Universul, aprilie 1941 (Anul 58, nr. 87-113)
1941-04-01 / nr. 87
. ABONAŢII „UNIVERSULUI“ cari vor trimite direct Societăţii „ Franco-Române“ secţiunea versul“, Bucureşti calea Griviţei 23, suma de lei 600.— vor primi: 1) O POLIŢA NOUA DE ASIGURARE DE 30.000 LEI cu amortizare şi premii în bani şi lozuri ale Loteriei Statului achitată înainte de 3 luni, participând la tragerile Societăţii din lunile Aprilie, Mai si Iunie 1941 2) UN SFERT DE LOZ AL LOTERIEI STATULUI PENTRU CLASA 4-a — CONFORM NOULUI PLAN — IN VALOARE DE LEI 1000—, participând la tragerile clasei a 4-a din 15 şi 16 Aprilie 1941. Aceşti abonaţi ai „Universului“ primesc scutire de rate pe baza abonamentului si anume : pentru fiecare abonament anual se eliberează de plată 4 rate lunare a lei 220.0, de la sfârşitul asigurari. In felul acesta, durata plăţii primelor, care pentru această asigurare este de 10 ani, se reduce pentru abonat la 7 ani. Continuând plata ratelor de asigurare de lei 220, lunar vor mai primi în chitarea ratei a 4-a lunare un cuţitaş cu două limbi şi tirbuşone, achitarea ratei a 12-a lunare, una casetă cu 6 ceşti şi 6 farfurioare de Karlsbad. . . , Se poate cere trecerea de la o asigurare veche la o asigurare nouă, în condiţiunile sus arătate. Inspecţia d-lui ministru de la Teleorman interne Turnu-Măgurele, 28 Martie I ministru toate greutăţile de ordin financiar şi edilitar pe general de divizie D. Pot cari comuna le întâmpină atât pescu, ministrul de interne, în- ! din cauza insuficienţei venitusoţit de d-nii : col. Pătruţoiu, secretar general şi Cornel Popescu, inspector g-ral ad-tiv, a făcut o inspecţie inopinată instituţiunilor din judeţul nostru. Prima inspecţie a făcut-o primăriei oraşului Alexandria, unde a fost întâmpinat de d. primar Ion Răducanu, apoi a inspectat primăria şi precura din acel oraş. După amiază la orele 15 a sosit la prefectura judeţului. Cu acest prilej de ministru s’a interesat de mersul lucrărilor administrative, cât şi de muncile agricole dând instrucţiuni ca acestea sâ se efectueze in condiţiuni cât mai bune şi in conformitate cu planul agricol. D. Cornel Popescu inspector, a făcut verificare asupra lucrărilor de comptabilitate şi de gestiune, precum şi a întrebuinţării fondurilor existente ale prefecturei. D. ministru a mai vizitat portul T. Măgurele, poliţia şi pretura din localitate. După aceea d-sa a inspectat primăria oraşului, dându-i-se toate lămuririle de către d. N. Hagiescu, primarul oraşului. Astfel d. primar a expus d-lui rilor cât şi a multiplelor nevoi ce se cer ,împlinite şi dificultăţile de aprovizionare. Apoi examinând proectele de lucrări pe anul în curs, a aprobat pe cele întocmite de d. primar, care se rezumă la : refacerea străzilor, sănătatea publică şi instrucţia publică. D. ministru apreciind nevoia urgentă a clădirii unui local de băi în locul celui distrus de curemur, a acordat primăriei o subvenţie de un milion lei şi a promis să intervină pe lângă d. ministru al sănătăţii, spre a da primăriei materialul sanitar acestor băi şi cuptorului de deparazitare. La plecare d. primar a Înmânat d-lui ministru un documentat memoriu, însoţit de fotografii, care oglindeau starea de totală degradare a străzilor şi trotuarelor oraşului, cari au avut atât de mult de suferit din cauza unităţilor motorizate de mare tonaj cari au circulat şi staţionat în ultima vreme. Impresionat de cele constatate de ministru a promis tot concursul său urmând a aloca din bugetul ministerului, ceia ce va fi posibil, pentru refacerea străzilor. ION PILLAT Poetul ION PILLAT împlineşte 50 de ani. Autor al unei întinse opere literare ce isvorăşte dintr’o putere de creaţie mereu vie şi rodnică în centrul vieţii noastre spirituale, poet cunoscut şi preţui ca unul dintre cei câţiva mari contemporani, d. ION PILLAT este întâmpinat de „Universul literar”, la împlinirea acestei etape a vârstei, printr’o sărbătorire. Revista îi închină numărul de Sâmbătă, 29 Martie, strângând în paginile sale o seamă de colaborări omagiale şi critice, care luminează deopotrivă personalitatea şi opera sărbătoritului. Iscălesc d-nii: V. VOICULESCU : Lui Ion Pillát (poesie) ; N. I. HERESCTI: Dintr’un caet vechi; AL. DIMA : Experienţa spirituală a lui Ion Pillát; MIHAI NICULESCU : Ion Pillát şi Balcicul ; MIRCEA STREINUL : Notele unui muncitor ; C. FANTÅNERU: