şi ordinei la T.­Severin T.-Severin, 29 Ianuarie In vederea asigurării ordinei, atât în oraş cât şi în judeţ, au­torităţile militare şi poliţieneşti au luat măsurile dictate de îm­prejurări. In urma dispoziţiilor primite de la ministerul afacerilor inter­ne, au fost schimbaţi conducă­torii comunelor rurale, fiind nu­miţi în posturile de primari şi de ajutori de primari oamenii cei mai gospodari şi mai res­pectaţi, cari au fost desemnaţi de săteni. D. col. Petrescu-Tocineanu, prefectul judeţului Mehedinţi, a dat unele ordonanţe privind de­punerea de arme, închiderea lo­calurilor, etc. Ordonanţele au fost afişat© pe străzi şi în lo­calurile publice. La cercul de recrutare şi în posturile de jandarmi, s’au de­pus de către­­cetăţeni, arme şi muniţii. •­­ Deşi domneşte completă liniş­te şi ordine, în oraş instituţiile publice sunt păzite de armată, iar patrulele continuă să circule pe străzi. Numeroşi legionari din loca­litate au desaprobat acţiunea anarhică încercată la Bucureşti şi în alte oraşe ale ţării, trimi­ţând telegrame şi scrisori de a­­deziune la acţiunea d-lui gene­ral I. Alutonescu, conducătorul statului. De azi dimineaţă s’au început perchiziţii domiciliare la cetă­ţeni, pentru descoperire de ar­me, muniţii şi documente. Per­­chiziţii s’au făcut şi la şcoli şi internate. Conducerea poliţiei a fost lua­tă de azi de d. pt.-col. Cernea, comandantul legiunii de jan­darmi, în locul d-lui maior Ciu­­ciu, care luase conducerea po­liţiei în timpul mişcărilor. Contribuia marilor comercianţi in Capitală pentru ajutorarea Micr­ostaşilor căzuţi la datorie D. general Antonescu a primit următoarea telegramă: Domnule General, In ziua înmormântării vitejilor ofiţeri şi soldaţi, cari, ascultând chemarea salvatoare a domniei­­voastre, prin sacrificiul vieţii lor, au asigurat ţării ordinea şi cetăţenilor respectul vieţii şi al bunurilor, ca o floare pe sicriele celor morţi la datorie, punem la dispoziţia d-voastră, la Banca Naţională, suma de 1.650.000 lei, contribuţie a subsemnaţilor co­mercianţi din Capitală, destinată ajutorării familiilor în nevoe ale celor căzuţi. Rugăm pe bunul Dumnezeu, în aceste grele clipe pentru neam, să vă dăruiască să­nătate şi viaţă lungă : Dumitrescu Militari 100.000 lei; Popp & Bunescu 100.000 lei; Theodor Atanasiu & C-ie 100.000 lei; Gheorghe Fundănescu 100.000­­ lei; Dragomir Niculescu S. A 100.000 lei; Rădulescu & Nicules­cu 100.000 lei; Varfeparonian & Hlebnikian 100.000 lei; Aurel G. Redițeanu 50.000 lei; Theodor Di­­nischiotu & Fii 50.000 lei; Eftime Predoleanu 50.000 lei; A. Kassar­­gian 50.000 lei; Alexandru Duca 50.000 lei; Ştefan Filipescu 50.000 lei; Industria Textilă Gălăţeanu 100.000 lei; întreprinderile Pavel Negreanu 100.000 lei; Ţesătoria Dâmboviţa 100.000 lei; Stelian Petrescu 50.000 lei; Manufactura ţărănească Zambaccian 60.000; Stelian Constantinescu 20.000; A. Muradian 50.000 lei; Societatea Fapit 50.000 lei; Costică Dumi­trescu 20.000 lei; Alexandru Șer­­bănescu 10.000 lei; K. Karaka­­sian 50.000 lei; Dumitru Ton­­cescu 10.000 lei; Theodor Ton­­cescu 10.000 lei; Jean Dumitres­cu 20.000 lei. Expedit: I. Dumitrescu-Militari, str. Carol nr. 47. * D. general Antonescu a răspuns după cum urmează: „Stimate d-le Dumitrescu- Militari, Confirmând primirea telegra­mei prin care îmi anunţaţi depu­nerea sumei de 1.650.000 lei, pen­tru ajutorarea familiilor ostaşilor căzuţi la datorie, vă rog, să pri­miţi dvs. personal şi să binevoiţi a transmite d-lor cari au contri­buit cu obolul lor generos şi de înaltă semnificaţie patriotică la subscrierea acestei sume, — mul­ţumirile călduroase şi recunos­cătoare ale inimei mele. Simţimintele nobile care s’au manifestat atât de mângâetor şi de reconfortant în cursul acestor zile de sfâşietoare tristeţe şi de înlăcrimare pentru sufletul pa­triei, ca şi închinarea unanimă a iubirii româneşti pentru Oastea Ţării, peste durerile vitregiilor trecătoare ne întăresc credinţe nesdruncinată în urmărirea sta­tornică a idealurilor de refacere, de mărire și de veşnicie nr.No­na!