Pe Argeş în sus; ŞTEFAN BACIU: Cuvinte la o sărbătorire. CONSTANTINSTELLAN : Poezia lui Ion Pillat. însuşi sărbătoritul cinsteşte acest număr cu preţioasa d-sale colaborare, dând câteva poesii de-o superbă ţinută lirică. Mai colaborează : Laurenţiu Fulga, Desdemona Petrescu şi Octavian Metea. Cronici semnează : Paul Miracovici Romeo Alexandrescu, Traian Laleu, Adriana Nicoară, Sergiu Dimitrescu, „Vitrina Europei” de Traian Chelaru, Saracter şi C. Postelnicul Ilustraţii de Voinescu. Citiţi UNIVERSUL LITERAR CALENDAR LUNI 31 MARTIE Ortodox: Sf. Ipati© Catolic: Belbina Protestant: Trobgatt # Naștrea marelui pictor spaniol Goya (1746). * Răsăritul soarelui 6.00. Apusul soarelui 18.41. MARȚI 1 APRILIE Ortodox : Maria Egipteanca. Catolic : Hugo, Macarie. Protestant: Teodora. Hugo. Horia este primit în audientă de Împăratul Iosif al Austriei (1784). — Intemeerea Academiei Române (1866). FAPTE ȘI GÂNDURI ALTE VREMI 31 MARTIE 1860. Domnitorul Alexandru loan Cuza dă înalt ordin de zi pentru adoptarea altor grade în oștirea română. In acel înalt ordin spune domnitorul: „In locul epoletelor şial temlecelor ce se poartă astăzi, Noi ordonăm adoptarea altora precum urmează: De cărtire Noi şi Generalul oştirii se va purta în locul plăcilor, fir galben cu cusătura după alăturatul model, iar temlecile, peste tot de fir galben. Stabii ofiţeri, vor purta asemenea epatate, însă în Jocul plăcii serasir galben şi se vor deosebi, având Maiori două steile pe serasir şi colonelul nad una. Aceia însă care poartă fifteitele albe serasirete vor fii asemenea albe. Ober ofiţerii vor purta tot astfel de epatate dar fără drumri, deosebindu-se gradele prin a fivea pe epoilet sublocotennenţii, tinta stea, locotenentul două şi căpitanul nici una. Temlecile stabi-ofiţerilor vor fi de găitan negru nătund, cai’n ciucure de fir galben legat gros, iar ale oberilor ofiţeri, asemenea, insă diucurile subţire desfăcut“. Acest înalt ordin de zi a fost publicat în Monitorul Oficial al Ţării Româneşti, la 5 Aprilie 1859. 1881. Administraţia Salinelor Statului se uneşte cu admininistraţia Regiei tutunurilor. 1832. Se promulgă legea pentru regularea proprietăţii imobiliare în Dobrogea. 1 Aprilie 1891. Academia Română a ţinut şedinţă solemnă cu prilejul a 25 ani de la înfiinţare. La această sărbătorire au luat parte membrii ordinari : I. Caragiani, I. Sbiera, G. Sion, B. P. Haşdeu, N. Quintescu, G. Chiţu, I. Vulcan, Gr. Tocirescu, G. Bariţiu, V. Babeş, V. A. Urechia, M. Kogălniceanu, D. A. Sturdza, V. Maniu, A. Papadopol-Calimah, N. Cretzulescu, P. S. Aurelian, Gr. Ştefănescu, Generalul St. Fălcoianu, E. Bacaloglu, Dr. D. Brândză, P. Poni, Dr. I. Felix, F. Porcius, Gr. Cobălcescu membrii onorari : P. Grădişteanu, Gr. Grădişteanu, Teodor Rosetti; membrii corespondenţi : D. A. Laurian, Z. Boiu, C. Esarcu, I. Bianu, St. Vârgolici, A. Lecomte du Noüy, A. Naum, O. Ionescu-Gion, T. Speranţă, M. Şuţu, I. Slavici, I. Kanderu, C. Erbiceanu, C. F. Robescu, Sp. Haret, St. C. Hepites, Dr. Z. Petrescu, Dr. A. Şulţu, Dr. C. Istrati, Dr. V. Babeş, N. Culianu, C. Gogu, Dr. G. Romniceanu, Dr. G. Assaky şi Dr. N. Kalinderu. Vodă Carol I, cu prilejul acestui jubileu a adresat membrilor cuvinte de mulţumire şi încurajare, începând discursul său a spus : ■Privesc ca o coincidenţă fericită, că tocmai în anul suirii Mele pe Tronul României s’a pus temelia Academiei noastre, care serbează astfel al 25-lea an al constituirii sale împreună cu acela al Domniei Mele. Mi-aduc aminte de ziua când am venit pentru întâia dată în mijlocul Societăţii literare, cunoscând încă puţin limba română şi când bătrânul Haliade salutându-Mă cu urări călduroase, exprima nădejdea că Mă voi îngriji de hrana sufletească a Românilor. Academia primind întemeierea sa, ca un sfânt depozit, paza, îngrijirea şi desvoltarea limbed, trebue să fie mândră de această însărcinare, care este şi vrednică de aşa înaltă adunare literară“... Tot în această Şedinţă solemnă Regina Elisabeta a cetit nuvela Sa „Sola“, care a fost primită cu multe aplauze. Mihail Kogălniceanu a vorbit despre marea problemă a desrobirii ţăranilor. Şedinţa deşi începuse la ora 1 juni, s-a terminat la ora 5 într’o înălţătoare atmosferă. George Dincă 21: ROMA (20R) (31.15 m.— 25.4 m.—19.61 m.). 21.35: BELGRAD (49.18 m.). 22.20: ROMA (20R) (31.15 m. —25.4 m.—19.61 m.) numai Duminică. 22.30: DUNAREA (325.4 m.). Nepotrivirile între programele publicate la această rubrică şi emisiunile posturilor noastre de radio se datoresc faptului că schimbările ni se trimit după tipărirea ziarului. LUNI 31 MARTIE RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 kw. RADIO BUCURESTI 364,5 m. 823 kHz. 12 kw. Postul pe unde scurte 324 m. 9260 kHz. 2 kw. 6.45—8.45. ORA DIMINEŢII Muzică de dimineaţă; Radiojurnal (I); Continuarea muzicei de dimineaţă. 12.30: Muzică din opere franceze: (discuri); Uvertură din „Regele Ysului“ de Lalo (Orchestra filarmonică din Berlin dirij. de Albert Wolf); Aubade din „Regele Ysului“ de Lalo şi Romanţa lui Nadir din „Pescuitorii de perle“ de Bizet (voce: Joseph Rogatchewsky); Arie din „Herodiade“ de Massenet (voce: Louis Musy); Aria Margaretei din „Damnaţiunea lui Faust” de Berlioz (voce: Yvonne Gall); Arie din „Mireille” de Gounod (voce: Georges Thill; Arie din „Maroul” de Baland (voce: Georges Thill; Marş şi Cor din „Carmen” de Bizet (coruri şi orch. operei din Hamburg, dirij. de Schmidt Isserstedt). 13.15. Radio-jurnal (II). 13.30: Muzică de prânz: Orchestra Costică Tandin: De ţi-am greşit, îţi cer iertare-romanţă, Hora şapte scări şi o Sârbă, E noapte, tango de Ninel Hirizescu şi Să nu mă uiţi că mă iubeşti slow de Vilnov; Jocuri ardeleneşti. 13.50. Serviciul de ştiri germane. 14. Continuarea muzicei de prânz: Orch. Costică Tandin: In satu’n care m’am născut, romanţă de Dendrio; Merge Tiţa la fântână, cântec românesc de Titi Vrăbiuţă: Cârăuleanca, joc din Dolj. 14.10: Radio-jurnal (III). 14.30: Continuarea muzicei de prânz; Orch. Costică Tandin: Idile-vals de Waldteufel; Din lacrimi s’a născut iubirea, tango de Ninel Hirizescu; Săbărelul şi Hora bătrânilor; Ai să uiţi până mâine, tango de Liliana Delescu: E mult de-atunci, romanţă; Boerească ca la Segarcea şi Hora lui Ciungu. 15: Radio-jurnal (IV); Jurnal cultural. 15.15: Muzică variată uşoară (discuri); Andaluza de Taeye; Cochetărie de Mahr; In frumoasa Sicilie, tango de Siegel; Vals de Costică Ionescu. 18: Concert de muzică simfonică franceză (discuri); Introducere din „Fervaul” de D’Indy (orch. Conservatorului din Bruxelles dirij. de Désiré Defaux); Concertino de Jean Francaix (pian. Francaix și filarmonica din Berlin dirij. Leo Borchard); Simfonia în si bemol major de Chausson (orch. Conservatorului, dirij. de Fierro Coppola); Vânătorul blestemat de César Franck orch. Covent Garden, dirij. de Eugene Goossens). 19: Cărţi şi reviste. RADIO ROMANIA 19.15: Muzică populară românească-St. Ilugeanu-armonică. V. Constantin-clarinet ,acomp. la ţambal de Sandu Ioviţă şi Voicu Ciobanu-flaut. I. Bugeanu-armonică; Constantin-clarinet acomp. de Sandu Ioviţă la ţambal: Cui îi ară plugul bine şi Nu mă călca pe picior; Trece Leana pe colnic; Săraca inimă bună; II. Voicu Ciobanu-flaut: Doine şi jocuri româneşti de Tib. Brediceanu; III: Bugeanu-armonică; Constantin-clarinet acomp. de Sandu Ioviţă la ţambal; Săbtărelul şi Hora isvoarelor; Sârba de la Severin; Arii naţionale; IV: Voicu Ciobanu-flaut; Jocuri româneşti de Tib. Brediceanu. RADIO BUCUREŞTI 19.15: George Manoliu (vioară) şi Nicolae Marcovici (pian): Cesar Franck: Sonată. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.50: Serviciul de ştiritermane. 20: Radio jurnal (V). RADIO ROMANIA 2010: Cântece din Ardeal-Ştefan Savu-voce: Brediceanu: Frunză verde frunzuliţă; Drăgoi: Ş’aseară fusei pe coastă; I. Borgovan: Strigă mierla; G. Dima: Cântecul pastorului; Monţia: Mi-e dor de munţi; Ion Borgovan: Toarce ţuică. 20.35: Muzică românească (disc.): Mai ţii mândru minte bine (voce: Rodica Bujor); De dor şi Brâul lui Purdelea. RADIO BUCUREŞTI 20.10: Melodii de Dostal. D-ra Constanţa Bădescu (voce): Lied; Mi-am dăruit inima; O zi fără tine; Pauză; Visul basmului de iubire. 20.30: Jurnal pentru străinătate în limba turcă. 20.40: Continuarea muzicei de Dostal-voce: d-ra Constanţa Bădescu; Patrie: Cântecele tale. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20.45: Prof. Victor Papacostea ; Colaboratori lui Mihai Viteazul: Radu Șerban. 21. ORA ITALIEI: I. Roma de azi de Prof. Alex. Marcu; II. Muzică de Respighi (discuri); Pinii dela villa Borghese (orch. simf. din Milano, dirij. de Lorenzo Molaioli); Fântânele Romei (orch. simf. din Londra dirij. de Albert Coates); Serbări romane (arch. simf. din Milano dirij. de Molajoli); III. Jurnal italian. 