­ă. î l1 iVrrrtVrCTTT. In atenția d-lui director general al cailor ferate și trama deciziei nr. 8078 din 2 octombrie 1940 a d-lui general Ion Antonescu, conducătorul Statului, publicată în Monito­rul Oficial P.­­ nr. 231 din 3 oc­tombrie 1940, desemnatorii car­tografi sau technici absolvenți ai școlilor: Academia de arte frumoase, Şcoala specială de cartografi de pe lângă Institu­tul geografic militar, Şcoala su­perioară de meserii şi liceul in­dustriale, pot treile în cadrul artiştilor specialişti înfiinţat de Codul funcţionarilor publici. Cum în tabele de salarizare C. F. R., n­u există asemenea cate­gorie, absolvenţii aceator şcoli funcţionari ai căilor ferate roa­gă pe d. director general al C. F. R.-ului să dispună a se face adăugirea necesară cu arătarea salariilor până unde pot fi a­­vansaţi specialiştii deseminatori cartografi sau tehnici. DELA COMANDAMENTUL NATIONAL AL LUPTĂTORILOR Societatea veteranilor, grad© In­­rarioaa*© „OLTE^TUl/’ a actasat­ d-lui general Gh. Băginiîenicu un raport de adeziune la acţiunea co­mandamentului national all luptă­torilor, solicitând totdeodată înca­drarea în comandamentul unita. * O delegaţie basarabeană, forma­tă din preoţi, s’a prezentat d-l­ui general Gh. Băgulescu, solicitând încadrarea celor peste 6 ml© de preoţi, refugiaţi din Basarabia în coma­ndamenntul naţional al lup- t tătorilor. D. general Gh. Băgulescu a fost prodtctu­at preşedinte d© onoare al parochiei Sf. Gheorghe, din Ga­laţi, compusă din luptători din războiul întregirii înştiinţări pentru refugiaţi Familia plutonier jamd. Marian I. NtaoSai­oanwina Călugăria, jud. Bacău, caută fiatmica, piufc. major pemstaraw Filiu Doam, refugiată din oraşul Băilţi, str. Aurel Vlaticu nr. 7. • Ministerul coordonării şi al statului major economic a luat măsuri pentru importul de ma­terii chimice necesare la fabri­carea talpei artificiale şi a pro­duselor similare. Se va putea astfel ajunge la o îndestulare a pieţei cu produse de acest fel de calitate bună şi rezistentă. • E­l a fost la ministerul coordonării şi al statului ma­jor economic, sub preşedinţia d-lui ministru N. Dragomir, şedinţa comisiei pentru fixarea preţurilor pentru uneltele agri­cole. • Eri a fost la ministerul coordonării o şedinţă în vederea­­ aprovizionării cu carne a Capi­talei, la care au luat parte d-nii: secretar general Romaşcanu, pri­mar general Vântu, furnizorii de came, negustorii de animale, re­prezentantul Remac-ului. S-au stabilit normele pentru o îndestulătoare aprovizionare a Capitalei cu came, cu toate con­­diţiunile atât de grele de astăzi. UN APEL CĂTRE STUDENŢIMEA ROMÂNĂ CREŞTINĂ Grupul studenţesc „Ecaterina Teodoroiu” al asociaţiei „Ardea­lul“ a adresat următorul apel că­tre studenţimea română creştină : Sângeră încă Neamul, de pe ur­ma iureşului de nebunie anarhică care a bântuit deunăzi. Ţara noa­stră, aşa de crunt încercată in ul­timele şapte luni. Dea Domnul astfel, să încheiem seria acestor nenorociri. Rănile trebuiesc, nein­târziat, îngrijite. Fără zăbavă să refacem forţele şi toate elementele fundamentale au permis două mi­lenii Naţiei, să străbată biruitoare şirul nesfârşit de nenorociri şi as­pre vicisitudini istorice. Altfel, ne­demn, siniştrii ciocli ai Neantului îl vom înfunda în văgăuna prăbu­şirilor totale. Să dăm ascultare Generalului ION ANTONESCU, Conducătorul Statului, care a sal­vat eroic Naţiunea de la pieire. Imediat, deci Studenţimea Româ­nă Creştină să intre în legalitate şi ordine, In această ordine şi le­galitate, care până azi nu ne erau îngăduite cum s’a zămislit in sân­ge, în prostie şi trădare de Neam. Să ne dăm mână cu mână, să ne unim cu toţii. Să uităm patimile din trecut, să suprimăm toate cau­zele care ne-au învrăjbit români cu români. Să ne refacem unitatea noastră de gândire şi simţire ro­mânească. Şi, apoi, să dăm Patriei întreaga studenţime română creş­tină toată abnegaţia, toată