22: Radio,jurnal (V); Sport. 22 20: Dansuri de Chopin (disc.): Poloneză în do diez minor( pian: Hanna Schwab), Vals în do diez minor (pian). RADIO ROMANIA 22.30: Muzică românească (disc.): Dodă frică mi-e că mor ca mâine (voce : Maria Tănase); Vită de banăţeancă Şi Au plecat Moţu la ţară, doină; De-aşi mai trai pana la vară şi Tineret Copil eram, sârbă (voce: Maria Matache). RADIO BUCUREŞTI 22.30: Jurnal pentru străinătate In limba greacă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 22 45: Ciclul sonatelor de Beethoven: Vasile Filip vioară şiPaul Jelescu-pian: Sonata No. 4 m la minor; a) Presto, b) Andante schersozo, c) Allegro molto _ 2315: Jurnalul pentru străinătate în limbile germană şi italiana. 23.30: Muzică variată uşoara (discuri): Poezie de Rixner și Gelozie, tango de Gade: Lied de Strecker (voce: Eric Helgar); Potpuriu de dansuri vechi: Slowfox de Sussaki și Ghitara mea, tango de Orlandis (voce: Fernando Orlandis); Potpuriu de melodii din filme de Borchert. . . .. . 24 . Jurnalul pentru străinătate în limbile franceză și engleza. 0,15__0.30: Muzică variată uşoara (discuri): Paso dobte de Marquina și Tango de Reisfeld, Fox de Winkler ; Marie-Luise-serenada de Meisel (voce: Marcel Wittisch); Ti-pi-ti, fox de Grever. MARŢI 1 APRILIE RADIO — ROMANIA 1875 m. 160 kHz 150 Kw. RADIO — BUCUREŞTI 364,5 m. 823 kHz. 12 Kw. POSTUL PE UNDE SCURTE 32.4 m- 9260 kHz. 2 Kw. 645—8.45. ORA DIMINEŢII. Muzică de dimineaţă; Radio-jurnal (I); Concert de fanfară româno,german; Continuarea muzicei de dimineaţă. 12.30: Concert de muzică simfonică engleză (discuri); Uvertura copiilor de Quilter (orch. filarmonica din Londra, dirij. de Henry Wood); Fragment din suita „Coroana Indiei” de Elgar (orch. simfonică din Londra, dirij. de autor); Rapsodia galică de German (orch. simfonică din Londra dirij. de Landon Roland); Contraste de Elgar (orch. filarmonică din Londra dirij. de Elgar). 13.15: Radio-jurnal (II)13.30: Muzică de prânz: Orch. Grigoraş Dinicu: Bal la purte-vals de Lanner; Norinca de Boulanger; Arii naţionale. 13.50: Serviciul de ştiri germane. 14: Continuarea muzicii de prânz: Orch. Gr. Dinicu: Canţoneta de Ambrozio; Siciliana şi Rigaudon de Francoeur - Kreisler; Albina de Schubert. 14.10: Radio-jurnal (HI). 14.30: Continuarea muzicei de prânz: Orch. Gr. Dinicu: Ai să uiţi până mâine-tango de Liliana Delescu; Suflet candriu de papugiu de Vasilescu; Romanţe şi Arii naţionale; Voci de Primăvară de Johann Strauss; Gelozia de Gade; Jocuri româneşti-15: Radio-jurnal (IV); Jurnal cultural. 15.15: Muzică variată uşoară (discuri); Vals Marguerite de Maian, do; Serenadă de Weerama şi La Picciana de Lazzaro; Polca Anei de Johann Strauss. 18.15: Primăvara muzicală (discuri); Noapte de Mai-uvertură de Romsky-Korsakoff (arch- simfonică din Londra, dirij de Albert Coates); Traffdafirul și Privighetoarea de Rimsky-Korsakoff (voce: Tito Schipa); Aprilie de Tosti (voce: Riccardo Stracciari); Primăvara de Schubert (voce: Elena Gerhardt); Cântec de primăvară de Gounod (voce: Franz Völker); Rândunele în cuib de Crescenzo (voce: Beniamino Gigli); Murmur de primăvară de Sinding; Era în Aprilie de Pedrel (voce: Armand Grabbé); Primăvară de Hildach (voce: Schmitt Walter); E Mal... (voce: Yvette Guilbert); Cântecul primăverii din „Walkyria” de Wagner (voce: Lauritz Melchior). 19: Literatura noastră, RADIO BUCUREŞTI 19.15: Muzică de Ravel (discuri); Pavană pentru o infantă defunctă (orch. simf. dir de Freitas Branco); Concert pentru pian şi orchestră; Marguerite Long şi orch. simf. din Paris dir. de Ravel); Preludiu şi Forlane din „Mormântul lui Couperin’ (arch. conservatorului din Paris, dir de Piero Coppola)RADIO ROMANIA 19.15: Orch. V. Julea (voce: Rodica Bujor); Arii naţionale; Am iubit la Mizil (voce); Frunză verde de bujor (voce); Te-am iubit numai pe line, romanţă de Emil Georgescu; Arii ardeleneşti; La bădiţă al meu la poartă (voce); Cântecul plugarului (voce); Marinară de la Gorj (voce); Un joc oltenesc. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.50; Serverul de ştiri germane, 20: Radio-jurnal (V)RADIO BUCUREŞTI 20.10: Program de primăvarăoreh. Radio dirij. de C. Bobescu, voce; Lisette Dima, Johann Strauss: Voci de primăvară; Félicien David: Arie din Perla Braziliei”; Const. Bobescu: Privighetori în noapte .Aubert: Hohot de râs 20.30: Jurnalul pentru străinătate în limba turcă. 20.40: Muzică orientală (disc.): Visare de seară din „Suita algeriană’ de Saint-Saens (arch. simf. Gramofon, dirij de Piero Coppola). RADIO ROMANIA 20.10: Cântece olteneşti, bănăţene şi ardeleneşti-Emil Fanea (voce); Drăgoi; Şi-aseară fusei pe coastă; Castrișeanu: Hai salcâm, salcâm de vară; Ed. Caudella: Pe lângă boi; Brăiloiu: Bolnavă mieria bolnavă; Tib- Brediceanu: Arde-mite-ai codru des; Al. Zirra: Brânzules nă lemn de soc; Tib. Brediceanu: Eu te joc pe tine lele-29.30: Muzică românească (discuri); Sârba lăutărească (nai: Fănică Luca), S’ar fi bătut Dumnezeu şi Neghinuţă neagră (voce: Maria Tănase); Hora sicacato. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20:45: Prof. Ion Petrovici: Evoluţia omenirii. 21: Concert simfonic-Orchestra Radio, dirij. de Romulus TVTilea pian; D-na Aurelia Cionca: Weber: Uvertură la „Oberon’; Beethoven: Concertul No. 5 în mi bemol, pentru pian şi orchestră (pian: Aurelia Cionca); Zirra: „Crăciunul’ Poem simfonic. 22: Radio-jurnal (VI); Sport 22.20: Selecţiuni din operete (discuri): Uvertură la „Nunta lui Nakiris’ de Lincke. RADIO BUCUREŞTI 20.30: Jurnalul pentru străinătate in limba greacă. RADIO ROMANIA 20.30: Muzică românească (discuri); Ca la Breaza şi Brâul şi Sârba mare; Din poiana vadului şi Bate vântul vârfurile; Hora de la Corbeni. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 22.45: Continuarea selecţiunilor din operete (discuri): Potpuriu din „Contele de Luxemburg” de Lehar; Lied din „Farmecul unui vals” (voce: Peter Anders); Două arii din „Dubarry” de Millöcker (voce; Erna Sack; Arie din „Clopotele din Comneville de Planquette (voce: Armand Crabbé); Selecţiuni din „Studentul cerşetor” de Millöcker (voce: Carla Spietter şi Peter Anders). 23.15: Jurnalul pentru străinătate In limbile germane şi italiană. Răs. soarelui 5.59. 18.42. Ap. soarelui DIN RADIO EMISIUNI IN LIMBA ROMANA ALE POSTURILOR STRĂINE DE RADIO — (Ora românească) — 610: DUNAREA (325.4 m.). și postul pe unde scurte D.X.O. (49.3 m.) 17.30: DUNAREA 1325.4 m3. 18.20: ROMA (2RO) (19.7 m.— 25.51 m.). 20.14 : BUDAPESTA (549.5 m.). 2010: DUNAREA (325.4 m3. 20.45 : ATENA (499 m. — 42.4 m.) 21 : GR. I Italian (2632 m.— 221.1 m). UNIVERSUL Conferinţa administrativă de la Ploeşti Ploeşti 29 Martie In sada cinematografului „Airo”, din localitate s-a ţinut o conferinţă a organelor administrative din plasa centrală a jud. Prahova, prezidată de d. V. Iomescu Caradia. pretorul plăşii D-sa a arătat situaţia actuală a judeţului, in speciali a plăşii centrale al cărei conductor este, din punct de vedere economic. Cu această ocazie a făcut un călduros apel la cei de foţă îndemnându-i să procedeze de urgenţă la ararea şi semănarea fiecărui petec de pământ din care dispun şi care până acum nu fuseseră întrebuinţate pentru agricultură. Toate acestea trebuiesc făcute numai în conformitate cu planul de cultură întocmit de Camera agricolă şi care a fost difuzat atât prin presă cât şi prin ordonanţe afişate în fiecare comună. D-sa a citit ordinele primite de la ministerul agriculturii şi domeniilor prin prefectura judeţului, dând explicaţii şi directive asupra modului cum trebuasc executate. A insistat asupra felului cum trebuesc executate. A insistat asupra felului cum trebuesc îngrijite sa-telie noastre, din punct de vedere higienic, îndemnând pe primarii şi preoţii din plasa centrală, să ia de îndată măsuri de curăţire a şoselelor, curţilor, grădinilor, fântânilor, platformelor die gunoi vegetal, localuri publice, instituiţii, locuinţe, etc. Infer’o altă ordine de idei d-sa s’a ocupat de pomicultură, întrucât în cele mai multe părţi ala judeţului a văzut că aceiastă cultură nu este făcută după planurile stabilite de Camera agricolă, d-sa a făcutt cunoscut că se vor institui premii pentru acei ce vor descoperi că pomii au fost rupţi, neîngrijiţi sau rău plantaţi, iar acei ce vor fi dovediţi că au comis vreuna din aceste fapte, să fie trimis în judecată. D. ing. agronom Tutoiescu, şeful ocolului agricol, din Scăeni, a dat instrucţiuni tot cu privire la pomicultură. D. dr. N. Pantelimon, medic veterinar primar al judeţului, a recomandat necesitatea de a se da o cât mai mare îngrijire animalelor atât de folositoare gospodăriilor