pute­rea noastră de muncă şi de sacri­ficiu. Să pornim, noi cei dintăin cruciada de unire a tuturor Ro­mânilor. Să pornim cruciada de reînfrăţire, de iubire şi respect a tuturor celor de o lege şi de un Neam Românesc. Să nu avem o­­dihnă până când nu vom face să piară dintre români toate motivele de zânzanie şi ură fraticidă. Să luptăm cu tot focul tinereţii noa­stre pentru renaşterea virtuţilor străbune ale poporului românesc şi încrederea în destin măreţ ce-i este hărăzit. Mai departe apelul spune : STUDENŢI ROMÂNI CREŞTINI. Să fim demni şi conştienţi de menirea noastră istorică. Pentru aceasta trebuie să ne desmeticim. Să dăm uitării un trecut de tris­tă memorie. Să începem o viaţă nouă. Dar să luăm seama la expe­rienţele unui deceniu de decadenţă naţională, socială şi politică, — a­­ceste experienţe cari au culminat , cu evenimentele tragice din ulti- •­mele zile. Şi care ne-au costat a­­tâta pe noi, ca şi întregul Neam românesc. E drept, ne putem lipsi de ele, cum puteam cruţa şi sacri­ficiile cu care le-am plătit. Dar a vrut ursita nemiloasă ca studenţi­mea română creştină, să se lase minţită, exploatată şi îmbătată cu cele mai periculoase utopii, impor­tate de peste graniţe. Studenţi­mea română a plătit din plin tri­butul acestei credulităţi şi rătăci­rilor In care s’a lăsat prinsă. Căci nimeni în această Ţară n’a suferit, şi n’a îndurat mai multe umilinţe şi sacrificii ca studenţimea română creştină. Deaceia studentul român, din ce­nuşa tristului său trecut decenar, când a fost sustras funcţiilor sale culturale, naţionale, sociale şi po­litice, se înalţă demn, cu adevărat naţionalist, iubitor de cultură te­meinică şi profundă gândire, ma­turizat, refractar himerelor şi tu­turor amăgirilor ce au nenorocit, de­­moalizat şi abrutizat tineretul ro­mân în ultimii zece ani. Şi l’au în­depărtat de linia credinţei divine şi adevăratului naţionalism. De aceia, noi, studenţii din A­­sociaţia­­ARDEALUL“ vă chemăm între noi. Vă cerem să faceţi şi să gândiţi ca noi. Să fiţi alţii decât cei de emi. Să înscrieţi ca misiune istorică a generaţiei noastre desro­­birea tuturor românilor, reîntregi­rea teritorială, refacerea hotarelor. Toate adelate ideologii ce v’au fost fluturate pe dinaintea priviri­lor voastre curate şi arzânde de focul sacru al dragostei de neam, de ţară, de Rege şi de Dumnezeu, atunci când n’au fost înşelăciune, trădare de Neam şi meschinătate, au fost utopii sau sub raportul des­tinului şi marilor imperative na­ţionale, au fost idealuri minore. Este colege şi colegi, astăzi, un comandament crucial al vremii, ca voi să vă revizuiţi conştiinţele şi credinţele. Să ardeţi ceea ce aţi a­­dorat şi să adoraţi ceea ce aţi ars. Experienţele, suferinţele şi deza­măgirile voastre şi ale Namidui vă vor înlesni această încadrare în slujba Neamului, a lui Christ, a adevărului, a culturii şi civilizaţiei. Aşa să ne ajute Dumnezeu ! TRAIASCA ROMANIA! TRAI­AS­CA REGELE ! TRAIASCA GENERALUL AN­­TONESCU * Grupul studenţesc „ECATERINA TEODOROTU“ al Asociaţiei „ARDEALUL“. .amnmam ! Noii conducători ai lui Târnava-Mică ECONOMICE şi oraşului Blaj 28 Ianuarie In arena evenimentelor dure­roase din zile trecute şi după ce ordinea şi liniştea a fost re­stabilită în ţară, la conducerea judeţului nostru a fost numit d. lt.-colonel Petre Angelian, care a şi preluat de la fostul prefect d. Ion Covrig-Nonea. Ca primar al oraşului Blaj a fost numit d. Emil Negruţiu, in­spector general în ministerul agriculturii şi domeniilor, pen­sionat, mare proprietar în B­laj, şi cel mai cunoscător om al mul­tiplelor probleme ale oraşului, iar ca ajutor de primar a fost nu­mit d. dr. Emil Pascu, avocat. La conducerea poliţiei oraşu­lui a fost numit d. căp. Petre Manea în locul d-lui prof. Olim­piu Miroşeanu. t+-f ♦ ♦♦♦♦»♦♦ + ♦+♦♦♦♦♦♦ -©♦O­ -------------»$-----------­ Noi secretari generali la ministerul runer, sănătăţii şi ocrotirlor sociale D. prof. dr. Petre Tomescu,­­­tru medicina