săteşti. La sfârşit s-au împărţit şefilor de circumscripţie de recensământ din judeţ buletinele de recensământ. Anul al 58-lea Nr. 87 Marți 1 Aprilie 1941 încă puţin, chelner!.. CĂRBUNELE DE BELLOC in praf şi In pastile este cel mai bun desinfectant al tubului digestiv. El produce o senzaţie plăcută în stomac, aţâţă pofta de mâncare, grăbeşte mistuirea, înlătură conistipaţia. E suveran contra apăsării stomacului după mese şi conza senzaţiilor de acreală şi arsură pe gât, înlătură migrenele rezultând din digestiile proaste şi vindecă gastritele, enteritele şi colitele. Dep. Maison Frere 19, Rue Jacob, Paris Bucureşti: Georges Verglas Str. Precupeţii Vechi No. 1 Se vinde en-detail la toate farmaciile şi drogneriile 1399 Situaţia pe teatrele de operaţiuni 1 ,_r" ■ " ^ * I (Urmare din pag. I-a) rat în Cirenaica (Africa de nord) a oazelor Kufra şi Giarabub, ce serveau şi de baze aeriene pe linia aeriană de 4000 km. lungime : Italia- Mediterana-Libia,Sudanul anglo - egiptean şi Africa Orientală. Armata britanică care operează în Africa orientată, dispune de efective şi resurse mai mari, căci în apropiere sunt coloniile şi protectoratele sale, bazele sale de aprovizionare şi căile sale maritime. Operaţiunile de pe coasta Somaliei s-au efectuat chiar în zona ecuatorială , coloana britanică ce a înaintat din Somalia italiană până la Harrar, a făcut un marș de aproape 1000 km., iar în timpul bătăliei recente de la Keren, căldura, în cursul zilelor a fost îngrozitoare. Abisinia este situată între al 7-lea și al 15-lea grad la atitudine nord într-o regiune equatorială unde soarele trece de două ori la zenit şi are două anotimpuri: unul secetos şi altul umed, ploios. De fapt, deosebirile între anotimpuri nu sunt prea mari în ce priveşte climatul. Diferenţa între lunile cele mai calde şi cele mai reci e maxiimum de 7 grade şi adesea ori numai de 4 grade. Nici între anotimpul secetos şi cel ploios, nu sunt diferenţe prea mari, afară de regiunile de la est, care sunt mai secetoase şi cele din platoul central, care din cauza reliefului, sunt mai „umede“. In asemenea condiţii, războiul din Africa orientală italiană, va continua și în sezonul ploilor. R. S. Ce rămâne? (Urmare din pagina I-a) de uşor uitătoare, stă în puterea ce a avut muritorul de a se curaţi de păcatul încântării de sine. Stă în renunţarea de a se fi iubit numai pe sine, de a fi apăsat mereu pe aproapele cu greoaia lăţire a fiinţei sale, de a fi cerut mereu răsplată pentru faptele sale. Stă, mai ales, în puterea de a se fi dăruit mereu fără răsplată şi fără nădejde, numai pentru iubirea de lucruri cari nu putrezesc şi pentru continua iertare a oamenilor, cari din ţărână se nasc şi în ţărână se întorc”. Faptele deci, contribuţia celor de seamă, celor de sus din ierarhia spiritualităţii, la sporirea valorilor intelectuale ale neamului; contribuţia efectivă a tuturor la consolidarea valorilor morale, acestea sunt dovezile pentru justificarea unei existenţe bine împlinite în slujba naţiei tale, a unei existenţe care ţine să rămână în memoria perpetuă a generaţiilor. Iar în ce priveşte atitudinea, viitorimea va cunoaşte că au existat clarvăzători chiar dacă n’au fostascultaţi la vreme, cum este acea amară constatare pe care o face un ziarist francez, că în colecţiile ziareloraiurea s’ar putea adăoga „şi în arhivele din trecut ale cenzurei”) ale ziarelor care, în scrisul lor, puneau ideea de Patrie mai presus de orice, diriguitorii „ar fi găsit destule informaţii şi destule avertismente spre a preveni şi a evita drama”. Iar din experienţa trecutului ar rezulta nu numai recunoaşterea — chiar târzie — a dreptăţii, ci popoarele ar trage învăţămintele necesare spre a impune tuturora datoria de a lăsa să pătrundă lumina, înainte de a se lua hotăriri cari privesc neamul întreg. .. De la tribunalul militar din Ploeşti Ploeşti 29 Martie Tribunalul militar al zonei petrolifere din oraşul nostim a jiudecat 14, inşi dintre care 10 au fost condamnaţi iar 5 achitaţi. Au fost condamnaţi pentru rebeliune următorii: Mărităluţă Constantin, avocat Ploeşti, str. Plăeşilor No. 44, la 10 ani detenţiune riguroasă şi 5 ani degradare civică, Handiabura Niculaie, Zidar Ploeşti, str. Bârcăneşti 42, la 5 ani închisoare corecţională 5 ani interdicţie, Cojocaru Paiul, avocat, Ploeşti, str. Cantacuzino 34, la 10 ani detenţiune riguroasă şi 5 ani degradare civică, Gomolea Vasile, Ploeşti, str. Candiano Popescu, nr. 15, la 10 ani detenţiunea grea 5 ani degradare civică , Cristescu Viallaru, avocat Bucureşti la 6 ani închisoare corecţiodială şi 3 ani interdicţie, Enaiche Victor, com. Teişanu, condamnat in contumacie 15 ani distenţiunie grea, 8 ani degradare civică Niculaie Tenea, Floeşti Rosetti nr.104, la 6 luni închisoare conecţională, Moldovanul Tudor, Ploeşti şi Mureşanu Ilie Ploeşti gardian public, la câte 6 luni in-chisoare corecţională, Samoiilă Ion Ploeşti la 15 ani detenţiune grea şi 8 ani degradare civică, condamnat în contumacie. Au mai fost achitaţi următorii: Ciupală Ion str. Văleni 109, Zamfir Voinea, Ariceşti Ractivan, Popescu Ion, str. Boliiintineanu 19, Ploeşti, Gemăt constantin, com. Teişani. ŞTIINŢA PENTRU TOŢI Incrustări pe răbojul ştiinţei de RAUL CĂLINESCU POLUL FRIGULUIUn învăţat rus, profesorul Kerski, a descoperit de curând locul exact al frigului cel mai mare de pe glob. Acest loc se află pe podişul Oimekum, la 6700 km. de Verkhoiansk, in Siberia. Frigul este aici de 78% sub zero iar viaţa nu e posibilă în acest loc. Când cineva respiră se produce un vuiet surd, cu totul ciudat, amestec din torsul unei pisici şi tragerea lanţului într’o fântână cu ciutură. UN LANŢ DE MUNŢI SUB’ MARINI Oficiul geodezic al Statelor Trnice a relevat existenţa în golful Alascăi, la 300 km Sud de insula Kadiak, a unui lanţ submarin de munţi, care se ridică la 2900 m. de pe fundul oceanului. Acest lanţ de munţi s’a putut urmări, până acum, pe o distanţă de 22 km. Vârfurile cele mai înalte ale acestor munţi submarini se găsesc la 1500 m. sub nivelul mării. Ruta maritimă care duce din strâmtoarea Juan de Furca (la Sud de Vancuver) spre Extremul Orient, trece pe deasupra lor. Vapoarele, prevăzute cu excelente instalaţii de sondaj, le-au determinat perfect poziţia. CÂŢI CENTENARI SUNT IN LUME? Bulgaria este paradisul centenarilor şi ultracentenarilor, din pricina consumării iaurtului, bogat în acid lactic şi anumite bacterii folositoare organismului omenesc. Şi anume în aceastăţară trăiesc 428 centenari pentru fiecare milion de locuitori. Urmează Columbia şi Brazilia cu câte 140 centenari la milionul de locuitori; Danemarca cu 31 ; Anglia şi Italia cu 10 ; Germania şi Elveţia cu 2 ; etc. Oficiul central de statistică din Stockholm crede că nn toată lumea ar fi vreo 2.500 de centenari. La Londra s-a constituit anul trecut un „club” al centenarilor, cu un statut foarte riguros, format din persoane care au trecut de suta de ani! Membrii acestui club sunt în număr de 73 şi toţi sunt minunat de sănătoşi şi robustă. Una dintre condiţiile de admitere a membrilor este ca aceştia să se poată mişca singurii şi să meargă neajutaţi de nimeni. Preşedintele clubului a fost ales în unanimitate lordul L. în vârstă de 105 ani, o glorie a turfului englez. Până în anul 1908 putea fi văzut în fiecare dimineaţă călărind în Hyde Park. Dealtfel şi azi, lordul L. _se simte foarte bine — şi, afară de o surzenie avansată, n’are nimic, mănâncă cu poftă, fumează ţigări de foi şi nu se culcă mai înainte de miezul nopţii. MEDICINA LA ANIMALE Animalele ştiu nu numai să-şi îngrijească infirmităţile dar şi să le prevină. Ele cunosc valoarea laxativelor şi a vomitivelor şi apreciază pe aceea a vitaminelor, fără să-şi dea seama. Pentru ele nu este un secret acţiunea soarelui în tratamentul unor anumite afecţiuni. Câteva specii ştiu să-şi îngrijească chiar şi cele mai grele fracturi. Dintre toate mijloacele preventive, higiena este, fără îndoială, cel mai important. Omul i se supune instinctiv. Carnivorele din neamul pisicii — lei, tigrii, panterele etc. — se curăţă de opt sau zece ori pe zi. Elefanţii îşi fac duş cu trompa. Multe animale se scaldă des in râuri. Prima grije a unui animal rănit este de a-şi curaţi bine rana. Acesta luptă contra infecţiunii cu acelaş zel ca şi un medic modern. Saliva constitue pentru el un puternic microbicid şi e surprinzător de a vedea cum lupi şi câini răniţi îşi ling mereu rănile, străduindu-se de-a evita astfel ca să se formeze o coaje pe rană mai înainte de a fi liberă de orice infecţiune. Odată s’a putut observa cum un păun îşi ţinea aripa frântă apropiată de corp; oride câte ori se deplasa din locul ei, pâunul făcea încercări desnădăjduite