preventivă, ministrul muncii, sănătăţii şi p-­i D. dr. Simtem Tovaru, docent crotirilor sociale a numit sacre- universitar, secretar general pen­­tari generali pe d-nii:­­ tru medicina curativă. D. I. Stoichiță, inspector gene- • D. Joldea Rădulescu, secretar ral sanitar, secretar general pen- I general la muncă. Manifestaţie de simpatie pentru d. general Antonescu Iaşi, 28 Ianuarie Astăzi d. a„ Vu întrunit la universitate în şedinţă membrii colegiului universităţii mihăi­­lene, sub preşedinţia d-lui pro­rector Petre Dragomirescu, de­canul facultăţii de drept. Erau prezenţi toţi profesorii aflători în localitate. La sfârşit i s-a expediat d-lui general Ion Antonescu, conducătorul sta­tului, o telegramă de înfierare a acţiunei de rebeliune. La­ sfârşit, profesorimea a fă­cut o caldă şi entuziastă mani­festaţie de simpatie pentru d. general Antonescu, aclamân­­du-l îndelung. i Intinţarea de îndrumători ai antei pe lângă industria metalurgică şi de armament ’Monitorul Oficial nr. 24 din 29 fabricate, în conformitate cu ne- Ianuarie publică următorul de-­i voile Statului; Preţ: Art. I. Ministerul apărării na­ţionale, subsecretariatul de stat al înzestrării administraţiei Ar­matei, va putea numi îndrumători ai armatei pe lângă oricare din întreprinderile metalurgice şi d© armament din ţa­ră, care le-ar găsi de cuviinţă. Art. II. Atribuţiunile acestor în­drumători ai armatei sunt ur­mătoarele : a) Studierea, coordonarea mă­surilor de luat şi efectuarea con­trolului la industria respectivă; b) Inventarierea capacităţii ei de producţie ; c) Crearea potenţialului indu­strial siderurgic în întreprindere, corespunzător nevoilor militare; d) Stabilirea şi executarea in­vestiţiilor necesare atingerii ace­stui potenţial; e) Repartiţia activităţii între­prinderii pe specialităţi; f) Reglementarea aprovizionării, repartizării şi eventual vânzării de materii prime, semifabricate şi g) Activitatea producţiei şi in­dicarea posibilităţilor de credit, necesar activării şi valorificării ei; h) Controlarea, angajarea şi în­depărtarea personalului muncito­resc administrativ şi de condu­cere al Întreprinderii şi i) Controlarea îndeplinirii obli­gaţiunilor Întreprinderii faţă de Stat; Art. III. Numirea îndrumători­lor armatei se va face prin deci­zie ministerială, in care se va arăta durata ei limitată și retri­buţia, pentru fiecare caz în parte. Ea nu constitue vreun drept și poate fi revocată nemotivat ori­când. Art. IV. Măsurile luate de în­drumătorii armatei, în limitele prevăzut© de art 2, se fac cuno­scute întreprinderii prin ordo­nanţe interne, secrete, după ce vor fi fost aprobate în prealabil de Subsecretariatul de Stat al în­zestrării şi Administraţiei Arma­tei Aceste ordonanţe sunt imediat executorii, independent de oricare alte prescripţiuni legale ce ar re­zulta din codul de comerţ, statu­tele întreprinderilor, sau din ori­ce alte legi generale, sau speciale contrarii. Art. V. Ele se execută în caz de opunere, prin intermediul for­ţei publice. Art. VI. Orice organe al© Sta­tului ar funcţiona pe lângă în­treprinderile metalurgice şi de armament, în virtutea oricăror legi, cu orice atribuţiuni şi sub orice denumire, precum şi orice organe ale întreprinderii, sunt subordonate îndrumătorilor arma­tei, numiţi conform prescripţiuni­­lor de faţă. Art. VII. Orice dispoziţiuni le­gale contrare prezentului decret­­lege sunt şi rămân abrogate. * In expunerea de motive se spune că : „prezentul decret-lege este ne­cesar deoarece s’a constatat că acest gen de industrie, în loc să se încadreze in sforţarea gene­rali de a spori posibilităţile de înzestrare ale oştirii, şi-a micşo­rat potenţialul nemai putând azi realiza nici măcar debitul atins în trecut. Acest rezultat fiind datorat lip­sei de coordonare şi de autoritate în conducere, se impune crearea unor organe îndrumătoare care să poată imprima cu autoritate un nou ritm de fabricaţiune, co­respunzător cerinţelor imperioase ale Statului". 4 Y

Next