ca să şi-o aducă la loc, în vechea poziţie, cu mare grije ; după câtva timp osul rupt eracorect vindecat, în poziţia cea mai naturală. O probă dintre cele mai concludente asupra instinctului medical al animalelor este cea dată de medicul american Deason. Un gardian al grădinii zoologice din New-York a mărturisit că atunci când un animal cade bolnav, el nu se grăbeşte să cheme medicul veterinar , ci îi aduce în cuşcă sau în ţarc câteva din acele plante sau fructe pe care animalul le găseşte şi în libertate. Din acestea, bolnavul alege întotdeauna, fără nici o ezitare, numai pe acelea care-i servesc să-i suprime sau să-i uşureze boala. ÎNCĂLZIRE CENTRALA LA ROMANI Săpăturile arheologice de la Ostia, Erculanum şi Pompei au arătat că romanii cunoşteau diverse sisteme de încălzire, printre careşi hipocaustul. Acest din urmă sistem, adoptat mai ales la ferme, era asemănător încălzirei centrale de azi. Instalaţia sa se compunea, dintr-o cameră pentru depozitarea combustibilului, o vatră unde ardea focul, conducte pentru aerul cald, o cameră de aer şi tuburi de ramificaţie ce traversau tot apartamentul CELE MAI LUNGI CAI FERATE TRANSCONTINENTALE Cele mai lungi căi ferate transcontinentale sunt următoarele : 1) Prima linie transamericană New - York—San Francisco de 5200 km., care a fost inaugurată în 1860; acesteia i-au urmat mai târziu alte 3 linii trans-americane și una trans-canadiană. 2) Linia ferată trans-canadiană, în America de Sud, de 1400 km., de la Buenos Aires la Valparaiso, inaugurată în 1911.; 3) Linia transsiberiană, de 8000 km., construită într’o regiune puţin cunoscută şi neospitalieră, din 1892 în 1903 ; 4) Linia transaustraliană, de 1700 km; 5) Linia trans-arabică, construită de turci, leagă Damascul de Medina; lungă de 1307 km., ea înlesneşte pelerinajul la Meca; 6) Linia trans-caspică, de 1900 km., leagă marea Caspică de frontiera occidentală a Chinei ; construită în 3 ani, a fost inaugurată în 1888; traversează 200 km., numai printre dune; 7) Linia Turkestan-Siberia, lungă de 1500 km., a fost construită în 4 ani de U. R. S. S. și inaugurată în 1930. FORAJELE CELE MAI ADANCI DIN LUME Se știe că pentru lămurirea unor probleme geologice se fac sondagii în pământ la diferite adâncimi. In timpurile moderne și mai ales pentru exploatarea petrolului s’au făcut foraje la adâncimi care par fabuloase. Primul foraj s’a făcut în 1858, la Wietze (Lüneburg), sub conducerea profesorului Hanaus, de la Şcoala Politechnică diin Hanovra; adâncimea acestui sondaj era de 60 m. şi se consideră extraordinar de mare. La sfârşitul secolului al 19-lea forajele ajungeau la 1000 m. Chiar şi noi avem un asemenea foraj de 1000 m. în Câmpia Dunării la Mărculești. Iar anul trecut un foraj făcut în Vestfalia a ajuns la 3.760 m. Insă și această cifră a fost întrecută de curând de Continental-Oil-Company din California, care a făcut un foraj de 4.320 m, ajungând la un strat petrolifer care dă zilnic cam 5 vagoane de păcură. Acest foraj a fost apoi continuat la o adâncime de 4919 m., în scornuri ştiinţifice. ULTRASUNETUL CARE UCIDE După cum se ştie, sunetul produce vibraţiuni ; când acestea depăşesc un anumit număr, e nevoiede instrumente ştiinţifice, foarte delicate, pentru a le înregistra ; aceste instrumente pot înregistra până la 15 milioane de vibraţii pe secundă. Sunetele acestea se numesc ultrasunete, dar ele nu se mai pot auzi de urechea omenească. In schimb au proprietăţi dintre cele mai curioase Aceste ultrasunete pot ucide un gândac, să determine explozia unor substanţe chimice sau să spargă geamuri. Se cunosc şi mai de mult experienţele violonistuluiui american Jasper, care, cu surtele ascuţite ale vioarei ss ”, făcea să se spargă pahare, ■glinzi şi geamuri de la feresc. . Un sunet tare nu e primejdios. E necesară detunătura simultană a 10.000 de bunuri pentru a ucide un gândac dar ajunge ultrasunetul a 10 milioane vibraţii pentru a-l nimici. Technica, chimia şi medic,nu-*“ au făcut interesante experienţe asupra ultrasunetului. S’a folosit, de pildă, pentru elimin .ire •a beşicilor de aer sau de gaz din massa în fuziunea fiertei, pentru a se obţine un metal nmogen ; cu ultrasunetul s'a putut telefona sub apă; ultrasunetul poate schimba proprietăţile metalelor şi exercita* o acţiune curativă asupra corpului omenesc în anumite condiţiuni.